spot_img
AcasăEconomieDarea în plată, mult zgomot pentru nimic


Darea în plată, mult zgomot pentru nimic

S-au bătut cu pumnu-n piept că nu vor introducerea legii dării în plată, au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a scoate de sub incidența legii programul Prima Casă, pe motiv că riscă să intre în colaps, dar iată că situația din acest moment arată că nimic nu s-a schimbat în piață, iar băncile nu au de suferit câtuși de puțin. După trei luni de la intrarea în vigoare a legii, doar 4.000 de români şi-au exprimat intenţia de a-şi da locuința în plată, adică mai puţin de 2% dintre cei care au credite ipotecare. 

Imediat după aplicarea legii dării în plată, băncile au ieșit la contraatac. Astfel, în scopul de a-și reduce riscurile, acestea și-au înăsprit condițiile de creditare. Dacă unele bănci au majorat substanţial atât avansul cât şi dobânzile, altele au preferat să nu modifice dobânzile şi să ajusteze avansul la un nivel care poate fi foarte uşor de absobit de piaţă, scrie Capital. Ofertele băncilor nu mai erau accesibile tuturor încă din luna mai, iar avansul cerut clienţilor a ajuns, la unele bănci, chiar şi la 40%. Și clienții s-au schindat, în același timp, în două tabere: cei speriaţi că le va fi blocat accesul la creditare au hotărât să cumpere cât mai repede o locuinţă, în timp ce alţii s-au decis să aştepte, mizând pe faptul că vor scădea preţurile locuinţelor, tocmai ca efect al legii dării în plată.

Așadar, numărul celor care şi-au dat casa în plată a fost cu mult sub nivelul temerilor iniţiale. Astfel, în luna iulie au fost peste 3.907 notificări de dare în plată a imobilelor, iar aceste solicitări au fost adresate către 24 de bănci, a anunţat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Din cele aproape 4.000 de notificări, 2.634 au fost contestate de către bănci, adică 67,4%. Din cauză că 404 debitori au notificat mai mult de două credite, numărul total de debitori este de doar 3.398. Mugur Isărescu a mai susţinut că suma totală a creditelor notificate este de 1,13 miliarde de lei, iar asta înseamnă 1% din totalul creditelor acordate persoanelor fizice şi 2% din creditele ipotecare. Iar unele bănci stau chiar mai bine decât arată cifrele BNR. Spre exemplu „Numărul clienţilor Piraeus Bank România care au dorit să beneficieze de prevederile noii legi a fost mult sub nivelul temerilor iniţiale”, au declarat reprezentanţii acesti instituții. Astfel, banca a revizuit în scădere riscul de neplată şi al pierderii asociate aferent noilor credite, considerând că în acest moment avansul de 20% la lei şi de 30% la euro acoperă pierderile potenţiale asumate.

De celalată parte, însă, reprezentanţii Băncii Centrale Române susţin că ritmul de creştere a creditării pentru locuinţe va încetini semnificativ, în contradicţie cu nevoile generate de calitatea scăzută a fondului locativ din România.  Dar în acelaşi timp, ei spun că efectele secundare negative ale Legii se produc deja şi se vor accentua pe termen lung: condiţiile creditelor pentru locuinţe au devenit semnificativ mai restrictive faţă de perioada de dinaintea implementării legii: legea accelerează evacuările, creează riscuri pentru piaţa financiară, afectează premisele unei pieţe financiare corecte şi echilibrate, mai scrie Capital. „Rezultatul este o dublă pierdere şi pentru bancă şi pentru client. La nivel sistemic, legea dării în plată a afectat semnificativ procesul de refacere a încrederii dintre bănci şi clienţi, bazat pe scăderea costurilor cu serviciile bancare şi soluţii de reducere a îndatorării, în condiţii de stabilitate legislativă. Dar mai mult decât atât, Legea are efecte secundare negative pe termen lung: legiferează în mod nesustenabil evacuarea, creează riscuri pentru piaţa financiară, reduce accesibilitatea creditării pentru locuinţe”, explică BCR.













RELATED ARTICLES