Direcţia Naţională Anticorupţie a constituit un dosar penal referitor la împrumutul pe care România l-a luat de la instituţiile internaţionale în anul 2009, potrivit unui răspuns al DNA la o sesizare făcută în luna august de o persoană fizică, informează Evenimentul Zilei, care citează ziarul Bursa.
În sesizarea obţinută de ziarul BURSA sunt reclamaţi Traian Băsescu, Emil Boc, Mugur Isărescu, Lucian Croitoru. Scrisoarea DNA, obţinută de ziarul BURSA, precizează: „Urmare adresei dumneavoastră din data de 17.10.2016, prin care solicitaţi comunicarea unor date cu privire la plângerea depusă la data de 16.08.2016, vă comunicăm că numărul de dosar penal sub care a fost înregistrată aceasta este 664/P/2016, lucrarea fiind repartizată unui procuror din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.
Reprezentanţii DNA au explicat pentru Bursa că un dosar penal se constituie în urma unor verificări preliminarii care urmăresc să constate dacă faptele reclamate sunt suficiente pentru a fi întocmit dosar penal la DNA. Conform surselor publicaţiei citate, la DNA au fost depuse 270 de sesizări pe această speţă.
Reclamanţii cer dispunerea începerii urmăririi penale pentru infracţiunile de abuz în serviciu, conflict de interese şi constituire a unui grup infracţional organizat. Petenţii mai solicită DNA să aibă în vedere, în această speţă, şi prevederile legii privind siguranţa naţională a României.
Sesizarea precizează: „Apreciez că persoanele responsabile de săvârşirea infracţiunilor semnalate sunt persoanele care au reprezentat Statul Român şi instituţiile publice implicate în perioada 2009-2013, respectiv, Traian Băsescu, Emil Boc, Mugur Isărescu, Lucian Croitoru (consilier pe probleme de politică monetară în cadrul BNR), precum şi orice alte persoane care vor fi identificate în cursul cercetărilor”.
Documentul explică: „Cu toate că în anul 2008 nu se punea problema unui împrumut de la FMI, ipoteza fiind exclusă chiar de către guvernatorul Mugur Isărescu, totuşi, în cele din urmă a fost contractat un credit extern. Astfel, România a semnat în 2009 un acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE), Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) de 20 de miliarde de euro. Citiţi articolul integral din ziarul Bursa aici.
EVZ a solicitat şi BNR un punct de vedere. „Suntem convinşi că DNA va clasa dosarul. Noi am clarificat situaţia, atât nivelul împrumuturilor, cât şi structura fiind rezultatul evaluării uneor direcţii întregi din BNR. Deocamdată înţelegem că nici nu au deschis dosarul şi au clasificat cele 270 de plângeri identice trimise la sugestia domnului Piperea (avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre iniţiatorii legilor dării în plată şi conversiei creditelor în franci – n.red.)”, ne-au transmis reprezentanţii BNR.
În mai 2009, FMI a aprobat un împrumut de aproape 13 miliarde de euro pentru România, cel mai mare din istoria Românei. Creditul a fost justificat de criza globală care cucerise şi ROmânia şi urma să ne pună la adăpost. Ulterior, Guvernul a mai cerut un împrumut de 5 miliarde de euro de la Comisia Europeană și încă unul de 2 miliarde de euro de la Banca Mondială, ceea ce a dus la un împrumut total de 20 de miliarde de euro, adică peste 16% din economia României de la acel an.
În schimbul banilor de la Fond, România ar fi trebuit să facă “reforme structurale” și să reducă deficitul la bugetul de stat. Dacă deficitul a scăzut, inclusiv cu prețul reducerii salariilor bugetarilor cu 25% și a creșterii inflației, după creșterea TVA de la 19% la 24%, reformele au întârziat să apară. Abia în 2011 economia a început să crească uşor.
Potrivit Profit.ro, abia la începutul acestui an, în luna ianuarie 2016, BNR a plătit ultima tranșă de împrumut către FMI, în valoare de 122 de milioane de euro, iar în februarie a fost achitată și ultima tranșă de dobândă, de aproximativ 250.000 de euro.
