Fundația Friedrich Ebert (FES) România a lansat studiul „Tineri în România: 2018-2019”. Principalele concluzii ale studiului sunt: – Politica pare să joace un rol marginal în viața majorității tinerilor români. Atât nivelurile de participare cât și interesul față de participare sunt scăzute, participarea la proteste fiind forma cea mai populară de activism.
Mai puțin de un sfert dintre membrii eșantionului au fost implicați în acte participative. În comparație cu celelalte nouă țări sud-est europene incluse în studiul comparativ, România are cel mai mic procent al respondenților implicați politic.
În comparație cu celelalte nouă țări sud-est europene incluse în studiul comparativ, România are unul dintre cele mai mici niveluri ale sprijinului democratic. – Procentajele celor care au opinii pozitive privind starea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului în România sunt mai mici decât cele ale respondenților critici. Într-o comparație cu celelalte nouă țări sud-est europene incluse în studiul comparativ, România are nivelurile cele mai reduse dintre statele membre UE când este vorba despre evaluarea stării democrației, deși acestea sunt mai mari comparativ cu statele care nu sunt membre UE.
De asemenea, România are al doilea cel mai scăzut nivel de sprijin pentru drepturile minorităților etnice, și cel de-al treilea cel mai scăzut nivel de sprijin pentru drepturile săracilor, comparativ cu alte țări incluse în prezentul studiu. – Respondenții din acest proiect de cercetare s-au plasat pe o scală stânga-dreapta cu o valoare medie spre dreapta, însă apropiată de mijlocul scalei. Totuși, majoritatea tinerilor manifestă un sprijin puternic pentru redistribuire și pentru un stat puternic: 55,7% consideră că veniturile săracilor și bogaților ar trebui să devină mai egale, 47,5% sunt complet de acord cu afirmația conformă căreia cotele de participare a guvernului în afaceri și industrie ar trebui să crească și 65% că Guvernul ar trebui să își asume mai multă responsabilitate pentru a se asigura că toți au ce le trebuie.
În același timp, aproximativ 30 % dintre respondenți și-au exprimat dorința de a pleca din România pentru o perioadă de cel puțin 6 luni, un procentaj relativ mic pentru regiune, și care constituie o scădere semnificativă față de cifrele din 2014, când aproape 60 % dintre tinerii români se gândeau să emigreze. În cea mai mare parte, dorința și planurile de plecare sunt corelate cu sentimentul de sărăcie și lipsa accesului la bunuri de consum. Marea majoritatea a emigranților doresc să rămână în UE, în special în Germania și Marea Britanie.
Mai mult, familiile sărace tind să aibă mai mulți copii și să înțeleagă și să utilizeze deficitar mijloacele contraceptive. – Aproximativ 20 % dintre tineri raportează ori că nu știu ce este contracepția ori că, în general, nu o folosesc. Deși cele mai multe persoane care raportează că nu utilizează metode contraceptive sunt într-o relație stabilă sau căsătorite, aproximativ 15 % raportează că sunt singure, având o viață sexuală activă, cu mai mulți parteneri/ partenere.
Totodată, un procentaj mare de tineri simt că sunt supracalificați pentru munca pe care o depun. – Aproximativ 63 % dintre tinerii din întregul eșantion raportează că Dumnezeu este foarte important în viața lor. Importanța mare acordată divinității este asociată cu o valorizare puternică a statutului de persoană căsătorită/a faptului de te căsători și a avea copii și este corelată negativ cu opiniile privind homosexualitatea și avortul.
Culegerea datelor a fost efectuată în luna martie 2018, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1048 de persoane cu vârsta cuprinsă între 14 și 29 de ani, prin metoda interviului față în față.
