Decizia adoptată luni de miniștrii muncii din statele membre ale Uniunii Europene privind revizuirea directivei europene a lucrătorilor detașați este prima reformă europeană a președintelui francez Emmanuel Macron, chiar dacă el nu a obținut tot ce și-a dorit din această inițiativă pe care a susținut-o intens, atât pe plan intern în campania electorală cât și la întâlnirile cu ceilalți lideri europeni, consemnează presa franceză.
Miniștrii muncii din statele membre ale UE au adoptat revizuirea directivei europene privind lucrătorii detașați, prima reformă europeană promovată de președintele francez Emmanuel Macron. Este un succes, chiar dacă în urma negocierilor Macron a fost nevoit să-și mai reducă din ambiții.
Numai Polonia, Ungaria, Lituania și Letonia au votat împotriva textului cu compromisul discutat timp de 12 ore, în timp ce state care înainte și ele s-au manifestat împotriva revizuirii acestei directive, respectiv România, Bulgaria, Republica Cehă și Slovacia, au trecut în final în tabăra franceză, scrie publicația Le Monde.
Franța a insistat foarte mult asupra duratei maxime a detașării, cerând ca aceasta să nu fie mai mare de 12 luni. Este de altfel și promisiunea făcută de Macron în campania electorală, el respingând imediat după ce a venit la Palatul Elysee o propunere europeană aflată atunci în pragul adoptării.
Totuși, în textul final adoptat luni seară se menționează că durata detașării poate fi extinsă după cele 12 luni cu încă 6 luni, cu condiția ca societatea care detașează lucrătorul într-un alt stat al UE să-și ‘motiveze’ cererea pe lângă autoritățile respectivului stat.
Odată trecută această perioadă a detașării, lucrătorii care au beneficiat de ea vor trebui să plătească impozitele în țările care i-au primit, nu în cele de origine, și să primească salariile corespunzătoare sectorului în care lucrează în țara gazdă conform principiului ‘plată egală pentru muncă egală în același loc’, în directiva în vigoare în prezent fiind prevăzută doar plata salariului minim din țara gazdă.
Dar pentru a obține majoritatea necesară revizuirii acestei directive elaborate în anul 1996 și foarte criticată în Franța pentru ‘dumpingul social’ creat, această țară a mai făcut luni și alte concesii, în special Spaniei, care, alături de țările din est, a cerut ca sectorul transportului rutier să beneficieze de excepții în revizuirea directivei.
Așadar, Franța a acceptat în final ca directiva revizuită să nu se aplice acestui sector până când se va ajunge la un acord asupra unui alt text european specific, care va preciza regulile aplicabile transportului rutier.
Încă o concesie făcută de Franța a fost cea referitoare la perioada de tranziție de dinaintea intrării în vigoare a directivei revizuite și care va fi de patru ani de la adoptarea ei definitive, deci nu mai devreme de anul 2022, presupunând că varianta finală a textului, care mai trebuie discutat de Parlamentul European și de Consiliul UE, va fi adoptată până la finele anului în curs.
