Bief 5-11 februarie 2018

0
11

MACROECONOMIE

CE: Economia României va scădea în următorii doi ani

Creșterea noastră economică va încetini la 4,5% în 2018 și la 4% în 2019, estimează Comisia Europeană (CE). Avansul economiei românești are la bază în principal consumul și reducerile fiscale, arată previziunile economice intermediare din iarna anului 2018. Sursa citată menționează, conform Agerpres: „PIB-ul României a accelerat în 2017 la un nivel estimat la 6,7%, un record post-criză. Principalul motor al creșterii a fost consumul privat, sprijinit de reducerile indirecte de taxe și de majorarea salariilor, ambele în sectoarele public și privat. După ce s-au contractat în 2016, investițiile totale au început să crească din nou în 2017. Ritmul redresării rămâne totuși lent, deoarece investițiile publice au scăzut semnificativ pentru al doilea an consecutiv. Boom-ul înregistrat în consumul privat a dus la o majorare a importurilor”.

De asemenea, creșterea consumului privat va fi mai temperată în acest an, deoarece inflația afectează mai mult veniturile reale disponibile, iar majorarea salariilor încetineste, potrivit Bursa. Cu toate acestea, consumul privat ar urma să continue să acționeze ca principalul motor de creștere în 2018 și în 2019, iar investițiile să se întărească, sprijinite de implementarea proiectelor finanțate cu fonduri europene, consideră forul comunitar. Acesta arată: „Condițiile de pe piața forței de muncă s-au îmbunătățit, în linie cu expansiunea economiei. În 2017, rata șomajului a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii peste 20 de ani. Inasprirea pieței muncii, împreuna cu o majorare de 16% a salariului minim în februarie 2017 și cu majorarea salariilor în sectorul public, au dus la un avans mai rapid al creșterii salariilor”.

SURSA: Bursa

 

COFACE ROMANIA: Inflația va crește în decursul anului 2018

Inflația este posibil să atingă 3,5%, la finalul acestui an, iar in primul semestru din 2018 va fi de 5%, au evidențiat, ieri, oficialii Coface Romania, într-o conferință de presă. Iancu Guda, Service Director în cadrul Coface Romania, a apreciat: „Probabil o sa fim la 4% (n.r. inflație) în ianuarie.

La începutul anului, avem efectul de bază dat de reducerea accizei la combustibil, însă acesta se va pierde. În a doua jumătate a anului, temperarea cererii pe seama scumpirii banilor, decelerarea creșterii salariilor și pierderea efectului de bază – pentru ca acciza la combustibil a fost majorată în toamna anului trecut – ar trebui să tempereze ritmul de creștere a inflației, conform datelor oferite de Bursa. Deci este o inflație sezonieră cu mult efect de bază în spate și, anualizat, în medie, 2018 față de 2017, ne așteptam ca inflația să fie undeva la 3,5%”.

Totodată, Eugen Anicescu, Country Manager Coface Romania, a subliniat ca majorarea salariilor se va reflecta în creșteri de prețuri. Oficialul Coface a declarat: „Observăm deja o creștere a prețurilor la produsele de bază. Creșterea salariilor se va traduce categoric și în creșteri ale prețurilor. Companiile deja stau la un nivel al profitabilității redus și vor fi nevoite să transfere o parte din toate creșterile de costuri în prețuri. Acestea nu au destul timp să se pregătească și să inoveze, astfel încât să mențină prețurile. De asemenea, consumul va rămâne la un nivel ridicat, ceea ce va pune presiune pe inflație”.

Pe de altă parte, Iancu Guda a subliniat că Banca Națională a României se afla în mijlocul unei dileme – între a menține dobânzile la un nivel scăzut și a avea, în același timp, un leu puternic. „Inflația deja accelereaza spre 5% în prima jumătate a anului curent și avem dobânzi real negative. Vedem Banca Centrală în mijlocul unei dileme, pentru că nu poți să menții dobânzile jos, simultan cu un leu puternic. În ultima perioadă, cei de la BNR au fost destul de consistenți în a pregăti piețele privind o apetență pentru un leu mai slab și cu o volatilitate mai mare, preferând dobânzi ținute sub control”.

SURSA: Bursa

 

PIAȚA VALUTARĂ ȘI FINANCIAR-MONETARĂ

Rata dobânzii de politică monetară a ajuns 2,25% pe an

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an, de la 2% pe an, începand cu data de 8 februarie 2018, se arată într-un comunicat de presă al instituției remis, miercuri, AGERPRES.

De asemenea, instituția a mai decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25% pe an de la 1% pe an, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare la 3,25% pe an, de la 3% pe an. O altă hotărâre vizează păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ‘Rata anuală a inflației a urcat în luna decembrie la 3,32%, de la 3,23% în noiembrie, plasându-se în interiorul intervalului de variație al țintei staționare, dar peste nivelul prognozat. Evoluția a fost determinată, în principal, de accelerarea inflației de bază și, în mică măsură, de creșterea prețurilor volatile ale produselor alimentare și a prețului tutunului. Deficitul de cont curent și-a accelerat ritmul anual de creștere, pe fondul accentuării soldului negativ al balanței bunurilor. ‘Datele statistice aferente primelor două luni ale trimestrului IV 2017 relevă accentuarea tendinței ascendente a producției industriale însoțită de dinamizarea comenzilor noi din industria prelucrătoare, precum și menținerea ritmurilor înalte de creștere a activității din comerț și servicii, pe fondul avansului salariului mediu net real. Deficitul comercial și-a accentuat evoluția nefavorabilă, în condițiile în care dinamica anuală a importurilor a continuat să se plaseze peste cea a exporturilor.

Pe plan extern, relevante sunt incertitudinile și riscurile legate de volatilitatea piețelor financiare internaționale, evoluțiile prețurilor petrolului și ale produselor agroalimentare, precum și ritmul expansiunii economice a zonei euro și pe plan global, inclusiv în condițiile normalizării politicilor monetare ale băncilor centrale majore’, conform BNR.

SURSA: Agerpres

 

Guvernul intenționează să împrumute 200 de milioane de euro de pe piața romanească

Guvernul se pregătește să împrumute 200 de milioane de euro și de pe piața românească, la scurt timp după ce a atras 2 miliarde de euro prin două emisiuni de eurobonduri la prima ieșire pe piețele externe din acest an. Vânzarea internă de obligațiuni în euro nu este ceva neobișnuit, iar în trecut a fost legată cu reducerea de către BNR a rezervelor minime obligatorii în valută ale băncilor comerciale. Astfel, BNR le dădea băncilor înapoi din banii pe care acestea îi aveau constituiți ca rezerve, iar băncile foloseau fondurile pentru a credita statul. Anul trecut, statul, prin Ministerul Finanțelor, s-a împrumutat în euro pe piața românească de două ori, cu 240 de milioane de euro în luna martie și cu 100 de milioane de euro în iunie. „Probabil vor avea cerere pe euro. Nu m-ar mira că această ieșire să fie acompaniată și de o reducere a rezervelor minime de către BNR, cum a fost în trecut. Pe lei, în ultima perioadă, nu prea a fost cerere. De exemplu, la ultima licitație cererea abia a acoperit ușor oferta Finanțelor. În lunile trecute nu au reușit să strîngă cerere nici cât doreau să vândă. Cumpărătorii se așteaptă la creșteri de rată de dobândă, astfel că nu vor să cumpere instrumente cu venit fix, cum sunt titlurile de stat. Nu este exclus ca acum să împrumute în euro mai mult dacă există cerere. La BNR, decizia este pe 7, dar cu data de aplicare de 24 februarie”, a declarat pentru Profit.ro economistul șef al ING Bank Romania, Ciprian Dascalu. Pentru luna februarie, planul de împrumut al Finanțelor, prevede, pe lângă licitația de 200 de milioane de euro de pe 14 februarie, mai multe emisiuni prin care statul a anunțat că vrea să împrumute 3,1 miliarde de lei la licitațiile principale, la care s-ar putea adăuga 390 de milioane de lei la cele secundare. România a împrumutat la începutul lunii februarie 2 miliarde de euro de pe piețele internaționale prin intermediul a două noi emisiuni de obligațiuni, pe 12 și 20 de ani. Potrivit planului de împrumuturi anunțat de Ministerul Finanțelor, România intenționeaza să împrumute aproximativ 48 – 50 de miliarde de lei de pe piața internă în acest an, în timp ce aproximativ 4,5 – 5 miliarde de euro urmează să fie atrase de pe piețele externe, în creștere comparativ cu 2017. Anul trecut, România a atras 2,75 miliarde de euro pe piețele internaționale, sub totalul de 3 miliarde de euro prevăzut la începutul anului trecut în planul de împrumuturi.

SURSA: Profit.ro

 

COMPANII, AFACERI

Hotelurile de patru și cinci stele vor avea parte de reabilitări

Numărul hotelurilor din România a crescut în ultimii trei ani cu mai puțin de 70 de unități, adică cu 4%, însă la nivelul categoriilor se observă schimbări majore, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Ministerul Turismului.

În total, anul trecut funcționau în România 1.688 de unități hoteliere, mai mult cu 4% față de anul 2014. Acestea au în total peste 98.000 de camere, adică aproape 200.000 de paturi. Cea mai importantă categorie de hoteluri este cea a unităților clasificate la trei stele, care reprezintă circa jumătate din numarul de hoteluri, mai arată calculele ZF pe baza datelor de la Ministerul Turismului.

Pe de altă parte, numărul de unități de unu și două stele a scăzut cu circa 14% față de anul 2014. Cu toate acestea, la nivelul numărului de camere și paturi, cea mai importantă creștere a fost înregistrată de unitățile clasificate de patru stele, de peste 26%.

Totodată, numărul mai mare de stele atrage grupurile străine, iar antreprenorii români par din ce în ce mai deschiși la a pune un brand internațional pe hotelurile construite de ei și a lăsa administrarea pe mâna grupurilor cu experiență în domeniu. România devine o piață tot mai importantă pentru lanțurile internaționale având în vedere că gradul de afiliere este de doar 7% pe plan local, de trei ori mai mic față de media europeană, conform celor mai recente date. SURSA: Ziarul Financiar

 

IMOBILIARE, CONSTRUCȚII, INFRASTRUCTURĂ

Imobiliarele au parte de schimbări la nivel financiar

În prima lună a acestui an, prețurile medii solicitate pentru apartamentele disponibile spre vânzare, atât noi, cât și vechi, au continuat să crească, moderat, atât pe plan național, cât ți în majoritatea marilor orașe ale țării, potrivit datelor Profit.ro.

În luna ianuarie a fost consemnat un avans de 0,69% la nivel de țară, de la 1.164 de euro pe metru pătrat util, la finele lunii decembrie 2017, până la 1.172 de euro pe metru pătrat util, arată o analiză a portalului imobiliare.ro.

Tendința de creștere resimțită în ianuarie 2018 a fost susținută în mod exclusiv de segmentul locuințelor nou-construite, întrucât prețurile apartamentelor vechi din marile centre regionale fie au stagnat, fie au consemnat scăderi.

Astfel, în București, pretențiile vânzătorilor de apartamente s-au majorat, per ansamblu, cu 0,64% în ianuarie 2018, de la 1.259 la 1.267 de euro pe metru pătrat util. În vreme ce prețul mediu solicitat pentru un apartament vechi s-a menținut constant, la o valoare de 1.187 de euro pe metru pătrat, unitățile locative din cadrul noilor ansambluri rezidențiale s-au apreciat cu 1,45%, de la 1.306 la 1.325 de euro pe metru pătrat util.

SURSA: Profit.ro

 

UTILITATI, ENERGIE

Operatorul hub-ului Baumgarten sprijină țara noastră să adopte modelul de piață european

Directorul general CEGH AG, operatorul hub-ului Baumgarten din Austria a susținuit ieri că există un plan care vizează reintroducerea pieței gazelor din România în Europa, precizează Reuters, citat de Agepres. Gottfried Steiner, directorul general al CEGH AG, operatorul hub-ului Baumgarten din Austria a afirmat astăzi: „Avem un plan major în derulare, menit să ajute la reintroducerea pieței gazelor din România în Europa, înaintea sosirii noilor volume de gaze rusești prin gazoductul TurkStream, care va face legătura între Rusia și Turcia, via Marea Neagră, la începutul deceniului viitor”.

Directorul CEGH AG susține că țara noastră deține un potențial pentru a deveni hub de gaze pentru regiune și că acoperă 80% din consumul său intern. „România are potențialul de a deveni un hub de gaze pentru regiune deoarece produce anual aproximativ 130 TWh, acoperind 80% din consumul său intern, dar trebuie să adopte modelul de piață european”, a explicat șeful CEGH AG.

De asemenea, prețul de referință pentru gazele naturale extrase în România se va stabili lunar, în funcție de o formulă care include prețul mediu al tranzacțiilor efectuate în luna anterioară perioadei pentru care se calculează prețul de referință la Central European Gas Hub (CEGH) AG, operatorul hub-ului Baumgarten, conform Bursa. Prețul de referință al gazelor pentru calculul redevențelor nu a mai fost modificat din 2008.

SURSA: Bursa

 

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here