MACROECONOMIE
BNR anunță accelerarea ratei inflației valabile pentru finalul lui 2018
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere la 3,5% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, a declarat, vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
De asemenea, prognoza anterioară indică o inflație de 3,2% în 2018. Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflației de 3,1%, potrivit Agerpres.
Totodată, BNR anunță accelerarea ratei anuale a inflației în primele trei trimestre ale anului 2018 se datorează acelor componente ale costului de consum exogene sferei de acțiune a politicii monetare. Epuizarea acestui puseu inflaționist are ca efect reintrarea indicatorului în intervalul țintei începand cu ultimul trimestru din 2018.
SURSA: Agerpres
Afacerile din comerț s-au majorat cu 7,5%, în 2017
Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, crescut cu 7,5% în anul 2017 comparativ cu anul 2016, în termeni nominali, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate miercuri.
Potrivit INS, majorarea cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata s-a datorat creșterii comerțului cu ridicata nespecializat (+16,5%), comerțului cu ridicata specializat al altor produse (+14,6%), comerțului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+6,8%), comerțului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (+5,9%), comerțului cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (+5,2%) și comerțului cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (+5,0%).
În același timp, s-au înregistrat și scăderi la comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (-1,4%) și la activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (-1,2%).
Totodată, creșteri s-au înregistrat la comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (+3,5%) și la comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (+2,8%). Scăderi s-au înregistrat la comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-3,1%), comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (-2,5%), activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (-0,5%) și la comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (-0,2%).
SURSA: Agerpres
Rata anuală a inflației a ajuns la 4,3% luna trecută
Rata anuală a inflației a urcat în ianuarie 2018 la 4,3%, de la 3,3% în decembrie 2017, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,79% și a celor nealimentare cu 6,23% comparativ cu luna ianuarie 2017, potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate miercuri.
Pe de altă parte, prețul serviciilor a crescut cu 0,9% față de luna ianuarie 2017. „Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2017 – ianuarie 2018) față de precedentele 12 luni (februarie 2016 – ianuarie 2017), calculată pe baza IPC, este 1,7%”, notează INS.
Potrivit sursei citate, față de luna decembrie 2017, prețurile au urcat cu 0,78%, în ianuarie 2018, în condițiile în care mărfurile alimentare au fost mai scumpe cu 0,64%, cele nealimentare cu 1,08%, iar serviciile cu 0,32%. Rata anuală a inflației a fost de 3,3%, la finalul lui 2017, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 4,07% și a celor nealimentare cu 4,11%, potrivit Agerpres. Prețul serviciilor a crescut cu 0,22%. Conform BNR, accelerarea ratei anuale a inflației în primele trei trimestre ale anului 2018 se datorează acelor componente ale coșului de consum exogene sferei de acțiune a politicii monetare.
SURSA: Agerpres
Producția industrială s-a majorat cu 8,2% anul trecut
Producția industrială a crescut cu 8,2% ca serie brută în 2017 comparativ cu anul precedent, datorită creșterilor celor trei sectoare industriale, respectiv industria prelucrătoare (+8,9%), industria extractivă (+5,9%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+1,0%), potrivit datelor Institutului Național de Statistică remise luni AGERPRES.
De asemenea, în luna decembrie 2017, producția industrială a scăzut față de luna precedentă cu 14,1% ca serie brută, dar a crescut ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 3,7%. Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială a crescut atât ca serie brută cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 7,9%, respectiv cu 12,2%.
Totodată, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 0,8%. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a crescut cu 12,2%, ca urmare a creșterilor înregistrate în industria prelucrătoare (+16,6%), industria extractivă (+6,1%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,2%).
SURSA: Agerpres
COMPANII, AFACERI
Agricover îți valoreză capitalul cu peste 3 milioane euro
Grupul Agricover, deținut de omul de afaceri iranian Jabbar Kanani, unul dintre principalii jucători pe piața locală agricolă, și-a majorat capitalul social cu peste 3 milioane euro. Recent, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a decis să cumpere 13% din acțiunile grupului, urmând să achite pentru această participație 7 milioane euro, conform datelor Profit.ro.
Grupul Agricover este format din Divizia Agri-Business și Divizia Agri-Finance. Divizia Agri-Business cuprinde liniile de business mature – distribuția de inputuri (semințe, pesticide, îngrășăminte, motorină), comerțul cu cereale, serviciile de insilozare, valorificarea de lapte, și business-urile noi ale Grupului – distribuția de legume-fructe proaspete și activitatea de procesare a cărnii de porc.
Totalul investițiilor în sectorul agroalimentar este de 10,3 miliarde euro în 624 proiecte în țările în care operează BERD, din care 700 milioane euro investiții în România în 36 de proiecte. Agricover a înregistrat o creștere cu 8% a activiății de distribuție inputuri, în timp ce volumul de cereale și oleaginoase tranzacționate s-a redus cu 27%.
SURSA: Profit.ro
Auchan intră și în România pe intermediul comerțului online
Grupul francez de retail Auchan, unul dintre principalii comercianți de alimente din lume, face primul pas concret în strategia de a intra și în România pe nișa comerțului online, operațiune anunțată de 4 ani, dar neaplicată până în prezent. Retailerul a deschis o platformă prin care clienții pot verifica online ce produse sunt în stocul Auchan, deocamdată opțiunea fiind disponibilă doar pentru centrul comercial din cartierul bucureștean Militari. Acesta este însă primul pas concret al Auchan în direcția comerțului online.
În vara anului trecut, Profit.ro a anunțat în premieră că grupul francez de retail Carrefour, pe a doua poziție în comerțul românesc ca afaceri, după Kaufland, a preluat sub control platforma Bringo, o aplicație IT prin intermediul căreia produsele diferitelor magazine pot fi comandate și primite de cumpărători direct acasă, fără a se mai deplasa la centrul comercial. Aceasta a fost cea mai importantă mișcare din ultimii ani pe o piață a comerțului online cu alimente în care retailerii încă încearcă să găsească cea mai bună intrare. În ceea ce îl privește, grupul francez Auchan a anunțat din aprilie 2014 că va lansa un magazin online în România în circa 2 ani.
Până astăzi, nu a lansat în România un magazin online, în schimb a deschis în Franța, în 2016, când analiza piața din România, serviciul Auchan Frais, care presupune comanda online a unor produse proaspete cu ridicare din magazin. În România, a preferat să intre mai întâi pe nișa benzinăriilor și să deschidă în incinta acestora mici magazine în parteneriat cu Petrom. Astfel, în luna mai a acestui an, Auchan a deschis primul magazin într-o benzinarie Petrom, intenția fiind ca, până la sfârșitul anului, să ajungă la 15 magazine MyAuchan în cadrul stațiilor Petrom din București și din țară. Auchan are însă platforme de vânzare online în Franța Ungaria, Ucraina, Luxemburg, Polonia, Italia, China.
SURSA: Profit.ro
UTILITATI, ENERGIE
România va semna un acord pentru a exporta gaze pentru Ungaria
Ungaria și România vor semna, în curând, un acord pe 15 ani care îi va permite să importe din România jumătate din cantitatea de gaze naturale de care are nevoie în fiecare an, iar livrările ar putea demara după 2022, a declarat vineri premierul ungar, Viktor Orban, transmite Reuters.
Într-o conferință de presă, Viktor Orban a informat că trei companii ungare au câștigat o licitație pentru gazele din România, dar nu a dezvăluit numele celor trei companii. „În scurt timp vom semna un acord care ne va permite că, în următorii 15 ani, să importam peste patru miliarde metri cubi de gaze naturale din România”, a spus Orban. „Era monopolului gazelor rusești va ajunge la final în Ungaria, deoarece vom putea să ne acoperim peste jumătate din importuri din alte surse, în acest caz din România”, a adăugat premierul ungar.
De asemenea, potrivit unui comunicat publicat pe pagina de Internet a Guvernului de la Budapesta, în data de 6 februarie 2018, Ungaria și România au căzut de acord că România va pune la punct condițiile tehnice pentru exporturile de gaze naturale spre Ungaria până în 2020. În documentul menționat se precizează că Ungaria va putea importa din România gaze naturale extrase din Marea Neagră, potrivit Agerpres.
SURSA: Agerpres
Gazul din Marea Neagra provoacă discuții în SUA
Apropierea momentului adoptării deciziilor de investiție în ceea ce privește perimetrele din Marea Neagră, majorarea de vineri a redevențelor sau alte modificări ale reglementărilor (printre care și posibilă instituire a taxei de finanțare a studiilor de mediu de 1% din valoarea investiției) au intensificat în ultimul timp discuțiile dintre agențiile de reglementare din România și companiile petroliere implicate în proiecte offshore, conform Profit.ro.
Astfel, s-a organizat o întalnire a președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gigi Dragomir și a consilierului său, Nicoleta Husaru, cu Shelley Saxen, consilier economic adjunct al Ambasadei SUA la București. Lukoil deține 72% din drepturile și obligațiile aferente concesiunii Trident (cu resurse de gaze descoperite de peste 30 miliarde metri cubi, consumul României pe 3 ani), restul fiind în posesia PanAtlantic Petroleum (18%) și Romgaz (10%).
De asemenea, Ministerul Mediului susține ca proiectul de lege reprezintă o transpunere a Directivei 52 din 2014 a Uniuni Europene, însă aceasta nu conține nicăieri taxa de 1% din valoarea investiției, propusă de Executivul roman, potrivit unui proiect criticat de mai toată lumea, de la Consiliul Investitorilor Străini (CIS) la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) sau Nuclearelectrica.
SURSA: Profit.ro
Noul preț al gazelor naturale extrase în România a intrat în vigoare
Ordinul ANRM privind aprobarea Metodologiei de stabilire a prețului de referință pentru gazele naturale extrase în România a fost publicat, ieri, în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare. Astfel, prețul de referință pentru gazele naturale extrase în România, în vederea stabilirii redevențelor, se va calcula în funcție de prețurile de tranzacționare de pe hubul de la CEGH Viena, potrivit unui anunț, de vineri, al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. Ordinul a fost repus în funcție, luna trecută, de premierul interimar Mihai Fifor, potrivit Bursa.
Producătorii români de gaze naturale au plătit până în prezent redevența pentru gazul produs la nivelul veniturilor realizate, un principiu de bază pentru orice taxă aplicată veniturilor, a transmis, duminică, ROPEPCA. Harald Kraft, președintele ROPEPCA, a precizat: „Prețul de referință trebuie să fie prețul de piață din România. Suntem de părere că o piață externă nu reprezintă piața din România. Nu avem nicio legătura cu hub-ul Baumgarten din Austria. Acolo gazele sunt vândute de mai multe ori și nu este corect pentru plata redevențelor din România”. O abordare corecăa ar fi plata redevențelor la prețul de piață realizat de producător în România, nu din afară, consideră Harald Kraft. La începutul anului, sursele noastre ne-au spus că unii angajați ANRM, Universitatea de Petrol și Gaze, Asociația ROPEPCA, dar și producătorul OMV Petrom ar fi dorit stabilirea prețului de referință în funcție de prețurile de pe Bursa Română de Mărfuri, adică ar fi vrut ca producătorii să plătească redevența în funcție de prețurile din propriile lor tranzacții. Potrivit acestora, o simulare, la nivelul lunii noiembrie, pe noua formulă, indică o valoare a prețului de referință de 91,68 lei/MWh (aproximativ 972 lei/1.000 mc), în timp ce, în decembrie, operatorii principali de gaze de la noi au vândut pe Bursa Română de Mărfuri la un preț mediu de 89,38 lei/MWh (948 lei/1.000 mc).
SURSA: Bursa
MOL a deschis în România prima stație de alimentare a mașinilor electrice
MOL și-a lansat joi prima stație proprie de încărcare pentru autovehicule electrice în perimetrul benzinăriei MOL din zona Nicolae Caramfil din București, conform datelor centralizate de Profit.ro.
România ar urma să beneficieze la finalul proiectului de 40 de stații construite pentru alimentarea mașinilor electrice de MOL și E.ON cu finanțare europeană. De asemenea, planul prevede că 14 stații vor fi deschise în acest an de către MOL în cadrul proiectului NEXT-E, în care este partener alături de E.ON.
Alimentarea autovehiculelor la stația de încărcare electrică deschisă joi de MOL se face prin curent alternativ și curent continuu de 50 kW, stația fiind astfel compatibilă cu orice tip de autovehicule vândut în Europa și Asia, electric sau hybrid. În cadrul stației pot fi alimentate simultan 2 mașini, în funcție de model, bateria unui autovehicul electric putând fi încărcată la 80% din capacitatea sa în doar 20 de minute.
România rămâne printre piețele cele mai mici din UE la mașini electrice, 68% dintre români considerând însă la acest moment că mașinile electrice vor fi în topul preferințelor în următorii zece ani.
SURSA: Profit.ro
Republica Moldova dorește atragerea investițiilor românești
În Republica Moldova activează peste 1.600 de firme românești, iar în anul centenarului sperăm că se vor accelera proiectele energetice, precum gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, a declarat joi Mihai Gribincea, ambasador al Republicii Moldova, într-o conferință prilejuită de listarea companiei Purcari pe piața reglementată a Bursei de Valori București (BVB). „În ultimii ani, relațiile dintre Republica Moldva și România au fost marcate de o excelentă colaborare bilaterală în toate domeniile. Guvernul României a sprijinit constant și dezinteresat Republica Moldova în promovarea reformelor interne și în dificila misiune de consolidare a suveranității și integrității teritoriale a țării. De câțiva ani, România este principalul partener comercial al Republicii Moldova și ne dorim ca Bucureștiul să rămână în continuare în această postură”, a declarat Gribincea.
Potrivit acestuia, volumul schimburilor comerciale dintre cele două țări a depășit un miliard de dolari SUA, în 2017. „În Republica Moldova lucrează peste 1.670 de întreprinderi cu capital românesc. Republica Moldova este interesată de atragerea investițiilor românești. Sperăm că anul acesta, an centenar, proiectele energetice, în special gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, se vor realiza într-un ritm accelerat”, a mai adăugat ambasadorul Republicii Moldova.
SURSA: Agerpres
IMOBILIARE, CONSTRUCȚII, INFRASTRUCTURĂ
Lidl se extinde în București
Retailerul german Lidl continuă să cumpere terenuri în București, de această dată pregătind o tranzacție prin care va cumpăra cu peste 2 milioane de euro două terenuri de aproape 4.000 metri pătrați, o clădire de birouri cu etaj și o hală de producție de la furnizorul de soluții tipografice Best Print Services din București, conform datelor Profit.ro.
Imobilele sunt în zona Valea Oltului, cartierul Drumul Taberei, unde Lidl deține un magazin. În ultimele luni, cum a anunțat Profit.ro, Lidl a semnat tranzacția prin care cumpăra un teren de peste 7.400 metri pătrați pe Șoseaua Fundeni din București de la furnizorul de mobilă Arletta, cu acționariat chinez, urmând să plătească pentru acest activ 2,1 milioane euro plus TVA. Lidl a intrat pe piața locală în 2010, când a preluat de la grupul Tengelmann cele aproximativ 100 de magazine de discount Plus. Retailerul este parte a grupului german Schwarz, care mai deține în România rețeaua de hipermarketuri Kaufland, liderul pieței locale de retail. Lidl este unul dintre cele mai mari lanțuri de magazine din Europa, activând în 27 de țări europene și având peste 140 de centre logistice ce asigură aprovizionarea a aproximativ 10.000 de magazine. Cu mai mult de 215.000 de angajați, Lidl se numără printre primii 10 comercianți de produse alimentare la nivel mondial.
SURSA: Profit.ro
Noi prețuri ale locuințelor în 2018
De mai bine de trei ani încoace, ne-am obișnuit ca locuințele să se tot scumpească. Există însă analiști care sunt de părere că actualul ciclu de creștere economică se apropie de maturitate, ceea ce ar duce la o stabilizare a pieței rezidențiale și a prețurilor, și chiar la scăderi.
Deși prețurile locuințelor au avut, per ansamblu, o traiectorie ascendentă pe tot parcursul lui 2017, ritmul de creștere a acestora a încetinit vizibil spre finalul anului – ăsta inclusiv în Cluj-Napoca, oraș care a stabilit un nou record în materie de scumpiri, potrivit Imobiliare.ro.
De asemenea, prima lună din 2018 a adus o surpriză în ceea ce privește evoluția prețurilor pe segmentul apartamentelor, în condițiile în care, în marile orașe ale țării, doar unitățile locative nou-construite au consemnat creșteri; cele vechi, pe de altă parte, fie s-au ieftinit, fie au rămas la valoarea atinsă în decembrie 2017. Aceste evoluții nu fac decât să alimenteze anumite păreri din piață potrivit cărora prețurile locuințelor din România se apropie de stabilizare, în perioada imediat următoare fiind posibile chiar și scăderi.
Totodată, prețurile terenurilor pretabile pentru construcții se află, de asemenea, în ascensiune. În contextul perpetuării acestor realități economice, așadar, o stabilizare a prețurilor locuințelor noi – și cu atât mai mult o scădere! – ar fi un secenariu destul de nerealist în perioada următoare. În acest context, discrepanța între ieftinirile consemnate la început de 2018 pe piața veche și scumpirile de pe piața nouă apare, cu siguranță, într-o nouă lumină.
SURSA: Adevărul
