spot_img
AcasăRevista PreseiBrief 25-29 iunie 2018


Brief 25-29 iunie 2018

MACROECONOMIE

România s-a împrumutat cu 400 de milioane de euro de la Banca Mondială

Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a aprobat, ieri, suma de 400 milioane de euro (aproximativ 493,06 milioane USD), care va fi acordată României în contul unui împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre și va include o Opțiune de Tragere Amânată în cazul producerii unei catastrofe (Catastrophe Deferred Drawdown Option – CATDDO), potrivit unui comunicat de presă trimis redacției.

Acest împrumut va sprijini eforturile țării noastre de a se pregăti în mod eficient și de a putea reacționa în fața dezastrelor naturale și a schimbărilor climatice, prin consolidarea instituțiilor și a legislației din domeniu, potrivit Bursa.

De asemenea, efectele schimbărilor climatice s-au intensificat și ele în mod semnificativ în ultimele decenii, producând alunecări de teren, incendii de vegetație, secete și fenomene meteorologice extreme.

Totodată, Banca Mondiala și-a deschis biroul din România în anul 1991. Începând de atunci, Banca a furnizat finanțare în valoare totală de peste 13,6 miliarde dolari, reprezentând împrumuturi, garanții și granturi în toate sectoarele de activitate ale economiei românești. în anul 2016, Grupul Băncii Mondiale și România au sărbătorit 25 de ani de parteneriat continuu având drept obiectiv sprijinirea măsurilor de reducere a sărăciei și creștere incluzivă.

SURSA: Bursa

 

UTILITĂȚI, ENERGIE

Romania este al patrulea producător de gaze la nivel european

România este cel mai mare producător de gaze din zona central și est-europeană, are cel mai mic nivel de dependență de resursele din Rusia, dar în zilele geroase de iarnă ajunge să importe gaz înmagazinat în Ungaria, țara cu o producție nesemnificativă. „Avem o capacitate de stocare de 3,4 miliarde de metri cubi, și aveam un program de până la 9 miliarde. Din 2005 până astăzi însă capacitatea noastră de înmagazinare nu a mai crescut, totul a fost blocat. Ungaria a început în 2007, acum are o capacitate de peste 7 miliarde de metri cubi. Când a fost frig, a trebuit să importăm gaze din Ungaria, la 120 de lei MWh, dublu față de începutul perioadei (de înmagazinare – n.red.)”

Nu trebuie uitat că Ungaria consumă circa 10 miliarde de metri cubi de gaze, consumați aproape 100% din import, și în majoritate gaz rusesc, iar România consumă 11 miliarde, din care importă doar un milliard, potrivit Economica.net.

În România, activitatea de înmagazinare de gaze naturale, derulată de producătorul de stat Romgaz, a fost separată și se desfășoara în cadrul unei filiale în care Romgaz este acționar unic, Filiala de Înmagazinare Gaze Naturale Depogaz Ploiești SRL.

România este al patrulea producător de gaze din Europa, după Norvegia, Marea Britanie și Olanda.

SURSA: Economica.net

 

PIAȚA VALUTARĂ ȘI FINANCIAR-MONETARA

 

Depozitele firmelor și ale populației s-au majorat cu 0,5%

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut, în luna mai 2018, cu 0,5% față de luna aprilie 2018, până la nivelul de 308,682 miliarde de lei, în timp ce față de mai 2017 s-au majorat cu 10,6%, respectiv 5% în termeni reali, potrivit datelor Băncii Naționale a României publicate luni.

De asemenea, în luna aprilie 2018, depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut cu 1,1% față de luna martie 2018, conform datelor Agerpres. Potrivit datelor BNR, depozitele în lei ale gospodăriilor populației s-au diminuat cu 0,3%, până la 113,287 miliarde de lei, și au înregistrat o creștere cu 6,7% (1,3% în termeni reali) față de 31 mai 2017. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au crescut cu 1%, până la 94,45 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârșitul lunii mai 2018 un sold de 356,303 miliarde de lei, in creștere cu 0,4% (-0,02 la sută în termeni reali) față de luna aprilie 2018, iar în raport cu mai 2017 masa monetară s-a majorat cu 10,9% (5,2% în termeni reali).

SURSA: Agerpres

Finanțele s-au împrumutat cu 500 milioane de lei de la bănci

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat, luni, 500 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de titluri de stat pe 40 de luni, la un randament mediu de 4,58% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Națională a României (BNR).

Valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, însă băncile au suprasubscris oferta, până la 512 de milioane de lei, potrivit Economica.net. Marți este programată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei la randamentul stabilit luni.

Sumele vor fi destinate refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat. Față de luna mai, împrumuturile programate de MFP sunt mai mici cu 200 de milioane de lei.

SURSA: Economica.net

 

 

BT: BNR va majora rata dobânzii de politică monetară de la 2,5%, la 3%

Banca Națională a României va decide majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 3% până la sfârșitul acestui an, a declarat, joi, Andrei Rădulescu, director de cercetare al Băncii Transilvania. „Dinamica cheltuielilor publice depășește dinamica veniturilor și deja Comisia Europeană avertizează că trebuie măsuri pentru menținerea deficitului sub 3% din PIB. Foarte probabil, rata dobânzii de politică monetară va depăși 3% până la finalul anului, vedem că și ROBOR a depășit nivelul de 3%”, a spus Rădulescu, în cadrul conferinței ”Economia digitală – ce poate să câștige România?”.

De asemenea, rata dobânzii de politică monetară este în acest moment 2,5%, potrivit deciziei BNR din 8 mai, conform Adevărul.

ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a continuat să crească joi pe piața interbancară, ajungând la 3,16% pe an, de la 3,15% cât era miercuri.

SURSA: Adevărul

 

Restanțele la creditele în lei au scăzut cu 1,36%, în mai

Valoarea totală a creditelor restanțe în lei ale populației și firmelor, înregistrată în luna mai 2018, se cifrează la 5,15 miliarde de lei, în scădere cu 1,36% față de suma raportată în aprilie 2018, iar restanțele la creditele în valută au coborât cu 13,8%, la 3,63 miliarde de lei (echivalent), conform unui raport al Băncii Naționale a României (BNR).

De asemenea, totalul creditelor în lei atingea, în mai, 155,139 miliarde de lei (cu 1,43% peste valoarea din luna precedentă), din care 63,94 miliarde de lei erau sume contractate de agenții economici și 87,34 miliarde de lei împrumuturi luate de populație, potrivit Agerpres.

Bucureștenii aveau, la finele lunii mai, credite în lei restante în suma de 1,82 miliarde de lei și în valută de 1,57 miliarde de lei (echivalent). Totalul creditelor în lei contractate în Capitală ajungea la 56,19 miliarde de lei, iar al celor în valută la 42,27 miliarde de lei.

SURSA: Agerpres

 

Băncile nu au participat la licitația de titluri de stat

Băncile nu au participat, ieri, la sesiunea de oferte necompetitive aferentă licitației de titluri de stat de luni, când Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat 500 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de titluri de stat pe 40 de luni, la un randament mediu de 4,58% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Națională a României (BNR).

În aceeași măsură, valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 75 de milioane de lei. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a planificat, în iunie 2018, împrumuturi de la băncile comerciale de 3,635 miliarde de lei, din care 3,2 miliarde de lei prin licitații de obligațiuni de stat și certificate de trezorerie, la care se poate adăuga suma de 435 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni, conform Agerpres. Sumele vor fi destinate refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat. Față de luna mai, împrumuturile programate de MFP sunt mai mici cu 200 de milioane de lei.

SURSA: Bursa

 

 

IMOBILIARE, CONSTRUCȚII, INFRASTRUCTURĂ

AFI a cumpărat un teren lângă complexul din Cotroceni

Grupul israelian AFI Europe România a cumpărat cu 23 de milioane de euro un teren lângă complexul comercial și de birouri din Cotroceni, cu intenția de a extinde mall-ul, conform datelor companiei.

Fondul de investiții Broadhurst, condus de la București de omul de afaceri Andrei Siminel, a scos pe piață încă din 2013 un teren de 4,5 hectare lângă AFI Cotroceni, pentru care a redus în etape prețul, de la 36 de milioane de euro la 22,5 milioane de euro, conform datelor centralizate de Profit.ro.

Terenul face parte din fosta platformă industrială UMEB, pe care a fost ridicat mallul AFI Palace Cotroceni. Terenul preluat de AFI este în suprafață de 43 hectare.

Pe lângă centrul comercial AFI Cotroceni, compania mai deține parcul de birouri AFI Park din București și centrul comercial AFI Ploiești, potrivit sursei amintite. în plus, AFI Europe dezvoltă un centru comercial la Brașov și un alt parc de birouri în București.

Venitul operațional net (NOI) din activele generatoare de venit din România ale AFI Europe a ajuns la 13,6 milioane de euro în primul trimestru al anului 2018, rezultate cu 12% mai mari față de primul trimestru al anului 2017.

SURSA: Profit.ro

 

COMPANII, AFACERI

Producătorul de biciclete Pegas a deschis un magazin în Suceava

Producătorul român de biciclete Pegas a deschis un magazin cu o suprafață de peste 260 metri pătrați în Iulius Mall Suceava, confom Profit.ro.

Pe lângă bicicletele Pegas, magazinul va vinde și modele din colecțiile Urban, Fatbike, Mountain Bike, Cruiser, Cargo, Halfbike, Electrice și altele. în portofoliul Pegas se regăsesc acum și role, skateboarduri, longboarduri și trotinete, clasice sau electrice, pentru toate vârstele. Pegas este prezent cu opt magazine în cinci orașe din țară. Magazinul din Iulius Mall Suceava este cel mai recent inaugurat, după cele din București, Timișoara, Râmnicu Vâlcea și Constanța.

Bicicletele Pegas au apărut pe piață la începutul anilor ‘70, fiind produse la fabrica de armament din Zărnești – “6 Martie”, redenumită Tohan Zărnești. În anii de glorie, fabrica producea lunar 30.000 de biciclete.

SURSA: Profit.ro

 

Profitul Albalact, după ce a fost preluat de Lactalis

Albalact, cel mai mare producător de lactate din România, a avut anul trecut, primul după ce a fost preluat de grupul francez Lactalis, cele mai mari afaceri din ultimii 10 ani, de aproape 590 milioane lei, profitul net scăzând însă la jumătate comparativ cu anul precedent, pe fondul majorării cheltuielilor, conform datelor Profit.ro.

Compania a înregistrat o cifră de afaceri de 589,8 milioane lei, de la 527,9 milioane lei în 2016, și un profit net de 8,7 milioane lei, de la 16,9 milioane lei în 2016.

Albalact a recunoscut săvârșirea faptei anticoncurențiale și, ca urmare, amenda a fost redusă cu 20% din nivelul de bază.

În 2015, compania Danone și-a reluat poziția de lider în sector, cu o cifră de afaceri de 484 milioane lei, peste cea obținută de Albalact, de 450 milioane lei. În 2016, pozițiile în clasament s-au schimbat din nou, iar Danone a coborât din nou pe poziția a doua, cu o cifra de afaceri de 479 milioane lei (106 milioane euro), în scădere cu 1%. În schimb, profitul Danone a urcat anul trecut cu 20% față de 2015, la 16,1 milioane de lei (3,5 milioane euro).

SURSA: Profit.ro

 

 

 

 

 













Articolul precedent
Articolul următor
RELATED ARTICLES