Liderii lumii se întâlnesc la New York în cadrul primului Summit ONU pe tema crizei migraţiei. Statele membre ale ONU, 193 la număr, adoptă luni, înaintea Adunării Generale, o serie de angajamente prin care să răspundă celei mai grave crize a migraţiei de la al Doilea Război Mondial şi până în prezent. Anumite ONG-uri denunţă, însă, încă de pe acum o ocazie ratată, scrie News.ro.
Acest prim summit ONU consacrat migraţiilor se desfăşoară pe fundalul Războiului din Siria, care s-a soldat cu peste 300.000 de morţi în peste cinci ani şi care a determinat peste patru milioane de sirieni să plece în exil în ţări vecine, deja saturate, sau către Europa. Un armistiţiu, tot mai precar, a fost în vigoare zece zile în Siria, iar luni expiră. Acest dosar urmează să domine discuţiile în marja Adunării Generale a ONU, care începe marţi.
O simplă declaraţie politică au hotărât liderii lumii să adopte luni. Ea pune accentul asupra „respectării drepturilor fundamentale” ale migranţilor, asupra cooperării internaţionale în lupta împotriva traficului de migranţi şi xenofobiei şi asupra accesului la educaţie a copiilor deplasaţi. Însă declaraţia nu conţine obiective cuantificate şi mai ales nu conţine angajamente precise cu privire la împărţirea poverii.
Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a sugerat ca ţările să primească anual 10% din numărul total al refugiaţilor, în cadrul unui „pact mondial”. Însă, de-a lungul negocierilor, acest obiectiv a dispărut, iar pactul a fost amânat până cel mai devreme în 2018. ONG-ul britanic Oxfam consideră că guvernele „se vor felicita, fără îndoială, luni, însă angajamentele lor politice sunt mai puţin decât ceea ce este necesar pentru abordarea problemei”.
Există 65 de milioane de persoane deplasate în lume, din calea persecuţiilor, sărăciei sau conflictelor, între care 21 de milioane de refugiaţi . În faţa acestei crize fără precedent, „nu se simte în mod clar vreo voinţă politică puternică’, a declarat pentru AFP preşedintele Médecins du monde Françoise Sivignon. Ea deplânge „absenţa unui plan veritabil de relocalizare” şi menţionarea în proiectul declaraţiei finale „a retenţiei copiilor, care pentru noi nu este acceptabilă”. Protecţia minorilor neînsoţiţi, care sunt „extraordinar de vulnerabili”, „nu este pusă în evidenţă în mod special”, subliniază ea. Federaţia Internaţională a Crucii Roşii aminteşte că, în doi ani, 7.000 de bărbaţi, femei şi copii au murit pe Marea Mediterana, încercând să ajungă în Europa.
Respingând aceste critici, reprezentanta lui Ban ki-moon pentru acest summit, Karen Abuzayd, a declarat pentru AFP că ţările se vor angaja, în declaraţia lor de intenţie, să atingă obiectivul stabilit de Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR). Acesta preconizează „relocalizarea” a 5% din totalul refugiaţilor. Procentul echivalează cu 1,1 milioane de oameni în 2017, faţă de 100.000 în 2015, „adică de zece ori mai mulţi”, a spus ea.
Marţi va fi rândul preşedintelui american Barack Obama să abordeze criza migraţiei, dintr-un unghi mai concret. El a invitat aproximativ 40 de ţări donatoare, care vor promite să primească mai mulţi refugiaţi, să le ofere posibilităţi de educaţie şi locuri de muncă şi să sporească ajutorul către principalele ţări gazdă, care sunt adesea depăşite. Peste jumătate dintre aceşti refugiaţi trăiesc în opt ţări cu venituri mici sau medii, şi anume Libanul, Iordania, Turcia, Iranul, Kenya, Etiopia, Pakistanul şi Uganda. Şase dintre cele mai bogate ţări din lume – Statele Unite, China, Japonia, Regatul Unit, Germania şi Franţa – găzduiesc 1,8 milioane de refugiaţi, reprezentând 7% din total, potrivit Oxfam.
Uniunea Europeană este foarte împărţită asupra acestei probleme, din care dreapta populistă a făcut calul ei de bătaie, transformând astfel orice iniţiativă politcă într-un risc. Marea reuniune diplomatică anuală la care participă lideri din întreaga lume se desfăşoară sub măsuri de securitate foarte importante, într-un oraş care a fost sâmbătă seară teatrul unui atac cu bombă, revendicat de rețeaura teroristă Stat Islamic.
