„O ofensivă de şarm pentru a câştiga sprijin”. Aşa prezintă Reuters vizita preşedintelui francez, Emmanuel Macron, în România. Agenţia internaţională de presă citează surse din Palatul Elysee, potrivit cărora liderul din Hexagon vizitează state care sunt „cele mai ataşate ancorării lor europene”, în care Macron va pleda pentru înăsprirea directivei europene ce permite muncitorilor din ţările central şi est-europene să se angajeze în cele din Vest.

Deşi nu admit că Emmanuel Macron ar încerca astfel o strategie de „a diviza pentru a stăpâni mai bine” sau să creeze o separaţie între ţările central şi est-europene care se împotrivesc reformelor în interiorul blocului comunitar şi cele care ar fi dispuse la un compromis pentru astfel de reforme ce ar merge în direcţia unei Europe „cu mai multe viteze”, sursele de la Elysee susţin că insistenţa pentru revizuirea directivei aduce totuşi în atenţie şi o posibilă diviziune Est-Vest. În Austria, Macron se aşteaptă să primească sprijin din partea guvernului de la Viena, în condiţiile în care social-democraţii austrieci, aflaţi la guvernare, se plâng că afluxul de lucrători est-europeni pune presiune în jos pe salariile localnicilor.

Şeful statului francez consideră insuficientă propunerea Comisiei Europene de revizuire a acelei directive astfel încât pachetul salarial pentru lucrătorii detaşaţi să fie stabilit conform reglementărilor ţării unde se angajează şi contractele lor să fie limitate la doi ani. În schimb, ţările Grupului de la Vişegrad (Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria) apreciază că această propunere a executivului comunitar merge deja prea departe. Estonia, care asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE, va veni în septembrie cu o nouă propunere.

Agenţia de presă Reuters notează că Emmanuel Macron pare să fie într-o ofensivă de şarm pentru a reafirma leadership-ul Franţei în Europa şi, totodată, speră să obţină sprijin pentru o reformă extinsă a Uniunii Europene, care să includă sporirea cooperării în sectorul militar, armonizarea fiscală şi un buget comun al zonei euro. Asta în contextul în care, după ce va încheia acest turneu, Macron ii va primi pe liderii Germaniei, Spaniei si Italiei la un summit ce va avea pe agendă reformele zonei euro, cooperarea în sectorul apărării şi imigraţia.

Fiecare român deţine o avere de peste zece ori mai mică decât cea a unui european din zona euro. Potrivit datelor Băncii Naţionale a României, un român are în medie o avu­ţie netă de aproximativ 11.000 de euro, în timp ce datoria fiecărei persoane ajun­ge în ţara noastră la aproximativ 1.400 de euro. 

Activele imobiliare au în continuare cea mai mare pondere în structura avuţiei nete a românilor, cu toate că tendinţa a fost descendentă faţă de anii de boom economic, arată datele BNR din Raportul asupra sta­bilităţii financiare 2017, citat de Ziarul Financiar.

Mai mult, avuţia netă a populaţiei a continuat ten­din­ţa ascendentă începută în anul 2012, iar în pe­rioada septembrie 2015-septembrie 2016 a avan­­sat cu 9%, până la peste 1.000 mld. lei (cir­ca 220 mld. euro). Saltul avuţiei a fost deter­mi­nat în principal de creşterea acti­ve­lor nefinan­cia­re, cu peste 11%. În 2015, avu­ţia netă a popu­laţiei crescuse cu 7,1% faţă de anul anterior, notează Ziarul Financiar. Activele financiare nete, calculate ca diferenţă între activele financiare şi pasivele financiare (datorii), au urcat în ultimii ani de aproximativ trei ori, de la 126 miliarde lei în 2009. Activele nefinanciare au avut o con­tri­bu­ţie importantă la dinamica pozitivă a ave­rii ne­te, valoarea acestora crescând cu 11,3% în pe­rioa­da analizată, susţin specialiştii de la BNR.

În ceea ce priveşte activele imobiliare, acestea au în continuare cea mai mare pondere în structura avuţiei nete a românilor, cu toate că tendinţa a fost descen­dentă faţă de anii de boom economic, scăderea fiind determinată de ajustările de preţ înregistrate în anii de criză. Nivelul activelor imobiliare ale populaţiei era anul trecut de aproximativ 700 miliarde lei. În 2009, nivelul depăşea 700 miliarde lei, după ce urcaseră la un maxim de 948 miliarde lei în 2007.

Cupru Min vrea să acceseze un ajutor de stat în valoare de circa 41 milioane lei pentru proiectul realizării unei stații de neutralizare a apelor acide și de recuperare a metalelor din haldele de steril ale companiei. Acesta  ar reduce semnificativ costurile producătorului de cupru, controlat integral de statul român prin Ministerul Economiei, avându-se în vedere și atragerea unei confinanțări din partea diviziei International Financial Corporation (IFC) a Băncii Mondiale.

„În urma discuțiilor avute la minister cu domnul ministru, elaborăm documentațiile pentru accesarea unui ajutor de stat în valoare de circa 41 milioane lei, în paralel cu demararea discuțiilor cu Banca Mondială pentru cofinanțarea din partea IFC a acestui proiect”, se arată într-un document recent al Cupru Min. Potrivit aceleiași surse, compania a pus deja deoparte 44 milioane de lei sub formă de provizioane pentru finanțarea acestei investiții, valoarea totală estimată a acesteia ridicându-se la 85 milioane lei. Studiul de fezabilitate al instalației este deja întocmit și a fost clarificată și situația terenurilor pe care urmează să se construiască instalațiile și dotările aferente stației, notează Profit.ro.

În prezent, ar trebui să înceapă elaborarea proiectului tehnic al stației de neutralizare a apelor acide și de recuperare a metalelor, însă pentru asta este necesar ca mai întâi Guvernul să aprobe prin HG bugetul Cupru Min pe 2017. Finalizarea proiectului tehnic este preconizată pentru luna august a acestui an. „Execuția stației urmează să se finalizeze după un an”, se menționează în document. Cupru Min precizează că a solicitat Guvernului în 2015 și 2016 cofinanțarea prin fonduri europene a investiției și spune că a luat în calcul și înscrierea proiectului pentru obținerea de finanțare prin Planul Juncker, „dar condițiile de finanțare sunt pentru noi prohibitive”. Compania nu a reușit să obțină nici credite de la bănci, din cauza specificului minier al activității și a „mărimii capitalului social”. Acesta se ridică la 24,18 milioane lei și compania are nevoie de 41 milioane lei pentru stația de neutralizare și separare. Până la obținerea finanțării, Cupru Min intenționează să execute pe banii săi și în regie proprie câteva din lucrările adiacente stației, incluse și în planul de investiții pe 2017, respectiv un sistem de separare a apelor neutre de apele acide (investiție de 1,35 milioane lei, din care pentru 2017 sunt programate lucrări de 450.000 lei) și unul de transport al laptelui de var la stația neutralizare (6,2 milioane lei, lucrări de 1,2 milioane lei anul acesta).

Proiectul stației este mai vechi, fiind menționat și în planul de afaceri al companiei pentru perioada 2016-2018. „Necesitatea realizării instalației de recuperare a metalelor se datorează cheltuielilor foarte mari ce se înregistrează pentru neutralizarea apelor acide provenite de pe haldele de steril, fiind oportună găsirea unei soluții de recuperare a metalelor grele din apele acide, care prin valorificare ar acoperi, chiar și parțial, cheltuielile de neutralizare. Prin realizarea proiectului de recuperare a cuprului din minereul sărac prin procedee biotehnologice s-ar obține următoarele avantaje: se realizează ecologizarea zonei Văii Șesei prin utilizarea în circuit închis a tuturor apelor acide scurse de pe halde, ca materie primă în instalația de recuperare, și se obțin produse finite de calitate superioară ușor valorificabile pe piață, întrucât piața cuprului este deficitară”, se menționa în planul respectiv. Anul trecut, fostul Guvern tehnocrat Cioloș a modificat și simplificat legislația acordării ajutorului de stat, motivația demersului fiind situația unor companii de stat care ”reclamă analizarea cu celeritate a măsurilor de sprijin din partea statului”, potrivit exprimării din instrumentul de motivare a draftului de legislație. Acesta se referea și la posibilitatea ca Ministerul Economiei să acorde un ajutor individual Cupru Min SA Abrud pentru recuperarea metalelor din apele acide provenite de pe haldele de steril, mai scrie Profit.ro.

Cupru Min deține drepturile de exploatare pentru cel mai mare zăcământ de cupru din România, de la Roșia Poieni. În ultimii 8 ani s-a încercat de două ori privatizarea Cupru Min, tentativele eșuând de fiecare dată. Programul de guvernare al actualului Guvern prevede menținerea companiei în proprietatea statului. Cupru Min a terminat anul 2016 cu un profit brut de 3,95 milioane lei, în ușoară scădere față de cel de 4,15 milioane lei raportat în 2015, și cu venituri totale de 139,36 milioane lei, cu 3,3% mai mici comparativ cu anul anterior.  Pe de altă parte, în ianuarie 2017, compania a anunțat, printr-un comunicat, că 2016 a fost cel mai bun an din istoria societății, care a realizat cea mai mare producție de cupru, a reușit să își plătească toate datoriile și a mărit salariile angajaților, care erau nemodificate din anul 2013.

România şi Bulgaria ar trebui să devină state membre ale spaţiului Schengen, a declarat ministrul slovac de Externe Miroslav Lajcak. Potrivit Sputnik, care citează portalul de știri Teraz, oficialul și-a argumentat afirmația prin faptul că atât noi cât și vecinii de la sud de Dunăre ne-am îndeplinit cerinţele tehnice necesare, iar întârzierea acordării acestui statut are caracter politic.

„Avem nevoie de spaţiul Schengen operaţional şi nu ar trebui să ne temem de extinderea sa. Cred că spaţiul Schengen ar trebui să includă Bulgaria şi România deoarece aceste două state au îndeplinit cerinţele tehnice necesare. Întârzierea privind acordarea statutului de membru al spaţiului Schengen are caracter politic, nu tehnic”, a spus Miroslav Lajcak, citat de Teraz si preluat de agenția de presă News.ro. El a mai subliniat că este necesară consolidarea controlului la graniţele externe ale spaţiului Schengen.

„Există încă măsuri care pot fi luate pentru a consolida (n.r.securitatea la) graniţele externe. Nu vrem să vedem graniţe în interiorul spaţiului Schengen”, a spus Lajcak. Oficialul a adăugat că una dintre problemele-cheie ale crizei migraţiei din 2015 a fost lipsa schimbului de informaţii între statele membre Schengen.

Uniunea Europeană vrea să dicteze condiţiile de negociere a Brexitului. UE şi-a stabilit vineri condiţiile în vederea negocierii, respingând cererea Londrei de a purta încă de la început negocieri paralele asupra acordului în vederea divorţului şi asupra ”relaţiei viitoare”, în special a celei comerciale, scrie AFP.

Iar ea va avea repercusiuni în cascadă, aşa cum arată cererea primită vineri de premierul britanic Theresa May de la omologul său scoţian Nicola Sturgeon, care i-a solicitat în mod oficial ”puterea de a orgniza un al doilea referendum pe tema independenţei”, notează agenția de presă News.ro.

UE şi-a precizat, la rândul ei, exigenţele. Uniunea şi-a stabilit vineri condiţiile în vederea spinoasei negocieri a Brexitului, respingând cererea Londrei de a purta încă de la început negocieri paralele asupra acordului în vederea divorţului şi asupra ”relaţiei viitoare”, în special a celei comerciale.

Cu siguranţă, discuţii despre ”relaţia viitoare” cu Londra vor putea să înceapă înainte de retragerea efectivă a Regatului Unit, potrivit proiectului cu ”orientări de negociere” prezentat vineri, la Valletta, de către preşedintele Consiliului European Donald Tusk.

Însă va trebui ca mai întâi să aibă loc ”progrese suficiente” asupra acordului care reglementează retragerea britanică şi va fi vorba doar despre ”discuţii pregătitoare”, se precizează în acest text, pe care liderii Celor 27 de state fidele Uniunii urmează să-l adopte într-un summit pe 29 aprilie.

Odată ce acordul cu privire la divorţ se va afla pe drumul cel bun, Cei 27 sunt dispuşi să pregătească ”dispoziţii tranzitorii” care să acopere vidul dintre momentul Brexitului şi încheierea unui acord asupra relaţiei viitoare, indiferent că este vorba despre comerţ sau alte domenii precum secruritatea.

Însă nici nu încape vorbă de o ”începere a unor discuţii paralele despre toate subiectele în acelaşi timp, aşa cum sugerează unii în Regatul Unit”, a subliniat Tusk, preconizând negocieri ”dificile, complexe şi uneori chiar conflictuale”. Cei 27 vor, astfel, să-şi impună ritmul unui Guvern britanic care doreşte să poată să negocieze în paralel şi încă de la început atât acordul care va regla modalităţile ieşirii din UE, cât şi pe cel care va defini relaţiile viitoare dintre cele două părţi.

Încă din primele ore de după notificarea oficială a Brexitului, miercuri, alt măr al discordiei a apărut. El vizează viitoarea cooperare a Londrei în domeniul securităţii cu UE, pe care Theresa May a părut să o pună în balanţă cu obţinerea unor condiţii de plecare avantajoase. ”Trebuie să fie o neînţelegere”, a vrut să creadă vineri Tusk, declarându-se convins că britanicii sunt ”parteneri înţelepţi şi decenţi”.

”Regatul Unit are un angajament faţă de securitatea şi apărarea Europei”, a dat asigurări vineri şeful diplomaţiei britanice boris Johnson, la Bruxelles, la o reuniune NATO. ”Acesta este necondiţionat şi nu face obiectul vreunei târguieli”, a insistat el. ”Orientările” Celor 27, publicate vineri, au amintit de altfel marile priorităţi ale UE în vederea încheierii unui acord cu privire la divorţ.

Ea vrea să clarifice soarta celor peste trei milioane de cetăţeni europeni din Regatul Unit şi a celor peste un milion de britanici care locuiesc în alte state membre. ”Ne vom asigura că cetăţenii nu sunt folosiţi ca obiecte ale unui târg de vreo parte, oricare ar fi ea”, a avertizat vineri premierul maltez Jospeh Muscat.

UE va vrea, de asemenea, să înlăture incertitudinile cu privire la frontiera dintre Republica Irlanda şi Irlanda de Nord – provincia britanică – şi va cere ca Londra să-şi ”onoreze toate angajamentele” financiare.

Comisia Europeană (CE) a evaluat factura între 55 şi 60 de miliarde de euro, potrivit unui oficial european de rang înalt. Însă Londra ”nu recunoaşte sumele uneori foarte importante care au circulat la Bruxelles”, a avertizat joi ministrul britanic al Finanţelor Philip Hammond, preconizând negocieri deosebit de dificile asupra acestui punct.

După summitul european al Celor 27 de la 29 aprilie, la Bruxelles, va fi necesar ca statele membre să se reunească în mai, la nivel de miniştri, pentru a adopta ”directive” de negociere mai detaliate. Francezul Michel Barnier, negociatorul-şef al UE, urmează ca tot atunci să primească mandatul în vederea începerii negocierilor cu Londra, la aproape un an de la referendumul prin care britanicii au ales să părăsească UE. Potrivit unui oficial european, unda verde în vederea începerii concrete a negocierilor ar urma să fie dată pe 22 mai de către UE.

Viorel Ştefan: Scade suma transferată de la buget pentru fondul de pensii

Sarcina de transfer de la bugetul de stat către fondul de pensii este în scădere, pe fondul creşterii numărului de locuri de muncă, dar şi a venitului mediu salarial, a declarat, pentru MEDIAFAX, Viorel Ştefan, ministrul Finanţelor. Acesta a explicat că, în acest an se aşteaptă ca, de la buget să fie transferată către fondul de pensii o sumă ce nu va depăşi 13 miliarde de lei, faţă de 15,6 miliarde cât s-a plătit cu un an în urmă.

http://www.mediafax.ro/economic/exclusiv-viorel-stefan-ministrul-finantelor-scade-suma-transferata-de-la-buget-pentru-fondul-de-pensii-16216103

România riscă infringement dacă nu rezolvă problema garantării pachetelor turistice

Ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre a declarat, vineri, la Sibiu, că România riscă să intre în procedură de infingement dacă nu va fi găsită o soluţie pentru garantarea pachetelor turistice până la sfârşitul anului, astfel încât cei care achiziţionează pachete turistice să fie protejaţi. Ministrul Mircea Titus Dobre a declarat, într-o conferinţă de presă, la Sibiu, că îşi doreşte ca problema garantării pachetelor turistice să fie ”subiect închis” până în 3 septembrie, deoarece din 31 decembrie, România poate intra în procedură de infringement.

http://www.mediafax.ro/economic/romania-risca-infringement-ul-daca-nu-rezolva-problema-garantarii-pachetelor-turistice-ministrul-turismului-pretul-vacantelor-ar-trebui-sa-scada-dupa-reducerea-tva-la-9-16215461

Ministrul Agriculturii: Ținta pentru 2017 este de a atrage 1,6 mld. euro prin PNDR 2014-2020

Ministerul Agriculturii și-a propus să atragă din fondurile europene 1,6 mld. euro în anul 2017 prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, a declarat ministrul de resort, Petre Daea. „Ținta noastră pentru 2017 este de a atrage 1,6 mld. euro din fonduri europene prin PNDR 2014-2020. Am deschis măsurile, am introdus target la fiecare salariat, până jos, astfel încât target-ul de 1,6 miliarde de euro să fie atins. Noi ne propunem numai ținte exacte și măsuri în consecință”, a precizat Petre Daea. În prezent sunt deschise 8 sub-măsuri din PNDR 2020, iar ghidurile solicitantului pentru alte 13 se află în consultare publică, sesiunile de depunere de proiecte urmând să fie lansate în aprilie.”

https://www.agerpres.ro/economie/2017/03/31/ministrul-agriculturii-tinta-noastra-pentru-2017-este-de-a-atrage-1-6-miliarde-de-euro-prin-pndr-2014-2020-18-45-38

ANAF cere simplificarea procesului de administrare a impozitului pe veniturile persoanelor fizice

Agenția Națională de Administrare Fiscală propune Ministerului Finanțelor Publice simplificarea procesului de administrare a impozitului pe veniturile persoanelor fizice, potrivit unui comunicat al instituției remis vineri Agerpres. Totodată, la cererea MFP, ANAF precizează a transmis și câteva observații la Amendamentele primite de la Comisia de buget finanțe a Camerei Deputaților la proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de Urgența a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

https://www.agerpres.ro/economie/2017/03/31/anaf-cere-simplificarea-procesului-de-administrare-a-impozitului-pe-veniturile-persoanelor-fizice-17-06-16

Dumitru, Consiliul Fiscal: Guvernul este încă departe de ţinta stabilită la capitolul încasări

Guvernul este încă departe de ţinta de creştere a încasărilor bugetare cu 31 miliarde lei în acest an, în contextul în care ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, a anunţat joi că nivelul încasărilor, până în prezent, a depăşit nivelul din primul trimestru al anului trecut cu 20 milioane lei, a declarat vineri, pentru News.ro, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru. Viorel Ştefan a anunţat joi, în cadrul unei conferinţe de presă, că statul a încasat la buget, până la această dată, cu 20 milioane lei mai mult decât în primul trimestru a anului trecut. Totodată, pentru luna martie, după 21 din cele 23 de zile lucrătoare, statul ar fi încasat mai mult decât în întreaga lună martie a anului trecut.

https://www.news.ro/economic/dumitru-consiliul-fiscal-guvernul-este-inca-departe-de-tinta-stabilita-la-capitolul-incasari-1922402231002017031216883015

Semi-liberalizare a pieței gazelor de la 1 aprilie

 În ciuda numeroaselor reacţii publice şi solicitări adresate Guvernului pe tema liberalizării preţului la gazele naturale pentru populaţie, începând de sâmbătă, 1 aprilie, Guvernul a dat undă verde acestui proces fără explicaţii prea multe, fără studiile de impact solicitate de către Partidul Naţional Liberal, care în urmă cu două săptămâni atrăgea atenţia Guvernului Grindeanu că orice decizie luată în acest sens trebuie să răspundă criteriilor de transparenţă şi responsabilitate, potrivit declaraţiei de astăzi a lui Lucian Bode, deputat PNL.

http://www.bursa.ro/semi-liberalizare-a-pietei-gazelor-de-la-1-aprilie-320226&s=companii_afaceri&articol=320226.html

INS: Față de trimestrul anterior, rata şomajului a coborât la 5,5% în T4 din 2016

Rata şomajului în trimestrul al patrulea al anului trecut a fost de 5,5%, în scădere faţă de trimestrul anterior, când a fost de 5,7%, potrivit unui comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică (INS). Rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (20,8%) în rândul tinerilor (15‐24 ani). Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de un punct procentual (5,9% la bărbaţi faţă de 4,9% la femei), iar pe medii rezidenţiale, de 1,5 puncte procentuale (6,3% în mediul rural, faţă de 4,8% în mediul urban).

http://www.bursa.ro/macroeconomie/ins-fata-de-trimestrul-anterior-rata-somajului-a-coborat-la-5-5-procente-in-trimestrul-al-patrule…&articol=319998.html

România, pe PRIMUL LOC în UE la suprafaţa cultivată şi la producţia de floarea soarelui

România ocupă în UE primul loc atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată la floarea soarelui, precum şi primul loc la suprafaţa cultivată şi locul doi la producţia realizată, după Franţa, la porumb boabe, informează Institutul Naţional de Statistică. La grâu, România ocupă locul cinci la suprafaţa cultivată, după Franţa, Germania, Polonia şi Spania şi la producţia realizată, după Franţa, Germania, Regatul Unit şi Polonia, iar la cartofi locul trei la suprafaţa cultivată, după Polonia şi Germania şi locul şapte la producţia realizată, după Germania, Polonia, Franţa, Olanda, Regatul Unit şi Belgia.

http://www.mediafax.ro/economic/romania-ocupa-in-uniunea-europeana-primul-loc-la-suprafata-cultivata-si-la-productia-de-floarea-soarelui-16215406

Rezervele societăţilor cu capital de stat vor putea merge la buget

Companiile naţionale şi societăţile comerciale care au capital integral sau majoritar de stat, precum şi regiile autonome vor putea distribui sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat sau local rezervele acumulate în timp repartizate din profitul net realizat, a decis joi Guvernul.

http://www.mediafax.ro/economic/rezervele-societatilor-cu-capital-de-stat-vor-putea-merge-la-buget-16214967

Konieczny: Ministerul Energiei poate să accelereze procesul de listare pentru Hidroelectrica.

Ultimul impediment în calea listării pe bursă a companiei Hidroelectrica a fost eliminat, iar finalizarea procedurii de insolvență va permite Ministerului Energiei să accelereze procesul, a declarat Greg Konieczny, director general și manager de portofoliu al Fondului Proprietatea. ‘Ieri (joi — n. r.), a fost adoptată decizia mult așteptată, ce pune capăt litigiilor începute în timpul procedurii de insolvență pentru Hidroelectrica și elimină ultimul impediment în calea listării companiei pe bursa de valori. Ne exprimăm încrederea că finalizarea procedurii de insolvență a Hidroelectrica va permite Ministerului Energiei să accelereze listarea companiei, în primul rând, prin asigurarea numirii membrilor unui nou Consiliu de Supraveghere, conform Legii 111/2016, pentru un mandat de patru ani, în următoarea AGA a Hidroelectrica, programată pentru 19 aprilie 2017’, a spus Konieczny.

https://www.agerpres.ro/economie/2017/03/31/konieczny-ministerul-energiei-poate-sa-accelereze-procesul-de-listare-pentru-hidroelectrica-compania-are-o-valoare-de-4-miliarde-euro-16-58-48

Ultimele două stații ale Magistralei 4, Laminorului și Străulești, date în circulație

Ultimele două stații care lipseau pentru finalizarea Magistralei 4 – Laminorului și Străulești – au fost inaugurate oficial vineri, încadrându-ne în termenul pe care l-am înaintat la preluarea mandatului, a declarat ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, la deschiderea celor două stații de metrou. El a precizat că Magistrala 4 face legătura între sectorul 1 Bucureștii Noi și Gara de Nord, are o lungime de 1,9 kilometri, iar valoarea proiectului a fost de 421 milioane de euro. Capacitatea de transport a fost estimată la 50.000 de călători pe oră și sens.

https://www.agerpres.ro/economie/2017/03/31/ultimele-doua-statii-care-lipseau-pentru-finalizarea-magistralei-4-laminorului-si-straulesti-date-in-circulatie-14-54-09

Aldea, Metrorex: Lucrările la tronsonul Gara de Nord – Gara Progresul, gata în 2023

Construcţia secţiunii de metrou Gara de Nord –Gara Progresul, o prelungire a magistralei IV, va începe în anul 2019, lucrările urmând a fi finalizate în anul 2023, a anunţat vineri directorul general al Metrorex, Marin Aldea. ”Vom analiza ofertele, suntem în perioada de clarificări, şi vom răspunde la întrebările potenţialilor ofertanţi. Pentru această documentaţie, contractul se va încheia în trimestrul 2 pentru SF (studiul de fezabilitate, n.r.) al acestui an şi urmează a fi finalizat până în aprilie 2019, când vom putea demara efectiv lucrările estimate a se încheia în anul 2023”, a spus Aldea, prezent la inaugurarea staţiilor de metrou Laminorului şi Străuleşti, din cadrul Magistralei 4.

https://www.news.ro/economic/aldea-metrorex-lucrarile-la-tronsonul-de-metrou-gara-de-nord-gara-progresul-vor-fi-finalizate-in-2023-1922403131002017031716883732

Arctic investeşte peste 100 milioane euro într-o fabrică nouă în Dâmboviţa

Producătorul de electrocasnice Arctic, deţinut de grupul turcesc Arçelik, a anunţat vineri că va investi 471 milioane lei (103,5 milioane euro) în construcţia unei noi fabrici de maşini de spălat rufe în localitatea Ulmi, judeţul Dâmboviţa, proiect care va crea 480 de locuri de muncă în următorii şapte ani. Arçelik va reinvesti 70 milioane de euro din profitul companiei din ultimii ani pentru construirea noii fabrici, potrivit reprezentanţilor companiei. În plus, grupul turcesc vrea să transforme România într-un hub de producţie pentru Europa.

https://www.news.ro/economic/arctic-investeste-peste-100-milioane-euro-intr-o-fabrica-noua-in-dambovita-1922404531002017031116882916

Aeroporturi Bucureşti, investiţii de peste 294 milioane lei prevăzute pentru 2017

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti are prevăzute pentru 2017 cheltuieli pentru investiţii în sumă de 294,37 milioane lei, conform proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor. Veniturile totale sunt estimate la 983,173 milioane lei, iar cheltuielile la 757,455 milioane lei, compania urmând să încheie anul cu un profit brut de 225,717 milioane lei. Pentru cheltuieli cu personalul, Ministerul Transporturilor propune un buget de 212,8 milioane lei, din care 161,384 milioane lei cheltuieli de natură salarială.

http://www.capital.ro/aeroporturi-bucuresti-investitii-de-peste-294-milioane-lei-preva.html

Tender vrea să vândă cu milioane de euro un teren din Chitila unde se află și arhiva geologică a României 

Ovidiu Tender vrea să vândă cu cel puțin 5,5 milioane euro un teren din Chitila unde se află și arhiva geologică a României. Detalii pe PROFIT INSIDER, un instrument de business pe bază de abonament prin intermediul căruia sunt furnizate informații exclusive privind modificările fiscale și legislative pregătite de autorități înainte de a fi lansate în dezbatere publică, tranzacții realizate de jucători importanți, decizii de business, rezultate financiare anunțate în premieră, analize de piață exclusive.

https://www.profit.ro/must-read/exclusiv-pe-profit-insider-ovidiu-tender-vrea-sa-vanda-cu-cel-putin-5-5-milioane-euro-un-teren-din-chitila-unde-se-afla-si-arhiva-geologica-a-romaniei-16884022

Mastercard: „România şi Polonia au cel mai redus nivel de comerţ online transfrontalier”

Cel mai redus nivel de comerţ online transfrontalier se înregistrează în România şi Polonia, în timp ce ţările cu cele mai multe astfel de achiziţii sunt Austria şi Irlanda, arată un studiu realizat de Mastercard. Acesta menţionează că, în perioada 2015-2018, comerţul online va creşte cu 45%, unul din patru europeni cu acces la Internet cumpărând produse sau servicii.

http://www.bursa.ro/autentificare/mastercard-romania-si-polonia-au-cel-mai-redus-nivel-de-comert-online-transfrontalier-320230&s=autentificare&s_a=companii_afaceri&a_articol=320230.html

„România nu va depăşi ţinta de deficit bugetar”, susţine premierul Sorin Grindeanu. Şeful Executivului a afirmat într-un interviu pentru Europa FM că nu există motive de îngrijorare, aşa cum au fost lansate mai multe avertismente din partea Comisiei Europene. Mai mult, prim-ministrul susţine că datele furnizate de Comisia Naţională de Prognoză arată că producţia industrială a crescut în primele două luni cu 5,8%, comenzile noi în industrie cu 7,8%, iar exporturile cu 13,6%.

”Orice Guvern, că vorbim de Guvernul Grindeanu sau de guvernele din trecut, lucrează cu datele furnizate – aşa e legal în România – de Comisia Naţională de Prognoză. E singura instituţie abilitată care poate furniza aceste date macroeconomice. Pe baza acestor valori se construieşte bugetul de stat şi toate lucrurile care decurg de aici. Fiecare măsură pe care noi am luat-o în această perioadă a fost foarte bine analizată de noi, a fost măsurată, astfel încât impactul asupra economiei să fie unul în marjă”, a declarat premierul Sorin Grindeanu, citat de agenţia de presă News.ro.

El a ţinut să sublinieze că nu există motive de îngrijorare privind depăşirea deficitului bugetar pentru că măsurile din programul de guvernare, unele aplicate deja, altele în curs de a fi implementate au fost foarte bine analizate.

”Avem acest acord de care ne ţinem, de 3%, pe care o să-l respectăm, dar în perioadele de creştere puternică economică a unor ţări importante din Uniunea Europeană, nu exista acest acord. S-au depăşit de foarte multe ori aceste ţinte de deficit. Nu e cazul acum. (…) Toate lucrurile pe care noi le-am luat ca şi măsuri au fost foarte bine analizate. Ne ţinem de acel deficit, dar ne ţinem şi de măsurile pe care le aveam scrise în programul de guvernare – sunt analizate foarte bine. Nu avem, în acest moment, motive de îngrijorare”, a arătat şeful Executivului.

În acest sens, premierul a prezentat şi câteva date de la Comisia Naţională de Prognoză pentru a întări ideea că nu există motive de îngrijorare că deficitul bugetar ar urma să fie depăşit.

”Pot să spun că, numai ca să întăresc ceea ce spuneam legat de semnalele care vin din economie, producţia industrială a crescut în primele două luni cu 5,8%, comenzile noi în industrie cu 7,8%, exporturile cu 13,6%, contractele de muncă de la începutul anului cu 44.000. Astea sunt date care ne bucură şi care nu sunt date de Guvern, ci vin de la Comisia Naţională de Prognoză, care sunt publice şi care ne întăresc convingerea că ceea ce ne dorim – şi anume ca pe de o parte creşterea economică pe care a avut-o România să se simtă şi în buzunarele românilor, că ăsta este rostul bunăstării – să trăim fiecare dintre noi mai bine. Pe de altă parte, prin măsurile economice pe care le-am luat, să repornim anumite motoare care au fost oprite în economie – investiţii, fonduri europene”, a explicat Grindeanu.

Veniturile bugetului consolidat au crescut cu patru procente în februarie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Cumulat, pe primele două luni ale lui 2017, majorarea a fost de doar 1,4%, mai puţin comparativ cu perioada ianuarie – februarie 2016. Revenirea pe plus este însă departe de a atinge ţinta de 14%, stipulată în scenariul pe care este construit bugetul. 

În perioada ianuarie – februarie 2017,veniturile sunt afectate de prăbuşirea neaşteptată din ianuarie, când încasările la buget au scăzut cu aproape 6%, în special din cauza căderii severe înregistrate la TVA, cu un minus de 25% (urmare a vânzărilor slabe din decembrie 2016), notează agenţia de presă Mediafax, care citează Ziarul financiar. În februarie însă, prima lună care înregistrează, de fapt, situaţia TVA din 2017, veniturile din această sursă au crescut cu 2,5% faţă de februarie 2016

De asemenea, cheltuielile totale au fost mai mici în februarie cu 3,4% faţă de februarie 2016, dar aici nu există niciun semn bun pentru că întreaga tăiere este de la cheltuielile de investiţii. Au scăzut, astfel, cu 1,7 miliarde de lei cheltuielile efectuate în proiecte cu fonduri UE – 192 de milioane în februarie curent faţă de aproape 2 miliarde de lei în februarie 2016.

În plus, cheltu­ielile de capital (investiţiile din buget) au scăzut cu 5,7%, până la 396 de milioane de lei. Au scăzut uşor şi cheltuielile de bunuri şi servicii, cu 3,4%, până la 2,6 mld. lei. În rest, în februarie, creşterile sunt pe linie – de aşteptat, de altfel, date fiind majorările salariale şi de pensii. Astfel, cheltuielile cu salariile au crescut major, cu aproape 19%, până la aproape 5,5 miliarde de lei. Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut şi ele, februarie/februarie, cu 9,4%, până la 7,2 mld. lei.

În privinţa veniturilor, în februarie, faţă de februarie 2016, au scăzut veniturile din impozitul pe profit, cu 7%, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 1%, deşi salariile au avansat semnificativ (inclusiv salariul minim pe economie a crescut), ceea ce ar fi trebuit să însemne venituri mult mai mari la buget. Veniturile din TVA au cres­cut cu 2,5%, dar s-au redus semnificativ cele din accize, cu 12%. Banii primiţi de la UE sunt nesemnificativi, doar 107 milioane de lei. Per total, veniturile au crescut în fe­bruarie 2017 faţă de februarie 2016 cu 4,5%.

Managerii din România par optimişti când vine vorba despre mersul afacerilor… în toate domeniile! Potrivit Institutului Naţional de Statistică, directorii firmelor din ţara noastră se aşteaptă la o creştere a activităţii în industrie, construcţii, servicii şi comerţ în perioada martie – mai. În acelaşi timp, însă, ei prevăd o stagnare a numărului de salariaţi în primele trei sectoare, în timp ce numărul acestora este aşteptat să scadă în comerţ, arată INS.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate marţi, există unele modificări faţă de raportul anterior privind tendinţele economice, publicat la finalul lunii februarie, când managerii estimau scăderea activităţii în comerţ, notează agenţia de presă News.ro. În intervalul martie-mai, cel mai mic sold conjunctural rămâne în comerţ, +7%, în creştere faţă de cel din raportul anterior (-17%).

„În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere moderată a activităţii economice (sold conjunctural +7%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra relativă stabilitate (sold conjunctural +4%)”, se arată în raportul INS.

Soldul conjunctural reflectă diferenţa dintre aşteptările pozitive şi cele negative exprimate de către managerii chestionaţi. Un sold pozitiv reflectă un număr mai mare de companii care au aşteptări de creştere a activităţii sau a comenzilor, în timp ce un sold conjunctural negativ reflectă aşteptări de scădere a activităţii în sectorul analizat.

Managerii au aşteptări optimiste în privinţa activităţii din construcţii, cu un sold conjunctural de +32%, faţă de +13% în raportul precedent, situaţie obişnuită în perioada primăverii, când activitatea din construcţii creşte semnificativ.

De asemenea, activitatea din industrie ar urma să crească, soldul conjunctural fiind de +19%, (+12% în raportul anterior). În servicii, activitatea economică este aşteptată să înregistreze o creştere moderată, +10% (+7% în raportul anterior).

Managerii prevăd creşteri uşoare ale numărului de angajaţi în industrie, construcţii şi servicii, şi o scădere în comerţ.  Astfel, în comerţ se aşteaptă o scădere a numărului de salariaţi, cu un sold conjunctural de -18% (-14% în raportul anterior). În construcţii, aşteptările sunt îmbunătăţite, cu un sold conjunctural de +10% (+3% în raportul precedent). În industrie şi în servicii sunt estimate creşteri moderate ale personalului, cu solduri conjuncturale de +4%, respectiv +5%.

Cercetarea INS mai arată că managerii se aşteaptă la o creştere a preţurilor în toate sectoarele. Cea mai mare creştere de preţuri este aşteptată în construcţii, sold conjunctural +12%.

50% dintre directorii financiari din România estimează peste 2,6% creştere economică în 2017

Jumătate dintre directorii financiari din România estimează o creștere a PIB de peste 2,6% în acest an și sunt preocupați de lipsa personalului calificat și presiunea pieței asupra scăderii prețurilor pentru bunuri sau servicii, reiese din cea de-a opta ediție a CFO Survey realizat de Deloitte România. „Cu cea mai mare rată de creștere din Europa în 2016, România vine după o perioadă de stabilitate și prosperitate care, anul trecut, a atins vârful. Cu toate acestea, operăm într-un climat dificil, cu mulți factori de risc, care pot să încetinească economia României”, a declarat Ahmed Hassan, country managing partner Deloitte România.
http://www.agerpres.ro/economie/2017/03/20/jumatate-dintre-directorii-financiari-din-romania-estimeaza-o-crestere-economica-de-peste-2-6-pentru-acest-an-14-28-53

FMI recomandă pe termen mediu un deficit de 1,5% din PIB pentru a reconstrui rezerva financiară

FMI recomandă autorităților române să protejeze anvelopa veniturilor, să majoreze într-un ritm moderat salariile și pensiile și, pe termen mediu, să aibă ca obiectiv un deficit de 1,5% din PIB pentru a reconstrui rezerva financiară (buffer).
http://www.agerpres.ro/economie/2017/03/17/fmi-recomanda-pe-termen-mediu-un-deficit-de-1-5-din-pib-pentru-a-reconstrui-rezerva-financiara-19-01-13

Neagu (BNR): Creşterea economică sustenabilă peste potential nu este posibilă fără intervenţia statului

Economia Romaniei ar fi crescut, in medie, cu 3,5% pe an in ultimii zece ani, daca toate firmele ar fi obtinut rezultate la nivelul celor mai performante. In aceste conditii, este clar ca economia Romaniei nu poate creste sustenabil peste potential fara interventia autoritatilor, reiese dintr-un studiu BNR. Cercetarea Bancii Nationale a Romaniei, coordonată de directorul adjunct al Directiei Stabilitate Financiara, Florian Neagu, isi propune sa creioneze perspectivele economiei romanesti prin analizarea a trei categorii de firme care isi vor mentine rolul important în economie si peste un deceniu, considerate masa critica ce va modela viitorul economiei.
http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/209090/cresterea-eonomica-sustenabila-peste-potential-nu-este-posibila-fata-interventia-statului.html

Dăianu (BNR): Bugetul public este suboptimal, cronicizat pe venituri scăzute și cheltuire ineficientă

Bugetul public este suboptimal, fiind cronicizat pe un nivel foarte scăzut de venituri și cheltuire extrem de ineficientă a banilor, susține Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Supraveghere al Băncii Naționale a României (BNR), într-o postare pe blogul instituției. ‘Un echilibru precar rezultă din nivelul foarte scăzut al veniturilor fiscale. În 2016, aceste venituri au fost de circa 26% din PIB, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii și cel mai mic între statele UE. Acest nivel este foarte departe de ceea ce reclamă asigurarea de bunuri publice esențiale pentru societate. În majoritatea economiilor emergente din UE, veniturile fiscale trec de 32-33% din PIB, în timp ce în state avansate trec de 40%. Educația, sănătatea, cercetarea, infrastructura, apărarea națională, protecția cetățenilor etc. sunt bunuri publice subfinanțate în România. Această subfinanțare nu favorizează însăși economia privată’, a spus Dăianu.
http://www.agerpres.ro/economie/2017/03/20/daianu-bnr-bugetul-public-este-suboptimal-cronicizat-pe-venituri-scazute-si-cheltuire-ineficienta-13-47-23

Restanţele firmelor şi populaţiei la bănci însumează 13,6 miliarde lei

Restanţele la creditele acordate firmelor şi populaţiei însumau peste 13,6 miliarde lei la finalul lui februarie, valoarea acestora fiind în scădere cu 35,7% faţă de cea consemnată la sfârşitul aceleiaşi luni din 2016, potrivit datelor centralizate de Banca Naţională a României (BNR). Din această sumă, peste 6 miliarde lei reprezentau restanţe în moneda naţională, în scădere cu 33,4%, iar circa 7,55 miliarde lei restanţe în valută, în coborâre cu 37,5%. Din totalul restanţelor, circa 4,98 miliarde lei erau înregistrate în Bucureşti. Totalul creditelor depăşea 222,5 miliarde lei la finele lunii februarie, fiind cu 2,11% mai mare decât valoarea consemnată la finalul aceleiaşi luni din 2015. Împrumuturile în moneda naţională se cifrau la 127,1 miliarde de lei.
http://www.capital.ro/restantele-firmelor-si-populatiei-la-banci-insumeaza-136-miliard.html

FMI estimează un deficit bugetar de 3,7% pentru acest an

Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează un deficit bugetar de 3,7% pentru acest an și de 3,9% pentru 2018, a declarat, vineri, șeful misiunii FMI pentru România, Reza Baqir, într-o conferință de presă. Potrivit acestuia, pe termen mediu, pentru a avea o poziție confortabilă, un deficit în jur de 1,5% din PIB este suficient pentru a păstra datoria publică pe o traiectorie descendentă. „Un deficit de 2,3% din PIB pentru anul acesta și de 2% pentru 2018 ar contribui la atingerea acestui scop. Pentru 2018, un deficit de 2,3% din PIB ar fi ceea ce economiștii numesc opoziție neutră din punct de vedere fiscal”, a arătat oficialul FMI.
http://www.agerpres.ro/economie/2017/03/17/fmi-estimeaza-un-deficit-bugetar-de-3-7-pentru-acest-an-15-11-43

Numărul insolvenţelor, al suspendărilor şi al dizolvărilor de firme, în scădere

Un număr de 1.165 de societăţi au intrat în insolvenţă în primele două luni ale acestui an, cu 19,71% mai puţine faţă de perioada similară din 2016, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele mai multe astfel de cazuri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti, respectiv 207, în scădere cu 35,31% faţă de primele două luni din 2016, urmat de judeţul Bihor, cu 79 (-17,71%), şi de judeţul Iaşi, cu 63 (-38,83%), conform Agerpres. În funcţie de sectorul de activitate, cele mai multe insolvenţe au fost consemnate în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 348, în scădere cu 25,32% faţă de perioada ianuarie – februarie 2016.
http://m.bursa.ro/s=companii_afaceri&articol=319636.html

ESTIMARE: Peste 500.000 maşini SH din import înmatriculate în 2017

Peste 500.000 de maşini la mâna a doua aduse din import ar putea fi înmatriculate în acest an în România, în timp ce numărul celor noi va fi de cinci ori mai mic, a estimat, ieri, Gabriel Sicoe, noul preşedinte al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), citat de Agerpres. „Faţă de peste 300.000 de maşini second hand înmatriculate în România, din import, în anul 2016, estimăm o cifră de cel puţin 500.000 de maşini second hand, din import, anul acesta. (…) Pe piaţa de maşini noi deja se înregistrează diminuări la anumite modele care sunt puternic concurate de maşinile second hand din import, cu vechime de peste opt ani, care sunt la două-trei mii de euro. (…) Deci piaţa de autovehicule noi din România, care a fost la 130.000 de maşini anul trecut, nu cred că va depăşi 100.000 anul acesta”, a declarat Sicoe în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurată în localitatea argeşeană Bascov.
http://m.bursa.ro/s=companii_afaceri&articol=319651.html

Statul a declasificat sute de documente ale proiectului Roșia Montană, dar nu pentru publicul român

Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) declasificase, până la finalul lunii august a anului trecut, un număr de 242 de documente oficiale anterior clasificate ca secrete de serviciu, legate de proiectul minier aurifer blocat de la Roșia Montană, și era, la acea dată, în curs de a declasifica alte 248, pentru a putea fi consultate, utilizate și prezentate ca probe de către părți în cadrul procedurii de arbitraj a litigiului dintre statul român și Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington.
https://www.profit.ro/stiri/politic/statul-a-declasificat-sute-de-documente-ale-proiectului-rosia-montana-dar-nu-pentru-publicul-roman-litigiul-de-la-washington-s-ar-putea-prelungi-pana-in-2020-16851425

Sectoarele din business cu cea mai rapidă creştere

Telecomul, restaurantele, cons­truc­ţiile, pariurile, fabricarea de automobile şi serviciile de IT sunt sectoarele cu cea mai ra­pi­dă creştere din economie, con­form celor mai recente date integrate pe sec­toare CAEN, valabile pentru 2015, arată analiza „Capitalul privat românesc“ pu­blicată de ZF cu sprijinul PIAROM – Patronatul Investitorilor Autohtoni. Cea mai bună evoluţie din top 20 au avut-o telecomunicaţiile, care şi-au majorat cifra de afaceri cu 42%, până la 20 de mi­liarde de lei. La sfârşitul anului 2015, în telecomunicaţii activau 1.964 de companii cu capital românesc şi 130 de companii cu capital străin, însă ponderea covârşitoare a businessului era în dreptul companiilor cu capital străin, de 86%.
http://www.zf.ro/eveniment/sectoarele-din-business-cu-cea-mai-rapida-crestere-telecomul-restaurantele-constructiile-pariurile-fabricarea-de-automobile-si-it-ul-16204809

Firmele cu capital integral românesc au cele mai mari restanţe la plata furnizorilor. RADET, printre campionii plăţilor restante

Plăţile restante la furnizori s-au menţinut şi anul trecut la un nivel record, de peste 50 de miliarde de lei, iar cele mai mari restanţe aparţin firmelor cu capital integral românesc, atât companiile străine, cât şi cele cu capital mixt sau cele de stat fiind mai bune-plătitoare. Astfel, una din provocările mediului de afaceri românesc o reprezintă nivelul plăţilor restante la furnizori care, potrivit datelor KeysFin, se menţine de ani de zile în jurul nivelului record de peste 50 de miliarde de lei.
http://adevarul.ro/economie/afaceri/firmele-cucapital-integral-romanesc-cele-mai-mari-restante-plata-furnizorilor-radet-printre-campionii-platilor-restante-1_58d010db5ab6550cb884d2b3/index.html

Japonezii de la Takata caută 140 de oameni pentru fabrica de airbaguri din Sibiu

Producatorul de perne pentru airbaguri Takata Sibiu, subsidiara locala a concernului japonez Takata, cu vanzari globale de 7,1 mld. dolari si peste 50.000 de angajati, are disponibile in prezent peste 140 de locuri de munca, in principal pentru muncitori necalificati in industria confectiilor (110), dar si pentru confectioneri-asamblori articole din textile (30) sau lacatusi mecanici (2), potrivit informatiilor disponibile pe site-ul AJOFM (Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca) Sibiu.
http://www.zfcorporate.ro/profesii/japonezii-de-la-takata-cauta-140-de-oameni-pentru-fabrica-de-airbaguri-din-sibiu-16202150

Primele date despre exporturile de medicamente în 2016

O reprezentanta fiscala a grupului Actavis si distribuitorii Mediplus (parte din grupul A & D Pharma) si Pharmnet Galati sunt cei mai mari exportatori din piata farma in 2016, potrivit unei analize facute de ZF pe baza informatiilor din top 500 cei mai mari exportatori din economie, furnizate de INS. Institutia precizeaza ca anul trecut exporturile de produse si preparate farmaceutice s-au ridicat la 725 mil. euro, potrivit datelor provizorii.
http://www.zfcorporate.ro/pharma/primele-date-despre-exporturile-de-medicamente-in-2016-romania-a-exportat-produse-farmaceutice-de-725-mil-euro-fabricile-locale-contribuie-cu-100-150-mil-euro-restul-export-paralel-16200702

Trafic în scădere. CFR Călători a transportat 52,9 milioane de pasageri anul trecut, în scădere cu 4%

Compania de stat CFR Calatori, cel mai mare transportator de calatori pe calea ferata, subventionat de stat, a pierdut si anul trecut pasageri in fata autocarelor si avioanelor, traficul ajungand la 52,9 milioane de pasageri, fata de 54,9 milioane de pasageri cu un an in urma, potrivit oficialilor companiei. „Viteza medie de circulatie a trenurilor de calatori pentru anul trecut a fost de 43,3 kilometri pe ora” au transmis oficialii companiei. In 2011, trenurile circulau cu o viteza medie de 62 de kilometri pe ora.
http://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/trafic-in-scadere-cfr-calatori-a-transportat-52-9-milioane-de-pasageri-anul-trecut-in-scadere-cu-4-16206499

Blue Air intră din iunie pe ruta Iaşi – München, lăsată liberă de compania de stat

Compania aeriana Blue Air va lansa pe 15 iunie o noua cursa de la Iasi la München, zborurile avand trei frecvente saptamanale, in zilele de marti, joi si duminica. Mutarea vine la mai putin de o saptamana de cand compania de stat Tarom a anuntat ca va renunta la unele rute de pe aeroportul din Iasi, zborurile afectate vor fi si catre Roma, München, Madrid si Torino. Reprezentantii aeroportului din Iasi au spus de atunci ca vor incerca sa mentina destinatiile.
http://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/iasiul-nu-a-plans-mult-dupa-tarom-blue-air-intra-din-iunie-pe-ruta-iasi-m-nchen-lasata-libera-de-compania-de-stat-16206509

Aeroportul Băneasa se va redeschide pentru pasageri

Directorul general al CNAB Liviu Radu a confirmat pentru Business Magazin redeschiderea pentru zborurile comerciale a Aeroportului Internaţional Aurel Vlaicu din Băneasa, închis pentru acest tip de activitate în 2012. Traficul de pe cele 17 aeroporturi din ţară a crescut anul trecut cu peste 23%, până la aproximativ 16 milioane de pasageri; dintre aceştia, circa 11 milioane au trecut prin aeroportul Henri Coandă, scrie Business Magazin.
http://www.mediafax.ro/economic/aeroportul-baneasa-se-va-redeschide-pentru-pasageri-cand-vor-fi-programate-zborurile-comerciale-de-linie-16207305

Vicepreşedinte FPTR: Doar două din zece hoteluri şi restaurante plătesc impozitul specific

Impozitul specific va creşte veniturile la buget aduse de industria turistică de aproape şapte ori, a declarat, pentru MEDIAFAX, Nicolae Istrate, vicepreşedintele FPTR. Acesta a explicat cum se aplică acest impozit şi de ce doar 20% dintre societăţile cu activitate specifică de turism îl vor plăti. “În 2017 veniturile la buget aduse de industria turistică vor creşte de aproape şapte ori prin aplicarea impozitului specific. Însă, în cazul a circa 80% dintre societăţile cu activitate specifică din turism nu se aplică impozitul specific, ci impozitul pe venit fiindcă nu au cifră de afaceri de peste 500.000 de euro”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Nicolae Istrate, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turism (FPTR).
http://www.mediafax.ro/economic/exclusiv-vicepresedinte-fptr-doar-doua-din-zece-hoteluri-si-restaurante-platesc-impozitul-specific-16207389

Falimentul Carpatica Asigurari a fost decis definitiv. Urmează despăgubirile
Falimentul Carpatica Asigurari, societate controlata de omul de afaceri Ilie Carabulea, a fost decis definitiv in instanta, astfel incat Fondul de garantare a asiguratilor (FGA) poate incepe plata despagubirilor catre pagubiti, in limita a 450.000 lei pentru fiecare creditor, a anuntat vineri FGA. Pana la 23 martie 2017, FGA a primit de la potentialii creditori de asigurare ai Carpatica Asig 16.372 de cereri de plata, inclusiv cereri de plata pentru dosarele de dauna nou deschise de FGA, precum si 11.338 cereri deschidere dosare dauna. Fondul a preluat 27.270 dosare de dauna de la acest asigurator.
http://economie.hotnews.ro/stiri-pensii_private-21679464-falimentul-carpatica-asigurari-fost-decis-definitiv-instanta-fondul-garantare-asiguratilor-poate-incepe-platile-despagubirilor-sunt-peste-16-300-cereri-plata-pana-acum.htm

Costurile cu forţa de muncă au crescut într-un ritm galopant în ultimul an în ţara noastră! Potrivit EUROSTAT, România a înregistrat în ultimul trimestru al anului 2016 cea mai mare creştere din UE, de 12,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Procentul este cu mult peste media europeană de 1,7%.

Potrivit datelor publicate de biroul european de statistică, în zona euro, costul orar al forţei de muncă a avansat cu 1,6%, notează agenţia de presă News.ro. Creşteri mari ale acestor costuri au mai avut loc în Lituania (10,7%), Letonia (8,1%) şi Bulgaria (8%). Scăderi au fost consemnate în Grecia (-0,5%) şi Austria (-0,1%).

Principalele două componente ale costurilor forţei de muncă sunt salariile şi costurile non-salariale. În zona euro, salariul pe oră lucrată a avansat în ultimul trimestrul al anului 2016  cu 1,6%, iar componenta non-salarială cu 1,5%, comparativ cu intervalul similar din 2015.

La nivelul Uniunii Europene, salariile orare au urcat în aceeaşi perioadă cu 1,8%, iar componenta costurilor non-salariale cu 1,5%. În funcţie de activităţile economice, costurile orare cu forţa de muncă au crescut în zona euro cu 1,8% în industrie, cu 2,3% în construcţii, cu 1,5% în servicii şi cu 1,5% în activită economice care nu includ afaceri. La nivelul UE, aceste costuri au avansat cu 1,7% în industrie, cu 3,1% în construcţii, cu 1,6% în servicii şi cu 1,8% în economia non-business, arată datele Eurostat.

Epopeea Brexit intră în linie dreaptă. Miercuri (29 martie), premierul britanic, Theresa May, va notifica oficial Bruxelles-ul că Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană. Potrivit unui anunţ al Downing Street, citat de BBC News online+, aceasta va scrie o scrisoare celor 27 de state membre ale Blocului Comunitar. Teoretic, negocierile ar trebui apoi să înceapă cât mai repede posibil.

Iiniţiativa a fost luată la nouă luni după ce 51,9% dintre cetăţenii britanici au votat pentru ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, notează agenţia de presă Mediafax. Însă până când Marea Britanie nu îşi anunţă oficial ieşirea din Blocul Comunitar, nu pot avea loc discuţii despre termenii de ieşire din UE, iar viitoarele relaţii nu pot avea loc în conformitate cu procedurile prevăzute în Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona.

Un purtător de cuvânt a declarat că ambasadorul Marii Britanii la UE, Tim Barrow, a informat anterior Consiliul European de data când va fi declanşat Articolul 50. „Reprezentantul permanent al Marii Britanii la Bruxelles a informat Uniunea Europeană luni dimineaţa că ţara va activa Articolul 50 pe data de 29 martie”, a declarat un purtător de cuvânt de la Downing Street, citat de Le Figaro. Downing Street a anunţat că după ce va fi declanşat Articolul 50, este de aşteptat ca cele 27 de state membre UE să convină asupra termenilor şi să existe un răspuns iniţial în termen de 48 de ore.

Un purtător de cuvânt a declarat că Guvernul doreşte ca negocierile să înceapă cât mai curând posibil, însă a adăugat că „acesta înţelege în totalitate că este dreptul celor 27 de state membre să aibă timp să convină asupra poziţiei lor”. May a anunţat anul trecut că intenţionează să notifice UE că Marea Britanie doreşte să părăsească Blocul până la finalul lunii martie.