Nu iei o lucrare pentru că ai o aplicație. O iei pentru că livrezi la termen, cu costuri previzibile, și pentru că poți dovedi oricând ce ai făcut. Exact aici se vede diferența.

AS STUDIO CO SRL a dezvoltat, în cadrul proiectului său de transformare digitală, o soluție care leagă într-un singur sistem aplicația mobilă, imaginile 360°, modelele 3D, inteligența artificială, realitatea augmentată și virtuală și infrastructura cloud.

Termene respectate, pentru că erorile se prind devreme

O greșeală de execuție costă puțin cât timp este la vedere și mult după ce a fost acoperită. Cu realitatea augmentată, modelul 3D se suprapune peste construcția reală: ridici tableta în fața peretelui și vezi pe loc dacă traseele sunt acolo unde le-a prevăzut proiectul.

Inteligența artificială analizează imaginile din șantier și semnalează elementele relevante sau potențialele probleme, adică exact ce nimeni nu are timp să verifice manual în mii de fotografii.

O firmă care prinde abaterile în săptămâna în care apar are un cu totul alt grafic de execuție decât una care le descoperă la recepție.

Costuri previzibile, deci oferte mai curajoase

Cea mai mare parte a marjei se pierde în lucruri neprevăzute: refaceri, așteptări, deplasări suplimentare, clarificări care durează. Când informația circulă printr-un flux comun, aceste pierderi scad și devin vizibile.

Efectul comercial este direct. O firmă care își cunoaște realist costurile poate oferta mai strâns fără să-și pună marja în pericol. Una care lucrează cu aproximări trebuie fie să adauge o rezervă generoasă în ofertă, fie să riște.

Aceeași echipă poate duce mai multe proiecte

Prin aplicația mobilă, informația pleacă direct din teren. O cameră 360° documentează un etaj întreg în câteva secunde, iar imaginile pot fi analizate ulterior, de la distanță. Cloud-ul face documentele accesibile utilizatorilor autorizați, indiferent de locație.

Practic, un manager nu mai trebuie să fie fizic pe fiecare șantier ca să știe ce se întâmplă acolo. Capacitatea firmei crește fără ca structura de personal să crească în aceeași măsură — iar aceasta este definiția simplă a productivității.

Transparența față de client aduce următoarea lucrare

Prin aplicație, beneficiarul urmărește progresul propriului proiect și consultă materialele vizuale puse la dispoziție, fără să fie nevoit să vină pe șantier.

Într-o industrie în care neîncrederea este regula, un client care vede singur cum avansează lucrarea sună mai rar, aprobă mai repede și recomandă mai des. Recomandarea rămâne cel mai ieftin canal de vânzare din construcții.

Trasabilitatea închide discuțiile în minute, nu în luni

Imaginile 360° și documentele rămân în platformă, legate de proiect și de etapa în care au fost realizate. Când apare o neînțelegere cu un subcontractor sau o întrebare la decontare, dovada există.

Pentru o firmă, asta înseamnă facturi deblocate mai repede și un flux de numerar mai sănătos — un avantaj competitiv despre care se vorbește puțin, dar care decide cine rezistă într-un an slab.

Un standard care începe să se ceară

Beneficiarii mari cer deja documentare digitală și acces la stadiul lucrărilor. Firmele care pot livra asta intră într-o categorie diferită de ofertanți, iar cele care nu pot rămân să concureze doar pe preț.

Concluzia

Rezultatul inovativ nu este o singură aplicație, ci integrarea mai multor tehnologii și procese într-un ecosistem digital comun, adaptat activității din construcții — un model care conectează proiectarea, execuția, managementul și clientul.

Pentru firma care îl folosește, avantajul se traduce simplu: termene ținute, costuri sub control, capacitate mai mare cu aceiași oameni și o relație cu clientul construită pe informație verificabilă. Acestea sunt, în cele din urmă, criteriile după care se câștigă lucrările.

Proiectul „Creșterea competitivității AS STUDIO CO S.R.L prin digitalizare avansată” este finanțat de Uniunea Europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 9 – Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiția 3 – Scheme de ajutor pentru sectorul privat, Măsura 1 – Schemă de minimis și schemă de ajutor de stat în contextul digitalizării IMM-urilor.

Apelul de proiecte este gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

de Leonardo Badea,Prim-viceguvernator BNR

O analiză punctuală a datelor recent publicate arată că investițiile străine directe ale nerezidenților au însumat, în primul semestru al anului 2026, doar 669 de milioane de euro, față de 3,72 miliarde de euro în perioada corespunzătoare din 2025, ceea ce echivalează cu o reducere de aproximativ 82 la sută. Este o cifră ce atrage atenția și care, pentru o bună înțelegere, necesită unele clarificări.

Descompunerea pe componente a evoluției ISD în primul semestru al acestui an arată că toate cele trei componente au contribuit la scădere: din cele aproximativ 3,05 miliarde de euro cu care semestrul I 2026 se situează sub perioada corespunzătoare din 2025, circa 1,2 miliarde provin din profiturile reinvestite, 0,75 miliarde din participațiile la capital, iar 1,1 miliarde din creditele intra-grup.

Totodată, concentrarea evoluției în trimestrul al doilea este evidentă. În acest interval, fluxul total al investițiilor nerezidenților a fost negativ, în cuantum de −521 milioane de euro, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel trimestrial din 2013 și până în prezent.

Determinantul principal al evoluției ISD în perioada curentă îl constituie componenta profiturilor reinvestite, care a consemnat un sold negativ de −1.124 milioane de euro. Acesta se calculează ca diferență între profitul obținut de companiile cu capital străin și dividendele distribuite acționarilor. Un rezultat negativ arată că dividendele repartizate în perioada de raportare au depășit profitul realizat. O astfel de situație survine, de regulă, atunci când se distribuie un volum ridicat de dividende (din profiturile aferente perioadelor anterioare) iar profitabilitatea curentă se reduce (ceea ce este explicabil în contextul încetinirii economiei, al riscurilor în creștere și al nivelului sporit de incertitudine).

Sursa: BNR

Totodată, există un element de calendar de care nu se poate face abstracție: distribuirea profitului aferent exercițiului financiar precedent are loc, de regulă, în prima parte a anului, până cel târziu în luna iunie. Prin urmare, o parte din reducerea menționată în semestrul întâi reflectă o concentrare sezonieră a plăților de dividende, iar în a doua parte a anului indicatorul ar putea consemna o revenire parțială. Efecte similare au fost observate și în alți ani. Astfel, profiturile reinvestite au fost negative în trimestrul al doilea în fiecare dintre ultimii trei ani (−723 milioane de euro în 2024 și −390 milioane în 2025), ceea ce confirmă concentrarea distribuirilor de dividende în această parte a anului.

Valoarea din 2026 este însă cu aproximativ 55 la sută mai amplă decât cea din 2024, iar această diferență sugerează o reducere efectivă a profitabilității operaționale a companiilor cu capital străin, și nu doar un efect de calendar. Datele privind profiturile sunt deocamdată provizorii și se bazează pe estimări ale firmelor, astfel încât interpretarea rămâne sub rezerva unor revizuiri ulterioare.

Factorului descris mai sus i se adaugă, cu o contribuție mult mai redusă, nivelul ușor negativ al participațiilor la capital. Specific pentru perioada menționată, nivelul negativ al participațiilor la capital se poate explica, printre altele, prin corelare cu tranzacția importantă asociată vânzării unui lanț important de magazine de retail, de la o entitate nerezidentă către una rezidentă.

Sursa: BNR

Așadar, concluzionând, nivelul semnificativ mai redus al ISD din semestrul I 2026 comparativ cu perioada corespunzătoare a anului anterior are trei explicații principale: prima este legată de distribuția dividendelor, iar efectele sale se vor corecta cel puțin parțial în a doua parte a anului, a doua ține de reducerea profitabilității operaționale (corelată cu încetinirea economiei), iar cea de-a treia este asociată unei conjuncturi specifice.

ISD alături de fondurile europene contribuie la finanțarea deficitului de cont curent prin fluxuri negeneratoare de împrumuturi suplimentare, ceea ce este important din perspectiva sustenabilității echilibrelor macroeconomice. Ca urmare a evoluțiilor descrise mai sus, pentru moment, componenta care nu generează datorie se restrânge, iar finanțarea se deplasează către instrumente ce vor conduce la o creștere a datoriei externe.

Deciziile privind repartizarea profitului – cât se distribuie și cât se reinvestește – sunt sensibile la percepția asupra perspectivelor economice și la gradul de predictibilitate a cadrului în care operează companiile. Din această perspectivă, evoluția consemnată în primul semestru transmite un semnal care nu poate fi ignorat. Pentru a inversa această tendință și a consolida credibilitatea în fața partenerilor internaționali, în opinia mea este necesar ca politicile guvernamentale să ofere repere certe, iar o măsură primordială este finalizarea și asumarea timpurie a bugetului pentru anul viitor.

Totodată, fondurile europene (în special componentele de tip grant) nu mai reprezintă doar un sprijin pentru investiția publică, ci una dintre puținele resurse semnificative ce permit finanțarea dezechilibrului extern fără a majora stocul de datorie.

Granturile europene au devenit pentru România una dintre sursele consistente de capital extern ce nu generează datorie, într-un context în care cealaltă sursă tradițională (investițiile străine directe – ISD) s-a comprimat semnificativ în perioada curentă. Maximizarea gradului de absorbție a acestora rămâne un obiectiv național prioritar.

Pentru România, miza este mai importantă decât faptul ca investițiile ajută la finanțarea deficitului de cont curent. Ele aduc tehnologie, know-how și integrarea companiilor locale în lanțuri internaționale de valoare. Nu trebuie să uităm faptul că unul dintre motoarele încurajării investițiilor străine este reprezentat de încrederea într-un climat favorabil afacerilor, atât pe plan intern cât și internațional. Capitalul acumulat poate avea rol de amortizor vis a vis de unele riscuri specifice investițiilor, însă, în perioade caracterizate de un nivel semnificativ de ambiguitate, investitorii pot amâna unele decizii, ce în final determină unele externalități negative asupra mediului macro-financiar.  

Pentru prima dată în istoria Concursului Internațional George Enescu, semifinalele secțiunilor instrumentale – Violoncel, Vioară și Pian – se vor desfășura în format play & conduct, una dintre noutățile majore ale ediției 2026. Cei șase semifinaliști ai fiecărei secțiuni vor avea de trecut o probă care depășește interpretarea solistică tradițională: vor cânta alături de Orchestra de Cameră Radio și, în același timp, vor asigura conducerea artistică a ansamblului, fără dirijor.

Semifinalele vor avea loc la Ateneul Român, pe 5 septembrie – Violoncel, 11 septembrie – Vioară și 17 septembrie – Pian, iar fiecare dintre ele va fi structurată în două părți.

În prima parte, programată de la ora 10:00, semifinaliștii vor interpreta repertoriu reprezentativ din creația camerală a lui George Enescu. Accesul publicului la această parte este gratuit. De la ora 16:00 urmează una dintre marile noutăți ale ediției: proba play & conduct, în care fiecare concurent devine deopotrivă solist și lider muzical al Orchestrei de Cameră Radio.

În formatul play & conduct, solistul preia și responsabilitatea conducerii artistice a orchestrei. El interpretează propria partitură și, simultan, trebuie să comunice ansamblului viziunea sa asupra lucrării. Prin gest, privire, respirație, mișcare și felul în care construiește fraza muzicală, semifinalistul trebuie să creeze coerență între propria interpretare și răspunsul orchestrei.

Este o probă de virtuozitate, dar mai ales una de maturitate muzicală, capacitate de comunicare și leadership artistic. Concurentul este evaluat nu doar prin calitatea interpretării solistice, ci și prin capacitatea de a conduce un ansamblu și de a construi împreună cu acesta o interpretare coerentă.

Construcția repertoriului face ca semifinala să testeze două ipostaze complementare ale aceluiași muzician.

La Violoncel, în prima parte, concurenții vor interpreta Sonata nr. 2 în do major pentru violoncel și pian op. 26 de George Enescu. În proba play & conduct, fiecare semifinalist va interpreta, ca solist și conducător artistic al orchestrei, unul dintre cele două concerte pentru violoncel de Joseph Haydn: Concertul nr. 1 în do major sau Concertul nr. 2 în re major.

La Vioară, semifinaliștii vor interpreta mai întâi una dintre cele două sonate enesciene prevăzute în repertoriu: Sonata nr. 2 în fa minor op. 6 sau Sonata nr. 3 în la minor op. 25, „în caracter popular românesc”. În partea a doua, vor conduce Orchestra de Cameră Radio din postura de solist, interpretând unul dintre Concertele nr. 3, 4 sau 5 pentru vioară și orchestră de Wolfgang Amadeus Mozart.

La Pian, prima parte este dedicată tot creației lui George Enescu: fiecare concurent va interpreta una dintre lucrările prevăzute în regulament – Suita nr. 2 în re major op. 10, Sonata nr. 1 în fa diez minor op. 24 sau Sonata nr. 3 în re major op. 24. În proba play & conduct, semifinaliștii vor interpreta și conduce unul dintre Concertele nr. 20, 21 sau 23 pentru pian și orchestră de Wolfgang Amadeus Mozart.

1 din 2

Alegerea repertoriului clasic pentru această probă nu este întâmplătoare. În Haydn și Mozart, relația dintre solist și orchestră este extrem de transparentă: echilibrul, precizia, respirația comună și capacitatea de a construi împreună discursul muzical devin imediat perceptibile.

Formatul aduce și o dimensiune spectaculoasă pentru public. În decursul semifinalei, spectatorii vor putea observa cum aceeași orchestră răspunde unor personalități muzicale diferite. Fiecare dintre cei șase concurenți va trebui să își construiască propria relație cu Orchestra de Cameră Radio și să îi transmită propria viziune asupra lucrării interpretate. Astfel, semifinala devine un exercițiu viu de comunicare muzicală.

Orchestra de Cameră Radio va evolua alături de Adrian Iliescu, concertmaestru invitat pentru semifinala de Violoncel, Deborah Nemțanu, concertmaestru invitat pentru semifinala de Vioară, și Sebastian Câșleanu, concertmaestru invitat pentru semifinala de Pian.

Introducerea formatului play & conduct se înscrie în tema ediției 2026 a Concursului Internațional George Enescu, „În căutarea excelenței”, și extinde sensul ideii de performanță artistică urmărite într-o competiție internațională. Dincolo de tehnică și virtuozitate, un mare interpret trebuie să poată asculta, comunica, inspira și construi muzica împreună cu ceilalți.

Din cei maximum 50 de concurenți admiși în prima etapă a fiecărei secțiuni instrumentale, 12 vor avansa în etapa a doua, șase vor ajunge în semifinală și numai trei se vor califica în finală.

Semifinalele Concursului Internațional George Enescu 2026, la Ateneul Român

Sâmbătă, 5 septembrie – Violoncel
Vineri, 11 septembrie – Vioară
Joi, 17 septembrie – Pian

Ora 10:00: Partea I – repertoriu George Enescu – intrare liberă
Ora 16:00: Partea a II-a – play & conduct, alături de Orchestra de Cameră Radio – acces pe bază de bilet

Biletele sunt disponibile online, pe platforma de ticketing Eventim.ro, precum și în format fizic, în librăriile Cărturești și Humanitas din întreaga țară. Studenții, elevii și profesorii școlilor și universităților de muzică din toată țara beneficiază de acces gratuit în baza legitimației școlare și de serviciu, în limita locurilor disponibile.  

De asemenea, persoanele cu handicap alături de însoțitorii lor beneficiază de acces gratuit în limita locurilor disponibile, conform legii. 

Organizatorii nu își asumă responsabilitatea pentru biletele și abonamentele achiziționate de pe alte platforme de ticketing neoficiale. 

Programul complet al Concursului Internațional George Enescu 2026 este disponibil pe website-ul oficial al competiției: https://festivalenescu.ro/ro/concursul-international-george-enescu/evenimente

1 din 3

Concursul Internațional George Enescu este un eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României 

Proiect cultural finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii

Organizator: ARTEXIM

Co-organizator: FUNDAȚIA ART PRODUCTION 

Official Broadcaster: Societatea Română de Televiziune prin TVR 1, TVR Info, TVR Cultural

Co–producători: Societatea Română de Radiodifuziune prin Radio România Muzical, Primăria Municipiului București prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București

Parteneri  principali: Rompetrol – KMG International, BRD – Groupe Société Générale, BRD Asset Management,  LEXUS

Parteneri: Purcari, One United Properties, L’Or,  Mobexpert, Nazurro Aqua, Senia Music 

Cu sprijinul: Flavours, Althaus, Sanador, Eventim, Paradigma Film, Chrominance, Atelier Interesart, SAS Team, Conan PR, InterContinental AthéNéE Palace Bucharest by IHG, Ibis Styles

Parteneri instituționali: Universitatea Națională de Muzică București, Filarmonica George Enescu, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Comisia Națională a României pentru UNESCO, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român, Institutul Italian de Cultură din București, Institutul Cervantes, Institutul Goethe, Forumul Austriac, Muzeul Național George Enescu, Archetarium, Colegiul Național de Arte Dinu Lipatti, Colegiul Național de Muzică George Enescu, Centrul Național de Artă Tinerimea Română, Compania Națională Poșta Română, Romfilatelia, Facultatea de Istorie – Universitatea București, Compania Națională Aeroporturi București, Asociația Culturală Play, Asociația Artiștilor Lutieri din România, Filarmonica Lyra – George Cavadia Brăila, Teatrul Național de Operă și Balet Oleg Danovski din Constanța, Colegiul Național de Arte Regina Maria din Constanța, Filarmonica Arad, Filarmonica Mihail Jora Bacău, Filarmonica de Stat Transilvania Cluj Napoca, Filarmonica Oltenia Craiova, Filarmonica Moldova Iași, Filarmonica de Stat Oradea, Filarmonica Pitești, Filarmonica Paul Constantinescu Ploiești, Filarmonica Ion Dumitrescu Râmnicu Vâlcea, Filarmonica de Stat Dinu Lipatti Satu Mare, Filarmonica de Stat Sibiu, Filarmonica Banatul Timișoara, Orchestra Națională de Cameră din Chișinău, Romanian Chamber Orchestra

Parteneri pentru incluziune: Fundația Cartea Călătoare, Asociația Climb Again, Fundația Farmecul Tăcerii, Asociația Kinetobebe, Fundația Motivation România, Fundația Special Olympics România

Partener juridic: Țuca Zbârcea & Asociații

Parteneri media principali: Antena 3 CNN, Europa FM, HotNews.ro

Parteneri media de tradiție: RFI România, Agerpres

Partener TV internațional: Mezzo 

Partener streaming internațional: Medici.tv

Parteneri media: Ringier, Libertatea, ELLE, BIZ, ICON, Republica.ro, Urban.ro, Observator cultural, LiterNet.ro, Scena9, Școala9, Cultura la dubă, Vorbitorincii, IQads.ro, Buletin de București, b365.ro, Happ.ro, Leviathan.ro, ClubEconomic, spotmedia

Ascultat de: Radio Guerrilla  

Partener de monitorizare: mediaTRUST

Kinderpedia, platforma completă de management și comunicare pentru școli și grădinițe construită în România, a fost nominalizată pentru Global EdTech Prize 2026, parte a unei inițiative internaționale de recunoaștere fondată de T4 Education, cu sprijinul Owl Ventures și Digital Promise.

Global EdTech Prize recunoaște soluții inovatoare care produc schimbare și răspund unora dintre cele mai importante provocări din școlile de astăzi. Nominalizarea plasează Kinderpedia într-o cohortă globală de soluții EdTech axate pe priorități majore în educație, printre care dezvoltarea competențelor de literație și limbaj, învățarea personalizată și evaluarea, capacitatea profesorilor, operațiunile școlare, starea de bine, pregătirea pentru STEM și AI, accesul și incluziunea, precum și tranziții mai fluide către piața muncii.

Pentru Kinderpedia, această nominalizare validează o schimbare mai amplă în educație: școlile au nevoie de tehnologie care face mai mult decât să digitalizeze sarcini. Au nevoie de sisteme sigure, inteligente și centrate pe oameni, care îi ajută pe adulții din jurul fiecărui copil să lucreze mai bine împreună.

Construită în România și prezentă în mai mult de 2.000 de instituții educaționale din peste 40 de țări, Kinderpedia transformă administrarea școlară fragmentată și comunicarea unidirecțională cu părinții în comunități de învățare incluzive și conectate. Soluția le redă profesorilor timp, le oferă liderilor școlari mai multă vizibilitate și ajută familiile să joace un rol mai semnificativ în educația copiilor.

Kinderpedia sprijină școli, grădinițe, creșe și centre de învățare printr-un ecosistem sigur, găzduit în cloud, care conectează managementul școlar, catalogul electronic, prezența, orarul, activitatea de la clasă, progresul elevilor, comunicarea cu familiile, raportarea, admiterile, facturarea și plățile electronice.

Prin platforma web și aplicațiile mobile, Kinderpedia îi ajută pe profesori și educatori să gestioneze activitatea de la clasă, să urmărească progresul în învățare și să comunice cu familiile în timp real. Pentru directori, oferă date mai clare despre activitatea școlii, simplifică raportarea, facturarea și plățile și susține decizii mai informate. Pentru familii, creează acces mai clar la viața școlii și o conexiune mai constantă cu parcursul de învățare al copilului.

Platforma include capabilități AI practice, dezvoltate special pentru comunitățile școlare. Aceste instrumente îi ajută pe educatori să comunice mai clar, să documenteze progresul elevilor mai rapid, să identifice tipare mai devreme și să reducă activitățile administrative repetitive, păstrând în același timp judecata profesională și relațiile umane în centrul educației.

Kinderpedia a lansat recent noul modul Admissions CRM, conceput pentru a conecta întregul parcurs al familiei într-o experiență integrată: de la prima solicitare și înscriere până la absolvire.

Vikas Pota, fondatorul T4 Education și al Global EdTech Prize, a declarat: „Vreau să felicit platforma Kinderpedia din România pentru includerea pe shortlist-ul Top 25 al celei de-a doua ediții a Global EdTech Prize.

Tehnologia la clasă are un potențial enorm de a reduce decalajele de învățare și de a-i pregăti pe tinerii de astăzi pentru locurile de muncă ale viitorului, care se conturează rapid. Dar putem valorifica tehnologia eficient doar atunci când aceasta este concepută să lucreze pentru educatori și să răspundă provocărilor cu care se confruntă în fiecare zi.

Evaluat chiar de educatori, Global EdTech Prize există pentru a reduce distanța dintre tehnologie și profesori și pentru a oferi o platformă globală soluțiilor care produc un impact real în sălile de clasă, astfel încât acest impact să poată fi scalat la nivel mondial.”

Evelina Necula, co-fondatoare Kinderpedia, a declarat: „Selectarea pe shortlistul Global EdTech Prize este o recunoaștere importantă pentru Kinderpedia, pentru că reflectă impactul pe care credem că tehnologia trebuie să îl creeze în educație: mai puțină fricțiune pentru școli, mai multă claritate pentru profesori, parteneriate mai puternice cu familiile și comunități de învățare mai incluzive.

Kinderpedia a fost construită pornind de la o idee simplă: copiii învață și cresc mai bine atunci când adulții din jurul lor sunt conectați, informați și capabili să lucreze împreună. În comunități școlare diverse, acest lucru înseamnă să ajutăm fiecare familie să se simtă văzută, inclusă și mai aproape de parcursul de învățare al copilului.

Pentru noi, tehnologia nu înseamnă doar eficiență. Înseamnă echitate, încredere și participare. Atunci când comunicarea devine mai clară și învățarea devine mai vizibilă, mai multe familii se pot implica semnificativ în relația cu școala, iar acolo credem că instrumentele digitale pot avea un impact real.”

Premiul este acordat în trei categorii: Majors, Start-Ups și Non-Profits, iar câștigătorii vor fi anunțați live la World Schools Summit, la Londra, pe 17 ianuarie 2027. Următoarea etapă a Global EdTech Prize va fi anunțată în septembrie, când finaliștii vor fi invitați la World Schools Summit pentru a-și prezenta soluțiile în fața unui Expert Panel format din lideri din tehnologie și educație, inclusiv investitori și decidenți politici din întreaga lume.

Kinderpedia este un software de management școlar și sistem de evidență a elevilor, bazat pe inteligență artificială, dedicat educației K–12 și învățământului preșcolar. Platforma este utilizată de peste 2.000 de școli din mai mult de 40 de țări. Kinderpedia a fost fondată de Daniel Rogoz, Evelina Necula și Valentin Ilea și sprijină gestionarea activităților academice și administrative, implicarea familiilor și eficiența financiară a instituțiilor de învățământ.

Platforma centralizează toate datele despre elevi într-un singur loc și permite o mai bună organizare a activităților, planificare și raportare. Profesorii pot organiza lecții, înregistra prezența, gestiona activitățile zilnice și monitoriza progresul elevilor, inclusiv etapele de dezvoltare. Atât cadrele didactice, cât și părinții au acces la aceste informații, pentru o experiență educațională colaborativă.

Familiile beneficiază de canale de comunicare directe, disponibile în mai multe limbi, precum și de notificări în aplicație, care consolidează relația dintre școală și comunitate. Instrumentele bazate pe inteligență artificială, precum analizele de progres și sugestiile de conținut, reduc volumul de muncă administrativă, simplifică comunicarea și susțin luarea deciziilor. Funcțiile de facturare, urmărire a plăților și tranzacții online securizate asigură transparență și control financiar.

România își consolidează poziția de destinație strategică pentru investițiile în industria serviciilor de afaceri, sector care a generat o valoare adăugată brută de 35,5 miliarde de euro, anul trecut, aproximativ 10% din valoarea adăugată brută totală a economiei locale, potrivit studiului Business Services Comparative Analysis 2025, realizat de Deloitte România pentru Asociația Business Service Leaders (ABSL). România combină câteva dintre cele mai importante criterii urmărite de investitorii internaționali, precum piața de dimensiune mare, accesul la forță de muncă înalt calificată, competențe lingvistice solide, productivitatea ridicată, costurile competitive și posibilitățile de extindere în numeroase orașe, arată studiul.

România dispune de unul dintre cele mai mari bazine de forță de muncă din Europa Centrală și de Est dintre piețele analizate, cu aproximativ 8,3 milioane de persoane active pe piața muncii, fiind depășită doar de Polonia. În plus, țara noastră ocupă locul al doilea în regiune în ceea ce privește numărul absolvenților și forța de muncă cu studii superioare, asigurând companiilor acces la competențe esențiale pentru operațiuni complexe și servicii specializate. Studiul mai subliniază și tradiția solidă în domeniul limbilor străine, care continuă să reprezinte un avantaj major pentru companiile cu operațiuni internaționale.

Totodată, productivitatea muncii, măsurată prin valoarea economică generată pentru fiecare oră lucrată, situează România printre performerii regiunii. Astfel, cu un scor de 52,1, țara noastră depășește piețe ca Polonia (48,8) și Slovacia (47,6) și se situează la mică distantă de Lituania (54,7) și Portugalia (54,4) și aproape la egalitate cu Cehia (52,4), arată studiul.

„Datele studiului confirmă faptul că industria serviciilor de afaceri a devenit un sector strategic pentru economia României, atât prin dimensiunea sa, cât și prin valoarea pe care o generează. Cei peste 280.000 de profesioniști din industrie nu mai livrează doar servicii de suport, ci contribuie tot mai mult la procese globale de transformare, tehnologie, analiză de date, automatizare și inteligență artificială. Următoarea etapă pentru România este să transforme avantajele pe care le are astăzi într-o poziție competitivă pe termen lung, prin investiții în competențe avansate, educație, infrastructură și printr-un cadru economic predictibil. Avem oportunitatea de a evolua de la o destinație importantă pentru serviciile de afaceri la un hub regional pentru inovație și activități cu valoare adăugată ridicată, iar capacitatea noastră de a valorifica această oportunitate va defini următorii ani ai industriei”, a declarat Adrian Baron, Președintele ABSL România.

În ciuda presiunilor inflaționiste recente, studiul arată că România rămâne una dintre cele mai competitive locații europene din perspectiva costului total de angajare. O comparație a acestui indicator pentru un specialist de nivel mediu în contabilitate din fiecare țară analizată arată că România este una dintre destinațiile cu cele mai reduse costuri, fiind depășită în regiune doar de Bulgaria. La polul opus se află Portugalia, Cehia, Slovacia și Estonia, care înregistrează cele mai ridicate costuri. Simulările realizate până în 2030, care iau în considerare impactul ratelor de inflație prognozate, indică faptul că România își va menține avantajul competitiv și va continua să se numere printre cele mai eficiente piețe europene pentru operarea centrelor de servicii. Astfel, conform acestei simulări. în 2030, clasamentul țărilor cu cele mai reduse costuri totale de angajare ar urma să fie condus de India, Filipine și Bulgaria, însă România și-ar menține competitivitatea chiar și în contextul unor niveluri mai ridicate ale inflației, clasându-se pe locul șase. La polul opus, cele mai ridicate costuri totale de angajare sunt estimate în Portugalia (locul 13), Cehia (locul 12) și Slovacia (locul 11).

În ceea ce privește extinderea ecosistemului serviciilor de afaceri dincolo de capitală, studiul subliniază potențialul pe care îl oferă România, care dispune de zece orașe cu peste 200.000 de locuitori, fiind a doua țară europeană după Polonia din această perspectivă. De asemenea, alte peste 14 orașe cu populații între 90.000 și 200.000 de locuitori oferă condiții favorabile pentru investiții noi sau extinderi ale operațiunilor existente. Orașe precum Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brașov, Sibiu, Oradea sau Constanța pun la dispoziția investitorilor un bazin important de forță de muncă, un număr semnificativ de absolvenți ai unor universități puternice, piețe ale muncii mai puțin saturate și costuri operaționale competitive.

„România și-a depășit de mult statutul de destinație bazată exclusiv pe avantajul costurilor. Astăzi, România este o piață matură, capabilă să susțină servicii complexe, activități cu valoare adăugată ridicată și programe de transformare la nivel global. Combinația dintre dimensiunea ecosistemului, accesul la o forță de muncă numeroasă și înalt calificată, dezvoltarea accelerată a orașelor și competitivitatea costurilor continuă să poziționeze România printre cele mai atractive locații pentru investițiile în servicii de afaceri din Europa. Pentru companiile care analizează o nouă investiție, dar și pentru cele deja prezente, România oferă argumente solide pentru creștere și dezvoltare pe termen lung”, a declarat Tomas Husner, Lider Global Business Services Advisory, Deloitte România.

România găzduiește în prezent peste 1.000 de centre de servicii și peste 280.000 de angajați, ceea ce o face una dintre cele mai dezvoltate piețe de servicii pentru afaceri din Europa Centrală și de Est. Sectorul reprezintă deja 15,2% din totalul forței de muncă cu studii superioare, confirmând nivelul ridicat de specializare și de maturitate al industriei serviciilor de afaceri. În plus, sectorul local a înregistrat o creștere a ponderii în economie de 9,9% în 2025, confirmând dinamica pozitivă și atractivitatea continuă pentru investiții noi și extinderi ale operațiunilor existente.

Cea de-a doua ediție a studiului Deloitte „Business Services Comparative Analysis” compară zece țări europene și trei piețe asiatice, analizând o gamă largă de indicatori macroeconomici și specifici industriei, precum disponibilitatea forței de muncă, costurile operaționale, productivitatea, inflația, piața imobiliară, granturile și stimulentele pentru investiții, precum și alți factori relevanți pentru mediul de afaceri.

Costurile cu energia se conturează drept cea mai mare „surpriză financiară” a directorilor executivi la nivel global în 2026, depășind toate celelalte presiuni de cost, potrivit sondajului global PwC CEO Survey Mid-Year Snapshot. Totuși, executivii rămân la fel de încrezători ca la începutul anului că, în 2026, vor crește veniturile companiilor. Sondajul arată că aproape unul din cinci directori (19%) a semnalat majorări de peste 10% ale cheltuielilor cu energia ca urmare a șocurilor globale.

„În România, companiile sunt preocupate că prețurile la energie ar putea rămâne ridicate o perioadă mai lungă sau ar putea oscila puternic, scumpind producția, cu atât mai mult cu cât avem o economie deschisă și dependentă de importuri energetice. Prețurile la energia electrică au avut cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, taxele – TVA și accizele – au fost majorate, combustibilii s-au scumpit cu circa 20% de la începutul anului, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Ca urmare, inflația a fost ridicată în ultimii ani, cea mai mare din UE, vulnerabilizând economia. Astfel, un nou șoc energetic se transmite mai amplu în economie. Concluzionând, este un context care testează competitivitatea companiilor din România”, a declarat Daniel Anghel (foto), Country Managing Partner PwC România.

Presiunea se vede în prețurile cu care lucrează industria

Toate aceste majorări se reflectă în prețurile de producție ale companiilor și, în final, la consumatori. Potrivit datelor INS pentru luna iunie 2026, prețurile de producție a energiei erau cu 23,3% mai mari decât în iunie 2025. Pe acest fond, tot mai multe companii, în special din industrie, reclamă povara facturilor la energie. BNR avertizează, în cel mai recent raport asupra inflației, că majorarea costurilor în sectoare intensive în energie și transport se propagă de-a lungul lanțurilor de valoare, exercitând presiuni suplimentare asupra prețurilor, iar competitivitatea externă prin preț este afectată, în bună măsură, de costurile cu energia.

Șocurile globale fac însă deciziile strategice tot mai dificile

Mai mult de unul din patru directori, adică 27%, spune că deciziile de preț au devenit greu de luat într-o măsură mare sau foarte mare, arată sondajul PwC. În paralel, sunt urmate îndeaproape de gestionarea lanțului de aprovizionare, cu 26%, adoptarea inteligenței artificiale continuă să evolueze. Deși impactul mediu al AI asupra veniturilor și costurilor a rămas în linii mari neschimbat, companiile individuale avansează mai rapid. Peste jumătate dintre respondenți, 51%, au înregistrat o schimbare a impactului AI în ultimele opt luni, aproape patru din zece, adică 39%, raportează deja rezultate pozitive, iar 38% au folosit AI pentru a valorifica noi oportunități create de perturbările globale.

Încrederea directorilor executivi rămâne stabilă

În pofida acestor presiuni, directorii executivi își mențin încrederea în perspectivele de creștere. Sondajul PwC constată că încrederea generală în creșterea veniturilor a rămas neschimbată în ultimele șase până la opt luni. Aproximativ 42% dintre directori rămân foarte sau extrem de încrezători în privința creșterii veniturilor în următoarele 12 luni, practic la același nivel cu cele 39% de acum opt luni, și 51% pe orizontul de trei ani. O treime, adică 33%, declară că încrederea lor a crescut efectiv, comparativ cu 26% a căror încredere a scăzut.

Diferența o vor face companiile bine pregătite și cu „rezistență tehnologică” ridicată, care combină gândirea pe termen lung cu fundații solide de AI. Acestea au cu 74% mai multe șanse să raporteze succes cu AI, respectiv 55% față de 32%, și cu 66% mai multe șanse să exprime încredere puternică în creșterea viitoare a veniturilor, 48% față de 29%, decât companiile cu rezistență tehnologică scăzută. Concluzia sondajului este că reziliența devine mai degrabă un avantaj competitiv decât o simplă capabilitate defensivă.

CEO Survey Mid-Year Snapshot surprinde modul în care sentimentul directorilor și prioritățile de afaceri s-au schimbat în contextul unor condiții geopolitice și economice în rapidă evoluție, în ultimele șase până la opt luni.

Mădălina Mitan, partner, Alexandra Huza-Boeangiu, senior attorney at law, și Geanina Pelin, attorney at law, avocați specializați în domeniul imobiliar și construcții în cadrul Schoenherr și Asociații SCA

Ce trebuie să știți:

1. Atacul ransomware din 14 iulie 2026 a blocat integral platforma e-Terra a ANCPI, oprind autentificările notariale, creditele ipotecare, recepțiile cadastrale și autorizațiile de construire;
2. Pentru piața imobiliară (nu pentru ANCPI), atacul întrunește, în opinia noastră, condițiile forței majore din Codul Civil — deși imprevizibilitatea rămâne cel mai ușor de contestat. Forța majoră exonerează de răspundere contractuală, dar nu prelungește automat termenele legale sau administrative;
3. Legea nr. 161/2026 (în vigoare din 7 august 2026) prelungește până la 30 septembrie 2026 termenul de livrare a locuințelor cu cota redusă de TVA de 9%, recunoscând implicit imposibilitatea obiectivă generată de blocajul ANCPI.

1. Situația de fapt

Pe 14 iulie 2026, un atac ransomware a compromis integral sistemele informatice ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară („ANCPI”). Platforma e-Terra a devenit nefuncțională, iar consecințele sunt fără precedent: notarii nu pot autentifica acte, băncile nu pot acorda credite ipotecare, dezvoltatorii nu pot finaliza recepții cadastrale, iar mii de tranzacții rămân suspendate.

Întrebarea centrală: poate fi calificat acest atac cibernetic drept forță majoră, în sensul art. 1351 Cod Civil? Răspunsul contează în practică: de el depinde dacă participanții la piață scapă de penalități, dacă dezvoltatorii pot invoca imposibilitatea obiectivă de a respecta termenele de autorizare și dacă lanțul tranzacțional poate fi deblocat fără pierderi financiare majore.

2. Ce este blocat, concret

Tranzacții imobiliare: autentificare, opozabilitate și finanțare blocate

• Autentificarea actelor este suspendată de facto: fără acces la e-Terra, notarul nu poate verifica situația juridică a imobilului și nu poate autentifica niciun act privind drepturi reale imobiliare;
• Finanțarea ipotecară este integral blocată: băncile nu pot verifica și înscrie garanțiile, dosarele de credit sunt suspendate nedeterminat, iar dezvoltatorii rămân fără încasarea creditelor;
• Dezvoltările imobiliare sunt blocate: apartamentări, recepții cadastrale și deschiderea cărților funciare individuale presupun interacțiune directă cu sistemul ANCPI.

Autorizații de construire și certificate de urbanism: termene care nu așteaptă

Termenele de valabilitate ale autorizațiilor de construire, certificatelor de urbanism și avizelor curg imperativ, indiferent de funcționarea sistemelor ANCPI. Legea nr. 50/1991 condiționează emiterea autorizației de depunerea extrasului de carte funciară actualizat și a extrasului de plan cadastral. Rezultă un cerc vicios: investitorul care trebuie să solicite obținerea/prelungirea autorizației nu poate obține documentația cadastrală necesară, iar expirarea certificatului de urbanism și a avizelor sau, după caz, a autorizației impune reluarea integrală a procedurii. Consecința: pierderea ireversibilă a unor drepturi administrative, din cauza unui eveniment pe care investitorul nu l-a provocat.

O soluție pragmatică: depunerea dosarului de autorizare pe baza ultimului extras de carte funciară disponibil, însoțită de o declarație pe proprie răspundere că situația juridică nu s-a schimbat, cu completare ulterioară — Legea nr. 50/1991 permite completarea dosarului în maximum 3 luni de la notificarea autorității. Salutăm, în acest sens, inițiativa Colegiului Geodezilor din România de a solicita oficial prelungirea termenelor administrative afectate de incident.

Blocajul afectează și alte zone sensibile ale pieței: În energia regenerabilă (fotovoltaice, eoliene, BESS), termenele de racordare nu au mecanisme de suspendare corelate cu indisponibilitatea sistemelor statului, iar depășirea lor înseamnă pierderea ireversibilă a capacității alocate, cu expuneri financiare de milioane de euro.

3. Impactul fiscal și intervenția legislativă

Anterior atacului, termenul-limită pentru livrarea locuințelor cu cota redusă de TVA de 9% (locuințe de maximum 600.000 lei, exclusiv TVA, suprafață utilă de maximum 120 mp) era fixat la 31 iulie 2026. Diferența financiară: până la 72.000 lei per tranzacție.

Prin Legea nr. 161/2026 (în vigoare din 7 august 2026), termenul de livrare a fost prelungit până la 30 septembrie 2026, în anumite condiții specifice. Intervenția este binevenită, însă impactul pozitiv depinde foarte mult de repornirea sistemelor ANCPI în timp util.

Prin această prelungire, legiuitorul a recunoscut implicit că blocajul ANCPI generează o imposibilitate obiectivă de finalizare a tranzacțiilor imobiliare. Aceeași rațiune se aplică și dezvoltatorilor care depășesc fără culpa lor termenele din autorizații, investitorilor aflați în imposibilitatea îndeplinirii condițiilor suspensive și operatorilor din energia regenerabilă care nu pot respecta termenele de racordare.

4. Testul forței majore: aplicabil, cu o rezervă

Invocarea forței majore implică patru condiții cumulative: eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil. Din perspectiva participanților la piață (nu a ANCPI), trei condiții sunt îndeplinite fără echivoc: atacul este integral extern, publicitatea imobiliară este un monopol de stat fără alternativă, iar măsurile de mitigare întreprinse de ANCPI (izolarea infrastructurii, colaborare cu DNSC, migrare în cloud guvernamental, fără termen ferm de repunere în funcțiune) confirmă inevitabilitatea. Imprevizibilitatea rămâne însă cea mai vulnerabilă condiție: un profesionist imobiliar nu putea anticipa compromiterea integrală a unui sistem de importanță națională, dar atacurile cibernetice asupra instituțiilor publice nu mai sunt fără precedent în România — iar precedente similare din străinătate (Cadastrul Slovaciei, 2025; Oiltanking și Mabanaft, Germania, 2022) confirmă direcția, fără o soluție unitară.

5. Ce trebuie să facă piața acum

Forța majoră, chiar constatată, exonerează de răspundere, dar rămâne strict la atât: termenele contractuale, legale sau administrative își păstrează cursul. Participanții la piață au, așadar, o cauză exoneratoare, dar prelungirea termenelor depinde exclusiv de demersuri active.

Recomandăm: notificarea formală a cocontractanților și instituțiilor finanțatoare, cu atașarea comunicatelor oficiale ANCPI; solicitarea unor avize de forță majoră de la Camera de Comerț și Industrie din România, utile ca probă și instrument de negociere; și invocarea art. 1634 și art. 1557 Cod Civil (suspendarea obligației, respectiv excepția de neexecutare), completată cu acte adiționale de prelungire a termenelor contractuale pentru certitudine.

Atenție însă: aceste articole din Codul Civil nu se aplică termenelor de drept public (autorizații, certificate de urbanism, avize) — acestea nu pot fi prelungite automat prin invocarea forței majore, fiind necesară o intervenție legislativă similară celei din starea de urgență din timpul pandemiei COVID-19 (2020).

6. Concluzie

În opinia noastră, atacul cibernetic asupra ANCPI întrunește condițiile pentru calificarea drept forță majoră, cu rezerva că imprevizibilitatea rămâne condiția cea mai expusă contestării. E-Terra este infrastructura critică de care depinde întregul circuit imobiliar din România. Evaluarea juridică individualizată și măsurile prompte de protecție rămân esențiale până la repunerea în funcțiune a sistemului.

Există călătorii care se măsoară în kilometri și călătorii care se măsoară în emoții, arome și întâlniri memorabile. Aventura noastră în Sardinia aparține din plin celei de-a doua categorii. O astfel de incursiune în inima tradițiilor insulare nu ar fi fost posibilă fără arhitecții din spatele acestei experiențe impecabile: compania My Expert Manager și domnul CEO Maurizio Cucchiara, cărora le adresăm cele mai calde mulțumiri pentru organizarea ireproșabilă a acestui info-trip.

Sant’Antioco

1 din 6

1 din 3

Sant’Antioco: Acolo unde marea își povestește istoria

Prima oprire a călătoriei noastre a fost pe insula Sant’Antioco, un colț de lume în care marea nu este doar un peisaj, ci un mod de viață.

Punctul central al acestei regiuni este MUMA (Museo del Mare e dei Maestri d’Acia), un centru cultural și gastronomic viu, unde patrimoniul maritim reînvie la fiecare pas. Aici am fost întâmpinați de o echipă extraordinară căreia îi purtăm un gând deosebit de recunoștință. Un salut plin de căldură merge către Alexandra, project managerul a cărui viziune dă viață acestui spațiu, și către Daniel, maestrul bucătar, cel care transformă bucătăria locală într-o adevărată artă culinară.

Muma

1 din 20

La MUMA, sarea nu este doar un simplu condiment, ci o poveste în sine. Experiența unică de degustare de sare ne-a purtat prin nuanțele subtile ale mineralelor locale, fiind completată perfect de o vizită fascinantă la salinele din apropiere (la salina). În fața vastității salinelor, înțelegi de ce această resursă a fost denumită, timp de secole, „aurul alb” al Mediteranei.

1 din 10

După explorările culturale, refugiul ideal a fost la Hotel Stella del Sud, un loc binecuvântat cu servicii excelente, o atmosferă relaxantă și o plajă superbă unde valurile mării își șoptesc poveștile. În apropiere, micul orășel Calasetta ne-a cucerit definitiv cu casele sale de un alb imaculat, străduțele pitorești și farmecul inconfundabil al coastei sarde.

Calasetta

1 din 6

Muravera: În livezile bio de la Bresca Dorada

Lăsând în urmă briza sărată a insulei Sant’Antioco, itinerariul nostru ne-a purtat spre Muravera, un ținut dăruit cu un pământ roditor și livezi bogate.

Aici am descoperit Bresca Dorada, o fermă bio de familie unde tradiția și respectul pentru natură se transmit din generație în generație. Călduroasa ospitalitate a acestei familii și devotamentul lor pentru agricultura ecologică se simt în fiecare produs meșteșugit cu grijă: de la mierea pură și citricele parfumate, până la celebrul lichior de mirt (Mirto), extras din boabe culese direct din flora spontană a insulei.

Muravera

1 din 8

Această călătorie ne-a arătat adevărata față a Sardiniei: o sinteză perfectă între istorie, natura dăruită cu generozitate și oameni pasionați care păstrează vii tradițiile locului.

— Reportaj realizat în urma vizitei de documentare în Sardinia | Cu sprijinul My Expert Manager & Maurizio Cucchiara —

Masterclass-uri susținute de Cristian Măcelaru, repetiții cu public, sesiuni de compoziție și primele etape ale competiției pot fi urmărite gratuit între 23 august și 19 septembrie 2026, la București, în cadrul ediției aniversare a Concursului Internațional George Enescu, desfășurată sub tema „În căutarea excelenței”.

Concursul Enescu nu înseamnă doar concerte extraordinare și competiția unora dintre cei mai talentați tineri muzicieni ai lumii. Înseamnă, înainte de toate, un spațiu al învățării, al dialogului și al transmiterii unei tradiții artistice de la o generație la alta.

În perioada 23 august – 19 septembrie 2026, publicul este invitat să descopere această dimensiune mai puțin vizibilă a Concursului, printr-o amplă serie de evenimente cu acces gratuit: masterclass-uri internaționale, repetiții deschise, sesiuni dedicate compoziției contemporane și toate etapele preliminare ale competiției.

Evenimentele se vor desfășura la Sala Radio, Ateneul Român și Universitatea Națională de Muzică din București, oferind o experiență rară: acces direct la procesul prin care se construiește performanța artistică. Publicul nu asistă doar la rezultatul final, ci descoperă fiecare etapă a devenirii unui artist – de la primele repetiții și dialogurile dintre profesor și student până la emoția competiției.

Programul cu acces gratuit este unul dintre cele mai ample din istoria recentă a Concursului Enescu și reflectă una dintre misiunile sale fundamentale: aceea de a apropia publicul de muzica clasică și de procesul artistic din spatele marilor performanțe. Timp de aproape o lună, Bucureștiul devine un spațiu deschis al dialogului dintre artiști consacrați, tineri muzicieni și public, oferind acces la experiențe care, în mod obișnuit, rămân în culisele marilor competiții internaționale.

Primele evenimente gratuite încep pe 24 august, când maestrul Cristian Măcelaru, Directorul Artistic al Concursului Internațional George Enescu și unul dintre cei mai apreciați dirijori ai lumii, inaugurează Masterclass-ul internațional de dirijat.

Desfășurat între 24 și 28 august, la Sala Radio, programul reunește cei șase tineri dirijori selectați și Orchestra Română de Tineret, ansamblu recunoscut pentru performanțele sale pe marile scene europene.

Publicul va putea urmări atât repetițiile cu Orchestra Română de Tineret, cât și sesiunile de lucru conduse de Cristian Măcelaru – ocazie rară de a descoperi modul în care un dirijor construiește o interpretare, modelează sunetul orchestrei și transformă o partitură într-o experiență artistică vie.

Puține festivaluri și concursuri internaționale oferă acces la un asemenea proces creativ, iar apropierea dintre artiști și public reprezintă una dintre direcțiile pe care Concursul Enescu le dezvoltă constant.

În paralel, între 24 și 26 august, Universitatea Națională de Muzică din București găzduiește Masterclass-ul internațional de Compoziție, organizat cu participarea Ansamblului Couleurs, unul dintre cele mai apreciate ansambluri europene specializate în muzică contemporană.

Participanții vor lucra direct cu interpreții Ansamblului Couleurs și vor beneficia de îndrumarea compozitorilor Zygmunt Krauze, Sarah Kirkland Snider și Steven Mackey, în timp ce publicul va putea urmări procesul prin care o lucrare muzicală este analizată, rafinată și transpusă în interpretare scenică.

Acest dialog dintre creație și interpretare reprezintă una dintre componentele esențiale ale Concursului Enescu, competiția fiind una dintre puținele din lume care acordă un loc atât de important compoziției contemporane.

Între 26 și 28 august, la Sala Mică a Ateneului Român, Cristian Măcelaru va susține și Masterclass-ul de interpretare instrumentală și aprofundare în studiul muzicii, dedicat tinerilor instrumentiști selectați în programul educațional al Concursului.

Aceste întâlniri sunt construite ca adevărate dialoguri despre muzică, stil, expresivitate și responsabilitate a interpretului față de partitură, oferind spectatorilor șansa de a înțelege mecanismele din spatele unei interpretări de înalt nivel.

După încheierea masterclass-urilor, publicul este invitat să urmărească gratuit și primele etape ale Concursului Internațional George Enescu. În Sala George Enescu a Universității Naționale de Muzică din București vor evolua, în ordine, concurenții secțiunilor Violoncel (29 august – 3 septembrie), Vioară (4–9 septembrie) și Pian (10–15 septembrie).

Aceste etape reprezintă unul dintre cele mai interesante momente ale competiției. Publicul poate descoperi artiști aflați la începutul unor cariere internaționale remarcabile și poate urmări evoluția lor până în semifinale și finale.

1 din 8

Istoria Concursului Enescu confirmă importanța acestor prime apariții. Numeroși laureați care astăzi concertează pe cele mai prestigioase scene ale lumii au fost văzuți pentru prima dată de publicul bucureștean chiar în etapele preliminare ale competiției.

O dimensiune aparte a ediției din acest an este reprezentată de prima parte a semifinalelor, desfășurate la Ateneul Român, cu acces gratuit.  Publicul va putea participa la prima parte a semifinalelor, după cum urmează: 5 septembrie, Semifinala Secțiunii Violoncel; 11 septembrie, Semifinala Secțiunii Vioară; 17 septembrie, Semifinala Secțiunii Pian. În fiecare dintre aceste zile, începând cu ora 10:00, concurenții vor interpreta lucrări de George Enescu, concursul asumându-și nu doar descoperirea și promovarea noilor generații de artiști, ci și integrarea creației lui George Enescu în repertoriul marilor interpreți ai lumii.

Evenimentele cu acces gratuit completează programul concertelor și al etapelor finale și oferă publicului o perspectivă rară asupra universului muzicii clasice. În locul unei relații convenționale dintre scenă și sală, Concursul Enescu propune o experiență participativă, în care spectatorii devin martorii procesului artistic: asistă la repetiții, urmăresc dialogul dintre profesori și tinerii muzicieni, descoperă modul în care se construiește o interpretare și înțeleg exigența din spatele performanței.

Este o invitație adresată nu doar melomanilor, ci tuturor celor care doresc să înțeleagă cum se formează excelența artistică și să descopere, înainte ca acești tineri muzicieni să ajungă pe marile scene ale lumii, artiștii care vor defini viitorul muzicii clasice.

Programul complet al Concursului Internațional George Enescu 2026 este disponibil pe website-ul oficial al competiției: https://festivalenescu.ro/ro/concursul-international-george-enescu/evenimente

De Cosmin Marinescu, Viceguvernator al Băncii  Naționale a României

Persistența dezechilibrelor externe crește dependența de fluxurile străine de capital și afectează sustenabilitatea financiară. În privința României, dezechilibrele externe au cauze de ordin structural: cererea depășește producția internă, deci consumăm mai mult decât producem, iar exporturile rămân în urmă față de ritmul importurilor.

Reducerea sustenabilă a dezechilibrelor externe nu se poate obține doar prin câștiguri de preț și productivitate, ci și prin lărgirea bazei firmelor exportatoare și diversificarea geografică a piețelor. În noua configurație a comerțului global, instrumentele de diplomație comercială devin esențiale pentru facilitarea exporturilor și accesul la noi piețe.

Volumul „Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală”, publicat recent în cadrul proiectului Economic@BNR, include un capitol dedicat dezechilibrelor externe. Amploarea și persistența deficitelor comerciale și de cont curent generează riscuri și presiuni asupra stabilității macroeconomice și asupra finanțării externe.

Într-o economie cu un conținut ridicat de importuri, așa cum este economia României, stimularea puternică a cererii interne poate accentua rapid deficitele externe, după cum arată și studiul recent al Comisiei Europene, intitulat Romania’s Growth Drivers and Macroeconomic Policy. Astfel, în anul 2024, pe fondul politicii bugetare puternic expansioniste, deficitele gemene – adică deficitul bugetar și deficitul de cont curent, au înregistrat creșteri severe, de unde și riscurile majore la adresa sustenabilității financiare.

Însă procesul de consolidare a finanțelor publice, inițiat în anul 2025, a contribuit la ajustarea importantă a deficitului bugetar, așa cum arată datele execuției bugetare pentru primul semestru al anului curent. Cu toate acestea, în planul dezechilibrelor externe, ajustarea bugetară nu a fost însoțită, cel puțin deocamdată, de o corecție pe măsură a deficitului de cont curent, care ar putea rămâne la peste 7% din PIB și în anul 2026.

Din această perspectivă, concluziile celui mai recent Raport al FMI privind sectorul extern (External Sector Report) sunt relevante și pentru România: dezechilibrele externe persistente nu pot fi corectate sustenabil prin comprimarea conjuncturală a importurilor sau prin măsuri comerciale. De aceea sunt necesare politici economice care susțin producția națională și competitivitatea exporturilor. Este esențială diversificarea geografică a exporturilor mai ales în condițiile actuale de reconfigurare strategică a comerțului global, care ar putea crește dependența de importuri, în special de importurile energetice.

Un exemplu relevant privind competitivitatea exporturilor este sectorul agroalimentar. România este printre principalii exportatori de cereale din Uniunea Europeană. În perioada iulie 2025 – mai 2026, volumele au depășit 10,3 milioane de tone, cu doar 2 milioane de tone sub nivelul Franței și dublu față de Germania sau Polonia. În grupa cerealelor, România a înregistrat un surplus mediu de 0,8% din PIB în ultimii cinci ani.

Această performanță ascunde însă vulnerabilități structurale importante. Exportăm preponderent materii prime agricole, dar importăm produse alimentare procesate, a căror valoare adăugată este mult mai ridicată. În cazul alimentelor procesate, deficitul comercial a fost de aproximativ 1,8% din PIB, de peste două ori mai mare decât surplusul obținut la cereale în medie, în perioada 2021-2025. Așadar, nu contează doar volumul exporturilor, ci și calitatea acestora, prin poziția economiei în lanțurile de producție și de valoare.

Comparația cu Polonia este una ilustrativă. Prin integrarea unei părți mai mari a lanțului agroalimentar în economia locală, Polonia a reușit să obțină excedente comerciale importante pe segmentul alimentar. Această diferență arată că avantajele competitive nu depind doar de abilitatea de a vinde pe piețele externe, ci și de capacitatea de a capta în economie o parte cât mai mare din cadrul lanțurilor valorice de producție.

În asemenea contexte, marcate de persistența dezechilibrelor externe, structura fluxurilor de capital devine la fel de relevantă precum dimensiunea lor. Dacă în urmă cu două decenii fluxurile de tipul investițiilor străine directe erau preponderente, în ultimii ani au câștigat teren investițiile de portofoliu și împrumuturile externe, la care se adaugă riscuri și costuri.

Această evoluție este relevantă deoarece finanțarea prin datorie poate acoperi deficitele pe termen scurt, dar crește expunerea la costuri mai ridicate de finanțare și la schimbări ale apetitului pentru risc pe piețele financiare. Cu toate acestea, pentru România, lichiditatea externă rămâne adecvată, fiind susținută de rezervele internaționale și de un serviciu al datoriei redus în raport cu exporturile. Însă această marjă de siguranță nu înlocuiește nevoia de ajustare structurală a dezechilibrelor macro cu care ne confruntăm în ultimii ani.

Astfel, dezechilibrele externe evidențiază limitele modelului de creștere bazat pe consum, în care cererea internă avansează mai rapid decât capacitatea economiei de a genera ofertă competitivă, excedentul de cerere fiind acoperit prin importuri.

Când mare parte din cererea internă este satisfăcută din importuri, consecința este cât se poate de directă: importurile românești generează producție și locuri de muncă în străinătate, iar dependența de finanțarea externă se accentuează, cu riscurile aferente.

Fluxurile externe bazate preponderent pe instrumente de capital pot atenua riscurile asociate dezechilibrelor externe, dar nu pot înlătura cauzele structurale ale acestora.  Reducerea durabilă a vulnerabilităților externe necesită politici axate pe susținerea producției naționale, precum și o mai bună integrare în lanțurile de valoare globale și europene, astfel încât exporturile românești să devină cât mai competitive și reziliente.

Creșterea exporturilor depinde însă și de accesul firmelor la piețele externe atractive și de diversificarea geografică a destinațiilor de export. În acest sens, diplomația comercială pe calea politicii externe este un vector important de competitivitate.

Post Scriptum: Reconfirmarea de către agenția Fitch a ratingului de țară al României este pe deplin justificată de mai multe argumente tehnice esențiale pentru parcursul nostru economic din perioada actuală: reducerea deficitului bugetar în prima jumătate a anului curent cu 1,65 puncte procentuale din PIB, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior; estimările privind coborârea consistentă a ratei inflației, cu circa 2 puncte procentuale lunar, atât în iulie cât și în august, ca urmare a unor efecte de bază;  perspectivele clare de revigorare a creșterii economice în 2027, date fiind prognozele de creștere economică de peste 2% conform estimărilor macroeconomice ale Fondului Monetar Internațional și Comisiei Europene; nivelul rezervelor internaționale de aproape 75 miliarde de euro, care asigură acoperirea integrală a datoriei externe pe termen scurt, calculată la scadență reziduală; nu în ultimul rând, soliditatea sectorului bancar, care își menține principalii indicatori prudențiali peste media europeană.

Publicitatea pe internet și serviciile digitale de streaming de filme și muzică sunt segmentele care vor avea cea mai mare creștere din industria de media și divertisment din România, estimată la 5,22 miliarde euro în acest an, în creștere cu aproximativ 2% față de 2025. Pe termen mediu, piața își va menține ritmul, cu un avans mediu de circa 2% pe an, urmând să atingă 5,66 miliarde euro până în 2030, potrivit celei mai recente ediții a raportului PwC Global Telecommunications, Entertainment & Media Outlook 2026-2030.

„Piața de media și divertisment din România urmează aceleași direcții ca la nivel global, respectiv un consum tot mai digital, publicitate online în creștere și inteligența artificială care redefinește crearea, distribuția și monetizarea conținutului. Publicitatea rămâne un motor esențial de venituri, susținut de hiper-personalizare, iar consumul digital este alimentat de extinderea rețelelor 5G și de fibră optică. Într-un mediu tot mai competitiv, avantajul îl vor avea companiile care își regândesc ofertele, prin pachete accesibile pentru consumatorii atenți la preț și experiențe premium, personalizate”, a declarat Doina Bîrsan (foto), Partener și Liderul echipei de servicii dedicate sectorului de Tehnologie, Media și Telecomunicații, PwC România.

Evoluția pe segmente ale pieței 

În ediția din acest an a raportului au fost analizate zece segmente ale industriei media și de divertisment din România, cele mai mari creșteri procentuale în perioada 2025-2030 fiind estimate pentru muzică, radio și podcast, serviciile de streaming (Over-the-top – OTT) precum Netflix sau Disney+, și publicitatea pe internet.

Segmentul muzică, radio și podcast va înregistra cea mai rapidă creștere, de aproape 12% pe an, veniturile urcând de la 154 milioane euro în 2025 la 269 milioane euro în 2030. Principalul motor este streamingul muzical, care crește cu peste 15% pe an, susținut în special de cheltuielile consumatorilor, în timp ce radioul își menține o creștere modestă, bazată pe publicitate.

Piața serviciilor de streaming (OTT) va continua să se extindă cu o medie de circa 7% pe an, crescând de la 276 milioane euro în 2025 la 389 milioane euro în 2030. Platformele bazate pe abonament (SVOD), precum Netflix, Disney+ și Prime Video, rămân dominante, în timp ce segmentul de video la cerere susținut de publicitate (AVOD) crește constant, dar are o pondere redusă. Numărul abonamentelor OTT a depășit 3,3 milioane în 2025.

Publicitatea pe internet va avea una dintre cele mai rapide evoluții, cu venituri care urcă de la 287 milioane euro în 2025 la 393 milioane euro în 2030, o creștere medie anuală de circa 6,5%. Cea mai dinamică este publicitatea video online, cu o creștere de aproximativ 10% pe an, susținută de consumul de conținut pe televizoarele conectate (connected TV), urmată de căutările plătite. Google, prin AdSense și Google Ads, domină piața, care este influențată tot mai mult de reglementări, precum restricțiile privind promovarea jocurilor de noroc de către persoane publice și cadrele legislative europene.

Jocurile video și esports vor avea o creștere susținută, de circa 3% pe an, veniturile urmând să crească de la 459 milioane euro în 2025 la 532 milioane euro în 2030. Cea mai mare parte a veniturilor este generată de jocurile sociale și ocazionale și de publicitatea din aplicații, jocurile pe PC rămânând în centrul pieței, în timp ce segmentul de console este în scădere.

Industria cinematografică va avea o evoluție pozitivă, cu o creștere medie de circa 3% pe an și venituri estimate să crească de la 64 milioane euro în 2025 la 74 milioane euro în 2030. Piața beneficiază de producții autohtone puternice – printre cele mai vizionate filme din 2025 numărându-se The Yellow Tie și Vecina – și de schema de sprijin pentru producția de film (cash rebate), reintrodusă din 2024, cu un plafon de 10 milioane euro pe ciclu.

Publicitatea outdoor va continua să crească, cu o medie de circa 4% pe an, atingând 63 milioane euro în 2030, de la 51 milioane euro în 2025, cu un accent tot mai mare pe formatele digitale (DOOH), care cresc cu peste 10% pe an și câștigă o pondere importantă în totalul pieței.

Segmentul media Business-to-Business (B2B) va înregistra o creștere moderată, de circa 2,6% pe an, ajungând la 216 milioane euro în 2030, de la 190 milioane euro în 2025, susținut de cererea pentru informații economice și de târgurile comerciale specializate.

Industria tradițională de televiziune se va menține relativ stabilă, cu o creștere de circa 2% pe an, ajungând la 1,09 miliarde euro în 2030, de la 0,99 miliarde euro în 2025, datorită stabilității veniturilor din abonamente TV și din publicitatea multicanal. Televiziunea prin cablu rămâne dominantă, în timp ce IPTV și televiziunea prin satelit sunt în declin.

Segmentul serviciilor de telefonie mobilă și fixă va rămâne aproape la același nivel, cu o creștere de circa 0,2% pe an, veniturile atingând 2,59 miliarde euro în 2030, de la 2,57 miliarde euro în 2025. Penetrarea serviciilor 5G va crește semnificativ, cu peste 20% pe an, ajungând să reprezinte majoritatea conexiunilor mobile, iar rețelele de fibră optică continuă să se extindă. Piața este dominată de Orange, Vodafone și Digi.

Piața publicațiilor tipărite și digitale va rămâne relativ stabilă, cu o ușoară scădere de circa 0,3% pe an, menținându-se în jurul valorii de 95-96 milioane euro anual până în 2030, creșterea din zona digitală compensând parțial scăderile din presa tipărită.

Tendințe globale 

Potrivit PwC Global Entertainment & Media Outlook 2026-2030, piața globală va crește cu o medie anuală de 3,4% în următorii cinci ani, ajungând la 4,2 trilioane de dolari în 2030, cu 600 de miliarde de dolari venituri noi, generate în principal de segmentele digitale.

Publicitatea, susținută de inteligența artificială, va crește rapid și va depăși 1,4 trilioane de dolari până în 2030, după ce a trecut pentru prima dată de pragul de 1 trilion de dolari în 2025, pe măsură ce advertiserii urmăresc consumatorii acolo unde accesează conținut și iau decizii de cumpărare.

Ediția aniversară a Concursului Internațional George Enescu 2026 debutează oficial duminică, 23 august 2026, de la ora 19:00, la Ateneul Român. Sub bagheta maestrului Cristian Măcelaru, Orchestra Națională Radio și cei trei câștigători ai ediției 2024 a Concursului Internațional George Enescu vor deschide oficial competiția, într-un concert-eveniment care marchează începutul celei de-a XX-a ediții.

Desfășurată sub tema „În căutarea excelenței”, ediția din acest an propune, încă de la concertul inaugural, o întâlnire între patrimoniul muzical al lui George Enescu, creația contemporană și noua generație de artiști care își încep parcursul internațional.

În centrul primei seri se vor afla violonista Mayumi Kanagawa, violoncelistul Yo Kitamura și pianistul Roman Lopatynskyi, câștigătorii ediției precedente a Concursului Enescu. Revenirea lor pe scena Ateneului Român, de această dată în ipostaza de soliști ai concertului inaugural, confirmă unul dintre obiectivele esențiale ale Concursului: susținerea și promovarea artiștilor care vor defini viitorul scenei muzicale internaționale.

Programul serii va debuta cu lucrarea The Stone and the Ivy, semnată de Diego Santamaria și distinsă cu Premiul pentru Originalitate la Concursul Internațional George Enescu 2024. Includerea acestei partituri în programul inaugural reafirmă importanța pe care Concursul o acordă creației contemporane și susținerii noilor voci ale muzicii de astăzi.

1 din 3

Concertul include și Gala de premiere a Secțiunii Compoziție, una dintre componentele definitorii ale Concursului Enescu. Concursul este una dintre puținele mari competiții internaționale care păstrează constant o secțiune dedicată compoziției contemporane, contribuind astfel la încurajarea și promovarea creației muzicale actuale.

Un moment important al serii va fi interpretarea lucrării Brahmsodia – Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră op. 169, semnată de compozitorul Dan Dediu, una dintre cele mai importante personalități ale muzicii contemporane românești. Concepută ca un dialog între tradiție și modernitate, lucrarea îi reunește pe cei trei laureați ai ediției 2024 într-o formulă solistică de mare virtuozitate și expresivitate.

Finalul serii este rezervat unei lucrări emblematice a creației enesciene: Simfonia nr. 1 în mi bemol major op. 13, de George Enescu. Compusă la vârsta de numai 24 de ani, lucrarea reprezintă una dintre cele mai spectaculoase demonstrații ale forței creatoare timpurii a compozitorului și este considerată una dintre lucrările fundamentale ale repertoriului simfonic românesc.

Prin alegerea acestui program, concertul inaugural al ediției 2026 propune o imagine simbolică a identității Concursului Enescu: dialogul dintre tradiție și inovație, dintre patrimoniul cultural și creația contemporană, dintre marile valori ale muzicii și noile generații de artiști.

Biletele și abonamentele pentru concertele și recitalurile organizate în cadrul Concursului Internațional George Enescu pot fi achiziționate online, prin platforma Eventim.ro, precum și în format fizic, din librăriile Cărturești și Humanitas din întreaga țară. Organizatorii nu își asumă responsabilitatea pentru biletele și abonamentele achiziționate prin intermediul altor platforme de ticketing neoficiale.

Studenții, elevii și profesorii școlilor și universităților de muzică din întreaga țară beneficiază de acces gratuit, în limita locurilor disponibile, în baza legitimației de elev/student sau a adeverinței de serviciu. De asemenea, persoanele cu handicap și însoțitorii acestora beneficiază de acces gratuit, în limita locurilor disponibile, conform prevederilor legale.

Organizatorii Concursului Internațional George Enescu oferă, de asemenea, acces gratuit la etapele preliminare ale tuturor secțiunilor instrumentale desfășurate la Universitatea Națională de Muzică din București, precum și la prima parte a semifinalelor organizate la Ateneul Român, fără a fi necesară o înregistrare prealabilă.