Nu vor se vor întâlni nicidecum, ci vor fi închise, conform ultimei declarații ale prefectului județului Constanța, Adrian Nicolaescu într-o emisiune la Radio Constanța.

Pe podul de la Agigea se circulă restricționat momentan, respectiv doar autovehiculele cu masa sub 5 tone, exceptând cele destinate transportului de persoane, având o limită de viteză de 50km/h pot circula pe benzile centrale ale podului. Se preconizează o închidere totală a acestuia, vreme de două luni, timp în care vor fi realizate lucrări de punere în siguranță. Lucrările atât de necesare, din moment ce nu au fost aduse modificări podului din 1989, se vor, totuși, întreprinse în perioada sezonului estival.

Cugetliber.ro pune la dispoziție următoarele rute ocolitoare de către conducătorii vehiculelor care depășesc limita admisă de 5 tone și a căror destinație este reprezentată de portul Constanța: pentru relaţia Bucureşti – Port Constanţa Sud: A2 (Bucureşti – Constanţa) – nod rutier A4 – intrare Port Agigea – Constanţa Sud (pe noul pod rutier, la km 0+540 al Canalului Dunăre -Marea Neagră) – Poarta 10 bis (Port Constanţa), pentru relaţia Hârşova (DN2A) Port Constanţa Sud şi retur: A4 (Nod rutier Ovidiu – Nod rutier A4 cu A2) – A4 – intrare pod Agigea (pe noul pod rutier, la km 0+540 al Canalului Dunăre – Marea Neagră) – Poarta 10 bis (Port Constanţa Sud), pentru relaţia Mangalia – Port Constanţa şi retur, traseul de ocolire va fi: Mangalia – DN39 – Agigea – intersecţie DN39 cu DN 39A, DN 39A – intrare Port Constanţa.

Cu toate acestea, spulberând investițiile realizate de întreprinzătorii din domeniul turistic, cât și intențiile românilor de a-și petrece vacanța pe litoral, reabilitarea podului l-a determinat pe șeful Federației Patronatelor din Turismul Românesc, Nicolae Bucovală să comenteze: „Ne-am exprimat punctul de vedere, restul rămâne în sarcina ANT-ului (Autoritatea Națională pentru Turism) pentru că ei sunt cei care patronează bunul mers al turismului. Este posibil ca aceste lucrări să fie amânate. Am înțeles că nu s-a făcut încă licitația. Dacă durează atât de mult licitația, nu înțeleg de ce nu s-ar face aceste lucrări în septembrie. În condițiile în care se va închide și podul de la Agigea, vă dați seama ce înseamnă accesul spre sudul litoralului!”

„Pe cine aș paria?” Aceasta este singura decizie pe care o ia binecunoscutul investitor Warren Buffett în cursul unei zile. Pe ce se fundamentează răspunsul întrebării? Doar pe trei criterii și anume: energia, inteligența și integritatea unei persoane.

În ipoteza creării unei corespondențe între cele trei principii și structura populației României, cât și ale instituțiilor sale publice, se determină o serie de discrepanțe.

Românii nu sunt sănătoși, implicit energici, pentru a susține un program de muncă normal sau prelungit. Cu aproximativ 30% din medici plecați în diverse state europene, conform spuselor președintelui Colegiului Medicilor din București, la care se adaugă angajarea acestora pe platforma Facebook, în cazuri de urgență, precum cel al copiilor din Argeș, igiena precară din spitale sau medicamentele inexistente, fac din populația țării niște indivizi predestinați îmbolnăvirii.

Cu o părăsire timpurie a școlii, reprezentată de procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani care au încheiat cel puțin nivelul secundar inferior, de 17,3% în ultimii ani, cu greu se poate preconiza o creștere a nivelului intelectual al României. Este de la sine înțeles faptul că Buffett nu făcea referire la o inteligență de tip acumulare de informații, atât de comună în sistemul de învățământ românesc,. În perspectiva lui, omul nu este privit drept un vas gol, o „tabula rasa”, concept promovat de englezul John Locke, în care cadrul didactic „varsă” informații, ci la capacitatea de a utiliza aceste informații pentru adaptarea la mediu.

Ca o națiune suferindă de sindromul „pilei”, se pare că în România nu integritatea, respectiv echivalența între ceea ce se spune că se va realiza și ceea ce este realizat de fapt, primează. Acest tip de a acționa se relevă atât la vârful piramidei, respectiv la nivelul administrației centrale, cât și la baza ei, respectiv la cetățeanul de rând. Exemplele într-un număr atât de mare, sunt redundante, având în vedere că mass-media le prezintă zilnic.

Prin urmare, se poate paria pe un român?

Conform mențiunilor Ministrului Economiei Costin Borc, România „suferă din cauza percepției greșite.” Se poate admite această remarcă ca fiind una perfect întemeiată, doar dacă se omit birocrația, corupția, modificarea sistematică a legilor privind fiscalitatea, dar și a politicilor guvernamentale, opacitatea, infrastructura slab dezvoltată.

Ministrul continua cu următoarea declarație la lansarea „Raportului de competitivitate al României-2016”: „Consider că, făcând afaceri în România, este un lucru pozitiv. Dacă sunteți aici, înseamnă că aveți afaceri profitabile, altfel nu ați fi prezenți aici. Nu spun că este ușor să faci afaceri în România, dar spun că dumneavoastră reușiți să obțineți rezultatele așteptate. Imaginați-vă cum ar fi fără probleme cu care vă confruntați în raport cu administrația. Ar fi plictisitor. Ce le-ați spune prietenilor la cină?”.

S-ar putea răspunde într-o țară mai fericită, având în vedere că în clasamentul celor mai fericite state la nivel mondial, România se plasează pe locul al 71-lea, surclasată fiind de Kazahstan, Republica Moldova, Rusia,inclusiv Libia.

Cu toate acestea, Camera de Comerț Americană în România (AmCham) cu sprijinul căreia s-a organizat „Raportul de competitivitate”, a admis un avans al nivelului de competitivitate în România în clasamentele Băncii Mondiale și o creștere a PIB-ului cu 3,7%.  De asemenea, CNP (Comisia Națională pentru Prognoză) a estimat o creștere a economie cu 4,3% pentru anul următor.

Având în vedere comentariul președintelui AmCham România, Daniela Nemoianu: „Astăzi nu discutăm cifre. Astăzi discutăm despre viitorul nostru asumat proactiv”, discuțiile echipei de economiști s-au canalizat pe examinarea a 83 de indicatori, atât macroeconomici generali, cât și a celor ce vizează resursele umane, administrația publică, politica fiscală și monetară și infrastructura, aducând și pentru propuneri ameliorarea condițiilor existente. Printre acestea se numeră, bineînțeles, dezvoltarea infrastructurii, reformarea atât a sistemului educațional, cât și al celui public, dar și o coerență a politicile guvernamentale și fiscalității.

Omitând „percepțiile greșite” pe care și le-ar putea crea investitorii străini asupra scenei economice românești, previziunile pentru anul următor s-ar putea anunța ca favorabile, în speță dacă cel puțin unii din pașii enuntați anteriori sunt urmați.

Comisia Europeană a început derularea programului „Inițiativă pentru IMM-uri 2014-2020 în valoare de 100 de milioane de euro, investiție care va fi oferită întreprinderilor prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională.

Acest instrument financiar de tip garanție neplafonată,care combină „alocările naționale ale statelor membre cu resursele bugetare ale Uniunii Europene și cu resursele proprii ale Fondului European de Investiții și Băncii Europene de Investiții” conform spuselor ministrului Fondurilor Europene,  a fost adoptat încă din 2015, printr-un memorandum al Guvernului.

Participarea în cadrul acestui program operațional este salută atât de Corina Crețu, comisarul european pentru Politici Regionale, cât și de Vasile Dâncu, viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației publice.

„Astăzi, România s-a alăturat grupului de state membre care doresc să îmbunătățească mediul de afaceri pentru IMM-uri, prin alocarea a 100 de milioane de euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, pentru a contribui la finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii. Într-o țară în care IMM-urile reprezintă 99% din numărul total de întreprinderi și care se confruntă cu nevoi serioase de finanțare externă, acest program sprijină întreprinzătorii tocmai pentru a avea acces la produsele de creditare în condiții mai bune. De asemenea, această inițiativă le va permite IMM-urilor să fie mai inovatoare și competitive și să se extindă pe piețele regionale, naționale și internaționale”, declară Corina Crețu.

Printre avantajele întreprinzătorilor, afectați la începutul activității de lipsa de finanțare, se numără auditarea sistemului realizat la nivelul Comisiei Europene, și nu la nivelul statului membru. Mai mult decât atât, nu este obligatorie o cofinanțare din partea statului, Comisia Europeană asigurând plata în avans a sumelor care constituie angajamente de plată către BEI (Banca Europeană de Investiții), tot BEI selecționând intermediarii financiari și achitând costurile de funcționare.