Piața muncii din România traversează o perioadă a contrastelor: companiile continuă să recruteze în domenii precum vânzări, customer support, IT, inginerie, achiziții și logistică, însă numărul oportunităților din resurse umane și marketing a scăzut. În același timp, competențele de inteligență artificială și cunoașterea limbilor străine devin criterii care pot face diferența între candidați. În acest context, Angajatori de TOP București, cel mai mare eveniment de carieră din România, revine pe 30–31 octombrie 2026, la Sala Palatului, cu 80 de companii și5000 de oportunități de carieră: stagii de practică, internshipuri și joburi entry-level, middle și senior-level.

O analiză Catalyst Solutions realizată pe baza a peste 20.000 de anunțuri de recrutare arată că una dintre cele mai vizibile schimbări ale pieței este reducerea numărului de programe dedicate studenților și proaspăt absolvenților. Pentru candidații aflați la început de drum, accesul la primul loc de muncă a devenit mai dificil, iar procesul de căutare presupune mai mult timp și o pregătire mai bună.„Sunt domenii în care există multe oportunități de carieră, dar și domenii în care volumul a scăzut destul de mult. Dacă ar fi să ne uităm la un tip de joburi care aproape au dispărut, aș include aici joburile pentru studenți și proaspăt absolvenți. Sunt mult mai puține programe față de anii anteriori și, pentru acești candidați, găsirea unui loc de muncă a devenit un job în sine. Pentru profesioniștii cu experiență, piața este ceva mai accesibilă: aproape jumătate dintre anunțurile analizate solicită minimum trei ani de experiență. Angajatorii caută tot mai des candidați „plug-and-play”, capabili să se integreze rapid și să producă rezultate într-un interval scurt”, a declarat Dragoș Gheban, Managing Partner Catalyst Solutions.

În clasamentul domeniilor cu cele mai multe poziții deschise se află vânzările care ocupă primul loc, urmate de customer support și IT. Ingineria se află pe locul patru, urmată de contabilitate, achiziții, IT hardware, resurse umane și marketing.

Pe 30–31 octombrie, timp de două zile, cei care sunt în căutarea unui loc de muncă sau își doresc să facă un pas nou în carieră se vor putea conecta în cadrul Angajatori de TOP București cu80 de angajatori din domenii variate de activitate: inginerie, IT&C, servicii financiar-bancare, FMCG, retail, BPO, automotive și logistică. O parte dintre  companiile care pot fi întâlnite toamna aceasta la Angajatori de TOP București sunt: AECOM, Allianz Trade, Apa Nova – o companie Veolia, Arcadis Global Excellence Center, ASIROM, BAT Romania, Bunge Romania, DSV Romania, E-INFRA, ENGIE Romania, Genpact, Glovo, Goodyear, McDonald’s în România, MedLife, Mondelez Romania, OMNIASIG VIG, PENNY., PORR Romania, PPC Romania, SCOR, Servier Pharma Romania, Societe Generale Global Solution Centre Romania, Siemens Energy, SLB Romania, TELUS Digital, Trend Consult, WORLDLINE.

AI creează roluri noi

Contrar temerilor că inteligența artificială va determina doar dispariția unor locuri de muncă, datele analizate de Catalyst Solutions indică, deocamdată, o creștere a cererii pentru competențe AI. Aproximativ 3,5% dintre joburile analizate au AI chiar în denumirea rolului, comparativ cu aproximativ 1–2% în urmă cu doi ani.

Companiile caută în special profesioniști seniori, de la software architects și specialiști în machine learning până la manageri responsabili de implementarea soluțiilor AI. În același timp, cerințele privind inteligența artificială încep să apară și în programele de internship sau în joburile entry-level, unde expunerea la instrumente precum ChatGPT ori Gemini reprezintă un avantaj.

Limbile străine

O altă zonă activă este cea a centrelor de servicii și shared services. Companiile multinaționale recrutează în România pentru roluri din financiar, resurse umane, achiziții și relații cu clienții, iar competențele lingvistice reprezintă una dintre cerințele principale.Aproape 9% dintre anunțurile analizate solicită cunoașterea unei a doua limbi străine. După engleză, care a devenit o cerință aproape implicită, germana este cea mai căutată, urmată de franceză și italiană.Există cerere și pentru vorbitori de maghiară, poloneză, croată, sârbă, bulgară, greacă, finlandeză, daneză sau norvegiană, iar mai rar pentru japoneză, arabă și chineză.

O piață a contrastelor

Retailul rămâne una dintre industriile cu planuri active de recrutare în această toamnă, urmată de bankingul unde multe roluri combină cunoștințele financiare cu abilități tehnologice, de analiză a datelor sau automatizare.Achizițiile și logistica înregistrează, de asemenea, un volum ridicat de recrutare. În schimb, numărul oportunităților din automotive și producție este mai redus comparativ cu perioadele anterioare.

Această fragmentare a pieței schimbă și modul în care candidații trebuie să se pregătească. Experiența relevantă, competențele digitale, folosirea instrumentelor AI și cunoașterea unei limbi străine suplimentare pot crește semnificativ accesul la oportunități.

Dincolo de standurile companiilor, Angajatori de TOP București include și zone tematice special create pentru fiecare etapă a parcursului profesional. Candidații nu mai caută doar oportunități de carieră, ci își doresc îndrumare, insight-uri reale din piață și interacțiuni autentice cu angajatorii, iar ediția din această toamnă Angajatori de TOP este construită exact în acest sens. Pentru a răspunde acestor așteptări, evenimentul introduce noi experiențe dedicate conexiunilor relevante dintre companii și talente:

• Gen Z Hub, un spațiu special unde angajatorii pot construi relații mai puternice cu studenții, absolvenții și profesioniștii aflați la început de carieră, prin oportunități adaptate noii generații;
• Career Empowerment Hub, o zonă în care companiile susțin activ dezvoltarea profesională și își consolidează brandul de angajator prin inițiative de educație, capacitatea de angajare și viitorul muncii;
• Zone dedicate industriilor, gândite să conecteze angajatorii cu talente cât mai relevante în domeniile-cheie ale economiei, astfel încât fiecare candidat să își poată găsi mai ușor direcția potrivită de carieră.

Participarea la Angajatori de TOP București este gratuită în baza CV-ului Barcode.

Mai multe detalii pe Hipo.ro 

Pe 4 și 5 noiembrie, DevCon, conferința premium dedicată profesioniștilor IT și pasionaților de tehnologie, revine la NORD Events Center by Globalworth, pentru cea de-a opta ediție. Evenimentul organizat de Catalyst Solutions va reuni peste 3.000 de participanți, peste 60 de speakeri internaționali și locali și peste 25 de companii si comunități partenere, într-un program construit în jurul celor mai relevante provocări și evoluții din industria tech.

Pe parcursul celor două zile, participanții vor avea acces la șase scene tematice, o zonă expozițională dedicată și masterclass-uri practice susținute de experți internaționali. Agenda este concepută pentru a oferi profesioniștilor IT oportunitatea de a aprofunda tehnologii, de a descoperi soluții aplicabile în proiectele lor și de a schimba experiențe cu specialiști din comunitatea tech.

Ediția din 2026 aduce o structură nouă, cu șase conferințe specializate: AI Con, Data & Cloud Con, DevOps Con, Java & Go Con, Cybersecurity Con și DeepTech Con. Programul este organizat astfel încât participanții să își poată construi propria experiență în funcție de specializare, provocările profesionale și tehnologiile cu care lucrează.

6 scene, 2 zile dedicate aprofundării tehnice

În prima zi, 4 noiembrie, programul se concentrează pe AI Con, Data & Cloud Con și DevOps Con, cu sesiuni despre dezvoltarea și implementarea sistemelor bazate pe inteligență artificială, infrastructuri cloud scalabile, platforme de date, automatizare, observabilitate și fiabilitatea sistemelor software.

Cea de-a doua zi, 5 noiembrie, este dedicată scenelor Java & Go Con, Cybersecurity Con și DeepTech Con. Participanții vor putea explora arhitecturi software moderne, sisteme distribuite, securitate cibernetică, tehnologii emergente și inovații care depășesc granițele dezvoltării software tradiționale.

Prin această structură, DevCon își propune să aducă împreună specialiști cu experiențe și responsabilități diferite, de la software developers, AI și data engineers până la DevOps și cybersecurity specialists, arhitecți software și lideri tehnici. Cele șase scene sunt gândite să se completeze reciproc, astfel încât participanții să poată descoperi perspective noi și dincolo de aria lor principală de expertiză.

Systematic România se alătură DevCon 2026 în calitate de Partener Principal, pentru al cincilea an consecutiv, reconfirmând angajamentul companiei față de comunitatea tech din România și susținerea dezvoltării profesionale a specialiștilor IT.

„Cei cinci ani în care am fost Main Partner al DevCon reflectă angajamentul nostru față de comunitatea tech din România, un lucru de care suntem mândri. Prin sesiunile dedicate Java, DevOps și altor subiecte relevante pentru industrie, ne propunem să susținem și să contribuim la dezvoltarea comunității tech. Așteptăm cu nerăbdare o nouă ediție în care inovația și învățarea merg mână în mână, atât pe scenă, cât și la standul nostru”, a declarat Lucian Maican, General Manager, Systematic Romania

Speakeri internaționali și locali de la companii tech globale

DevCon 2026 aduce la București experți și lideri tehnici cu experiență în dezvoltarea de software, inteligență artificială, arhitectură cloud, data engineering și securitate cibernetică. Printre companiile reprezentate în agenda tehnică se numără AWS, Mercedes-Benz, Dynatrace, Philips, Databricks, Docker, Systematic, ING Hubs Romania și PPC Romania.

Printre speakerii confirmați se regăsesc:

• Mary Grygleski, Sr. VP, AI Evangelism, Enterprise AI & Architecture la LuMay AI și Java Champion;
• Oleksandra Bovkun, Senior Developer Advocate la Databricks;
• Syed Rehan, Principal Solution Architect pentru AI și Cybersecurity la Amazon;
• Daniel Schniepp, Chief Architect Developer & Cloud Infrastructure Platforms la Mercedes-Benz;
• Philippe Charrière, Principal Solution Architect la Docker;
• Niek Palm, Principal Engineer la Philips;
• Jeff Blankenburg, Principal Developer Advocate la Dynatrace;
• Mihaela Gheorghe-Roman, Senior Software Architect la Systematic și Oracle ACE Associate pentru Java.

Agenda reunește perspective asupra tehnologiilor emergente, exemple tehnice, demonstrații și experiențe din proiecte reale, oferind participanților oportunitatea de a aprofunda subiecte relevante pentru activitatea lor de zi cu zi.

Masterclass-uri practice și o zonă expozițională dedicată comunității tech

Pe lângă sesiunile de pe cele șase scene, DevCon 2026 include masterclass-uri practice susținute de experți internaționali de la companii precum: Databricks, Docker, Dynatrance, Mercedes-Benz și Amazon. Acestea oferă participanților ocazia de a lucra direct cu trainerii, de a explora scenarii tehnice și de a aprofunda subiecte precum implementarea AI, arhitectura cloud-native, securitatea sistemelor și optimizarea performanței aplicațiilor.

Zona expozițională va reuni peste 25 de companii partenere, oferind un spațiu pentru demonstrații, conversații tehnice și interacțiuni directe între profesioniști și companiile care dezvoltă tehnologii și soluții pentru industria IT.

„Pentru noi, DevCon este o conferință premium care aducem împreună oameni care dezvoltă tehnologie, iau decizii tehnice și caută soluții la provocări reale. Într-o industrie în care instrumentele și tehnologiile se schimbă atât de repede, am acordat o atenție deosebită agendei și contextelor de interacțiune. Ne dorim ca profesioniștii să poată învăța unii de la alții, să pună întrebări și să discute deschis despre experiențele și provocările lor. Pentru ediția din acest an, ne-am concentrat pe diversitatea subiectelor și pe conectarea agendei la schimbările din industrie, astfel încât fiecare participant să își poată construi un parcurs relevant pentru ceea ce face și pentru ceea ce își dorește să învețe. Îi încurajăm pe participanți să exploreze toate cele șase scene, chiar dacă nu sunt specializați pe fiecare dintre ele. Subiectele se intersectează, iar perspectivele diferite pot completa ceea ce știm deja și pot deschide noi direcții de învățare. Dincolo de tehnologie, ne dorim ca DevCon să rămână un loc în care comunitatea se întâlnește, face schimb de experiență și construiește împreună” declară Andreea Balaci Buncianu, Delivery Area Manager @ Catalyst Solutions

DevCon 2026 este susținut de companii și organizații care contribuie la dezvoltarea ecosistemului tech și la crearea unui program relevant pentru profesioniștii IT.

Partener principal: Systematic
AI Con Partner: DB Global Technology
Data & Cloud Con Partner: PPC Romania
Java & Go Con Partner: AD/01 si ING Hubs Romania
Cybersecurity Con Partner: Stefanini
Event Sponsors: HCLTech Romania, DXC Luxoft, Keyes, Microsoft Romania, Siemens, In the Pocket
Agenda Supporter: SAP

Mai multe detalii pe www.dev-con.ro.

Lideri și practicieni ai industriei s-au reunit, pe 25 septembrie 2026, la JW Marriott Grand Hotel din București, unde a avut loc o nouă ediție a evenimentului „Supply Chain & Logistics Forum”. Evenimentul a adus pe scenă 20 de speakeri români și internaționali, ce au analizat bunele practici și strategiile care redefinesc supply chain-ul și logistica din România, într-un context definit de numeroase provocări. Totodată, ei au privit spre viitor, atât din punct de vedere al competențelor necesare și al redefinirii funcției de specialist în domeniu, cât și din punct de vedere al digitalizării depozitelor și folosirii AI-ului în eficientizarea lanțurilor de aprovizionare.

Invitați speciali ai ediției au fost:

• Torsten Becker, Supply Chain Management Professor la SRH University of Applied Sciences din Berlin, cu peste 30 de ani de experiență în consultanță.
• James Lisica, lider global cu 10 ani de experiență ca director de cercetare la Gartner și alți 25 în organizații globale complexe de supply chain.

„Dacă ne gândim la lanțurile de aprovizionare, nu putem analiza viitorul acestora fără să înțelegem de unde am plecat. Industria a trecut printr-o transformare radicală în ultimii 20 de ani. Lanțurile de aprovizionare au rămas neschimbate timp de sute de ani. În ultimii 5 ani, accentul a fost pus pe tranziția către lanțuri de aprovizionare etice. Dintr-odată, nu a mai fost suficient să fii cel mai mare sau cel mai interconectat, ci trebuie să fii și etic în ceea ce privește modul de operare – vorbim și de aprovizionarea etică, de reducerea amprentei de carbon, despre producție sustenabilă; toate aceste lucruri au devenit extrem de importante pentru piață. 

Lanțurile de aprovizionare au evoluat ca urmare a trei mari revoluții, iar astăzi ne aflăm în pragul următoarei mari schimbări. Ceea ce vedeți în întreaga lume acum este o fragmentare a comerțului. Oriunde te uiți, există războaie politice, războaie tarifare. Se observă o mutare a atenției de la nivel global la nivel local. Companiile își reconfigurează rețelele pentru a se pregăti pentru viitor, iar acest lucru afectează substanțial lanțurile globale de aprovizionare. Dacă ne gândim la volatilitatea economică, nu contează pe ce piață activezi în acest moment. Consumatorii se confruntă cu dificultăți, prețurile cresc. Este o provocare, iar lanțurile de aprovizionare au soluțiile pentru a o rezolva. Schimbările climatice rămân pe ordinea de zi, în special în Europa. Tot mai multe guverne încep să pună presiune pentru atingerea țintelor de reducere a emisiilor de carbon și, în cele din urmă, va trebui să plătești dacă nu ești un bun cetățean în raport cu mediul. Lanțurile de aprovizionare va trebui să evolueze pe măsură ce mergem înainte.Ceea ce vă pot spune cu certitudine este că lanțurile de aprovizionare se adaptează rapid. Ceea ce cred că au înțeles liderii din domeniul lanțului de aprovizionare este că trebuie să îmbrățișeze incertitudinea și inovarea și că trebuie să acționeze rapid”, a spus James Lisica în prezentarea sa.

„Dacă procesul nu funcționează, niciun sistem IT nu îl va rezolva. Întrebarea mea cheie, la care ar trebui să vă răspundeți singuri, este: care este eficiența reală a digitalizării? Am discutat cu mulți oameni care trec de la o versiune veche de SAP la una nouă. Care este rentabilitatea investiției după 2 ani în care echipa a fost ruptă din ritmul ei obișnuit de lucru? Cheltuiești mulți bani, depui un efort uriaș, ți se promit costuri mai mici de mentenanță, dar întrebarea mea rămâne: care este rezultatul concret de business? Ce obținem, de fapt? Înainte să vorbim despre inteligența artificială, vă recomand să reparați procesele. Avem nevoie de o strategie. Ce înseamnă strategie și ce înseamnă execuție? Pentru mine, strategia înseamnă să definești viitorul, să analizezi ce intră, ce iese și care este performanța întregului ansamblu. Lanțul de aprovizionare funcționează bine doar atunci când întregul sistem funcționează bine. Execuția presupune ca fiecare să își îndeplinească sarcinile exact așa cum au fost concepute în plan. De cele mai multe ori, chiar și în faza de execuție, oamenii reacționează punctual: «Comanda asta a întârziat astăzi, ce mă fac?». Strategia lanțului de aprovizionare abordează altfel problema: «Ce facem ca să eliminăm complet întârzierile comenzilor?». Întrebarea este mereu aceeași: când aveți o problemă în lanțul de aprovizionare, ea apare din lipsa unei strategii sau din cauza unei execuții defectuoase? Dacă aveți mai mulți oameni care vă gestionează lanțul de aprovizionare, puneți-i pe toți într-o sală, dați-le câte o foaie A4 și un pix și rugați-i să scrie care este obiectivul lanțului vostru de aprovizionare. Dacă toată lumea scrie același lucru, felicitări! Dar nu veți obține niciodată asta, pentru că fiecare are o viziune diferită”, a explicat Torsten Becker în intervenția sa.

PRIMA SESIUNE

Alexandru Sasarean, General Manager, Westernacher România, a deschis prima sesiune a evenimentului vorbind despre importanța inovațiilor în supply chain.

„Inovația presupune transformarea unei idei în ceva nou. Așadar, dacă este o inovație autentică, aceasta ar trebuie să definească valoarea, să ducă la niște rezultate. Abordarea noastră este puțin mai diferită și este garantată anii de existență – avem multă experiență în industrie, avem sunt soluții personalizate. Oferim servicii de consultanță de la A la Z pentru proiecte de succes. Ce e un proiect de succes? Pentru noi, este atunci când clienții pot crește și pot prospera. Strategia noastră este bazată pe câțiva piloni: trebuie să existe o valoare în ceea ce facem și o colaborare bazată pe încredere. Trebuie să nu existe limite, să putem face dezvoltări fără restricții. Dacă ne uităm la companie ca la un ansamblu, o putem structura modular, în building blocks. Fiecare bloc funcționează în baza unor soluții. Astfel, putem urmări ce modificare la o soluție poate să aducă perturbări sau îmbunătățiri la imaginea de ansamblu. Este important să existe îmbunătățiri după ce lucrăm la un proiect, ca liderii să rămână ancorați după implementare”, a spus el.

A urmat Daniel Enache, Director Aftersales Supply Chain Central Europe, Dacia, care a vorbit despre importanța leadership-ului în supply chain.

„În ultimii ani, am auzit foarte multe persoane vorbind despre faptul că industria auto se transformă, este în impas. Industria auto, de când s-a inventat, se transformă, evoluează și continuă să fie o industrie care vine cu inovație. Ca să fie sustenabil, liderul de supply chain ar trebui să se uite la oameni, pentru că ei aduc performanța. Vin noile generații, care sunt foarte diferite de modul în care suntem noi obișnuiți să lucrăm, astfel că liderii trebuie să fie din ce în ce mai adaptabili. Este, totodată, foarte important să ne cunoaștem clienții – ei se mută foarte repede de la un produs la altul, de la un furnizor la altul, astfel că e important să menținem o colaborare cu ei. În această relație, contează ca lucrurile să fie foarte bine definite și să existe indicatori comuni, astfel încât relația să nu fie pur tranzacțională, ci o relație de creștere reciprocă. O altă zonă de focus este cea a operațiunilor, care poate fi o zonă creatoare sau distrugătoare de valoare. Vom avea succes cu toții în supply chain când ne înțelegem colaboratorii, când ne conectăm cu clienții noștri, când construim relații de încredere cu partenerii și să generăm valoare prin operațiunile pe care le dezvoltăm.”

În continuare, Miruna Rad, Supply Chain Business Unit Manager, Eastern Europe, Manhattan Associates, a vorbit despre folosirea inteligenței artificiale în optimizare

„Astăzi voi vorbi despre unificare și beneficiile pe care le aduce o platformă unificată pe întreg lanțul de producție. În 2006, trei dispozitive erau foarte populare printre noi: telefonul Nokia, iPod-ul și modemul. Foloseam trei echipamente complet diferite pentru lucrurile care ne făceau plăcere. Asta până când Steve Jobs s-a gândit să unifice cele trei echipamente într-unul singur, cât să putem face cele trei lucruri în același timp ușor, rapid, fără transfer de date. Aceste experiențe aduc un mare beneficiu – în momentul în care avem totul facil, unitar, pe aceeași platformă, câștigăm timp și avem un mai mare control. Dacă nu suntem suficient de inovatori, curajoși și deschiși putem pierde sau putem fi depășiți. Ne aflăm la aproape 20 de ani de la lansarea iPhone și, în majoritatea companiilor de astăzi, folosim sisteme fragmentate. Avem un sistem software pentru WMS, alt sistem pentru TMS. O altă aplicație pentru optimizarea forței de muncă și, de ce nu, alta pentru optimizarea spațiului. Ce provocări aduce o situație în care avem foarte multe sisteme în cadrul companiilor noastre? Soluțiile trebuie permanent upgradate, ceea ce necesită un număr ridicat de resurse, costuri. Atunci când avem o platformă cu toate funcționalitățile, poate răspunde în mod automat, fără o intervenție manuală. Este o soluție scalabilă, pe care o puteți implementa fără să întrerupeți activitatea. În supply chain, AI-ul nu vine să înlocuiască omul. AI vine să ne ajute, să ne optimizeze procesele, să găsească mai rapid răspunsuri și să ne deblocheze atunci când ceva este urgent”, a punctat ea.

Reprezentanții GXO, Michał Świąder, Business Unit Director Warehousing România și Daniel Pavel, Site Manager au vorbit despre modul în care soluțiile logistice inovatoare pot stimula creșterea în eCommerce.

„Observăm că eCommerce-ul crește tot mai mult, iar pentru noi, în Europa, acest segment este al doilea ca mărime. De asemenea, previziunile pentru următorii 5 ani, până în 2030, arată că sectorul eCommerce va crește într-un ritm de 6% până la 8% pe an. Odată ce avem o imagine predictivă asupra pieței, suntem în măsură să susținem creșterea clientului. Vom vedea acest lucru în studiul de caz pe care îl prezentăm, mai exact faptul că am reușit să anticipăm anumite aspecte care erau foarte greu de prevăzut pentru clienți, în special la lansarea pe noi piețe. Totodată, datorită amplitudinii proiectului, am reușit să optimizăm costurile. În 2023, operam în Polonia pentru Trendyol doar servicii de depozitare – câteva palete cu stocuri din afara sezonului pe timpul iernii. Investind în această relație, am început, pas cu pas, să oferim și alte servicii, cum ar fi gestionarea retururilor, iar apoi am configurat o mică operațiune de fulfillment. În 2024, Trendyol a decis să se lanseze pe piața din România și ne-a vrut ca parteneri pentru a analiza dacă merită să dezvoltăm operațiunile aici, în România. La acel moment, ne-am dat seama că va fi un parcurs foarte provocator, deoarece structura lor logistică de atunci consta în mai multe depozite în Turcia și un centru de fulfillment în Polonia”, a spus Michał Świąder

Daniel Pavel a continuat precizând: „A fost o mare provocare să construim echipa. Am început cu 70 de persoane, iar în trei luni am reuşit să ajungem la 300 de colegi. În doar două luni, volumele au crescut extrem de rapid. Când începi să livrezi comenzi către consumatori, vor apărea și retururi. Prin urmare, după trei luni am demarat operațiunile de retur. În cinci luni operam depozitul foarte bine, dar a trebuit să ne adaptăm la noile piețe pe care le-a deschis clientul nostru, să ne adaptăm la noile procese și să mărim echipa la 500 de persoane. A trebuit să ne gândim la eficiență, dar și la experiența consumatorului. De aceea, am început să investim în îmbunătățirea continuă și să analizăm ce i-ar ajuta pe consumatori. Știm că viteza este foarte importantă acum, astfel că am reușit să reducem timpul de la plasarea comenzii până la expediere de la 24 de ore la 14 ore. Pentru clienții noștri este important să aibă mărfurile în depozit – am reușit să introducem produsele în stoc în mai puțin de 12 ore. Printr-o bună planificare și prin concentrarea pe experiența clienților, am reușit să reducem reclamațiile. Toate acestea au fost posibile datorită acurateții bune a stocurilor. Au existat trei elemente cheie care au fost foarte importante: adaptabilitatea – ne-am adaptat la noi procese, noi piețe, noi echipe; munca în echipă – nu doar între mine și echipa mea, ci și cu clientul; și vizibilitatea operațională – nu poți avea rezultate fără planificare și fără o îmbunătățire continuă.”

A urmat primul panel din cadrul evenimentului, ce i-a avut ca invitați pe: Andreea Mureșeanu (Selgros, ARILOG), Anca Popa (Sphera Franchise Group), Emilian Dinică (PepsiCo Greater Balkans), Cosmin Băroiu (Mantis România, Polonia și Țările Baltice), Andrei Marian (CTP România) și Lucian Opriș (Colliers România).

„Avem un stoc de 8.3 milioane mp depozit și industrial clasă A astăzi. Ne așteptăm să închidem anul cu 8.8 milioane, însemnând 500.000 mp. Costul cu forța de muncă locală este cu mult sub ceea ce practică Polonia sau alte țări din regiune, mai puțin Bulgaria. Într-o fabrică de 10.000, 20.000, 30.000 mp, dacă automatizarea este abundentă, mai ai angajați 100 de oameni. Astfel, un cost cu personalul nu mai face foarte mare diferență dacă o deschizi mai aproape de beneficiarul tău. Automatizarea excesivă nu lucrează neapărat în favoarea manufacturing-ului practicat în România. Vedem, totodată, o reducere a avântului investițiilor în ceea ce privește ESG. Sunt în continuare mandatorii, primești finanțare. Dacă totul a plecat dintr-o zonă foarte bună la un moment, și toate companiile doreau să devină etice și erau foarte atente la standardele ESG, acum, pentru că tuturor le este mai greu, business-urile care sunt mai etice au de concurat cu business-uri care nu se conformează și care produc mai repede. ESG nu mai este foarte sus în lista priorităților clienților, ci mai degrabă a devenit ceva nice-to-have. Viteza a scăzut”, a spus Lucian Opriș, of Special Projects for Medical & Education | Director of Office, Industrial & Logistics, Colliers Romania.

Andrei Marian, Business Development Director, CTP România, intervenit precizând: „Cred că valorile intrinsece ale României sunt încă acolo – localizarea geografică, mentalitatea oamenilor, suntem orientați către Vest, vorbim limba engleză, suntem muncitori. Însă, în ultimul timp, instabilitatea politică și economică face investitorii străini să plece, ne face mai puțin atractivi, iar companiile pun investițiile pe pauză. Se vede și în consum. Observăm în tranzacțiile imobiliare că o mare parte dintre ele sunt cu capital autohton acum. Va mai dura până când se vor mai liniști apele. Ca să te poți finanța, trebuie să ai certificări de sustenabilitate. Noi ne uităm la produsul nostru în mod holistic – ne uităm la toți banii care ies din buzunarul clientului, nu doar chirie și service charge, dar și la costurile cu energia, de exemplu. Punem panouri solare și/sau baterii pe clădire, chiriașul închiriază echipamentul de la noi la un preț fix, nu mai are fluctuații, iar prețul este mult mai mic ca în piață. Putem oferi și stabilitate și energie verde și predictibilitate. Trebuie să avem o clădire care să se adapteze nevoilor ce apar.”

În continuare, Andreea Mureșeanu, Head of Distribution & Logistics, Selgros Romania, Vicepreședinte Asociatia ARILOG, a vorbit despre provocările ce au apărut în 2026, precizând: „Din perspectiva noastră, provocarea cea mai mare a fost din partea clienților, pornind de la cerințele lor. Știm că toată lumea a fost și este în presiune, datorită contextului geopolitic. Pe zona de distribuție, clienții noștri au avut cerințe mult mai specifice, mult mai atipice, ceea ce ne-a provocat în ceea ce privește flexibilitatea, dar și în încercarea de a menține costurile, eficiența. Anul acesta a fost cel mai puțin despre standardizare. Este important, la nivel de organizație, să identificăm mai întâi care sunt abilitățile sau lucrurile complementare între oameni și mașini și să le punem la lucru împreună. Dacă avem datele, le putem da apoi unui agent să facă analiză, însă alegerea, responsabilitatea, este necesar să rămână la om. Încrederea oamenilor de a îmbrățișa tehnologia nu o poate da AI-ul, ci tot un om ajută în acest proces. AI-ul ține și de cultura organizației – este important ca oamenii care promovează să ajungă în cadrul organizației în change management. Acest parteneriat este esențial.”

Anca Popa, Group Supply Chain Director, Sphera Franchise Group, a subliniat, la rândul său, importanța resursei umane și necesitatea de a investi în pregătirea echipelor pentru procesele de transformare.

„Pentru noi, anul acesta a fost unul atipic și, cu siguranță, managementul schimbării a fost topicul principal, astfel încât să ne adaptăm continuu și cu o viteză mai mare decât se schimbă contextul. Toată această piață volatilă, cu presiune asupra costurilor și eficienței operaționale, ne-a forțat să căutăm soluții, să optimizăm, să digitalizăm și să aducem competențele necesare în cadrul companiei pentru a lua decizii mai rapid decât se schimbă contextul. Acest lucru nu a fost foarte ușor. Aș zice că digitalizarea a fost o direcție foarte importantă pentru noi și, cumva, să schimbăm mentalitatea în organizație, astfel încât oamenii să o adopte ca pe un prieten, nu ca pe o competiție. Dincolo de tehnologie, vorbim și de resursa umană – este foarte important să schimbăm mentalitatea în cadrul organizației. Pentru noi, a fost o provocare să facem oamenii să lucreze alături de algoritmi și roboți, să înțeleagă că vor câștiga timp pentru activități cu valoare adăugată, să poată lua decizii mai rapid și să își folosească timpul mai eficient. Zona de rezistență la schimbare a fost elementul cu un impact semnificativ. Am alocat multe resurse pentru a convinge oamenii și a schimba mentalitatea”, a explicat ea.

„A fost primul an în care ne așteptam să se întâmple toate lucrurile care s-au întâmplat. Anul acesta am fost foarte pregătiți, am început încă de anul trecut să ne gândim la scenarii, ceea ce ne-a făcut fim foarte adaptabili. Am avut un plan în spate pentru a ști cum să abordăm lucrurile, iar o consecință a fost că am înțeles cum putem utiliza amprenta regională pentru a amortiza diverse impacturi ce pot să apară în Europa de Est. Călătoria spre automatizare a început deja, ceea ce înseamnă că investițiile în automatizare ar fi trebuit să înceapă sau au început de ceva timp. Noi am început în urmă cu cinci ani; ne-am dat seama de această nevoie din timp, însă nu este de succes dacă nu investim și în capabilitățile oamenilor care operează aceste echipamente. Ne-am dat seama și de lipsa capabilităților umane, a disponibilității forței de muncă. Astfel, am făcut un program prin care să facem oamenii apți pentru a utiliza aceste noi tehnologii și a înțelege că aceste lucruri fac parte din realitatea curentă și că vor urma să apară și alte provocări. A fost un proces tehnic, dar și unul psihologic, prin care au învățat că transformarea este bună și este scrisă în ADN-ul nostru”, a spus în continuare Emilian Dinică, Supply Chain Senior Director, PepsiCo Greater Balkans.

Vorbind despre tehnologie, Cosmin Băroiu, Regional Director, Mantis România, Polonia și Țările Baltice, a explicat că un concept esențial este adaptabilitatea: „Vedem la clienții noștri că devine din ce în ce mai greu să ai concepte fixe. Noi vrem să furnizăm clienților noștri proiecte cât mai adaptabile – este foarte greu să funcționezi, ca organizație, dacă nu ai sisteme informatice gata să gestioneze noi procese, noi fluxuri, noi idei. Aceasta este noua realitate – trebuie să mergem înainte cu filosofia de a fi pregătiți pentru neprevăzut. 

AI-ul avansează foarte rapid, ceea ce înseamnă că devine foarte greu dacă vrei să faci o strategie la nivel de companie, având în vedere această rapiditate. Majoritatea companiilor au sisteme IT, însă există și multe companii care nu au. În Polonia, companiile se automatizează de mult mai mulți ani ca România, iar proiectele sunt la o scară mult mai mare. Este important să avem în vedere proiecte pentru a ne renova ecosistemul IT, tehnologia, să ne aducem sistemele la versiuni mai moderne. Nu cred că automatizarea se aplică oricui și nu se aplică în orice piață. Având în vedere problema cu forța de muncă din România, poate ne-ar ajuta să mergem mai mult spre automatizare. Până la AI avem mulți pași de făcut, dar nu trebuie nici să neglijăm AI-ul. Inteligența Artificială trebuie să ne ajute să înțelegem unde suntem, înainte de orice. Automatizările trebuie să aibă sens și nu ar trebui să le facem doar de dragul de a le face.”

A DOUA SESIUNE

Stelian Ciorogariu, Regional Manager CEE, Slimstock, a deschis a doua sesiune vorbind despre integrarea inteligenței artificiale în ecosistemul sistemelor de planificare – de la filosofie la funcționalități de produs.

„AI-ul nu este o poveste a zilelor noastre, ci este în construcție de 90 de ani. Am trecut de la optimizare la automatizare, la predicție și, astăzi, la decizie. AI nu înseamnă doar automatizarea sarcinilor, ci înseamnă să luăm decizii mai bune în cunoștință de cauză. Când spunem AI, nu ne referim doar la un chatbot, ci vorbim despre o serie de algoritmi care ajung la o decizie – toată lumea este preocupată de cum să definim mai liber granițele acestei execuții. Sunt de părere că AI-ul nu va înlocui oamenii, dar oamenii cu AI îi vor depăși pe cei fără. Veți vedea AI-ul deja atașat la sistemele pe care le aveți sau le veți avea integrate.  Pe tot parcursul, de la machine learning la optimizări de promoții, de la optimizări de prețuri și până la a avea analize de date, toată această parte este din ce în ce mai integrată în aplicațiile pe care le folosim zilnic și aduce tot mai multă valoare. Ne aflăm într-un moment în care AI-ul recomandă ce ar trebui să facem, iar expertul decide, însă în viitor vom ajunge ca AI-ul să facă și noi să îi indicăm doar excepțiile. AI-ul nu va înlocui oamenii, însă cei cu AI îi vor depăși pe cei fără. Schimbarea aceasta implică să muncim și să livrăm rezultate mai bune cu aceiași oameni, să avem o viteză de reacție mai mare, mai multă profunzime și mai multă acoperire. Astfel, trebuie să protejăm oamenii care au gândire critică, care au abilitatea de a lua decizii în incertitudine. Trebuie să dezvoltăm skill-uri care nu existau acum trei ani. Spiritul de echipă, partea de storytelling, calitatea umană, adaptabilitatea, gândirea analitică vor rezista în orice eră”, a explicat el.

A urmat Mihai Pătru, Consultant Intralogistică, Kardex, ce a vorbit despre eficientizarea depozitelor prin extinderea lor pe verticală: „Echipamentele noastre sunt flexibile, scalabile, modulare, conectate între ele într-o singură platformă, astfel încât să putem optimiza. Echipamentele sunt produse în Germania, iar în ultimii ani am dezvoltat și un showroom virtual, astfel încât companiile să poată înțelege mai ușor cum pot funcționa sistemele în locația lor. Totul pleacă de la o soluție clasică, unde mult din spațiul pe verticală este pierdut. Avem ca scop să eliminăm erorile, să creștem productivitatea, să creștem siguranța și modul de lucru în depozit. Trebuie să luăm în considerare și componenta software – ne putem integra cu orice sistem WMS. Dacă discutăm despre soluții hardware și software, trebuie să oferim sprijin pe întreg parcursul și ciclu de viață al sistemelor. Oferim contracte de service, suport remote, cereri de schimb, consultanță operațională, atunci când este nevoie. În România am început să implementăm încă de 2018, iar în momentul de față avem peste 600 de clienți. Dacă vorbim de proiecte noi, totul pleacă de la o idee și trebuie luate în considerare toate aspectele, iar dacă avem datele concrete durează minim 6 luni pentru a face implementările.”

A urmat un panel moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat: Steluța Creangă (Efes Moldova), Victor Ciocan (Sezamo și Kifli.hu), Daniel Enache (Dacia), Valentin Roșu (Park Lane Developments) și Mirela Scărlătescu (Inner Land).

Lipsa de predictibilitate în supply chain a devenit o normalitate, au fost de acord invitații panelului. În acest context, Steluța Creangă, Logistic Planning and Procurement Director, Efes Moldova, a precizat: „Nu mai putem trata volatilitatea ca pe o excepție, astăzi. Cel mai mare risc pentru supply chain ar fi să continuăm să construim departamentele pentru o lume predictibilă. Este foarte important să ne adaptăm foarte repede și să găsim alternative. Legat de AI, întrebarea este unde trebuie aplicat și ce aduce implementarea. S-a vorbit foarte mult despre AI. Ce avem noi deja implementat sunt RPA-urile, pentru procesele repetitive. Un alt domeniu este forecast-ul – pentru a avea un forecast cât mai bun avem nevoie de date colectate, structurate și integrate pe întreg lanțul de distribuție. Când ai structura necesară, ajungi să beneficiezi foarte mult de AI în acest palier. Toate aceste implementări trebuie să vină în paralel cu training-ul și cu necesitatea de a dezvolta resursa umană, într-o manieră diferențiată și personalizată. În viitor, cei mai valoroși oameni în supply chain vor sta cu un picior în operațiune și cu unul în tehnologie.”

În acest context, Mirela Scărlătescu, Supply Chain Consultant, Inner Land, a adăugat: „Noi, oamenii de supply chain, suntem o funcție suport. Oportunitatea pentru perioada următoare este să ne gândim la supply chain și să vedem dacă avem o strategie. Puține organizații au strategie de supply chain clară. Oportunitatea ar fi să avem o asemenea strategie – e un moment bun să ne facem auziți în fața GM-ului, a conducerii board-ului și să aliniem strategia organizației cu cea de supply chain.

Totodată, este foarte important cum comunicăm cu oamenii la fiecare nivel. Oamenii stau la baza a tot ceea ce noi facem. Nu poți face nimic dacă nu ai oamenii potriviți. Lucrul cu oamenii este un proces continuu și este important să facem o construcție a echipei, ce nu pornește doar de la manageri în jos, ci și către superiorii noștri. Când vorbim de implementare, unii oameni sunt reticenți, alții sunt receptivi, astfel că noi suntem liderii lor care trebuie să îi inspire pentru a înțelege ce presupune o implementare de succes. Este importantă și îndreptarea către soft skills, ce merge mână în mână cu implementările de tehnologie pe care le facem. Trebuie să avem grijă și de această parte – în continuare va fi foarte mare nevoie de dezvoltarea de soft skills. Mă refer aici la aptitudini de comunicare, de aptitudini umane. Va fi foarte greu să conducem către succes o echipă ocupată cu implementări, dar care este demotivată.”

„Un risc cu care ne confruntăm, la acest moment, în supply chain este cel legat de volatilitatea cererii. Oportunitățile pe care le văd sunt, în special, legate de capacitatea organizației de a se îmbunătăți continuu și simplificarea proceselor din companie. Am reușit să convingem colegii din Franța să obținem finanțarea necesară pentru a automatiza depozitul. Ceea ce vinde un proiect de tehnologie este ROI-ul și, practic, a trebuit să găsim soluții. Costul de forță de muncă a crescut și el, astfel că am gândit lucruri pe care să le facem diferit, pentru a compensa costurile aferente acelei investiții. Pe fiecare bucată în parte ne gândim la care e non-valoarea adăugată pe care o eliminăm prin implementare și care e valoarea pe care o aducem.

În proiectul nostru de implementare, unul dintre cele mai mari riscuri identificate a fost nivelul de vârstă al operatorilor. Am avut surpriza să constatăm că early adopters erau persoanele cele mai în vârstâ, nu tinerii. Am un departament administrativ de 300 de oameni unde am avut comportamentul invers. Am avut provocarea să aducem în România niște activități și aveam nevoie de vorbitori de limbi străine și am avut un engagement foarte puternic în rândul absolvenților de limbi străine targetați. Un skill pe care va trebui să îi orientăm pe tineri să îl dezvolte ar trebui să fie ca ei să știe ce să ceară AI-ului. E foarte important să știm să dezvoltăm în noua generație să pună AI-ului condițiile corespunzătoare, cât să aducă valoare procesului. Decizia trebuie luată de oameni”, a intervenit Daniel Enache, Director Aftersales Supply Chain Central Europe, Dacia.

„Noi, ca și dezvoltatori, ar trebui să îndeplinim toate cerințele clienților noștri. Ca riscuri, vedem partea geopolitică care ne afectează destul de mult în România, atât pe supply chain, materiale de construcții, cât și în ceea ce privește predictibilitatea costurilor. Astfel, încercăm să găsim produsul cel mai flexibil care să se muleze pe cerințele clienților din parc. E ușor să faci un depozit de logistică, dar e mai provocator să te adaptezi la cerințele clienților, din punct de vedere al costurilor. Nimeni, astăzi, nu are o predictibilitate a costurilor. Aici este cel mai mare risc, pentru că nu putem prezice bugetele pe perioade mai lungi. Este important să fim flexibili atât cu produsul construit, cât și cu clienții noștri.

Din punctul meu de vedere, e important să folosim tehnologia pentru a rezolva o problemă și să nu o implementăm doar de dragul de a o avea. Prin depozitele noastre încercăm să aducem cât mai multă tehnologie și în procesul de construcție – să scurtăm timpul de execuție, întrucât toată lumea dorește depozite într-un termen scurt. Astfel, încercăm să găsim soluții de eficientizare a timpului. În ceea ce privește tehnologia depozitelor – depinde de la depozit la depozit și ce se face acolo. Noi facem depozite pe care să le putem adapta la cerințele clientului”, a explicat, la rândul său, Valentin Roșu, Construction Director România, Park Lane Developments.

Vorbind despre provocările din retail, Victor Ciocan, Head of Supply Chain, Sezamo și Kifli, a punctat: „În retailul alimentar online o provocare mare este forecastarea cererii și alinierea cererii cu partea incertitudinii care vine de la clienți. Există, aici, și o componentă de predictibilitate. Aceștia își schimbă preferințele privind produsele, promoțiile pe care le avem pe site. O altă provocare este comunicarea dintre departamente. Supply chain-ul are nevoie de predictibilitate, iar companiile care reușesc să comunice foarte bine interdepartamental au de câștigat. Pentru noi, partea de risc reprezintă chiar și vremea, pentru că forecastăm comenzile la nivel de zi, iar în mod paradoxal vremea bună nu ne ajută, pentru că avem clienți care sunt mai mult în afara casei decât în interior. Un alt risc este dependența foarte mare față de bazele de date, acuratețea și corectitudinea lor și felul în care noi le folosim. AI-ul nu te face mai deștept, dar te face mai eficient. Pe partea de supply chain, avem automatizate aproximativ 70% dintre comenzile pe care le trimitem către furnizori. Am înregistrat procesele pe care le facem repetitive și avem agenți care operează singuri acum în colectarea datelor și analiza lor și trimiterea către persoanele care decid în companie. Ai nevoie de oameni să ia deciziile, după ce AI-ul te ajută în eficientizare.”

Ultima parte a evenimentului a fost dedicată workshop-ului „Evaluarea capabilității lanțului de aprovizionare digital”, susținut de James Lisica.

El a prezentat în detaliu un cadru testat, pe care liderii din domeniu îl pot folosi pentru a monitoriza și planifica tranziția operațională de la gestionarea manuală, reactivă, a problemelor zilnice, la operațiuni complet automatizate, realizate cu ajutorul inteligenței artificiale. Participanții au realizat o analiză a decalajelor pentru a identifica blocajele interne care frânează strategiile digitale ale organizațiilor din care fac parte, cu focus pe:

• Valoarea de business: identificarea decalajului dintre reducerea de bază a costurilor și utilizarea tehnologiei pentru a genera profit real și îmbunătățiri ale serviciilor.
• Nivelul de pregătire al echipelor: măsurarea tranziției organizaționale – de la echipe blocate în introducerea manuală a datelor, în departamente izolate, la echipe care colaborează pentru a rezolva probleme la nivelul întregii organizații.
• Sănătatea datelor: analizarea riscurilor aduse de datele neorganizate și izolate, precum și trasarea parcursului către o sursă unică și sigură de adevăr pentru întreaga companie.
• Fundația tehnologică: realizarea unei verificări în ceea ce privește conectarea sistemelor de bază și a departamentelor, înainte de a încerca lansarea unor soluții complexe de inteligență artificială sau robotică avansată.

Proiectul „Supply Chain & Logistics Forum & Expo” are acoperire națională, astfel că a avut ediții la Iași și Cluj-Napoca, în prima jumătate a anului, urmând ca, după ediția de la București, să ajungă la Timișoara, pe 10 noiembrie.

Această serie de evenimente reprezintă o platformă esențială pentru networking profesional, schimb de cunoștințe și descoperirea celor mai eficiente strategii și practici în domeniu, adresându-se unei arii largi de profesioniști, între care: directori de logistică, manageri de supply chain, manageri de transport și distribuție, directori operaționali, directori generali, directori financiari, manageri planificare, aprovizionare, depozite, directori import-export, directori comerciali și vânzări.

„Supply Chain & Logistics Forum & Expo” este un proiect realizat de BusinessMark.

Parteneri oficiali ai evenimentului: Mantis, Manhattan, Westernacher

Parteneri principali: Kardex, GXO

Parteneri: ID Logistics, CTP, Slimstock, PepsiCo, Park Lane Developments, Lion’s Head Investments, Colliers România, VGP, Macromex

Eveniment organizat cu susținerea: ARILOG, Uniunea Societăților de Expediții din România – USER

 Parteneri de tehnologie: Enjoee, Startech Team, imsol, SCS

Partener de monitorizare: mediaTrust

Parteneri media: Spotmedia.ro, Ziarul Bursa, Ziua Cargo, Daibau.ro, Logistics Post, InstalNews.ro, Spatiulconstruit.ro, Revista Piața, DepozitInfo.ro, BirouInfo.ro, Jurnalul de Afaceri, Transilvania Business, Business Voice, Business Press, PRwave, AngajatorulMeu.ro, Digital-Business.ro, Economistul, Club Economic, România Durabilă, MATEK, Business Age

Pe 7 octombrie 2026, a avut loc la București conferința „Regulatory Reporting Reimagined”, un eveniment ce a deschis o conversație strategică despre viitorul Regulatory Reporting & Data Management: adaptarea rapidă la schimbările de reglementare, acuratețea și trasabilitatea datelor, automatizarea proceselor, rolul AI și arhitecturile moderne de date.

Pe parcursul sesiunilor, moderate de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, invitații au răspuns unor întrebări esențiale pentru liderii din domeniul financiar, precum: cum fac organizațiile față noilor cerințe de reglementare fără ca fiecare schimbare să devină un proiect IT complex; cât timp se pierde astăzi pentru verificarea și corectarea datelor și cât rămâne pentru analiză; cum pot organizațiile să transforme datele pregătite pentru raportarea către autorități într-o resursă relevantă și valoroasă pentru deciziile de business.

Primul panel „Regulatory Reporting: Reglementarea transpusă în realitate” i-a avut ca invitați pe: Florin Dănescu (Asociația Română a Băncilor), Cristian Racu (Biroul de Credit), Mircea Busuioceanu (Raiffeisen Bank), Teodor Balasanian (Salt Bank), Iulia Cernatescu (Garanti BBVA România), Andrei Dochia (Marsh).

Ei au abordat subiecte precum: evoluția raportării reglementate din perspectivă bancară, dificultățile care apar cel mai frecvent atunci când vine vorba de date și calitatea acestora, construirea unui proces de raportare sustenabil, transformarea relației dintre managementul riscului și regulatory reporting, cât de pregătite sunt organizațiile din punct de vedere al competențelor să transforme datele într-o resursă unică, bine guvernată și flexibilă, riscuri ce ar putea să apară în procesele de raportare.

Mircea Busuioceanu, Vicepreședinte Divizia Risc, Raiffeisen Bank, a precizat în una din intervențiile sale: „Raportarea are niște cauze, iar cauzele stau în transformarea industriei. Am devenit organism de enforcement. Vorbim despre legislația pentru combaterea spălării banilor, am ajuns să transmitem politica de mediu – toate aceste schimbări de roluri sau roluri suplimentare pe care le-am primit se transpun în raportări regulatorii. Acesta este unul din principalele motive pentru care universul raportărilor regulatorii a explodat. Trebuie să avem mai multe roluri în societate. Din punct de vedere al managementului de risc, în ultimii 15 ani a fost o transformare masivă. Mai întâi, datorită modificării business-ului, dar și datorită creșterii volumului de reglementare. Ce este important este că am devenit o industrie total dependentă de date. Datele au devenit, probabil, principalul activ pe care îl avem, dar și principalul risc din organizație. Disponibilitatea, calitatea, cantitatea și viteza datelor au devenit critice pentru a fi competitivi. Raportarea regulatorie este o zonă de consum însă, dincolo de asta, datele rămân cel mai important activ pe care îl avem astăzi. Mai avem multe de făcut, de construit în ceea ce privește guvernanța de date. Avem foarte mult de lucru aici. Complexitatea rolului nostru a dus la o complexitate mare a raportării regulatorii. Vreau să menționez și taxonomia, care devine un subiect important în materie de date. Având multipli beneficiari ai acestor raportări regulatorii, ei folosesc taxonomii diferite ceea ce, pentru societate, nu este optim. Diversele autorități care consumă aceste raportări regulatorii ar trebui să își alinieze aceste taxonomii, să avem o taxonomie unică după care să facem raportarea.”

La rândul său, Florin Dănescu, Preşedinte Executiv, ASOCIAȚIA ROMÂNĂ A BĂNCILOR, a explicat: „Industria bancară este cea care modifică comportamente economice într-o societate. România, văzută din perspectiva unei firme, ar putea fi văzută prin prisma a cât se împrumută prin credit bancar. Noi avem 20% intermediere financiară, însă am coborât de la 40% în 2010. Astăzi avem 23%, pe când Europa are o medie de 85%. Statele Unite au 238%. Este o sumă foarte mare, care permite o dezvoltare rapidă și mare, stabilă și predictibilă. Industria bancară este singura care răspunde de ceva semnificativ pentru o societate – depozitele, economisirea unei societăți. Când vorbim despre cei care ne dau încrederea sunt în jur de 12 milioane de români, iar în jur de 2 milioane cer încrederea noastră. Volumul reglementării generează în jur de 2000 de raportări. Este corect să fim atât de reglementați, întrucât ne ocupăm de economisirea societății. Raportările se referă și la ceea ce faci cu ele, întrucât nu sunt un scop în sine. Ele vin pentru o activitate economică eficientă. Avem nevoie ca organizațiile să înțeleagă ce limite, ce bariere sunt la nivelul bancar. Ar fi util să luăm oricare raportare și să o dăm fiecărui departament din bancă, iar fiecare să ne spună ce vede. Vom remarca, astfel, viața, suflul, acelei instituții. Chiar dacă raportarea nu e un scop în sine, această analiză ne va arăta importanța, sinteza ei. Trebuie să ne uităm la ce simplificăm, să ne uităm la utilitatea informațiilor raportate.”

Cristian Racu, Director General, Biroul de Credit, a continuat adăugând: „Biroul de Credit este o instituție care nu intră în sfera reglementării, ci în sfera utilității. Modul în care ne-am adaptat schimbărilor pieței ne ajută să intrăm într-o sferă a activității mult mai apropiată de zilele noastre. În pandemie, activitatea bancară în sucursale se oprise și toată lumea se întreba cum vom mai lucra – am înțeles, atunci, cu toții că trăim un moment zero. De atunci, a crescut enorm creditarea digitală. Fără Biroul de Credit, acest tip de creditare nu ar fi posibilă. Am răspuns nevoilor comunității într-un timp extrem de scurt, cât și cerințelor. În primele zile ale creditării digitale era de ajuns ca un client să deschidă mai multe ferestre dintr-un browser și să aplice în toate pentru un credit. Am reușit să ne adaptăm și să acceptăm într-un timp rapid informația. Oferim informații complete despre istoricul de creditare al unei persoane și suntem pregătiți să facem același pas și în rândul persoanelor juridice. Suntem instituția care, având acționari băncile, servim sistemul bancar pentru a putea să se dezvolte. Încercăm să oferim servicii tot mai complexe pieței de creditare. Sunt în jur de 80.000 de cereri, ce vin din faptul că piața s-a schimbat, iar viteza cu care se acordă un credit necesită mai multe informații de la Biroul de Credit. Vorbim și de o analiză mult mai corectă și exactă a creditorilor și despre utilizările informațiilor primite de la noi. Toată lumea ne cunoaște ca pe instituția ce oferă informații la nivelul creditării, însă putem oferi informații pe toată durata creditării. Oferim analize asupra mișcărilor din piață. Schimbările au fost într-un ritm destul de rapid și încercăm să ținem pasul cu ele. Avem în față o provocare: noua Directivă a creditelor de consum – din punct de vedere al UE, deadline-ul este 20 noiembrie anul acesta. Sunt acolo o serie de prevederi pentru care ne-am pregătit și suntem gata să ajutăm comunitatea bancară.”

Andrei Dochia, Risk Consulting Leader Romania, CEE Central, Marsh, a subliniat că: „Modul în care se vorbește despre simplificare este compensată de alte elemente care vin și complică acest ecosistem de reglementări. În piața noastră, vorbim de bănci care merg cu viteze diferite – unele fac parte din grupuri și trebuie să aplice standarde foarte ridicate, ceea ce vine la pachet cu costuri și beneficii. Orice industrie se confruntă cu dificultăți. De exemplu, o instituție abia creată nu are resursele necesare pentru a face față schimbărilor ce se petrec – nu vorbesc aici despre raportările standard. În acest efort de a simplifica sunt multe schimbări – ele poate au intenții bune, însă frecvența lor e periculoasă. Apar riscuri de conformare, riscuri operaționale, din faptul că sunt interpretări de reglementare greșite. Trebuie să comunicăm mai bine legat de ce se aplică, ce se schimbă, când se schimbă. Toată lumea dorește să aibă mai multă predictibilitate pe palierele ce afectează zona de raportare. S-a vorbit despre faptul că raportarea are o utilitate socială. Aceasta este un public good, atât timp cât există feedback – în anumite zone, se fac anumite raportări, dar nu vine nimic înapoi. Cum rămâne cu faptul că aceste autorități – dacă ne uităm, de exemplu, la zona de supraveghere – ar putea să împingă înapoi anumite informații? Nivelul de detalii pe care le avem în datele statistice nu este unde ar trebui să fie. Un alt element este că există instrumente de proporționalitate care ar putea fi aplicate, dar care nu sunt încă aplicate. În anumite țări, diferențele de raportare sunt enorme – vorbim despre rapoarte de 400 de pagini, dar și despre rapoarte de 30 de pagini.”

Teodor Balasanian, CFO, Salt Bank, a adăugat: „Suntem o bancă digitală – avem disponibile cele mai noi tehnologii din domeniul digital, integrare în cloud, ceea ce ne oferă oportunitate din punct de vedere al vitezei cu care putem raporta, însă nu e o garanție. Trebuie să ne uităm la calitatea și guvernanța datelor – e foarte important cum reconciliem și raportăm aceste date. Din punct de vedere al evoluției raportărilor, au fost schimbări legislative, IFRS. Urmează IFRS 18 care, probabil, va aduce mici modificări în raportările care se vor face. Trebuie să ne creăm un model de date cât mai granular, care să ne permită să le integrăm în rapoartele ce vor fi solicitate de autoritățile de reglementare. Este și o evoluție a produselor pe care le oferim – nu mai este modelul clasic nici în partea de creditare, nici în cea de atragere a clienților noi. Trebuie să avem în vedere că și acestea au impact în zona de reglementare – datele trebuie să fie mereu adaptate. Ca bancă nouă, ne-am adaptat destul de ușor la partea de reglementare, având acces la aceste date granulare. Le putem integra într-un model de date pe care îl îmbunătățim în mod continuu.”

În continuare, Iulia Cernatescu, Director Financial Reporting, Garanti BBVA Romania, a explicat că: „Avem foarte multe date și trebuie să știm tot timpul ce trebuie să preluăm pentru a avea o raportare corectă. Zona de raportări s-a transformat, iar aici văd trei direcții. În primul rând, vorbim despre complexitate – mă refer aici la datele pe care trebuie să le producem pentru o raportare. Raportările și-au mutat focusul spre zona de date. Totodată, trebuie să ne asigurăm că avem o trasabilitate a datelor și că știm exact cum au ajuns în raportare. Trebuie să înțelegem ce presupune raportarea, să avem definiții comune și să putem prezenta datele care pot fi comparabile la nivelul sistemului bancar. Dacă vorbim de identificarea și colectarea datelor, de unele date nu avem nevoie, de altele avem nevoie să le construim, să facem corelare între diverse raportări. Partea de identificare funcționează dacă datele există și dacă pot fi utilizate. În ceea ce privește reconcilierea, acest termen e folosit des în zona de finance – nu vorbim aici doar despre un control; se poate face reconciliere într-un raport, dar și între mai multe rapoarte. E important să avem reconciliere între datele transmise între diverse departamente din bancă. Când vorbim de validare, aceasta trebuie să se întâmple cât mai aproape de momentul raportărilor. Dacă datele de input nu sunt relevante și nu sunt asimilate scopului, raportarea nu va fi coerentă.”

Al doilea panel a adus în discuție tehnologia din spatele noii generații de Regulatory Reporting, avându-i ca invitați pe: Călin Rangu (CIO Council România), Daniel Călin (CEC Bank), Emanuel Oană (New Business Dimensions) și Andrei Dochia (Marsh).

Panelul a abordat teme precum: transformarea tehnologică și impactul în a susține procesele, a eficientiza și a crește acuratețea, utilizările realiste ale Inteligenței Artificiale în Regulatory Reporting și Data Management, provocări ce apar cu noile cerințe de reglementare și raportare, cum arată o arhitectură IT suficient de flexibilă încât să poată absorbi viitoarele valuri de reglementări, fără a fi nevoie de un nou proiect major de infrastructură de fiecare dată și cum putem construi o arhitectură de date solidă, dar flexibilă.

„Consider că tehnologia este un suport pentru business și că trebuie să rămână așa. Între business și IT trebuie să existe un parteneriat solid. Responsabilitatea datelor trebuie să rămână la liniile de business, nu la IT. Din experiența mea, trebuie să existe un contract intern prin care business-ul să înțeleagă datele, să definească alături de IT regulile după care datele sunt extrase cât mai curat, să participe la modul în care sunt optimizate, să înțeleagă modelul prin care datele sunt prelucrate și raportate, în forma lor finală. Cea mai mare oportunitate o reprezintă AI-ul, însă acesta nu poate funcționa pe o bază care nu este solidă în materie de date. Nu poate funcționa pe date care nu sunt asumate și cunoscute de către organizație. Dacă ne uităm la reglementarea pe care o avem în materie de AI, avem NIS2, pentru securitatea datelor, avem AI Act, care ne impune cum trebuie să interpretăm datele, cum să le agregăm, prezentăm și în ce condiții. Avem Accesibilty Act – astfel că trebuie să ținem cont că toate segmentele populației trebuie să aibă acces la acele servicii. Avem DORA – care ne condiționează să ne asigurăm că toți furnizorii de pe lanțul de producție sunt solizi, că ne oferă servicii de calitate. Toate acestea ne duc într-o strategie tactică, în următorii ani. Ne duc spre o zonă de a ne cunoaște datele, a avea guvernanța lor, a avea date cu o calitate înaltă și a da posibilitatea utilizatorilor de a avea acces la date consolidate și de a-și face singuri reporting. Nu ne referim la reporting reglementat, ci la management reporting. Îl vedem ca pe un prim-pas pentru adopția AI. După ce avem această cunoaștere a datelor la nivel intern ne putem gândi la adopția AI”, a spus Daniel Călin, Chief Information Officer, CEC Bank.

Călin Rangu, Vice-President, CIO Council Romania, a punctat că: „Gradul de succes și de corectitudine, al integrării datelor a crescut, datorită inteligenței artificiale. AI-ul va schimba fundamental totul, chiar dacă nu ne place, chiar dacă va zdruncina sistemul. Când vorbim de management reporting, lucrurile trebuie luate de la capăt. Sunt mulți factori, mulți actori, tehnologii vechi, care nu mai sunt actualizate. Acest knowledge data base este esențial. Autoritățile pot folosi și ele aceste noi tehnologii – ca ele să aibă acces la datele tale brute și să le prelucreze singure, ar trebui să se modernizeze și ele. În zona de supraveghere, sunt trei principii: raționamentul calificat este primul – e important să ai criterii foarte clare, să acorzi atenție la cum structurezi datele. Documentarea și proporționalitatea sunt celelalte principii. În România se iau reglementări extern, însă ele trebuie aplicate proporțional, nu poți aplica totul. Reglementările sunt principle based – pentru a avea un raport bun, trebuie să avem niște reguli foarte clare. Dacă nu stabilești o taxonomie și, într-o instituție, fiecare departament înțelege altceva, ce vom raporta? AI-ul, dacă este implementat cum trebuie, poate aduce claritate și să acopere lipsa de maturitate și identificarea problemelor. Dacă avem date slabe, rezultatul nu poate fi decât la fel. DORA vine cu obligativitatea de a avea un proces de change management. Dacă nu ai un astfel de proces pus la punct, nu poți implementa o reglementare. DORA poate fi de speriat pentru cine nu știe despre ce este vorba – vorbim despre best practices care erau pe piață și pe care băncile le implementau de mai multă vreme. Aceste reglementări duc la o profesionalizare, acolo unde nu s-a făcut. Partea de risk management în IT era tratată destul de sumar. Responsabilizarea conducerii este un factor important care se întoarce, apoi, la IT. Este important să acoperim gap-ul dintre business și IT.”

„Când vorbim despre viteza de reacție, acum 15-20 de ani se raporta pe hârtie sau cu discheta. Astăzi, în schimb, vorbim despre complexitatea reglementării – aceasta are nevoie de o interpretare corectă. Vorbim de guvernanță și infrastructură ca bază a raportării, principiul de agregare a datelor și practicile de raportare. Vorbim despre principii utilizabile pentru toate elementele raportării regulatorii. Acestea constituie baza pe care noi o avem astăzi ca principiu de raportare. O provocare va fi legată de timpul de răspuns, cealaltă va fi legată de cum ne aliniem la cerințele raportării, la aceste taxonomii. 

Mai toate provocările sunt determinate de viteza cu care apar și sunt generate. Provocările pe care le întâmpinăm sunt determinate de găsirea, interpretarea și punerea datelor într-un context, pentru a putea fi raportate. Băncile mari sau cele care sunt părți ale unor grupuri externe vin cu proceduri care tratează aceste reglementări de ani buni. În contextul apariției unor evenimente, autoritățile au venit, s-au sesizat și au dat cadre noi de reglementare. Aceste cadre au fost pentru noi benefice. Astfel, ne-am dus într-o direcție de a anticipa puțin cerințele sau modelele ce trebuie implementate. Astăzi, tehnologia oferă toate capabilitățile de a deservi instituțiile reglementate – toate cerințele ce vin, vin probabil de la cineva care a studiat în avans aceste tehnologii”, a spus, la rândul său, Emanuel Oană, CEO, New Business Dimensions.

Andrei Dochia, Risk Consulting Leader Romania, CEE Central, Marsh, a intervenit precizând: „Ne așteptăm ca DORA să revină pe lista autorităților de supraveghere. Este o prioritate de foarte mult timp și se va duce raportarea spre zonele care chiar contează. Cred că va fi și mai multă presiune pe modul în care vă gestionați furnizorii, inclusiv pe partea de servicii IT. În tot ce înseamnă guvernanța riscului IT, una dintre probleme este commitment-ul de resurse în așa-numitul second line. Riscul este, de multe ori, gestionat de către echipa de IT. Vedem din partea regulatorilor foarte mari mult focus pe crearea de echipe care să facă managementul de risc IT. Mă îngrijorează că, atunci când apare ceva nou, există o reacție de supra-reglementare. Nu m-ar mira, legat de cerințe ad-hoc, să vedem anul viitor ghiduri de AI risk management pe care să fie nevoie să le implementeze toată lumea. Un alt element pe care aș vrea să îl punctez este legat de change management – dacă ar fi să aplicăm niște principii cuprinzătoare de risc operațional, unul dintre ele este că banca trebuie să aibă un proces de change management pe care să îl gestioneze ca atare. Schimbarea generează reașezări. Dacă ne uităm la cât de universal devine use of AI, m-aș aștepta ca AI-ul să devină o categorie separată în procesul de change management. Există deja această obligativitate, doar că guidance-ul este de jumătate de pagină. Văd o reacție posibilă a regulatorului, care va vrea să vadă evidence – dacă nu va vedea că nu v-ați uitat foarte atent în impactul AI asupra riscului operațional, nu va fi neapărat bine.”

În ultima parte a conferinței, Teodor Oană, Director IT, New Business Dimensions, a susținut o prezentare cu titlul „R-Cube – De la provocare la capabilitate”:

„Am implementat și am transpus 12 principii într-o serie de capabilități pe care orice bancă sau instituție ar trebui să le aibă în vedere pentru a-și păstra partea de flexibilitate și viteză de lucru, atât în procesele interne, cât și în raportările pe care trebuie să le întocmească pentru instituțiile de reglementare. Am încercat să construim un sistem modular, care să ofere trasabilitate, transparență de la sursa datelor și până la momentul în care acestea ajung să fie transmise către autorități. Când vorbim despre calitatea datelor, stress test-ul se va baza pe mai puține date, pentru că vor fi preluate din rapoartele pe care le transmiteți. Asta înseamnă că fiecare cadru de raportare – noi am făcut focus pe framework-ul EBA – are propriile reguli: sunt reguli de business, condiții tehnice, termeni de integritate. Toate acestea trebuie să intre într-o zonă de validare. De multe ori, ajungem în situația în care, dacă avem date proaste, rezultatele vor fi la fel. Astfel, trebuie să ne focusăm pe a stoca datele corect, cât să putem obține informațiile cât mai simplu. R-Cube Eye acoperă întreg spectrul de raportare EBA. Ca și cifre, pentru a înțelege complexitatea, vorbim de 50 de grupuri de rapoarte care totalizează 560 de formulare. Fiecare dintre acestea au celule asupra cărora se aplică mii de reguli”, a spus el.

Evenimentul „Regulatory Reporting Reimagined” a reunit o gamă largă de profesioniști, între care: CEOs, CFOs, Chief Operations Officers, Chief Information Officers, Chief Data Officers, Chief Risk Officers, Head of Regulatory Reporting, Finance Directors, Compliance Directors, IT Directors, Data Governance Managers.

Evenimentul „Regulatory Reporting Reimagined” este un proiect realizat de BusinessMark și New

Business Dimensions

Partener de monitorizare: mediaTrust

Parteneri media:  Spotmedia, Ziarul Bursa, Financial Market, Contzila, 1asig.ro, Juridice.ro, Curierul Fiscal, Jurnalul de Afaceri, Transilvania Business, Digital-Business.ro, PRwave, Business Voice, AngajatorulMeu.ro, Spațiulconstruit.ro, Business Press, România Durabilă, Club Economic, Economistul, Business Age, MATEK

Traversăm o perioadă în care rolul CFO-ului trece printr-o transformare profundă, dictată de nevoia de a echilibra dinamica economică actuală cu viziunea pe termen lung a business-ului. Contextul macroeconomic și volatilitatea continuă să pună la încercare agilitatea organizațiilor, dinamica anuală a economiei a încetinit, ratele inflației sunt ridicate, costurile de finanțare și ratele dobânzilor sunt în continuare crescute. Mai mult, mediul de afaceri se adaptează noilor coordonate fiscale menite să susțină stabilitatea bugetară, un proces ce necesită o planificare riguroasă și o capacitate de reacție rapidă.

În acest context, BusinessMark organizează la Hotel Ramada din Oradea o nouă ediție a evenimentului „CFO Conference”, eveniment ce va reuni lideri financiari care vor analiza strategiile prin care organizațiile pot răspunde cu succes tuturor acestor provocări, prin decizii bazate pe date și un leadership centrat pe oameni.

Evenimentul va fi moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, și va include două sesiuni de prezentări și un panel, la care vor participa:

• Camelia Popa, Director Economic, Celestica România
• Stela Andrei, Partener, Departamentul Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY Romania
• Ramona-Alina Trancă, CFO, Autoglobus
• Marius Filipaș, Director Regional, Divizia Antreprenori, Raiffeisen Bank România
• Ovidiu Robotin, Chief Financial Officer, Qubiz Group
• Vladimir Marinescu, Tax Director, Deloitte România
• Andrei Grigorescu, Insurance Commercial Director, Coface România
• Adriana Burcă, CFO, Deme Macarale
• Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing
• Mircea Dumitrașcu, Founder & Partner, NOA
• Alina Silaghi, Expert Accountat, Financial Auditor, Business Consultant, Administrator ProfiDOC
• Marius Maier, Partener, Director General, CMC GRUP RISK ADVISOR
• Dorina Marcu, Manager, Departamentul Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România

„CFO Conference” este un proiect cu acoperire națională, ce se adresează unei arii largi de profesioniști: Directori financiari, Financial Business Partners, Directori generali, Controlling and Budgeting Managers, Reporting Managers, Directori economici, Directori contabili, Consultanți fiscali, Controlleri financiari, Contabili, Auditori, Analiști financiari, Antreprenori.

Pentru mai multe informații și pentru a vă înregistra la eveniment, vă rugăm să accesați pagina oficială a evenimentului sau să contactați organizatorii, la adresa: office@business-mark.ro.

CFO Conference este un proiect realizat de BusinessMark, ce va continua, în această toamnă, la Timișoara.

Partenerii evenimentului sunt: EY România, Raiffeisen Bank, NOA, Cabot Transfer Pricing, Coface, CMC RISK ADVISOR GRUP

Parteneri de tehnologie: 4pay.ro

Partener de monitorizare: mediaTrust

Parteneri media: spotmedia.ro, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, Curierul Fiscal, 1asig.ro, MATEK, Jurnalul de Afaceri, Transilvania Business, PRwave, Club Economic, Economistul, România Durabilă, Business Voice, AngajatorulMeu.ro, Spațiulconstruit.ro, Business Press, Express de Banat, Bănățeanul, Business Age, Arad24.net, Digital-Business.ro

Despre BusinessMark

Din 2013 organizează evenimente business „concept propriu”, cu o abordare „all-industries” dedicată unei arii largi de industrii și domenii profesionale. Își propune să creeze contexte pentru schimbul de experiență, dezvoltare și inspirație, producând un impact concret în viețile profesionale ale participanților.

Dincolo de evenimentele proprii, organizează evenimente construite pentru parteneri, adaptate obiectivelor acestora. Oferă servicii complete de consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului, management de eveniment și optimizarea bugetului pentru evenimente B2B. https://business-mark.ro/

Pe 22 octombrie 2026, va avea loc la Hotel Ramada din Oradea o nouă ediție a proiectului „Magnetico. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices”, dedicat profesioniștilor de HR și liderilor de organizații ce își doresc să afle cele mai eficiente strategii prin care pot dezvolta brandul de angajator, într-un context al pieței muncii dominat de numeroase provocări.

În 2026, recrutarea a evoluat de la „job description” la „skill-based hiring”, iar angajații trebuie să își redefinească rolurile profesionale și skill-urile, pentru a ține pasul cu evoluția tehnologică tot mai accelerată. În acest context, invitații vor discuta despre modul în care prioritățile de business redefinesc profilul angajatului ideal și cum arată tehnicile de „talent mapping” în prezent.

Totodată, ei vor discuta despre cum se transformă organizația într-un ecosistem de oportunități interne și cum platformele de mobilitate internă pot crește retenția, oferind angajaților șansa de a-și schimba parcursul profesional, fără a părăsi compania. Nu vor lipsi de pe agenda zilei nici discuțiile despre învățare, ca pilon pentru retenție și strategiile prin care angajații îți pot dezvolta noi aptitudini, dar și despre impactul reskilling-ului și upskilling-ului asupra angajamentului și retenției.

Evenimentul va include două sesiuni de prezentări și un panel, moderator fiind Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark.

Au confirmat prezența, în calitate de speakeri:

• Alexandra Drăghiciu, HR Europe Director, Celestica
• Bogdan Maghiar, Talent Acquisition Manager, Plexus Corp
• Claudia Vidican, Human Resources Manager, iwis mobility systems
• Ligia Pop, Consultant si fondator Consilio, People & Culture Manager, euShipments Romania
• Nicoleta Sotoc, HR Manager, Golde Oradea
• Gyöngyi Hunyadi, Director Resurse Umane, TOBIMAR
• Mihaela Colesnic, Head of Advisory & Managed Services, UCMS by AROBS
• Denisa Ciucurița, People, Culture & Talent Development Specialist, Nutrientul Sa Palota
• Cristina Petruț, Director Regional, Divizia Abonamente, Rețeaua de Sănătate Regina Maria
• Anamaria Borza, Product & Technology Leader, SD Worx România –
• Marius Maier, Partener, Director General, CMC GRUP RISK ADVISOR
• Andreea Lupu, Consultant Compensation & Benefits
• Luiza Banyai, Member of Romanian Council Board, Romanian Diversity Charter, People Experience Expert & Companies Transformation Advisor
• Viorel Enache, Sales Director, UCMS by AROBS

Proiectul „Magnetico” se adresează unei arii largi de profesioniști: HR Managers & HR Directors, People Managers, Culture Managers, HR Business Partners, Talent Acquisition Managers, Learning & Development Managers, Employer Branding Managers, Employee Experience Managers, HR & PR Specialists, Recruitment Managers, Internal & External Communication Managers, General Managers.

Pentru mai multe informații și pentru a vă înregistra la eveniment, vă rugăm să accesați pagina oficială a evenimentului sau să contactați organizatorii, la adresa: office@business-mark.ro.

Magnetico este un proiect realizat de BusinessMark, ce va mai avea, în această toamnă, ediții și la Sibiu, Timișoara, Baia-Mare-Satu Mare.

Partenerii evenimentului sunt: SD Worx, OLX Locuri de Muncă, Smartree, Rețeaua de Sănătate Regina Maria, UCMS by AROBS, CMC RISK ADVISOR GRUP, WizOne HR, Creasoft.ro

Parteneri de tehnologie: 4pay.ro

Partener de monitorizare: mediaTrust

Parteneri media: Spotmedia.ro, Portal HR, AngajatorulMeu.ro, PRwave, Business Voice, Digital-Business.ro, MATEK, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Global HR Manager, Business Press, spațiulconstruit.ro, Club Economic, Economistul, România Durabilă, Business Age, Express de Banat, Bănățeanu, Arad24.net

Despre BusinessMark

Din 2013 organizează evenimente business „concept propriu”, cu o abordare „all-industries” dedicată unei arii largi de industrii și domenii profesionale. Își propune să creeze contexte pentru schimbul de experiență, dezvoltare și inspirație, producând un impact concret în viețile profesionale ale participanților.

Dincolo de evenimentele proprii, organizează evenimente construite pentru parteneri, adaptate obiectivelor acestora. Oferă servicii complete de consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului, management de eveniment și optimizarea bugetului pentru evenimente B2B. https://business-mark.ro/

Pe 13 octombrie 2026, Kinstellar România, în colaborare cu BusinessMark, a organizat cea de-a 6-a ediție a Conferinței Anuale de Tax and Finance. Evenimentul a reunit, online, 10 lideri din domeniu ce au analizat anatomia unei restructurări din trei perspective: financiară, fiscală și juridică. Ei au oferit participanților perspective relevante asupra contextului financiar actual și asupra provocărilor cu care se confruntă companiile și au oferit o serie instrumente prin care organizațiile pot transforma incertitudinea în decizii mai bine fundamentate: ajustări voluntare, acorduri de preț în avans, proceduri amiabile și scheme de ajutor de stat care pot susține transformarea.

Radu Cracan, Associate Economist, EBRD, a deschis conferința vorbind despre contextul economic actual din perspectiva sectorului bancar.

„Începând cu aproximativ 2023, economia României a avut o performanță mai slabă față de principalele economii din regiune, iar creșterea economică, în ultimii doi ani, a fost sub așteptări. În prima jumătate a acestui an, economia s-a contractat cu 0.6 procente. Această evoluție a reflectat scăderea consumului privat, performanța modestă a exporturilor și reducerea stocurilor, deci nu au fost doar efecte legate de ajustarea fiscală. Din perspectivă sectorială, doar construcțiile și agricultura au înregistrat creșteri mai semnificative în această perioadă, față de anul trecut, iar industria și comerțul s-au contractat puternic. La începutul anului trecut, inflația s-a stabilizat în jurul a 5%, însă la jumătatea anului trecut acest trend s-a schimbat, când a fost liberalizată piața de energie electrică și s-a majorat TVA. Traiectoria de moderare a inflației începută în iulie 2026 a fost mai lentă din cauza prețurilor la combustibili și altor materii prime. Există și o serie de factori ce ar putea susține o redresare graduală. Moderarea inflației va susține consumul și eventual condițiile de finanțare. Ritmurile salariale s-au temperat, ceea ce susțin, în continuare, competitivitatea de cost a economiei și ar putea susține, pe termen scurt și mediu exporturile. Ajutoarele de stat vor deveni mai selective în următoarea perioadă, concentrând resursele asupra investițiilor cu valoare adăugată mai ridicată și cu impact mai puternic asupra competitivității și productivității. Pe termen lung, aceasta ar trebui să reprezinte o decizie mai favorabilă unei creșteri mai sustenabile a economiei. România rămâne o economie relativ atractivă din perspectiva costurilor, însă modelul său de dezvoltare trebuie să se orienteze cât mai rapid către un model axat pe creșterea productivității, inovării, o producție mai sofisticată și investiții străine cu o valoare adăugată mai ridicată”, a spus el.

Roxana Gheorghe, Tax Advisor, Kinstellar, a susținut o prezentare cu tema: „O privire asupra statisticilor ANAF”.

„Într-un context în care ANAF își intensifică activitatea de control și utilizează tot mai eficient datele disponibile prin e-Factura, SAF-T și celelalte sisteme digitale, riscurile fiscale sunt identificate din ce în ce mai rapid, de multe ori înainte de declanșarea unei inspecții fiscale propriu-zise. În acest context, conformarea fiscală nu mai înseamnă doar reacție la controale, ci adoptarea unei conduite preventive”, a precizat ea.

Nicoleta Florea, Managing Associate, Accountant and Financial Advisor, Head of Accounting & Payroll, Kinstellar, a vorbit despre activele nete, precizând: „Activul net este un rezultat, nu un diagnostic. Este simplu de calculat, dar mult mai dificil de rezolvat. Matematic, putem determina exact cât lipsește pentru a reveni peste pragul legal. Financiar, însă, provocarea este să înțelegem de ce am ajuns acolo și ce soluție poate susține compania pe termen lung. Activul net ne semnalează existența unei probleme. Analiza financiară ne ajută să îi identificăm cauzele. Iar diagnosticul este esențial: două companii cu același deficit de activ net pot avea realități economice complet diferite și pot necesita soluții fundamental diferite.

Pragul legal stabilește minimul necesar, nu structura financiară optimă. Reconstituirea activului net trebuie evaluată nu doar prin nivelul capitalurilor proprii după operațiune, ci și prin impactul asupra lichidității, îndatorării, structurii participațiilor și capacității viitoare de finanțare. Iar atunci când problema este structurală, discuția nu mai este doar despre cât recapitalizăm, ci despre ce trebuie schimbat în business pentru a-i modifica traiectoria. Acesta este momentul în care discuția despre activul net devine una despre restructurare. Pentru că reconstituirea activului net poate corecta efectul, dar restructurarea trebuie să adreseze cauza.”

„Depistarea din timp nu șterge eroarea… îi poate schimba uneori consecințele. Schimbarea operațională oprește riscul pentru viitor. Conformarea voluntară oprește dobânzile si înlătură riscul pentru trecut. În viață reala, de cele mai multe ori este nevoie de ambele!”, a precizat Theodor Artenie, Partener, Kinstellar, într-una dintre intervențiile sale.

Vorbind despre creanțele fiscale în contextul restructurării, Marius Ezer, Partener, Kinstellar, a explicat: „Cheia implementării cu succes a mecanismelor de restructurare constă în recunoașterea din timp a situațiilor de dificultate financiară, pentru a permite selectarea politicilor și instrumentelor de redresare adecvate. Procedurile de arbitraj în materie fiscală sunt aplicate cu succes în vestul Europei și într-o mai mică măsura în jurisdicțiile din estul Europei. Cheia constă în abordarea autorităților competente la nivelul fiecărui stat. În Romania, s-a făcut primul pas în impunerea acestui mecanism alternativ de soluționare a disputelor, prin modificarea Codului de Procedură Fiscală în anul 2025, fiind implementată o procedură specifică și atribuții concrete la nivelul autorității fiscale competente.”

Carmen Mazilu, Senior Associate, Tax Advisor, Kinstellar, a adus în discuție impactul reorganizărilor asupra prețurilor de transfer, precizând: „Reorganizarea nu este doar o decizie de business, ci și un eveniment de prețuri de transfer. Întrebarea ANAF nu este «de ce ați restructurat? », ci «unde s-a dus profitul și cine a fost plătit pentru el?»”

Totodată, vorbind despre Acordul de Preț în Avans, ea a explicat: „Noul cadru APA mută discuția despre prețuri de transfer din a discuta post-factum, la control, în validarea ex-ante. Într-un cadru fiscal care se schimbă de la o lună la alta, APA rămâne ancora de stabilitate, iar Ordinul 827 îl face mai accesibil: rol-back de până la 5 ani, mai mult dialog și scutire de dosar TP pentru tranzacțiile acoperite.”

Rusandra Sandu (Partener, Kinstellar), Ionuț Mărcuț (Consultant Financiar, Kinstellar) și Iulian Sorescu Partener (Head of Financial & State Aid, Kinstellar) au prezentat o serie de noutăți și aspecte practice privind ajutoarele de stat.

„Am avut în vigoare, pe perioade succesive de 7 ani, scheme de finanțare a industriei prelucrătoare. Dacă la început acestea erau deosebit de generale și se finanța, practic, orice în domeniul producției, ele au devenit pe parcursul anilor mult mai rafinate și mai nișate și cred că anul acesta, în premieră, avem o nișare și mai pregnantă, pentru că această schemă este adresată stimulării investițiilor pentru realizarea produselor cu deficit comercial. Legiuitorul a efectuat această nișare ținând cont de contextul socio-economic actual, astfel încât produsele care beneficiază de finanțare se înscriu în anumite categorii precis definite de HG486 – este vorba despre industria farmaceutică, în primul rând. În al doilea rând, este vorba de industria alimentară – produsele de panificație, prelucrarea cărnii, produse lactate, dar vorbim și de bere. Vorbim de produse electronice și IT, de anumite produse din industria metalurgică, dar și de textile, mobilă. Această schemă are un buget de peste 1 miliard de euro, cu bugete anuale de aproximativ 150 milioane de euro. Trebuie reținut, în primul rând, că valoarea minimă a unei investiții trebuie să fie de 10 milioane de euro pentru a beneficia de un ajutor de stat pe această schemă”, a precizat Rusandra Sandu, Partener, Kinstellar.

„În ultima perioadă, am avut foarte multe discuții cu transportatorii, care se plângeau de lipsa infrastructurii. Motiv pentru care, acum, prin fondul de modernizare – cel care finanțează și schemele de energie – avem alocați peste 1 miliard de euro pe 5 scheme de ajutor de stat destinate transportatorilor. Aceste scheme vizează achiziții de camioane electrice, stații de reîncărcare, respectiv utilaje și echipamente destinate transporturilor. Practic, vorbim de un întreg ecosistem necesar infrastructurii de transport. În momentul de față, avem două scheme deschise spre aplicație. Vorbim, prima dată, despre schema care vizează achiziția de camioane electrice, dar este valabilă atât pentru camioane, cât și pentru transportul maritim și feroviar. Pe această schemă, avem un buget total de 299 milioane de euro, iar pentru camioane electrice avem alocați în acest an 75 milioane de euro. Transportatorii pot achiziționa până la 10 camioane electrice pe sesiune – pentru acestea primesc, practic, diferența dintre un vehicul electric și unul diesel. Se urmărește scoaterea din uz a vehiculelor poluante”, a spus Ionuț Mărcuț, Consultant Financiar, Kinstellar.

„România a făcut un pas curajos înainte prin schema de ajutor de stat pentru R&D (cercetare -dezvoltare), indicând foarte clar semnalul că se dorește trecerea de la o producție tradițională simplă, de tip «asamblare de componente» către inovare și obținerea de produse cu valoare foarte înaltă. Prin aceasta schemă se pot finanța parte din costurile salariale de R&D (net plus toate taxele aferente personalului) și din CAPEX-ul ce va fi investit pentru producerea rezultatelor inovării. Proiectele eligibile în valoare de minim 1 milion EUR și maxim 10 milioane EUR pot primi în medie 40-50% ajutor de stat nerambursabil. Aceasta schemă are un buget total aprobat de 1 miliard EUR pe o perioadă de 7 ani, fiind un buget foarte generos. În acest sens, proiectele se depun într-un sistem necompetitiv, în orice perioadă a anului, până la epuizarea bugetului anual de 150 mil EUR”, a explicat Iulian Sorescu, Partener, Head of Financial & State Aid, Kinstellar.

Bogdan Năforniță, CEO & Cofondator, Profluo, a încheiat cea de-a șasea ediție a Conferinței Anuale de Tax & Finance a Kinstellar vorbind despre pachetul legislativ ViDA.

„Mai multe jurisdicții din Europa aleg să se insereze în tranzacțiile comerciale în timp real, ca să faciliteze conformarea fiscală și să aibă posibilitatea de a controla tranzacțiile pe măsură ce au loc, în loc să aștepte luni sau ani. Acest lucru se întâmplă pe un strat de date structurate, precum e-Facturile, e-Raportările și e-Transport. Din ce în ce mai mult, conformarea fiscală devine tehnologie. Vorbim aici despre pachetul legislativ ViDA, adoptat de Consiliul Miniștrilor de Finanțe ai UE în martie 2025 și intrat în vigoare în aprilie 2025. Până la 30 iunie 2030, statele membre trebuie să transpună în legislația națională prevederile privind raportarea digitală, care vor deveni aplicabile de la 1 iulie 2030. Formatul standard pentru facturarea electronică în UE va fi bazat pe standardul european EN 16931, utilizat deja și în România. Se va introduce obligativitatea e-invoicing-ului structurat pentru tranzacțiile B2B intraeuropene și cea a emiterii e-Facturii în 10 zile de la data evenimentului care trebuie facturat. Raportările se vor întâmpla pentru fiecare tranzacție în parte”, a spus el.

Evenimentul a fost organizat de Kinstellar România cu susținerea BusinessMark.

Partenerii media ai evenimentului: Spotmedia.ro, Ziarul Bursa, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Curierul Fiscal, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, DigitalBusiness, PRwave, Româniadurabilă.ro, Spațiulconstruit.ro, Club Economic, Economistul, AngajatorulMeu.ro, MATEK, Business Voice, Business Press, Business Age.

Partener de monitorizare: Mediatrust

***

Despre Kinstellar România:

Kinstellar este o firmă de avocatură independentă de top în Europa Centrală și de Est, Europa de Sud-Est și Asia Centrală, iar prin firma-soră, și în Asia de Sud-Est. Cu 15 birouri, inclusiv cele ale firmei-soră din Asia de Sud-Est, și peste 400 de avocați locali și internaționali, Kinstellar funcționează ca o firmă unică, pe deplin integrată, și oferă consultanță unitară în toate jurisdicțiile în care este prezentă.

Biroul din România combină expertiza juridică cu servicii de consultanță fiscală, financiară, contabilitate și salarizare, prin divizia Kinstellar Tax & Financial Advisory. De la prețuri de transfer, litigii fiscale și proiecte de ajutor de stat, până la restructurări și conformitate financiară, Kinstellar România oferă companiilor care investesc sau operează în țară o abordare integrată.

https://www.kinstellar.com/

Despre BusinessMark:

BusinessMark este o companie de servicii integrate B2B care, din 2013, organizează evenimente business, în principal „concept propriu”, gândite și planificate intern, de la idee și concept, până la implementare. Compania adoptă o abordare „all-industries” și dedică proiecte unei arii largi de industrii și domenii profesionale. https://business-mark.ro/

Lidl România, Austrian Business Agency, BAT România, DB Global Technology, ING Bank România, JTI România, L’Oréal România, Michelin România, Vodafone, Lactalis România, UniCredit Bank și EY România.

Ediția aniversară Top Talents România va avea loc pe 13 și 14 noiembrie 2026, la Radisson Blu Hotel, București, reunind studenți și proaspeți absolvenți cu potențial ridicat. Ajuns la cea de-a 20-a ediție, evenimentul le oferă participanților șansa de a învăța, de a-și pune abilitățile în practică și de a interacționa direct cu angajatorii. Tema ediției din acest an, „Growth Mindset: Learn. Fail. Adapt.”, explorează felul în care experiențele, inclusiv greșelile, pot deveni puncte de plecare pentru dezvoltare și adaptare într-un mediu profesional aflat în continuă schimbare.

De 20 de ani, Top Talents România creează cadrul în care tinerii aflați la început de carieră pot interacționa direct cu angajatorii, își pot testa abilitățile și pot descoperi oportunități de dezvoltare profesională. Top Talents România se adresează studenților și proaspeților absolvenți care s-au remarcat prin rezultate academice, experiențe profesionale sau implicare extracurriculară. Printre criteriile relevante se numără participarea la internshipuri ori programe de trainee, implicarea în ONG-uri, proiecte și competiții, experiențele internaționale și rezultatele academice deosebite.

Experiențe practice și dialog direct cu angajatorii

Participanții vor lua parte la workshopuri interactive susținute de specialiști ai companiilor, sesiuni cu lideri și CEO din business, IT și alte domenii, precum și activități practice inspirate din contexte profesionale. Programul include și sesiuni Round Tables Q&A, în care tinerii pot discuta direct cu reprezentanții companiilor, într-un cadru deschis și relaxat.

Printre activitățile ediției se numără:

• Business Game, o competiție în care echipele lucrează la o provocare de business și își prezintă soluțiile în fața unui juriu. Cele mai bune trei echipe vor ajunge în etapa de prezentare, iar echipa câștigătoare va fi premiată.
• Treasure Hunt, o serie de provocări desfășurate pe parcursul evenimentului, care încurajează implicarea și networkingul și le oferă participanților șansa de a câștiga premii de la companiile partenere.
• Oportunități de carieră, inclusiv internshipuri, programe de trainee și alte opțiuni de dezvoltare profesională.

Componenta internațională va fi susținută de Erica Sosna, Career Expert și creatoarea The Career Equation, din Marea Britanie. Aceasta va susține o sesiune dedicată dezvoltării carierei și pregătirii tinerilor pentru provocările mediului profesional.

La ediția aniversară din 2026 participă Lidl România – Main Partner, alături de Austrian Business Agency, BAT România, DB Global Technology, ING Bank România, JTI România, L’Oréal România, Michelin România, Vodafone, Lactalis România, UniCredit Bank și EY România.

În cadrul ediției Top Talents România Lactalis România oferă 5 burse de participare studenților și proaspăt absolvenților din toată România ce au un nivel mediu de limbă engleză și au studiat: Știința și tehnologia alimentară, Inginerie alimentară, Științe agricole, Microbiologie, Medicină veterinară, Biotehnologii, Zootehnie & similare. Aceste burse acoperă transportul, cazarea & experiența de 2 zile a evenimentului de carieră Top Talents. Dacă până acum tinerii cu potențial nu au putut participa din cauza distanței față de București, anul acesta pot beneficia de o bursă pentru a se alătura evenimentului cât și access prioritar la oportunitățile Lactalis România. Înscrierile pentru burse se realizează exclusiv aici: https://www.hipo.ro/locuri-de-munca/locuri_de_munca/272243

Ediția 2025, în cifre

La ediția din 2025 au aplicat peste 1.800 de candidați, iar 380 de participanți au luat parte la cele două zile de eveniment. Cele 10 companii participante au oferit peste 20 de oportunități de carieră, iar evenimentul a facilitat sute de interacțiuni între tineri și angajatori.

Profilul candidaților reflectă diversitatea experiențelor și domeniilor de studiu: 45,05% aveau experiență într-un internship sau program trainee, 31,78% aveau experiență într-un ONG, iar 17,82% participaseră la experiențe internaționale. În rândul participanților s-au regăsit studenți din domenii precum inginerie și automatizări, business și management, IT și informatică, finanțe și economie, marketing și comunicare, precum și resurse umane.

„Top Talents România a fost o experiență motivantă și utilă, care m-a ajutat să îmi înțeleg mai bine direcțiile de dezvoltare și să interacționez cu companii de top. Recomand acest eveniment tuturor tinerilor care își doresc să își clarifice parcursul profesional.”

Cei care doresc să participe la Top Talents România se pot înscrie gratuit pe https://www.hipo.ro/locuri-de-munca/locuri_de_munca/270041

Mai multe detalii despre eveniment și agenda completă sunt disponibile pe https://www.hipo.ro/locuri-de-munca/toptalents

Pregătirea oamenilor pentru o piață a muncii în care tehnologia, inteligența artificială și modelele de business evoluează într-un ritm accelerat, apropierea educației de nevoile reale ale economiei și transformarea învățării continue într-o componentă esențială a competitivității – acestea au fost temele centrale ale celei de-a doua ediții EduPro Summit – Education that Works, organizată de AHK România, prin Centrul său de Formare Profesională EduPro, pe 15 octombrie, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel. Evenimentul a reunit reprezentanți ai mediului de afaceri, ai sistemului educațional și ai autorităților publice.

1 din 4

„Învățământul profesional și, în mod special, învățământul profesional în sistem dual reprezintă o responsabilitate comună. Nu vom face niciun progres dacă ne vom limita la a ne învinovăți reciproc. Fiecare dintre noi trebuie să își asume o responsabilitate reală, pe termen lung și să contribuie echitabil la efort: școlile și autoritățile publice din domeniul educației, societatea și părinții, dar și mediul de afaceri”, a subliniat Sebastian Metz, Director General AHK România, în deschiderea conferinței.

De la școală la carieră: educația trebuie conectată la economia reală

Prima parte a conferinței s-a concentrat pe rezultatele și perspectivele învățământului dual, tranziția tinerilor către piața muncii și competențele necesare economiei viitorului. Discuția panel, moderată de Mihai Peticilă, co-fondator Edupedu.ro, i-a avut ca participanți pe Dalia-Maria Dărămuș, director CNDIPT; Mirela Gligore, șef Serviciu Comunicare al Primăriei Municipiului Sibiu; Laura Cârstea, director al Colegiului Economic „Virgil Madgearu” Iași; Irina Manuela Butnaru, Penny România și Andreea Feierstein, Hornbach România.

Una dintre concluziile dezbaterii a fost necesitatea unei legături mult mai strânse între calificările oferite de sistemul educațional și cererea reală de competențe din economie. CNDIPT (Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic) a început procesul de revizuire a celor aproximativ 200 de calificări din sistemul dual, în contextul apariției unor noi cerințe inclusiv în domenii precum tehnologiile verzi și inteligența artificială.

10 ani de învățământ dual: de la idee la impact

Ediția din acest an a marcat totodată 10 ani de la debutul proiectului Școala de Carte și Meserii, inițiativa AHK România în domeniul învățământului dual. În cei 10 ani, alături de cei șase parteneri economici, Hornbach, Lidl, Metro, Penny/Rewe, Selgros și dm drogerie markt, au fost formate 10 generații de elevi în 13 licee partenere. Aproximativ 1.200 de tineri au urmat formarea în sistem dual, iar peste 400 au obținut certificarea oferită de Camera de Comerț și Industrie Germană cu sediul la Berlin. În cadrul evenimentului, partenerii economici au primit o distincție în semn de recunoaștere pentru parteneriatul de succes și pentru contribuția lor constantă la dezvoltarea învățământului dual.

Viitorul pieței muncii: tehnologia se schimbă. Capacitatea de a învăța devine esențială.

A doua mare direcție a EduPro Summit #2 a mutat conversația de la debutul în meserie spre viața profesională: formare continuă, reskilling și upskilling, leadership, dezvoltarea talentelor, wellbeing și performanță organizațională. Panelul a fost moderat de Tudor Popp, Beyond Space și i-a adus în dialog pe Dan Lăzărescu, Bosch România; Radu Merica, RER Group și Mihai Strasser, Elite Architect.

Mesajul a fost clar: într-o economie în permanentă transformare, recrutarea nu mai este suficientă. Organizațiile trebuie să își dezvolte oamenii și să construiască o cultură în care învățarea continua și adaptabilitatea fac parte din strategia de business. „Angajații de azi nu au nevoie de o specializare strictă, ci de capacitatea de a învăța și de a reînvăța constant”, a punctat Dan Lăzărescu, Director General Robert Bosch SRL, reprezentant al Grupului Bosch în România și Vicepreședinte AHK România.

Excelența în educație și formare profesională, recunoscute la EduPro Summit #2

În cadrul conferinței au fost acordate și distincții pentru implicarea concretă în educație și formare profesională.

Bildungspreis, premiul pentru Excelență în Educație al rețelei economice internaționale AHK-DIHK (Camerele de Comerț și Industrie Germane în străinătate), a fost acordat companiei Grup Feroviar Român, pentru proiectul său de formare în domeniul feroviar, Școala GFR.

De asemenea, Penny România a primit distincția „Această companie formează în sistem profesional dual”, o certificare acordată exclusiv de rețeaua AHK-DIHK, care atestă respectarea standardelor germane de calitate în formarea duală și reprezintă o garanție a calității procesului de formare.

Education that Works

EduPro Summit #2 a pornit de la o provocare care afectează deja economia: deficitul de oameni și de competențe nu mai poate fi rezolvat exclusiv prin recrutare. Răspunsul și mesajul central al conferinței: educația relevantă și economia nu pot evolua separat. Competențele necesare pe piața muncii trebuie construite printr-o responsabilitate reală și comună a școlilor, companiilor, autorităților și societății.

Despre Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România)

Înfiinţată în septembrie 2002, AHK România este reprezentanţa oficială a economiei germane în România și numără peste 700 de companii membre. Prin serviciile pe care le oferă și prin evenimentele pe care le organizează, AHK România sprijină companiile germane la intrarea lor pe piaţa românească și este, în același timp, un partener de încredere pentru companiile românești interesate de piaţa germană.

Prin Centrul de Formare Profesională, EduPro, AHK România se implică activ în formarea și perfecţionarea profesională precum și în implementarea, dezvoltarea și promovarea sistemului de învăţământ profesional dual, după modelul german, în România.

Tema anului 2026: Together for a stronger Europe. Trust creates tomorrow

Comunitatea de afaceri româno-germană consideră că încrederea creează forța care dezvoltă companii, parteneriate și care contribuie la întărirea economică a Europei. Un veritabil constructor de punți între țări, piețe și culturi, AHK România reprezintă fiabilitate, continuitate și încredere. Este în același timp platformă și partener pentru companiile care caută noi direcții și care doresc să se extindă. Prin dialogul constant cu mediul politic, economic și social, AHK România creează stabilitate, stimulează inovația și oferă companiilor posibilitatea de a avea succes peste granițe.

Contact pentru presă:   Carmen Kleininger

Senior PR Specialist

Tel.: +40 735 546871

E-Mail: kleininger.carmen@ahkrumaenien.ro

Homepage |Facebook | LinkedIn | YouTube

București, 09 octombrie 2026. Financial Intelligence, în parteneriat cu Asociația Energia Inteligentă, organizează cea de-a VIII-a ediție a FORUMULUI GAZELOR NATURALE cu tema: „ROLUL GAZELOR NATURALE ÎN REINDUSTRIALIZAREA ROMÂNIEI”, luni, 12 octombrie 2026, de la ora 10:00, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel.

Evenimentul va putea fi urmărit și online, LIVE, pe www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence și pe canalul de Youtube Financial Intelligence.

Speakeri importanți vor dezbate cele mai importante subiecte din industria gazelor naturale:

• Reindustrializarea României – de la obiectiv strategic la politici concrete. Rolul gazelor naturale în relansarea industriei și creșterea ponderii acesteia în PIB
• Gazul românesc, de la resursă la valoare adăugată: cum valorificăm Neptun Deep pentru dezvoltarea industriei și a economiei naționale?
• Prețul gazelor și competitivitatea industrială: poate România transforma producția internă într-un avantaj competitiv față de alte economii europene?
• Industria după liberalizarea pieței gazelor: impactul noului cadru de piață asupra prețurilor, competitivității și marilor consumatori industriali
• Gazele naturale și revitalizarea marilor industrii: petrochimie, îngrășăminte, metalurgie, materiale de construcții și industria prelucrătoare
• Coridorul Vertical și Neptun Deep – rolul României pe noua hartă energetică și industrială a Europei
• Securitatea energetică și securitatea industrială: infrastructură, capacități de transport și înmagazinare și acces predictibil la gaze
• Gazele naturale și producția de electricitate: rolul noilor centrale pe gaze în asigurarea unei energii competitive și predictibile pentru industrie
• Fiscalitatea sectorului de gaze: echilibrul între veniturile statului, stimularea investițiilor și competitivitatea economiei
• Contractele pe termen lung și predictibilitatea prețurilor: soluții pentru protejarea competitivității industriei și atragerea investițiilor
• Decarbonizare fără dezindustrializare: gazele naturale, ETS și CBAM – cum poate industria românească să rămână competitivă în tranziția energetică europeană?
• Hidrogenul și gazele naturale – de la strategie la proiecte industriale viabile
• Politici industriale și politici energetice: are nevoie România de o strategie integrată pentru următorii 10-20 de ani?

Speakerii evenimentului sunt: Cristian BUȘOI, Secretar de stat, Ministerul Energiei; Virgil POPESCU, Europarlamentar (intervenție online); George NICULESCU, Președinte, ANRE; Lorant ANTAL, Președinte, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, Senat; Bende SANDOR, Președinte, Comisia pentru industrii și servicii, Camera Deputaților; Cristina PRUNĂ, Vicepreședinte, Comisia pentru industrii și servicii, Camera Deputaților; Marian NĂSTASE, Președintele, Consiliului de Administrație, ALRO; Daniel APOSTOL, Director General, Federația Patronală a Energiei; Oana IJDELEA, Managing Partner, Ijdelea & Asociații; Cătălin STANCU, Associated Senior Expert, Horváth; Dana DĂRĂBAN Director executiv, Federația ACUE; George MIHAI, Membru Consiliu Director, AFEER; Răzvan PÂRVULESCU, Director Dezvoltare – Divizia Gaze Naturale, Hagag Energy; Bogdan PANAINTE, Cofondator și CEO Homplex; Septimiu STOICA, Președinte AGA, BRM; Oana ÖZMEN, Avocat, fost deputat; Mihaela CROITORU, CEO Sustainability Lens și Dumitru CHISĂLIȚĂ, Președinte, Asociația Energia Inteligentă (mesaj video).

Evenimentul va fi moderat de Ancuța STANCIU, Membru Fondator și Redactor Șef la Financial Intelligence și Adina ARDELEANU, Membru Fondator și Redactor Șef Adjunct la Financial Intelligence.

Le mulțumim partenerilor pentru că au făcut posibilă desfășurarea evenimentului!

PARTENERI: Transgaz, ALRO, NOVA Power and Gas, CEC Bank, HAGAG Energy, OMV Petrom, Romgaz, FPE – Federația Patronală a Energiei, Homplex, Premier Energy, Horváth, ELCEN, MET Romania, CIS Group, AFEER – Asociația Furnizorilor de Energie din România, BRM – Bursa Română de Mărfuri, FRG – Federația Română de Gimnastică și Doviser Protect.

PARTENERI INSTITUȚIONALI: Consiliul Mondial al Energiei – Comitetul Național Român, Future Energy Leaders România, Camera de Comerț și Industrie București, IMM România, ICSS, Camera de Comerț Româno-Britanică, PWN Romania.

PARTENER DE MONITORIZARE:  mediaTRUST

PARTENERI MEDIA: Agerpres, România Durabilă, Economistul, Club Economic, Focus Energetic, Invest Energy, The Diplomat Bucharest, Bizi Live TV.

Pe 13 octombrie 2026, Kinstellar România, în colaborare cu BusinessMark, organizează cea de-a

6-a ediție a Conferinței Anuale de Tax and Finance. Ediția din acest an va aduce în prim-plan anatomia unei restructurări, privită din perspectivă financiară, fiscală și juridică: de la ce spune bilanțul despre sănătatea financiară a companiei și ce opțiuni au companiile atunci când activul net începe să se erodeze, de la tratamentul creanțelor fiscale în insolvență, la structurarea fluxurilor comerciale și a TVA și până la implicațiile de prețuri de transfer ale reorganizării între companii afiliate.

Astfel, specialiștii Kinstellar vor aduce perspective relevante asupra contextului financiar actual și asupra provocărilor cu care se confruntă companiile și vor discuta despre instrumentele prin care organizațiile pot transforma incertitudinea în decizii mai bine fundamentate: ajustări voluntare, acorduri de preț în avans, proceduri amiabile și scheme de ajutor de stat care pot susține transformarea.

Agenda conferinței include prezentări ce vor aborda subiecte de mare actualitate, între care:

• Contextul economic actual – perspectiva sectorului bancar
• Privire asupra statisticilor ANAF
• Active nete
• Cele două tăișuri ale transformărilor voluntare
• Creanțele fiscale în contextul restructurării
• Statistici și tendințe privind restructurările
• Prețuri de transfer – implicații practice în reorganizări și restructurări
• Ajutor de stat – noutăți și aspecte practice

„Am ajuns la a șasea ediție și, an de an, temele s-au schimbat odată cu realitatea companiilor. Anul trecut vorbeam despre cum identifici din timp semnalele. Anul acesta ne uităm la ce faci atunci când semnalele sunt deja în cifre. O restructurare reușită nu ține doar de juridic sau doar de fiscal: înseamnă bilanț, fiscalitate, prețuri de transfer și, acolo unde se poate, finanțare. Și nu fiecare ca temă separată, ci toate ca un întreg”, a declarat Iulian Sorescu, moderatorul ediției din acest an.

Vorbitori ai ediției din 2026 vor fi:

• Iulian Sorescu, Partner, Head of Financial & State Aid, Kinstellar
• Theodor Artenie, Partner, Co-Head of Firm-wide Tax, Kinstellar
• Marius Ezer, Partner, Attorney-at-Law, Kinstellar
• Rusandra Sandu, Partner, Attorney-at-Law, Kinstellar
• Bogdan Năforniță, CEO & Cofondator, Profluo
• Nicoleta Florea, Managing Associate, Head of Accounting & Payroll, Kinstellar
• Radu Cracan, Associate Economist, EBRD
• Roxana Gheorghe, Senior Associate, Tax Advisor, Kinstellar
• Carmen Mazilu, Senior Associate, Tax Advisor, Kinstellar
• Ionuț Mărcuț, Senior Associate, State Aid Advisor, Kinstellar

Evenimentul este deschis tuturor companiilor care operează în România și se va desfășura online, în limba română, în intervalul 09:30 – 12:00, pe durata a aproximativ trei ore. Este adresat: directorilor financiari, directorilor generali, controllerilor financiari, directorilor economici, directorilor contabili, antreprenorilor și responsabililor în fiscalitate, iar participarea este gratuită, în baza înscrierii prealabile aici. Organizatorii își rezervă dreptul de a limita înscrierea la acest eveniment, în funcție de numărul disponibil de locuri și alte elemente logistice.

Evenimentul este organizat de Kinstellar România cu susținerea BusinessMark.

Partenerii media ai evenimentului sunt: Spotmedia.ro, Ziarul Bursa, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Curierul Fiscal, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, DigitalBusiness, PRwave, Româniadurabilă.ro, Spațiulconstruit.ro, Club Economic, Economistul, AngajatorulMeu.ro, MATEK, Business Voice, Business Press, Business Age.

Partener de monitorizare: Mediatrust

***

Despre Kinstellar România:

Kinstellar este o firmă de avocatură independentă de top în Europa Centrală și de Est, Europa de Sud-Est și Asia Centrală, iar prin firma-soră, și în Asia de Sud-Est. Cu 15 birouri, inclusiv cele ale firmei-soră din Asia de Sud-Est, și peste 400 de avocați locali și internaționali, Kinstellar funcționează ca o firmă unică, pe deplin integrată, și oferă consultanță unitară în toate jurisdicțiile în care este prezentă.

Biroul din România combină expertiza juridică cu servicii de consultanță fiscală, financiară, contabilitate și salarizare, prin divizia Kinstellar Tax & Financial Advisory. De la prețuri de transfer, litigii fiscale și proiecte de ajutor de stat, până la restructurări și conformitate financiară, Kinstellar România oferă companiilor care investesc sau operează în țară o abordare integrată.

https://www.kinstellar.com/

Despre BusinessMark:

BusinessMark este o companie de servicii integrate B2B care, din 2013, organizează evenimente business, în principal „concept propriu”, gândite și planificate intern, de la idee și concept, până la implementare. Compania adoptă o abordare „all-industries” și dedică proiecte unei arii largi de industrii și domenii profesionale. https://business-mark.ro/

24 lideri din importante companii din sectorul imobiliar au urcat, pe 21 septembrie 2026, pe scena celei de-a XXIII-a ediții a „Real Estate & Construction Forum”. În prezența profesioniștilor din real estate, construcții, investiții, arhitectură și consultanță, ei au discutat despre transformările care redesenează piața din România și din regiune, cu focus pe patru sectoare cheie: retail, industrial & logistic, office, rezidențial.

Discuțiile au conturat o imagine de ansamblu asupra pieței imobiliare din România, marcată de un context macroeconomic și legislativ complex. Printre principalele teme dezbătute s-au numărat: adaptarea la un climat de predictibilitate scăzută, creșterea costurilor de construcție și finanțare, dar și reorientarea strategică a dezvoltatorilor către proiecte de extensie, renovări sau investiții în centre regionale. Un interes deosebit a fost acordat dinamicii cererii din partea consumatorilor, tot mai orientați către valoare, calitate și prudență, precum și oportunităților generate de noile reglementări, cum este noul Cod al Urbanismului, și de proiectele din sectoarele logistic, rezidențial și de birouri.

PANEL I – FOCUS ON RETAIL

Primul panel a fost moderat de Liana Dumitru, Director | Retail Agency, Colliers România și a adus în discuție transformările și oportunitățile din sectorul retail, avându-i ca participanți pe: Cornelia Nicolae (FASHION HOUSE Outlet Centre), Venera Munjev (CatInvest Eastern Europe), Vlad Mustață (LPP Romania Fashion) și Adrian Bratu (Global Vision).

„De la începutul anului, au fost livrați în piața de retail aproximativ 80.000 metri pătrați, mai puțin ca anul trecut, ceea ce ne face să ajustăm puțin cifrele acestui an. Astfel, vom vedea proiecte totalizând maxim 150.000 mp, o ajustare destul de semnificativă. Scăderea vine din lipsa proiectelor de mari dimensiuni. Anul acesta, avem proiecte de dimensiuni mai mici sau extensii ale centrelor existente. Motivele sunt variate: costurile mai mari de construcție, costuri de finanțare mai mari, mai multă prudență. Pentru 2027, pipeline-ul este solid, ceea ce dovedește că dezvoltatorii își păstrează încrederea în potențialul pieței. Distribuția proiectelor livrate anul acesta confirmă interesul pentru orașe regionale: Bacău, Cluj-Napoca, Craiova. Bacău a fost vedetă, cu două livrări. Ne așteptăm ca piața să rămână rezilientă și rămânem încrezători că o îmbunătățire a perspectivelor politice și o revenire a creșterii economice vor putea susține o revenire mai rapidă a consumului”, a spus Liana Dumitru în deschiderea panelului.

Anul 2026 a fost marcat de o lipsă de predictibilitate, au punctat invitații ediției. Astfel, Venera Munjev, Group Asset Manager, CatInvest Eastern Europe, a precizat: „Prima parte a anului a fost interesantă, dar nu neașteptată. A devenit normalitate lipsa de predictibilitate. Anul a început modest, dar am avut o revenire bună pe al doilea trimestru, cu o vară mai dinamică față de ceea ce ne așteptam. Din punct de vedere al traficului, nu am simțit o provocare, dar am adus în portofoliu branduri care lipseau. Creșterea atractivității, diversității, poziționarea proiectului din Craiova ca proiect regional ne-a ajutat foarte mult. 10.000 mp deschiși au fost o idee bună. Cred că o să închidem anul 2026 acolo unde ne-am propus. Am inaugurat primul drive through McDonald’s la Craiova. Anul acesta nu vom mai deschide metri pătrați noi, dar anul viitor vom continua dezvoltările. În București am dezvoltat în ultimii ani unul dintre proiecte în Esplanada, am investit destul de mult acolo, iar acum culegem roadele.”

La rândul său, Vlad Mustață, Leasing Manager, LPP Romania Fashion, a adus în discuție sentimentul de prudență în rândul clienților. „Operăm un portofoliu de branduri la nivelul întregii țări și vedem performanțe diferite pentru fiecare brand. Motorul a rămas Sinsay și vedem o creștere puternică datorată numărului mare de magazine deschise în ultimii 5 ani. În prima jumătate a anului 2026 am deschis aproape 30 de magazine și avem multe deschideri planificate până la finalul anului. Observăm un cumpărător mai chibzuit, atent cu banii lui și care verifică unde trebuie să facă un saving. Unii fac un saving la produse de zi cu zi și își cumpără haine la un preț mai ridicat, alții cumpără haine la un preț mai mic și investesc sume mai mari pentru produse de zi cu zi. E foarte important să diferențiem performanța magazinelor existente de deschiderile noi. Dacă ne uităm la portofoliul existent, Reserved are cea mai bună performanță. Sinsay are multe deschideri, observăm o creștere a cifrei totale. Am ajuns într-un punct în care nu neapărat deschiderile noi ajung să fie headliner-ul, ci și renovările. Magazinele noastre sunt de ceva timp în centre comerciale și analizăm să vedem când este momentul să investim în renovări. E foarte important să analizăm unde suntem în piață, ce proiecte putem susține și unde este important să renovăm magazinele pe care le avem”.

„În retail avem anunțat în Oradea un proiect operațional ce are în ancoră ATAC Auchan și mai avem o extindere în Constanța. Crizele care apar sunt, de fapt, oportunități pentru noi. Ne uităm la oportunități cu potențial pe termen lung, astfel că suntem extrem de prudenți, facem analiză și luăm măsuri robuste. Ne uităm foarte mult la zona de macroeconomie – care e dinamica demografică într-o anumită zonă, cum crește puterea de cumpărare, cum este susținută puterea de cumpărare, dacă sunt companii din industrii ce se află în scădere sau în creștere. Ne uităm și la structura demografică și facem analizele acestea în mod activ. Când ajungem la faza de a califica un proiect, îl calificăm atunci când avem securizate contracte de închiriere, finanțare și costurile securizate. În acest context, ne uităm la chiriași din zona de food, o zonă foarte robustă, iar la ceilalți ne uităm să fie din segmentul de value – produsele care sunt cele mai sustenabile în momente de recesiune și atunci când scade puterea de cumpărare. Un dezvoltator și un investitor se uită foarte mult la dobânzile la care poate împrumuta”, a intervenit, la rândul său, Adrian Bratu, Investment Manager, Global Vision.

„Suntem unicul operator de centre outlet din România. Monitorizăm, în mod constant, dinamica și comportamentul consumatorilor. Avem disponibile rezultatele unui studiu finalizat în august, care indică faptul că 79% dintre consumatori caută mărci de calitate la preț redus. 57% cumpără articole fashion mai rar decât o făceau acum un an. 35% dintre ei achiziționează strict produse care le sunt necesare. 44% dintre cei intervievați spun că principalul criteriu atunci când aleg de unde cumpără este calitatea. Numărul vizitatorilor noștri a rămas, anul acesta, constant. Vedem o scădere ușoară la Fashion House Pallady, un motiv fiind și scăderea frecvenței de vizitare. Overall, ambele centre au înregistrat valori pozitive. Vedem că oamenii aleg sau sunt nevoiți să își aloce resursele într-un mod diferit. Cheltuielile de impuls și cele care pot fi amânate au fost abandonate”, a intervenit, la rândul său, Cornelia Nicolae, Retail Operations Director, FASHION HOUSE Outlet Centre.

PANEL II – FOCUS ON INDUSTRIAL & LOGISTICS

Al doilea panel a adus în discuție provocările și oportunitățile din sectoarele industrial și logistic, fiind moderat de Ionuț Oprea, Publisher – „Romania’s Real Estate Guides”, Market Pulse Reports. Panelul i-a avut ca invitați pe: Ana Dumitrache (Helios Phoenix / Olympian Parks), Vladimir Gurdjieff (Lion’s Head Logistics, Lion’s Head Investment), Olga Melihov (MLP Group România), Iulia Birla Istudora (VGP Romania), Lucian Opriș (Colliers Romania).

„Am ajuns la un stoc de 8.3 milioane, conform cifrelor noastre și ne așteptăm să ajungem la 8.8 milioane mp pătrați livrați până la final de an. Comparat cu un milion și ceva tranzacționat anul trecut, aș putea spune că anul acesta nu va mai fi un an record. Credem că acest ritm este sustenabil, în condițiile pe care le vedem cu toții – asta demonstrează o reziliență foarte mare a pieței de industrial & logistics din România. La Brașov se întâmplă lucruri bune – o unitate de producție anulată și-a găsit un nou chiriaș. Lucrăm la un proiect în care e foarte probabil să aducem înapoi heavy industry la Brașov pe suprafețe consistente. Deși, în teorie, nu ne leagă foarte multe autostrăzi, know-how-ul, istoricul orașului și capacitatea oamenilor de acolo fac, totuși, să se întâmple investiții. Având în vedere că discutăm despre proiecte care există, și că cei care vor să deschidă sunt foarte grăbiți, ne putem aștepta ca la jumătatea spre finalul anului 2027 să înceapă acolo producția”, a precizat Lucian Opriș, Head of Special Projects for Medical & Education | Director of Office, Industrial & Logistics, Colliers România.

La rândul său, Ana Dumitrache, CEO, Helios Phoenix / Olympian Parks, a precizat: „Pentru noi a fost un început de an așa cum l-am planificat și ne-am atins toate obiectivele – am avut o creștere controlată și foarte disciplinată. Asta ajută foarte mult în momente de crize, iar în prezent suntem la o valoare a portofoliului de 200 milioane de euro. Am evoluat și în portofoliul de retail, conform planului, iar disciplina își arată roadele. Ne-am atins deja, în septembrie, obiectivele. Când încerci să planifici și să bugetezi există o variabilă pe care nu o poți controla, însă piața ne-a ajutat. Există o dicotomie între producție și logistică. Poți merge să faci producție la Brașov, însă când vine vorba de logistică este mai complicat. Este interesant să ne uităm cum evoluează lucrurile pe cele două linii de business. Am deschis recent proiectul nostru de la Iași. Vom vedea cât de dinamică este piața acolo. Autostrada e deja funcțională – se ajunge deja foarte ușor în zona Moldovei.”

„În ultimul an am livrat aproximativ 120.000 mp. Continuăm să dezvoltăm, ne dorim să ne dezvoltăm în zona de vest a țării, în special în Oradea, unde tocmai ce am achiziționat un teren ce are posibilitatea de dezvoltarea a 133.000 mp de teren închiriabil. Avem în pipeline construcții în Oradea, Sibiu și, probabil, vom continua cu Arad. La Brașov, anul acesta am livrat pentru un client foarte mare – am dezvoltat 33.000 mp, dintre care jumătate i-am livrat către acest client. În parcul pe care îl avem acum am închis zona de dezvoltare. Brașov este o zonă care a mers foarte bine și din punct de vedere al logisticii. În Brașov, de exemplu, nu am avut foarte multă cerere pe zona de producție. Arad a mers foarte bine pe zona de producție. Primim cereri de producție destul de mult și mergem în zona aceasta, ne plan proiectele antrenante și în care ne implicăm destul de mult din punct de vedere tehnic. Clienții au devenit foarte selectivi și foarte maturi în alegerile pe care le fac”, a spus, în continuare, Iulia Birla Istudora, Commercial Manager, VGP România.

„Pentru noi, a fost un an dinamic – și asta pentru că au fost niște contexte regionale și mondiale care au făcut lucrurile să arate mult mai interesant ca în urmă cu câțiva ani. Au existat construcții în ritm alert, am finalizat 21.000 mp – a patra fază de dezvoltare a proiectului și am început construcția ultimei faze de dezvoltare a terenului. Pentru noi, a fost vorba de dezvoltare și construcție tot anul. Cu ceea ce avem acum în dezvoltare urmează să livrăm, anul următor, puțin peste 16.000 mp. Am simțit dinamica nu doar prin prisma planurilor noastre de dezvoltare, ci și uitându-ne la piață, la interesul chiriașilor, la tipologia lor. Dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în Ucraina, din 5 milioane metri pătrați pe care le are mai mult de 2 milioane au fost pierdute în urma atacurilor și, atunci, au nevoie de alternative. Polonia rămâne, în continuare, cea mai atrăgătoare din punct de vedere al diversității portofoliilor de logistică și, cumva, prima opțiune a lor. Dar observăm un interes și pentru România. În acest context, probabil că Moldova va deveni key location. În general, România, pe lângă București, cred că va ajunge să dezvolte și alte locații importante. Mi se pare foarte important ca și clienții să aibă opțiuni reale și variante din care să aleagă. Ce mă bucură cel mai mult este că, atunci când vedem companii interesate de relocarea unui centru de distribuție, România câștigă din ce în ce mai mult în fața Poloniei”, a adăugat, la rândul său, Olga Melihov, Chief Country Officer, MLP GROUP România.

În acest context, Vladimir Gurdjieff, Managing Director, Lion’s Head Logistics, Group Director of Industrial Assets, Lion’s Head Investment, a adăugat: „Anul acesta a fost deosebit de important pentru noi, deoarece marchează primul nostru pas în dezvoltarea pe segmentul logistic. Suntem un operator de spații de birouri relativ cunoscut în București și avem în portofoliu patru proiecte de mare succes, însă ipotezele noastre privind piața logistică trebuiau validate — iar în prezent suntem foarte mulțumiți de parcursul proiectului. Cel mai recent proiect de dezvoltare din zona Bucureștiului se află în Popești-Leordeni, unde am livrat anul acesta 24.000 mp – practic prima clădire speculativă – și suntem foarte mulțumiți de amplasare. Când am luat decizia strategică de a porni dezvoltarea pe acest teren, rezultatul nu era o certitudine. Însă totul merge conform planului, de la costurile de construcție și respectarea graficului de lucrări, până la cel mai important aspect – activitatea de închiriere. Pot spune că suntem foarte aproape de a finaliza închirierea primei clădiri și purtăm negocieri avansate pentru faza a doua. Potențialul total al locației este de aproape 90.000 mp, iar autorizația este aprobată în totalitate, astfel încât putem construi imediat. O altă strategie pe care o testăm acolo este oferirea unor suprafețe foarte flexibile, permițându-ne să configurăm module de la 1.500 mp până la 40.000 mp. Mixul nostru de chiriași este foarte diversificat.”

PANEL III – FOCUS ON OFFICE

Al treilea panel a analizat trendurile din sectorul office, moderatoare fiind Daniela Popescu, Director | Tenant Services & Workplace Advisory • Office 360, Colliers Romania. Din panel au făcut parte: Emma Toma (AFI România), Maria Jianu (SPEEDWELL Development), Andrei Boca (Globalworth România), Mihaela Ispas (Filip & Company) și Ovidiu Trofin (RENOMIA Gallagher).

„Cuvântul din primăvară era «consolidare». Vorbeam despre o separare tot mai clară între stocul competitiv și restul stocului. La șapte luni distanță, dacă ne uităm la cerere, imaginea nu este spectaculoasă. Volumele sunt mai aproape de cele pandemice – vedem o stabilizare a sectorului de IT, sector care a fost cel mai mare motor al spațiilor de birouri în ultimele două decenii, companii care își regândesc modelul de lucru, modelul de business”, a spus Daniela Popescu în deschiderea panelului,

„Semnalele pe care le-am văzut la începutul acestui an s-au concretizat în acțiuni. Avem companii noi care intră în România anul acesta și care au nevoie de spații semnificative ca suprafață. Aș spune că trendul este pozitiv. Concomitent cu acest trend există și o tendință mai puțin favorabilă – a unor companii care își restrâng complet activitatea sau care preferă să închidă birourile din clădiri de clasa A și să le reloce în clădiri de clasa B. În afară de faptul că biroul este parte din branding-ul unei companii, este parte din modul în care compania se poziționează în piață, condițiile de lucru oferite angajaților sunt esențiale pentru randamentul și eficiența acestora. Indiferent cât de competitiv este spațiul de birouri oferit, decizia este în direcția de a se reloca în spații mai puțin competitive. Este un trend pe care l-am observat în direcția aceasta și noi încercăm să punctăm avantajeze aduse de un birou de clasa A asupra productivității, motivației angajaților”, a spus Emma Toma, Head of Office Division, AFI Romania.

„În momentul în care se face tranziția de la birouri individuale la un spațiu dinamic apar niște provocări și o nevoie de adaptare din partea beneficiarilor finali. Acum câțiva ani, companiile ar fi închiriat un spațiu de birouri dublu față de cum închiriază acum. Din perspectiva noastră, sunt câteva provocări care sunt direct corelate cu cererea și cu stabilitatea geopolitică din acest moment. Sunt factori ce pe noi ne-au impactat, pentru că au prelungit destul de mult procesele de leasing. Acum ne putem uita la o perioadă ce poate ajunge chiar și la doi ani – sunt extrem de multe layere prin care trebuie să treci pentru a se valida o mutare, iar până când se validează se revine la datele inițiale, care se schimbă. Acest lucru se întâmplă și pentru că organizațiile nu înțeleg ce înseamnă AI-ul și cum o să le impacteze modul de lucru, forța de muncă și modelul de business și, pe de altă parte, din cauza contextului geopolitic. Contractele se semnează pe cinci ani și, astfel, ei amână decizia de a se muta din clădiri de clasă B până în 2033, așteptând să aibă mai multă predictibilitate. Este un fenomen tot mai frecvent, în care modul de operare este cel al amânării”, a explicat Maria Jianu, Leasing Director, SPEEDWELL Development.

La rândul său, Andrei Boca, Leasing Director, Globalworth România, a explicat: „Companiile care angajau forță de muncă entry level încep să se restrângă, însă vedem consolidări în zona de muncă calificată – centre de excelență, de competență. Indiferent de volum, aici o să fie creșterea noastră – devenind o piață calificată, cu servicii de calitate, nu neapărat cele mai ieftine. Nu finanțarea este o problemă, ci disponibilitatea terenurilor și prețul aferent. De la prețul terenului, trecem la prețul de construcție. Apoi trebuie să vedem unde este amplasat terenul și toate aspectele ce ne permit să dezvoltăm o clădire de clasă A. Suntem la cifra de 34 de avize necesare pentru un proiect pe care îl dezvoltăm – e foarte greu să fii dinamic într-o piață în care o lucrare conexă spațiilor de birouri necesită 34 de avize. Totuși, operăm în zona portofoliului existent, unde lucrurile nu sunt atât de dificile din punct de vedere legislativ, dar să dezvolți proiecte noi este foarte provocator. Cât timp nu ai predictibilitate pe durată, cât timp costul doar crește, tu vrei să vii cu un preț predictibil către piață, iar asta este foarte dificil.”

Mihaela Ispas, Counsel, Filip & Company, a adus în discuție transformările din Codul Urbanismului și impactul asupra sectorului. Astfel, ea a precizat: „Au fost cam trei ani în care s-a discutat despre Codul Urbanismului. A fost aprobat de Senat în mod tacit. Pe 10 august a fost publicat, iar pe 25 august anul acesta a intrat în vigoare. Scopul a fost ca fondurile PNRR să nu fie ratate. Este necesară o reformă, o regândire a legislației în domeniul urbanismului. Am remarcat necorelări, articole care nu există, referințe greșite. Înainte să discutăm exact ce spune Codul Urbanismului, trebuie să ne gândim și la normele de aplicare. În ceea ce privește dispozițiile cu impact pe piața de office, acestea sunt binevenite. Certificatele de urbanism se eliberează în 15 zile – cele de construire, iar cele de informare în 5 zile. Scopul este să ai un aviz, un acord integrat, o comisie unică, care să îți elibereze un acord unic, fără taxe suplimentare. PUD-ul este, acum, aprobat prin dispoziție de primar. Prin PUD poți modifica anumite reglementări urbanistice la nivel superior. Codul Urbanismului vorbește despre Platforma Unică la nivel național – o componentă unică de citire și o componentă de scriere, în care ai dialogul cu autoritatea. Potrivit Codului, există un termen de 5 ani în care să devină operațională această platformă. Implementarea, lăsând de-o parte litera Codului, este cea mai importantă – mă refer aici la operaționalizare. Ca să putem discuta de un Cod al Urbanismului, trebuie să existe implicare din partea autorităților statului, o interpretare unitară la nivelul întregii țări și să fie asigurată o operaționalizarea a tuturor instrumentelor reglementate de cod.”

Vorbind despre piața asigurărilor, Ovidiu Trofin, Deputy Head of International Broking Center Romania Hub / Senior Placement Specialist, RENOMIA Gallagher, a precizat: „Nu cred că piața s-a transformat foarte mult față de acum trei-cinci ani. Riscurile majore rămân cele asociate incendiilor, iar asigurarea depinde foarte mult de investițiile pe care fiecare proprietar de clădire le face în zona de prevenție. Asigurătorii sunt foarte atenți la respectarea legislației și la implementarea recomandărilor rezultate în urma evaluărilor de risc. În ceea ce privește riscul de cutremur, putem vedea ce se întâmplă în alte regiuni ale lumii, unde au avut loc seisme cu impact major. Ar trebui să luăm în calcul toate scenariile posibile și să evaluăm în mod constant riscurile.

Ar fi de menționat și riscurile asociate fenomenelor naturale, în special ploile abundente și furtunile, care se manifestă din ce în ce mai violent și produc daune substanțiale, cu un impact semnificativ atât asupra bunurilor materiale, cât și asupra pierderilor financiare. În altă ordine de idei, dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în cazul ANCPI, în zona financiară am văzut întârzieri în derularea contractelor și în accesarea finanțărilor. Pornind de aici, putem face legătura cu zona clădirilor de birouri, unde activitatea depinde tot mai mult de o infrastructură IT funcțională. Astfel, un atac cibernetic poate duce la întreruperea activității, cu un impact financiar semnificativ. Aș acorda, prin urmare, o atenție sporită zonei de cybersecurity. Există deja asigurători care pot evalua nivelul de protecție al sistemelor unei companii, inclusiv prin scanarea site-ului companiei și analiza informațiilor disponibile public, și pot veni ulterior cu soluții specifice, adaptate riscurilor identificate, prin care riscurile pot fi transferate către asigurători.”

PANEL IV – FOCUS ON RESIDENTIAL

Ultimul panel a fost dedicat transformărilor, provocărilor și oportunităților din sectorul rezidențial, fiind moderat de Gabriel Blăniță, Director • Valuation And Advisory Services în cadrul Colliers Romania. La panel au participat: Beatrice Dumitrașcu (One United Properties), Irina Caraene (Cordia România), Luciana Giurea-Roșca (AFI România), Adriana Dobre (Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL), Bogdan Letcă (Bog’Art Residential & Art Property Development) și Oliver Somers (METIGLA).

„Dacă ne uităm la București pe prima jumătate de an, vedem o mică stagnare, care a devenit completă o dată cu situația de la ANCPI. Anul trecut, am avut la nivel național 59.000 locuințe noi livrate la nivel de țară. Autorizațiile au revenit pe creștere, însă nu vom vedea imediat în piață acest efect. Cred că lucrurile au potențialul să se schimbe printr-o mai bună colaborare între public și privat”, a spus Gabriel Blăniță în deschiderea panelului.

„Este o piață dinamică, într-o continuă adaptare. Cumpărătorul a învățat să se adapteze. Avem o scădere în ofertă de 32% din Q1 din 2024, comparativ cu Q1 din 2026, și avem și o creștere marcantă de prețuri. Toate sectoarele au avut creștere de preț pe metru pătrat util. E bună dinamicitatea în piață, pentru că obligă dezvoltatorii să vină cu proiecte din ce în ce mai sustenabile. Acest detaliu crește prețul, dar cumpărătorul apreciază calitatea sporită. Pentru noi, anul 2026 a fost unul extraordinar, pentru că am lansat Centropolitan și am ajuns să depășim 23% suprafață antecontractată. Ne îndreptăm cu pași repezi către 25%. Ne-am adaptat perioadei dificile din timpul verii – o vedem într-un mod pozitiv. Pentru zona căreia ne adresăm noi astăzi am avut o solicitare imensă de apartamente mai mari, de 3 și 4 camere, unde au fost întregi familii care au salutat ideea de a se muta. Am avut și foarte mulți clienți interesați să cumpere investițional. În zona de investiție, sunt clienți care au înțeles că a deține o proprietate, astăzi, calculată în timp randamentul este mult mai bun decât a face un depozit la bancă. În Sectorul 6, în Q2 din 2026 erau 800 de oferte, iar prețul mediu depășea 2.600 euro pe metru pătrat. În Sectorul 1 am avut 1.200 de oferte cu 4.400 euro / mp util. Acestea sunt cifre pe proiectele disponibile astăzi în piață. Sunt câteva zone pol pentru rezidențial în aproape fiecare sector, însă ofertele sunt în scădere, iar prețurile în creștere”, a spus Irina Caraene, Director Vânzări, Cordia România.

La rândul său, Beatrice Dumitrașcu, CEO Residential Division, ONE UNITED  PROPERTIES, a precizat: „Este o piață care se adaptează foarte rezilient la toate modificările care se întâmplă. Chiar dacă ne uitam la o piață cu vânzări scăzute, ea a recuperat la jumătatea anului. Clienții au devenit foarte atenți la ce au de cumpărat din piață. Modificările legislative nu fac altceva decât să crească și costurile, ceea ce se vede în buzunarul cumpărătorului. Se ia mai greu decizia de vânzare, dar clienți sunt. Avem tranzacții de 106 milioane de euro raportate în prima jumătate a anului. Ce s-a întâmplat relevant după decembrie 2025 este că orice dezvoltator disciplinat și care se poate finanța nu are decât de câștigat în următoarea perioadă, pentru că este o piață care se reașază. Pe de-o parte, au început să reapară autorizațiile de construire care lipseau atât de sever. Deficitul locativ de astăzi se va vedea foarte tare în 2028 și 2029, iar între timp va fi o presiune foarte mare pe preț. Oamenii se uită la ofertele din piață, fac analizele corecte, se uită la proprietatea pe care o cumpără ca la o investiție. Piața merge în continuare.”

„În septembrie am dat drumul celei de-a doua clădiri destinate exclusiv închirierii. Pentru noi, a fost o surpriză foarte plăcută că am reușit să închiriem în jumătate din timpul propus. Am venit pe piață cu o ofertă care se adresa tuturor nevoilor și ne-am bucurat să vedem un client foarte variat. Cred că investitorii s-au concentrat foarte tare pe studio-uri și apartamente de două camere, pentru că exista mentalitatea că oamenii care stau în chirie sunt oameni care nu își permit. Acum avem clienți care se mută în spații mari pentru facilitățile pe care le oferim. Ne dorim să aducem înapoi acest lucru care s-a pierdut: ideea de a-ți cunoaște vecinii. Avem și o sală de fitness ce poate fi accesată de toți clienții noștri, iar ceea ce au economisit din abonament au direcționat către chirie. Experiența este una complet diferită – oamenilor le place că dezvoltatorul rămâne proprietar și asigură niște reguli care să fie respectate de către toată lumea. Avem un client care ia decizia mult mai calculat. În momentul de față, clientul cumpără un stil de viață, timp și un viitor mai bun pentru el și familia sa. Credem că rezidențialul de închiriat și cel de vânzare merg mână în mână. Ne uităm și la orașele centre regionale”, a spus, la rândul său, Luciana Giurea-Roșca, Head of Residential Division, AFI Romania.

Bogdan Letcă, CEO & Development Manager, Bog’Art Residential & Art Property Development, a intervenit precizând: „Este o piață tumultoasă și provocatoare. Am avut o pleiadă de modificări legislative ce se răsfrâng în partea de preț. Procesul cel mai sinuos este cel de pregătire și de obținere a actelor. Pe partea de clienți, aceasta a fost fluctuantă. Când a fost blocaj la ANCPI, nu s-au putut face anumite tranzacții. La nivel de piață a fost un impact, dar acum l-am depășit. Piața, ca să existe, și să avem un produs apreciat de clienți, trebuie să ia naștere. Adeseori, găsim în piață anumite omisiuni sau lacune în procesul de autorizare. Presupunând că facem urbanizarea de la A la Z, primul pas este că indisponibilizăm o sumă de bani, iar dacă durează foarte mult procesul, bineînțeles că se va răsfrânge asupra beneficiarului final. Aici depinde de fiecare, dar și de legile care ne impactează. Au fost sincopele de la ANCPI. Ca și în cazul Legii Nordis, inițiativele au fost onorabile, însă trebuie să le deslușim, să fie clar, să știm la ce să ne așteptăm și să avem predictibilitate. Prețurile pe materiale au condus la creșteri de undeva la 20% și am avut și provocări privind disponibilitatea forței de muncă. Mi-ar plăcea să văd o deschidere, o disponibilitate, a autorităților de a fi în dialog. Este important să putem avea un parcurs mai puțin sinuos. Dacă toți suntem în același spirit și mergem în aceeași direcție, asta se transpune și în calitate și în predictibilitate.”

Olivier Somers, Group CEO, Metigla, a adus în discuție oportunitatea privind reabilitarea clădirilor istorice, precizând: „Noi suntem producători de materiale de construcție – ceea ce are un impact mare asupra bugetului de dezvoltare. Bucureștiul are un potențial imens – e incredibil cât de mult potențial are, însă situația este foarte dificilă din punct de vedere al infrastructurii. Există multă oportunitate și în ceea ce privește investiția în clădiri istorice, însă dacă există o investiție într-o clădire de patrimoniu, ar trebui să aibă o perspectivă pe 30-50-60 de ani. Atunci când vine vorba de materialele de construcție, calitatea lor este slabă. Vedem clădiri renovate și, doi-trei ani mai târziu ajung iarăși în renovare. Ar trebui investit mai mult în materiale de calitate. Noi am făcut renovarea pentru acoperișul Castelului Peleș și pot spune că au fost foarte stricți. Au venit la fabrica noastră să vadă calitatea materialelor, au venit să le testeze, au cercetat în detaliu materialele. Concluzia mea este că România ar trebui să investească în renovări mai bune – și nu doar în cum arată o clădire, ci și în calitatea materialelor. Există multă oportunitate aici. Noi avem materiale cu o amprentă de carbon zero – însă cine este dispus să plătească cu 5-7% mai mult pentru ele? Nu toată lumea este deschisă în a alege astfel de materiale. Vedem, la alte orașe din lume, că cea mai mare influență pe termen lung asupra valorii proprietății o are calitatea materialelor de construcție.”

Un alt subiect abordat în panel a vizat noul Cod al Urbanismului și principalele provocări de care se lovesc dezvoltatorii. Astfel, Adriana Dobre Partener, Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL, a explicat: „Găsesc piața rezidențială din nou rezilientă, deși au fost multe modificări legislative. Nu cred că legislația ne lipsește; cadru legal a existat și înainte de CATUC, însă o problemă este atitudinea autorităților publice, care nu cooperează cu dezvoltatorii. Cred că principala problemă de care ne lovim de ani de zile este refuzul autorităților publice de a face bună administrare și de a avea un dialog real cu dezvoltatorii. Dacă ne uităm la Legea Nordis, apar și sincope. Ca orice act normativ, are și plusuri și minusuri. Cred că lucrurile s-ar fi rezolvat mai simplu ca părțile, la semnarea antecontractului, să facă asta în prezența unui avocat. Pentru un dezvoltator profesionist, chestiunea cu pre-apartamerntarea este o chestiune ce mănâncă timp și bani. Limitarea avansurilor aduce un dezavantaj. Dacă sunt un cumpărător cu disponibilitate financiară și aș fi vrut să îmi rezerv o achiziție la un preț preferențial, acest lucru acum nu se mai poate. Am încercat să privesc Codul Urbanismului cu optimism. Am făcut o analiză și o primă idee pe care o remarc este că este un act făcut pe grabă. Există multă legislație secundară ce trebuie adoptată pentru a fi pusă în aplicare. Depinde foarte mult cum vor decide autoritățile să o aplice.”

„Real Estate & Construction Forum” este un proiect realizat de BusinessMark, cu două ediții anuale, în lunile februarie și septembrie.

Partenerii evenimentului:  Lion’s Head România, Cordia România, Metigla, EY România, Renomia Gallagher, Filip & Company, Colliers România

Parteneri de tehnologie: Enjoee, Startech Team, imsol, SCS

Partener de monitorizare: mediaTrust

Parteneri media:  Spotmedia, Finzoom, Financial Market, Ziarul Bursa, Daibau.ro, Logistic Post, Spatiulconstruit.ro, Proidea, iBuild, Instalnews.ro, Depozitinfo.ro, Birouinfo.ro, RadarImobiliar, Jurnalul de Afaceri, MATEK, Revista Piața, Transilvania Business, Business Voice, Business Press, PRwave, AngajatorulMeu.ro, Digital-Business.ro, România Durabilă, Economistul, Club Economic, Business Age

Despre BusinessMark

Din 2013 organizează evenimente business „concept propriu”, cu o abordare „all-industries” dedicată unei arii largi de industrii și domenii profesionale. Își propune să creeze contexte pentru schimbul de experiență, dezvoltare și inspirație, producând un impact concret în viețile profesionale ale participanților.

Dincolo de evenimentele proprii, organizează evenimente construite pentru parteneri, adaptate obiectivelor acestora. Oferă servicii complete de consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului, management de eveniment și optimizarea bugetului pentru evenimente B2B. https://business-mark.ro/