A Patra Revoluție Tehnologică: de la predicții la realitate

0
37
A Patra Revoluție Tehnologică: de la predicții la realitate


Atacuri teroriste, haos geopolitic, burse volatile, doar aceste trei indicii sunt de ajuns ca să putem spune că 2016 nu a început tocmai lin. Cum va fi oare restul anului? Prezicerea viitorului este extrem de dificilăși cu toate astea la Forumul Economic Mondial de la Davos, câțiva îndrăzneți au încercat să creioneze viitorul. Cum tema de căpătâi este acum A Patra Revoluție Industrială”, nu e de mirare că majoritatea opiniilor dezvoltă subiecte legate de aceasta. Săîncepem însă cu câteva predicții:

O primă trimitere către soarta următoarelor 11 luni ale anului ne indică o China care pune frână de mână creșterii economice, dar nu chiar atât de grav pe cât cred pesimiștii. Analiștii de piață tind să sară de la o extremă la alta, de aceea e mai bine să nu credem neapărat că ne paște un colaps economic doar pentru căîncetinește ritmul de creștere chinezesc. Citat de Thompson-Reuters (T/R), vestitul Nouriel Roubini spunea participanților la Davos căaterizarea Chinei va fi mai curând plină de obstacole, aspră, dar nu una de periculoasă”. Oarecum similar lui Roubini, Șefa FMI Christine Lagarde spunea că pe măsură ce China continuă reformele economice, creșterea se va încetini ușor, dar va rămâne să oscileze în jurul pragului de 6,5% – o rată de creștere perfect rezonabilă”. O a doua predicție a la Davos arată că, după decade de conflict fără ieșire, 2016 ar putea aduce pacea în Cipru, după cum au anunțat chiar liderii divizatei insule mediteraneene. Nicos Anastasiades, președintele din Cipru, a menționat citat de T/R că este un an crucial în efortul de pace cipriot: Sunt vremuri decisive pentru Cipru, pentru regiune și pentru întreaga lume. Iar liderul turco-cipriot Mustafa Akinci s-a arătat de acord: Lucrăm fără odihnă să obținem o soluție comună, pentru ca 2016 să fie anul marcat de un acord cipriot. Criza refugiaților se va înrăutăți considerabil în 2016, înainte de a se stinge. Numărul fără precedent de imigranți ajunși în statele Uniunii Europene îl face pe premierul olandez Mark Rutte să spună cu tristețe cănu putem face față acestor cifre. O altă predicție se referă la energia regenerabilă: va fi din ce în ce mai ieftină; se înregistrează transformări uluitoare în prețurile regenerabilelor susține fostul vicepreședinte american Al Gore. Iar tendința continuă: declinul prețurilor va ajunge la un punct în care ne va oferi cea mai ieftină sursăde electricitate oriunde pe glob. Și apropo de energie: liderii prezenți la Davos susțin că“este irațional” colapsul pieței petrolului, după cum s-a exprimat Khalid al-Falih, șeful celei mai valoroase companii din lume, Saudi Aramco. Chiar dacă producătorii de petrol vor menține cotele ridicate de producție, este o singură direcție în care se poate îndrepta prețulțițeiului în 2016: în sus. Și cum de la World Economic Forum nu putea lipsi Bill Gates, acesta  a declarat pentru BBC călumea merge mai bine și va continua să o facă”.

Lumea merge mai bine, iar A Patra Revoluție Tehnologică este procesul care va transforma lumea așa cum am înțeles-o până acum. Viața umanității va fi schimbată radical și, deși nu ne este clar cum anume vom traversa acest proces și cât anume va dura, liderii economici, politici, sociali, gânditori și oameni de știință s-au întrecut pe sine la Davos în încercarea de a ne arăta ce este această revoluție. Președintele executiv și fondator al World Economic Forum, Klaus Schwab susține căumanitatea nu a mai trăit niciodată un astfel de moment de maximă promisiune, dar și de maximă amenințare.

Ce este și ce avem de făcut?

Schwab susține că ne aflăm în pragul unei revoluții tehnologice care va transforma fundamental felul în care trăim, muncim și interacționăm unii cu ceilalți.  La scara,întinderea și complexitatea sa, transformarea va fi ceva ce umanitatea nu a mai trăit niciodată. Habar nu avem încă cum anume se va derula, dar un lucru e clar: participarea la această a patra revoluție industrială trebuie să fie integratăși comprehensivă, multilaterală, implicând astfel toate ramurile de manifestare globală a umanității, de la sectorare publice și private la cele academice și societate civilă. Prima Revoluție Industrială a folosit apa și aburii pentru a pune în mișcare producția mecanizată. A Doua Revoluție a folosit energia electrică pentru a crea producție la scară largă. A Treia a folosit electronica și tehnologia informației pentru a automatiza producția. Acum, A Patra Revoluție Industrială se ridică pe fundația creată de A Treia, revoluția digitală apărută la mijlocul secolului trecut, și este caracterizată de o fuziune a tehnologiilor care estompează granițele dintre lumile  fizică, digitalăși biologică.

În discursul său din deschiderea WEF 2016, Klaus Schwab menționa că sunt cel puțin trei motive pentru care transformările din prezent reprezință nu doar o prelungire a celei de-a Treia Revoluții Industriale, ci mai curând apariția celei de-A Patra, distincte: viteza, amploarea și impactul sistemic. Viteza transformărilor curente nu are precedent istoric. Dacă privim spre trecutele salturi industriale și comparăm cu ce se întâmplă azi, A Patra Revoluție se desfășoară cu o dinamică exponențială, nicidecum liniară. Mai mult decât oricând, sparge ordinea anterioară a fiecărei industrii din fiecare țară. Iar amploarea și profunzimea acestor schimbări vestesc transformări viitoare ale întregilor sisteme de producție, de management și de guvernanță.

Trăim și experimentăm astăzi posibilitatea nețărmuită a miliarde de oameni de a fi conectați instantaneu de echipamente mobile, cu o putere de procesare a informației fără precedent, cu o capacitate de stocare a informației fără precedent, cu un acces la cunoaștere fără limite.Iar această posibilitate este într-un proces exponențial de multiplicare întreținut de recentele descoperiri tehnologice în domenii precum inteligența artificială, robotică, Internetul Lucrurilor, autovehicule autonome, imprimarea 3-D, nanotehnologie, biotehnologie, știința materiei, stocarea energiilor și informatică cuantică” (Articol publicat inițial îForeign AffairsAutor: Klaus Schwab, fondator și președinte executiv al World Economic Forum). Deja, inteligența artificială (IA) e printre noi, de la mașini care se conduc singure și drone, la asistență virtuală, programe de traducere, sau softuri de tranzacționare și investiție. Anii recenți au adus cu sine progrese impresionante în dezvoltarea IA, favorizate de creștrea vertiginoasă a puterii computerelor și de volumul vast de date și informații aflat la dispoziție, de la programe utilizate pentru a descoperi și genera noi formule farmaceutice până la algoritmi utilizați în identificarea și configurarea intereselor și modelelor noastre culturale. Între timp, zi de zi tehnologiile digitale de fabricare interacționează cu lumea biologică. Inginerii, designerii și arhitecții pun într-o singură rețetă elemente ale tehnologiilor digitale, ale lumii tehnologice și ale biologiei sintetice, într-un pionierat care produce de fapt o simbiozăîntre microorganismele ce ne înconjoară, propriile noastre ființe, produsele pe care le consumăm și chiar clădirile în care locuim.

Provocări și oportunități

Aidoma revoluțiilor precedente, A Patra Revoluție Industrială are potențialul de a spori nivelul de venit global și de a îmbunătăți calitatea vieții întregii populații de pe glob. Pânăastăzi, cei care au avut de câștigat cel mai mult de pe urma acesteia au fost consumatorii care au devenit capabili săși permităși să acceseze lumea digitală; tehnologia a făcut posibilă apariția de noi produse și noi servicii care au sporit eficiența și bucuria propriului trai. Chemarea unui taxi, rezervarea unui zbor, cumpărarea unui produs casnic, operarea unei plăți, ascultarea muzicii preferate, urmărirea celui mai spectaculos film, utilizarea celui mai incitant joc video – oricare dintre acestea poate fi astăzi făcut de la distanță. În viitor, inovarea tehnologică va mai conduce și la un miracol în parte de furnizare, cu câștiguri pe termen lung în eficiențăși productivitate. Costurile de transport și comunicații vor scădea, lanțurile globale de furnizori și logistică vor deveni mai eficiente, costul global al schimbului de mărfuri și servicii se va diminua, toate acestea conducând la deschiderea de noi piețe și vor produce creștere economică globală.

În același timp însă, Revoluția ar putea genera o și mai mare inegalitate, mai ales datorităputerii sale de a sfărâma piața globală a muncii așa cum o cunoaștem azi (fapt susținut de economiștii Erik Brynjolfsson și Andrew McAfee). Pe măsură ce automatizarea substituie munca de-a lungul și de-a latul întregii economii, înlocuirea oamenilor de către mașini și roboți poate exacerba prăpastia dintre câștigurile capitalului și câștigurile forței de muncă. Pe de altă parte, este de asemenea posibil ca substituirea muncitorilor de către tehnologie săconducă, la nivel agregat, într-o creștere netă a numărului de job-uri mai sigure și mai bine răsplătite.

În analiza sa de la Davos, președintele executiv al World Economic Forum Klaus Schwabsusține că nimeni la acest moment nu poate prevedea limpede care scenariu anume este mai probabil să aibă loc, iar istoria sugerează că rezultatul va fi mai curând o combinația a celor două variante. Totuși – spune Schwab – sunt convins de un singur lucru: în viitor, talentul, mai mult decât capitalul, va reprezenta factorul critic de producție. Aceasta va conduce la o piață a muncii din ce în ce mai mult segregatăîn segmentele pricepere redusă-salariu micși talent excepțional-salariu de excepție, ceea ce va atrage de la sine o creștere a tensiunilor sociale. Inegalitatea reprezintă de altfel cea mai mare îngrijorare socialăasociată celei de-a Patra Revoluții Industriale, dincolo de faptul că este de la sine o preocupare majoră socio-economică. Cei mai mari beneficiari ai inovării tind să fie furnizorii de capital intelectual și fizic – inovatorii, investitorii, acționarii – ceea ce explicăaccentuarea decalajului dintre bunăstarea celor dependenți de capital și a celor dependenți de muncă. De aceea tehnologia este unul dintre principalele motive pentru care veniturile au stagnat sau chiar au scăzut la majoritatea populației din țările cu venituri ridicate: a sporit cererea de angajați foarte bine pregătiți în timp ce a scăzut cererea de muncitori mai puțin educați, mai puțin talentați, mai puțin calificați. Rezultatul este o piață a muncii cu maxime la extremități și cu o mare slăbiciune a cererii și ofertei în zona mediană.

Asta – susține Schwab – ne poate ajuta săînțelegem de ce așa de mulți oameni sunt deziluzionați și se tem chiar că propriile venituri și cele ale copiilor lor vor continua săstagneze. Ne mai ajută să ne explicăm de ce clasele de mijloc de oriunde în lume trăiesc din ce în ce mai mult un profund sentiment de insatisfacție și nedreptate. O economie a câștigătorului absolut (winner-takes-all economy) care oferă clasei de mijloc numai un acces limitat este o rețetă sigură de abandon și indispoziție față de societate.  Nemulțumirile sunt de asemenea alimentate de omniprezența tehnologiilor digitale și de dinamica transferului simobilizat de informație favorizat de social media.  Mai mult de 30% din populația globului folosește azi platforme social-media pentru a se conecta, a învăța, a schimba informație. Într-o lume ideală, aceste interacțiuni ar furniza o oportunitate de coesiune șiînțelegere inter-culturală, trans-culturală.  Totuși, aceste platforme pot crea și propaga așteptări nerealiste cu privire la ce ar putea constitui povestea de succes a unui individ sau a unui grup de indivizi, sau pot oferi oportunitatea împrăștierii la scară largă, cu viteză, a unor concepte, ideologii și idei extremiste.

Impactul asupra afacerilor

Accelerarea inovării și viteza cu care se produc rupturile sunt greu de înțeles sau de anticipatși provoacă o sursă de constantă suprindere chioar și a celor foarte bine conectați sau foarte bine informați. de-a lungul tuturor industriilor este evident că toate tehnologiile care produc a a patra revoluție industrială au un impact major asupra mediului de afaceri.  Pe parte furnizorilor de produse și servicii, multe industrii sunt puse în fața introducerii de noi tehnologii care crează cu totul noi căi de a furniza și deservi nevoile existente și rup semnificativ lanțurile de valoare existente în industrii. Sfărâmarea acestora provine și de la competitorii extrem de agili, inovativi și competitivi care, mulțumită accesului la platforme digitale globale de cercterae, dezvoltare, marketing, vânzăriși distribuție, pot scoate din joc titulari ai pieței mai repede decât oricîmd, îmbunătățindu-și calitatea, viteza sau prețul la care fiecare valoare, produs sau serviciu sunt livrate.

Și pe partea cererii se produc mutații majore: o sporită transparență, o implicare cât mai mare a consumatorului în lanțul de valoare; apar noi modele de obiceiuri de consum care forțează companiile săși adapteze felul în care construiesc, proiectează, marketizeazăși livrează produsele și serviciile. O tendință cheie este dezvoltarea de platforme tehnologice digitale care combină atât cererea cât și oferta distrugând structurile și sistemele industriale clasice. Aceste platforme tehnologice, accesibile prin smart-phone, pun la un loc oameni, active și informații dând naștere la noi moduri de consum de bunuri și servicii. În plus, acestea reduc piedicile din fața creării de bună-stare de catre firme și indivizi, alterând totodată mediul profesional și personal al lucrătorilor.

În mare, Klaus Schwab consideră că sunt patru efecte principale ale celei de-a 4-a revoluții industriale asupra business-ului: impactul asupra așteptărilor consumatorilor, asupraîmbunătățirii produselor, asupra inovării colaborative și a formelor organizaționale. Indiferent de consumatori sau business, clientul stăîn epicentrul întegii economii, ceea ce face ca totul să fie despre modul de îmbunătățire a felului în care clientul este servit, deservit. Produse sau servicii, mai mult ca oricând, spit fi acum dezvoltate prin capabilități digitale care le sporesc valoarea. Implacabila schimbare de la simpla digitizare (A Treia Revoluție Industrială) la inovare bazată pe combinații complexe de tehnologii  forțeazăcompaniile săși reexamnineze modelul de business. Rezultatul viitor? Nu îl știm încă! Rezultatul procesului demarat deja? Peste jumătate din firmele din clasamentul Fortune 500 au dispărut din 2000 încoace. Ce urmează, vom vedea!

A Patra Revoluție Tehnologică văzută de lideri:

Dileep George, cercetător în neuroștiințăși inteligență artificială: Imaginați-vă un robot capabil să trateze un pacient cu Ebola sau să curețe deșeuri nucleare.

Enrique Peña Nieto, Președintele Mexic:Mexic este singura țară care recunoaște prin constituție dreptul cetățenilor de a avea acces la rețea de internet de mare viteză”.

Inga Beale, C.E.O. Lloyd’s:Pentru mulți oameni smart-phone-ul este primul și unicul computer pe care îl dețin.

Gary Coleman, Deloitte Consulting:A Patra Revoluție Industrială este abia în faza ei de naștere. Dar a venit vremea să ne alăturăm procesului de schimbare și de rupere ale modelului de business și de construcție a societății așa cum le știm.

Robert J. Shiller, laureat Nobel pentru Economie 2013:Nu poți aștepta să cumperi o asigurare de incendiu până când casa îți arde din temelii. Nu putem aștepta să se producămutații masive ale societății ca să ne pregătim apoi de A Patra Revoluție Tehnologică.

Pierre Nanterme, C.E.O. Accenture: Digitalul este principalul motiv pentru care mai mult de jumătate din companiile din Fortune 500 au dispărut din 2000 încoace.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here