Miercuri urmează să fie votat în plenul Parlamentului proiectul de lege care interzice fumatul în spațiile publice închise. Propunerea legislativă mai pregătește însă ceva, un amendament introdus fără nici o consultare publică, și anume interzicerea “afișării” țigărilor „în locurile obligatorii de trecere”. Comercianții  de produse din tutun își văd, practic, activitatea scoasă în afara legii, drept urmare, cer retrimiterea Raportului la Comisia de Sănătate pentru a fi rediscutat amendamentul. In supermarketuri, activitatea va fi paralizată, dat fiind că va crește timpul de servire a clientelei. Magazinele de proximitate si chioșcurile vor fi, de asemenea, serios afectate, trebuind, probabil, sa ascundă țigările de ochii trecătorilor. Între timp, țigările de contrabandă, mai mult la vedere decat ascunse, vor fi în continuare disponibile oriunde: la colțul blocului, în piață, la metrou.

Ce implică amendamentul introdus tacit?

Amendamentul menționat, introdus în textul Proiectului de Lege aflat în dezbaterea Comisiei pentru Sănătate și Familie a Camerei Deputaților chiar înainte de ședința acesteia din data de 10 noiembrie 2015, prevedea:

“La art.3 (al Legii nr. 349/2002 – n.n), dupa alineatul (5²) se introduce un nou alineat, alin. (5³), cu următorul cuprins: “(53) În unităţile în care se comercializează produse din tutun, este interzisă afişarea acestora la loc vizibil.””

La finalul dezbaterilor din cadrul ședinței Comisiei, forma aprobată a amendamentului prevedea:

“La art.3 (al Legii nr. 349/2002 – n.n), dupa alineatul (5²) se introduce un nou alineat, alin. (5³), cu urmatorul cuprins: “(53) Interzicerea afișării produselor din tutun în locurile obligatorii de trecere din unitățile în care acestea se comercializează.””

Însă pe marginea acestui amendament a lipsit o consultare, așa cum era democratic și firesc, cu industria, comercianții, cu autoritățile din domeniu (Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Concurentei sau Agenția Națională de Administrare Fiscală). Împotriva industriei, activiștii antitutun invocă articolul 5.3 din Convenția Cadru de Control al Tutunului (CCCT), care recomandă excluderea acesteia de la consultări, insa nici măcar aceasta recomandare nu vizează comercianții. Articolul CCCT  este,  oricum, doar o recomandare, care în Europa nu e aplicată nicăieri, pentru că înaintea acesteia primează regulile constituționale și dispozițiile legale privind democrația participativă, consultările și transparența decizională.

Potrivit  scrisorilor trimise la Camera Deputatilor de Asociatia marilor retaileri, de diverși comercianți mai mari sau mai mici, precum si de companiile de tigarete, in supermarketuri și hipermarketuri, activitatea va fi blocată, dat fiind că va crește timpul de servire a clientelei. In plus, nu s-a ținut cont de „imposibilitatea de aplicare a unor astfel de măsuri în magazinele de dimensiuni mici – unde punctul de vânzare coincide cu casa de marcat – având drept consecință eliminarea comerțului cu țigarete din aceste magazine”. În prezent există circa 75.000 de puncte de vânzare cu amănuntul în care se comercializează țigări, iar peste 50% dintre acestea vând en-detail. Luând în considerare că produsele din tutun nu aduc profituri semnificative directe, dar impulsionează vânzările altor produse cu peste 40%, aplicarea amendamentului ar avea ca efect imediat scăderea abruptă a cifrei de afaceri in numeroase unități comerciale. Pe termen mediu și lung, multe afaceri de familie ar putea dispărea și implicit zeci de mii de locuri de muncă.

„Considerăm absolut necesară clarificarea amendamentului. Orice ambiguitate ar fi de natură să creeze confuzii de interpretare, iar dacă prin absurd aceasta interpretare ar fi în sensul interzicerii expunerii produselor, consecințele ar putea fi deosebit de grave. Este știut că, din cauza prețurilor fixe, profitul obținut de comercianți din vânzarea directă a produselor din tutun este foarte mic, rolul acestora fiind mai ales de a impulsiona vânzările altor produse (cu circa 40%). De asemenea, costurile generate de transformarea magazinelor pentru ascunderea produselor, vor fi disproporționate. În plus, ne-am afla în imposibilitatea de a respecta prevederile Codului Fiscal: afișarea prețurilor pentru țigarete si corelarea acestora cu produsele”, a declarat Marius Gorgan, Administrator, Bognar Retail Vest, din Arad.

În timp ce comercianții vor întâmpina dificultăți să aplice legea, țigările de contrabandă vor fi în continuare disponibile oriunde: la colțul blocului, în piață, la metrou. Piața neagră în România e de aproape 15% (conform ultimului studiu al companiei de cercetare Novel), unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa, ceea ce înseamnă pierderi la buget de peste 500 de milioane de euro anual.

Pe termen lung, consumatorul se va afla într-o confuzie din ce în ce mai mare. Porivit semnatarilor scrisorilor, la anul, designul pachetelor va fi schimbat, ca rezultat al transpunerii noii Directive a tutunului. Avertismentele de sănătate vor crește, forma pachetului va fi modificata, ingredientele la fel. Iar faptul că pachetele  nu vor fi  expuse, va face și mai dificilă distingerea între produsele legale și cele ilegale. Noua Directivă a tutunului prevede mărirea avertismentelor de sănătate până la 65%. Avertismentul nu va mai putea fi văzut la raft sau la casă, ci doar după alegerea mărcii, când consumatorul va fi cumpărat deja pachetul. Ca urmare, decât să dea banii pe un pachet nefamiliar, din al cărui preț, oricum, 80% înseamnă taxe plătite la stat, oamenii vor prefera să cumpere pachetele cunoscute, provenite din contrabandă, care sunt mai ieftine.

„Vor fi afectate mai ales micile magazine de cartier și chioșcurile. Și în marile magazine activitatea va fi perturbată, dat fiind că va crește timpul de servire a clienților. Totodată, măsura ar da un imbold suplimentar comerțului ilegal cu țigări de contrabandă și contrafăcute, mai ales în condițiile în care, potrivit noii Directive a tutunului, pachetele se vor schimba. Daca nu le vor vedea, cumpărătorii nu vor putea face diferența între noile pachete și cele vechi, între pachetele legale si cele ilegale”, a declarat Eugen Brebu, reprezentant al Ximena Food KAL, Timișoara.

Efectele economice

În anul 2014, industria tutunului a contribuit la bugetul de stat cu peste 12 miliarde de lei, ceea ce o face al doilea maire contribuabil la nivel național, cu aproape 1,8% din PIB. Cel mai mare impact al acestui amendament va fi asupra mediului de afaceri și implicit asupra bugetului de stat.

În timp ce comercianții vor întâmpina dificultăți să aplice legea, țigările de contrabandă vor fi în continuare disponibile oriunde: la colțul blocului, în piață, la metrou. Piața neagră în România e de aproape 15% (conform ultimului studiu al companiei de cercetare Novel), unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa, ceea ce înseamnă pierderi la buget de peste 500 de milioane de euro anual. În condițiile în care evaziunea fiscală cauzată de contrabanda cu țigări a depășit 500 de milioane de euro orice escaladare financiară a comerțului ilicit va aduce pierderi mari statului.

De asemenea, vor fi afectați și micii comercianți și proprietari ai punctelor de vânzare cu amănuntul unde se comercializează țigarete. În prezent există 75.000 de astfel de magazine și chioșcuri. Mai mult de atât, peste 50% dintre aceste puncte comerciale se vor vedea nevoite să renunțe la comercializarea țigaretelor deoarece spațiul nu le va permite aplicarea noilor măsuri.

Situația juridică

În cursul negocierilor pe „Directiva tutunului”, Parlamentul European a respins în proporție covârșitoare (80%) o măsură similară, după o analiză riguroasă a impactului economic și a celui de sănătate publică. În plus, România a luat poziție, opunându-se ferm aplicarii asa numitului “display ban” (interzicerea expunerii produselor) în Norvegia. Pe lângă acestea se incalca principiile stabilite in tratate de cooperare economica la care Romania este parte: Acordul privind Bariere Tehnice in Calea Comertului (BTC), Acordul privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuala legate de comert (TRIPS) etc.

Nu vorbim doar despre o industrie care anul trecut a virat la buget peste 2,75 miliarde de euro, sumă care reprezintă aproape 2% din PIB și circa 13% pondere în totalul veniturilor bugetare. Vorbim despre restricționarea comerțului legal, pierderea de bani la buget, de locuri de muncă și, nu în ultimul rând, creșterea pieței negre și a crimei organizate. Orice polițist de frontieră sau lucrător vamal poate spune că o rețea de comerț ilegal cu țigări se reprofilează ușor într-una de trafic cu arme, persoane sau droguri.