Raportul de ţară al României pe 2015: Situaţia şi perspectivele economice

0
76
Raportul de ţară al României pe 2015: Situaţia şi perspectivele economice

În cadrul programelor succesive de asistență economică, principalele dezechilibre macroeconomice din România legate de contul curent și de politica bugetară au fost atenuate semnificativ, iar stabilitatea sectorului financiar a fost menținută. Programele de asistență financiară pentru balanța de plăți și-au atins scopul de refacere a stabilității macroeconomice, de restabilire a accesului pe piață pentru titlurile de stat și de protejare a stabilității financiare. După o scădere puternică în perioada crizei, creșterea s-a reluat rapid și a revenit la valori pozitive începând din 2011. În 2014, creșterea a atins 2,9 % și se preconizează că aceasta va fi în continuare robustă. Șomajul s-a menținut la un nivel de aproximativ 7 %, în timp ce inflația a cunoscut recent o scădere semnificativă. Consolidarea bugetară a fost concentrată la începutul perioadei, însă a fost repartizată pe parcursul mai multor ani. Deficitul de cont curent de peste 10 % din perioada 2006-2008 a fost corectat în linii mari, acesta reprezentând aproximativ 1 % din PIB în 2013, ca urmare a exporturilor puternice și a unei reduceri strict temporare a importurilor. Această corecție a contribuit la îmbunătățirea poziției investiționale internaționale nete (negative), care a atins nivelul de 60 % din PIB. Sectorul bancar a făcut față cu succes crizei, iar capitalizarea este în continuare solidă.

Prezentul raport de țară evaluează economia României în contextul analizei anuale a creșterii efectuate de Comisie. Analiza recomandă trei piloni principali pentru politica economică și socială a UE în 2015: investiții, reforme structurale și responsabilitate bugetară. În conformitate cu Planul de investiții pentru Europa, se analizează și modurile de maximizare a impactului resurselor publice și de mobilizare a investițiilor private. Până în prezent, supravegherea politicilor economice pentru România a avut loc în cadrul programelor. În Raportul privind mecanismul de alertă pentru anul 2015, Comisia a constatat că este necesar să se determine dacă în România există dezechilibre macroeconomice. Prin urmare, prezentul raport de țară evaluează România inclusiv prin prisma constatărilor din Raportul privind mecanismul de alertă pentru anul 2015. În acest sens, Raportul de țară prevede și un bilanț aprofundat privind România.

Principalele constatări ale bilanțului aprofundat cuprins în prezentul raport de țară.

Cu toate că poziția investițională internațională netă a României arată că există în continuare unele riscuri, dezechilibrele majore au fost corectate. Poziția investițională internațională, care încă înregistrează o valoare negativă semnificativă, continuă să reprezinte o sursă de vulnerabilitate macroeconomică. Totuși, creșterea exporturilor indică o reziliență macroeconomică îmbunătățită. Deficitele de cont curent, anterior nesustenabile, au fost corectate și se preconizează că acestea vor rămâne sub control. Productivitatea muncii a început să se amelioreze doar cu puțin timp în urmă, iar competitivitatea prin costuri încă nu este asigurată. Competitivitatea prin alți factori decât costurile este în continuare afectată de nivelurile scăzute ale investițiilor și inovării, precum și de un mediu de afaceri nefavorabil.

În pofida reformelor importante, deficiențele existente la nivelul mediului de afaceri ar putea amenința investițiile foarte necesare și capacitatea de export a României.Fondurile structurale ar putea contribui în mod semnificativ la finanțarea unor investiții importante, însă implementarea continuă să se confrunte cu obstacole majore. Accesul la finanțare este în continuare dificil, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Infrastructura energetică și de transport continuă să frâneze creșterea economică a României. Calitatea insuficientă a învățământului și necorelarea acestuia cu piața muncii, capacitatea limitată a administrației publice și o politică de impozitare instabilă îngrădesc investițiile și exporturile. Ineficiențele din cadrul întreprinderilor de stat, predominante în sectoare-cheie precum energia și transporturile, împovărează finanțele publice și afectează întreaga economie.  

Datoria privată se află sub control, iar stabilitatea sectorului financiar a fost menținută, însă continuă să existe vulnerabilități, atât externe cât și interne. Sectorul bancar românesc este bine capitalizat și lichid, iar creditele neperformante urmează o tendință descrescătoare. Cu toate acestea, există în continuare presiuni în sensul reducerii efectului de levier, iar creditele depreciate afectează profitabilitatea băncilor. Băncile sunt în continuare vulnerabile la evoluțiile defavorabile din zona euro și mai ales la inițiativele naționale care ar putea avea un impact advers asupra sectorului, acestea putând fi atenuate prin programul pentru balanța de plăți. Gradul de îndatorare din sectorul privat este în continuare sub control.

Raportul de țară analizează, de asemenea, aspecte macroeonomice și structurale.

Respectarea legislației fiscale este în continuare limitată, iar politica fiscală este destul de instabilă. Cu toate că se pun în aplicare măsuri menite să sporească eficiența administrației fiscale, respectarea legislației în materie de TVA se află printre cele mai reduse din UE, iar munca nedeclarată afectează veniturile bugetare. Modificările frecvente aduse sistemului fiscal contribuie la instabilitatea din cadrul mediului de afaceri.

Dinamica pieței muncii prezintă semne de îmbunătățire, însă există în continuare probleme structurale. Sărăcia și excluziunea socială continuă să afecteze o mare parte a populației. Șomajul se situează la un nivel redus și este în scădere, dar acest lucru se explică în principal prin ratele de activitate în mod constant scăzute. Accesul la piața muncii este în continuare dificil pentru grupurile vulnerabile, iar calitatea și accesibilitatea serviciilor pentru educația și îngrijirea copiilor preșcolari, a formării profesionale, a uceniciilor, a învățământului superior și a învățării pe tot parcursul vieții sunt scăzute. Capacitatea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă reprezintă o constrângere. În pofida unor măsuri importante, rata șomajului și cea a inactivității în rândul tinerilor sunt în continuare ridicate. România înregistrează cea mai mare pondere a populației ocupate în agricultură din UE, gradul subocupării în fermele de subzistență și de semisubzistență fiind semnificativ. Deși în scădere, partea din populație care se află într-o situație materială extrem de precară este apreciabilă. Eficacitatea transferurilor sociale este limitată. Populația romă înregistrează rezultate mai slabe din punct de vedere social și în materie de ocupare a forței de muncă. Deseori nu se asigură respectarea efectivă a drepturilor copiilor. Reformele din domeniul sănătății au fost accelerate, însă rezultatele asistenței medicale, accesibilitatea și utilizarea eficientă a resurselor continuă să reprezinte o problemă, în special în zonele rurale.

Deficiențele persistente din cadrul administrației publice și din cadrul mediului de afaceri în ansamblu afectează economia țării. Au fost aprobate reforme importante care vizează creșterea calității serviciilor publice, a previzibilității și calității politicilor, precum și crearea unui mediu de reglementare mai favorabil întreprinderilor și cetățenilor, însă, deocamdată, măsurile concrete nu au fost puse în aplicare pe deplin. Consolidarea progreselor înregistrate în ceea ce privește eficiența, calitatea și independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției continuă să reprezinte o provocare.

În ansamblu, România a realizat progrese limitate în ceea ce privește abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări.  Punerea în aplicare a măsurilor avute în vedere în cadrul programului pentru balanța de plăți este neuniformă. Datele preliminare arată că deficitul din 2014 este conform cu obiectivele programului; în bugetul pentru 2015 obiectivul pe termen mediu al României este un deficit de 1 % din PIB în termeni structurali (plus un așa-numit „ajustor al fondurilor UE” de 0,25 % din PIB); eliminarea creditelor neperformante avansează; evaluările bilanțului din sectorul asigurărilor se desfășoară conform calendarului prevăzut; iar liberalizarea prețului gazelor pentru consumatorii necasnici intră în vigoare în 2015. Cu toate acestea, diferite reforme au stagnat, inclusiv o serie de privatizări, restructurarea întreprinderilor de stat generatoare de pierderi, adoptarea legislației privind obligațiunile garantate, înființarea de instanțe specializate pentru cazurile care implică clauze contractuale abuzive, stabilirea transparentă a salariului minim, egalizarea vârstei de pensionare a bărbaților cu cea a femeilor și o serie de îmbunătățiri ale mediului de afaceri. Mai mult, reușitele legate de guvernanța întreprinderilor de stat sunt puse în pericol, iar reforma pensiilor introdusă anterior este periclitată de reintroducerea planificată a „pensiilor speciale”. S-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește raționalizarea politicilor în materie de eficiență energetică, integrarea transfrontalieră a rețelelor energetice și fluxurile inverse fizice în interconexiunile de gaze, iar liberalizarea prețurilor la energie pentru consumatorii casnici a fost amânată. Reducerea contribuțiilor la asigurările sociale a redus sarcina fiscală asupra costului forței de muncă, însă nu a vizat lucrătorii cu venituri mici și medii.

Raportul de țară evidențiază următoarele provocări în materie de politică, rezultate în urma analizei dezechilibrelor macroeconomice. Există în continuare riscuri la adresa menținerii politicii bugetare și a stabilității sectorului financiar, însă acestea pot fi atenuate prin punerea în aplicare pe deplin a acordurilor convenite în cadrul programului pentru balanța de plăți și prin asigurarea unei treceri în bune condiții la supravegherea post-program, inclusiv consolidarea ancorelor bugetare naționale. Principalele provocări rămase se referă la: accelerarea ritmului reformelor structurale în vederea îmbunătățirii competitivității și a extinderii creșterii; dezvoltarea capacităților de cercetare publice în scopul dezvoltării unor noi surse de creștere prin cercetare și inovare pe termen mediu; utilizarea optimă a fondurilor structurale ale Uniunii Europene în vederea creșterii investițiilor, a inovării și a ocupării forței de muncă. Raportul detaliat poate fi consultat AICI: ec.europa.eu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here