BERD și Uniunea Europeană au lansat în Muntenegru o facilitate financiară care permite băncilor locale să împartă riscul creditării IMM-urilor insuficient deservite.

Pe scurt

1. Facilitatea de partajare a riscului de portofoliu a fost lansată la Podgorica de BERD și Uniunea Europeană.

2. Instrumentul este cofinanțat de UE prin programul de garanții EFSD+.

3. BERD va acoperi până la 50% din riscul de credit pentru noi împrumuturi acordate de instituțiile financiare locale.

4. Facilitatea vizează microîntreprinderi și IMM-uri cu acces dificil la finanțare, inclusiv companii conduse de femei, de tineri sau active în zone rurale.

5. În Muntenegru, facilitatea este disponibilă în prezent prin Crnogorska komercijalna banka, CKB.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Uniunea Europeană au lansat în Muntenegru o facilitate de partajare a riscului de portofoliu, destinată îmbunătățirii accesului la finanțare pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii.

Instrumentul a fost lansat la un eveniment organizat la Podgorica și face parte din eforturile BERD de a sprijini dezvoltarea incluzivă a sectorului privat în Balcanii de Vest. Facilitatea este cofinanțată de UE prin programul de garanții al Fondului european pentru dezvoltare durabilă plus, EFSD+.

Prin această facilitate, BERD va furniza instituțiilor financiare locale o garanție nefinanțată de partajare a riscului, care acoperă până la 50% din riscul de credit pentru împrumuturi noi. Obiectivul este reducerea barierelor de creditare pentru companiile care întâmpină dificultăți în accesarea finanțării, inclusiv din cauza lipsei garanțiilor sau a istoricului limitat de operare.

Instrumentul a fost recunoscut de Banca Centrală a Muntenegrului ca instrument de protecție nefinanțată a creditului. Această recunoaștere oferă reducere de capital pentru partea din expunere garantată de BERD.

Facilitatea urmărește să susțină o dezvoltare economică mai incluzivă și mai echilibrată, prin orientarea finanțării către segmente insuficient deservite ale mediului de afaceri. Printre acestea se află întreprinderile conduse de femei, întreprinderile conduse de tineri și IMM-urile care operează în zone rurale.

BERD și UE afirmă că, prin întărirea capacității băncilor de a acorda credite folosind propriile resurse, facilitează reziliența sectorului financiar din Muntenegru și deschid noi oportunități de finanțare pentru sectorul privat.

Deși lansarea oficială a avut loc în Muntenegru, facilitatea este introdusă și în alte țări din Balcanii de Vest. În Muntenegru, instrumentul este disponibil în prezent prin Crnogorska komercijalna banka, CKB.

„Această facilitate sprijinită de UE marchează un pas important în extinderea accesului la finanțare pentru întreprinderile insuficient deservite din Muntenegru. Prin partajarea riscului și combinarea instrumentelor financiare inovatoare cu asistență tehnică țintită, permitem mai multor întreprinderi mici să investească, să crească și să își consolideze contribuția la economie”, a declarat Aleksandra Vukosavljević, directoarea BERD pentru instituții financiare în Balcanii de Vest și Europa de Est.

Facilitatea este sprijinită și prin asistență tehnică finanțată de UE și printr-o contragaranție de primă pierdere oferită în cadrul EFSD+.

Valentina Di Sebastiano, manager de program la Delegația UE în Muntenegru, a legat instrumentul de pregătirea țării pentru aderarea la UE și de integrarea viitoare în piața unică.

„UE este dornică să sprijine dezvoltarea sectorului privat, având în vedere aderarea planificată a Muntenegrului la UE și integrarea în piața unică a UE. Un sector privat vibrant va asigura că Muntenegru poate profita pe deplin de oportunitățile legate de accesul la piața unică a UE, de peste 450 de milioane de persoane. În acest context, este fundamental ca IMM-urile să aibă mijloacele financiare pentru a se adapta și a crește. Prin punerea la dispoziție a întregii forțe a garanției resurselor UE, UE va ajuta băncile locale să sprijine mai eficient companiile locale, în special în sectoare mai riscante și mai inovatoare”, a declarat Valentina Di Sebastiano.

Lansarea instrumentului arată folosirea garanțiilor europene pentru a mobiliza creditare privată în țările candidate și în vecinătatea UE. În loc să finanțeze direct fiecare companie, mecanismul reduce o parte din riscul suportat de bănci, pentru ca acestea să poată extinde împrumuturile către firme care altfel ar putea fi refuzate sau ar primi finanțare în condiții mai restrictive.

Pentru Muntenegru, facilitatea vine într-un moment în care dezvoltarea sectorului privat este legată de pregătirea pentru piața unică europeană. Întreprinderile locale trebuie să se adapteze la cerințe de competitivitate, inovare și standarde europene, iar accesul la finanțare rămâne o condiție pentru investiții și creștere.

EFSD+ este instrumentul de garanții al Uniunii Europene folosit pentru mobilizarea investițiilor și sprijinirea dezvoltării durabile în țările partenere. În cazul Muntenegrului, garanția UE sprijină partajarea riscului între BERD și băncile locale, pentru a extinde creditarea către microîntreprinderi și IMM-uri.

BERD este unul dintre principalii finanțatori instituționali ai sectorului privat în Balcanii de Vest. Prin facilitatea lansată la Podgorica, banca și UE urmăresc să îmbunătățească accesul la finanțare pentru segmente ale economiei care întâmpină bariere mai mari în sistemul bancar, inclusiv întreprinderi conduse de femei, tineri și firme din zone rurale.

Instrumentul se înscrie în logica mai largă a sprijinului european pentru apropierea economică a Muntenegrului de Uniunea Europeană. Dezvoltarea IMM-urilor este relevantă atât pentru creșterea economică internă, cât și pentru capacitatea companiilor locale de a concura și colabora în piața unică după aderare.

Un fugar maghiar condamnat pentru infracțiuni sexuale grave împotriva unui minor a fost arestat în Tenerife, după ce publicul a transmis informații prin platforma EU Most Wanted.

Pe scurt

1. Bărbatul de 37 de ani a fost arestat în Tenerife pe 7 mai, la trei zile după publicarea profilului său pe EU Most Wanted.

2. El fusese condamnat la opt ani de închisoare de Tribunalul Metropolitan din Budapesta și era căutat de autoritățile maghiare.

3. O informație anonimă transmisă prin platformă a indicat locul din Spania în care fugarul s-ar fi ascuns.

4. Informația a fost verificată și folosită prin cooperarea dintre echipa FAST din Ungaria, punctele de contact ENFAST și Poliția spaniolă.

5. Bărbatul se află în prezent în așteptarea extrădării către Ungaria.

Un fugar maghiar condamnat pentru infracțiuni sexuale grave împotriva unui minor a fost arestat în Spania, după ce membri ai publicului au transmis informații prin platforma EU Most Wanted.

Bărbatul, în vârstă de 37 de ani, a fost arestat în Tenerife pe 7 mai, la trei zile după ce profilul său a fost publicat pe platformă.

El fusese condamnat la opt ani de închisoare de Tribunalul Metropolitan din Budapesta și era căutat de autoritățile maghiare.

Una dintre informațiile anonime transmise prin platforma EU Most Wanted a indicat locul din Spania în care fugarul s-ar fi ascuns.

Informația a fost verificată rapid și folosită prin cooperarea dintre echipa FAST din Ungaria, punctele de contact ENFAST și Poliția spaniolă.

Bărbatul se află în prezent în așteptarea extrădării către Ungaria.

Platforma EU Most Wanted este o inițiativă sprijinită de Europol și de European Network of Fugitive Active Search Teams, ENFAST. Ea ajută autoritățile să localizeze fugari implicați în infracțiuni grave și criminalitate organizată la nivel transfrontalier.

Cazul arată rolul operațional al platformei, care permite autorităților de aplicare a legii din Europa să publice profiluri ale fugarilor de mare prioritate și să primească informații direct de la public.

Europol încurajează publicul să consulte profilurile publicate pe platforma EU Most Wanted. Informații aparent minore pot ajuta anchetatorii să localizeze persoane periculoase și să le aducă în fața justiției.

EU Most Wanted este platforma europeană prin care autoritățile de aplicare a legii publică profiluri ale unor fugari căutați pentru infracțiuni grave.

Platforma este sprijinită de Europol și ENFAST, rețeaua europeană a echipelor specializate în căutarea activă a fugarilor.

Cazul din Tenerife arată modul în care informațiile furnizate de cetățeni pot fi integrate rapid în cooperarea polițienească transfrontalieră. Autoritățile din Ungaria, punctele ENFAST și Poliția spaniolă au folosit informația transmisă prin platformă pentru localizarea și arestarea fugarului.

După arestare, următorul pas procedural este extrădarea către Ungaria, unde bărbatul fusese condamnat de instanță la opt ani de închisoare.

Consiliul UE a agreat o poziție parțială de negociere pentru programul AgoraEU, noul instrument european destinat sprijinirii culturii, media și societății civile în cadrul bugetului multianual al UE pentru 2028-2034.

Pe scurt

1. Consiliul UE a aprobat un mandat parțial pentru începerea negocierilor cu Parlamentul European privind regulamentul AgoraEU.

2. Programul va sprijini cultura, media, societatea civilă, libertatea artistică, libertatea presei, drepturile fundamentale și participarea democratică.

3. AgoraEU va avea trei componente principale: Creative Europe, Culture, MEDIA+ și CERV+.

4. Poziția Consiliului exclude bugetul și alte elemente financiare, care sunt negociate separat în cadrul viitorului cadru financiar multianual 2028-2034.

5. Mandatul Consiliului introduce AgoraEU Desks, un Comitet AgoraEU și precizări privind sectoarele culturale și creative, audiovizualul, inteligența artificială și rolul statelor membre.

Mandatul aprobat de Consiliu este poziția de negociere cu Parlamentul European asupra regulamentului care va institui programul AgoraEU. Decizia este parțială, deoarece nu include dispozițiile bugetare și elementele orizontale legate de negocierile privind viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene.

Programul AgoraEU urmărește să consolideze cultura, media și participarea civică, în legătură cu reziliența democrațiilor europene. El se bazează pe programele existente Creative Europe și Citizens, Equality, Rights and Values.

Propunerea de regulament pentru AgoraEU a fost publicată de Comisie la 16 iulie 2025, în contextul viitorului buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034. Comisia a propus reunirea unei finanțări de 8,6 miliarde de euro pentru obiective precum diversitatea culturală și lingvistică, competitivitatea sectoarelor culturale și creative, libertatea artistică și media, egalitatea, cetățenia activă, drepturile și valorile.

Consiliul precizează însă că decizia asupra bugetului programului pentru 2028-2034 depinde de acordul final asupra viitorului cadru financiar multianual. În mandatul parțial au fost excluse articolele și considerentele cu implicații bugetare, inclusiv cele privind durata, bugetul, garanțiile bugetare și instrumentele financiare.

Programul este structurat în trei componente. Creative Europe, Culture va contribui la creativitatea culturală și cooperarea transfrontalieră. MEDIA+ va sprijini diversitatea și competitivitatea industriilor audiovizuale și de jocuri video, precum și jurnalismul liber și independent și media de știri. CERV+ va promova drepturile fundamentale și egalitatea, va preveni discriminarea, va susține participarea democratică și va apăra statul de drept.

Poziția Consiliului menține ambiția propunerii Comisiei, dar adaugă clarificări la textul legislativ, întărește rolul statelor membre și ține cont de diferențele naționale în domenii precum media audiovizuală.

În domeniul sectoarelor culturale și creative, Consiliul introduce o definiție actualizată, care stabilește principalele caracteristici ale sectoarelor acoperite de componenta Creative Europe, Culture și oferă o listă neexhaustivă de domenii relevante.

Mandatul prevede o abordare mai țintită pentru sectoare precum muzica, editarea de carte și bibliotecile, care au nevoi comune și se confruntă cu provocări specifice. Printre exemplele de acțiuni menționate se află premiile culturale și activitățile de învățare între egali.

Consiliul adaugă și un accent mai puternic pe dubla natură a sectoarelor culturale și creative. Textul recunoaște atât valoarea artistică intrinsecă a acestor sectoare, cât și contribuția lor economică la creștere, inovare și competitivitate.

Propunerea Comisiei prevedea crearea unor birouri independente care să poată fi instituite de fiecare stat membru pentru a oferi orientare și asistență privind finanțările și cooperarea transfrontalieră. Mandatul Consiliului redenumește aceste structuri AgoraEU Desks și clarifică tipul de sprijin pe care îl vor oferi.

AgoraEU Desks vor promova programul, vor oferi formare pentru solicitanți și vor facilita schimbul de bune practici. Consiliul cere ca aceste structuri să fie finanțate și echipate adecvat pentru a-și îndeplini rolul.

În domeniul audiovizualului, mandatul Consiliului clarifică faptul că implementarea obiectivului legat de audiovizual trebuie să țină cont de specificul fiecărui stat membru. Printre elementele menționate se află producția și distribuția, accesul la conținut, dimensiunea pieței și diversitatea culturală și lingvistică.

Scopul este încurajarea unei participări mai largi și a colaborării între toate statele membre, indiferent de capacitățile lor audiovizuale, pentru a contribui la condiții mai echilibrate în piață.

Mandatul reflectă și impactul tehnologiilor digitale asupra sectoarelor culturale și creative, în special al inteligenței artificiale. Consiliul subliniază că creativitatea umană rămâne de neînlocuit și cere promovarea unei utilizări etice, durabile și responsabile a inteligenței artificiale și a altor instrumente inovatoare.

Textul indică, de exemplu, protejarea datelor culturale și creative. Mandatul prevede și sprijin pentru folosirea tehnologiilor digitale în sectoarele culturale și creative, inclusiv dezvoltarea platformelor și tehnologiilor audiovizuale și media care promovează diversitatea culturală și lingvistică și democrația.

Pentru întărirea rolului statelor membre în faza de implementare, Consiliul propune crearea unui Comitet AgoraEU. Acesta va fi format din reprezentanți ai statelor membre și se va reuni pentru a discuta și vota chestiuni concrete legate de diferitele componente ale programului.

Vasiliki Kassianidou, ministru adjunct pentru cultură al Republicii Cipru, a declarat că acordul marchează un pas în consolidarea culturii și democrației europene.

„Acordul de astăzi marchează un pas important către întărirea țesutului cultural și democratic al Europei. Prin AgoraEU, dotăm sectoarele noastre culturale și creative cu instrumentele de care au nevoie pentru a se dezvolta, protejând în același timp valorile care stau la baza Uniunii noastre, de la libertatea artistică la cetățenia activă”, a declarat Vasiliki Kassianidou.

AgoraEU face parte din pachetul de propuneri legate de viitorul cadru financiar multianual al UE pentru perioada 2028-2034. Din acest motiv, elementele care au implicații bugetare sau țin de negocierile orizontale privind MFF au fost puse între paranteze și excluse din abordarea generală parțială.

Programul este conceput ca succesor și extindere a unor instrumente existente, în special Creative Europe și Citizens, Equality, Rights and Values. El aduce într-un singur cadru sprijinul pentru cultură, media, societate civilă, egalitate, drepturi fundamentale, participare civică și stat de drept.

După mandatul parțial al Consiliului, negocierile cu Parlamentul European pot începe asupra părților acoperite de poziția Consiliului. Bugetul final, durata și arhitectura financiară a programului vor depinde de acordul asupra viitorului buget multianual al Uniunii.

Frank Elderson, membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene și vicepreședinte al Consiliului de supraveghere al BCE, a cerut la Bruxelles progrese rapide pentru uniunea economiilor și investițiilor, schema europeană de garantare a depozitelor și aprofundarea pieței unice, afirmând că fragmentarea limitează capacitatea Europei de a finanța creșterea, inovarea și autonomia strategică.

Pe scurt

1. Frank Elderson a spus că principala problemă a pieței bancare europene este fragmentarea, nu reglementarea.

2. Aproximativ 80% din creditele bancare sunt acordate gospodăriilor și firmelor din țara de origine a băncilor, iar mai puțin de 2% din depozite sunt deținute transfrontalier.

3. BCE cere o foaie de parcurs cu termene clare pentru piața unică, uniunea economiilor și investițiilor și schema europeană de garantare a depozitelor.

4. Elderson a spus că tranziția verde are nevoie de finanțare de 1,2 trilioane de euro anual până în 2030.

5. BCE susține simplificarea supravegherii și raportării bancare, dar nu reducerea cerințelor de reziliență.

Frank Elderson, membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene și vicepreședinte al Consiliului de supraveghere al BCE, a susținut la Bruxelles că Europa are nevoie de integrare mai profundă pentru a răspunde provocărilor legate de creștere slabă, dependențe externe, securitate, energie, tehnologie și crizele climatică și de mediu.

Într-un discurs susținut la conferința „Financing Europe: a new era of strategic investment”, Elderson a spus că problema centrală care limitează potențialul Europei este fragmentarea. El a descris fragmentarea ca o divergență de obiective, însoțită de accentul pus pe priorități naționale.

Potrivit oficialului BCE, fragmentarea afectează eficacitatea politicii monetare, eficiența piețelor bancare și competitivitatea economiei europene. Ea împiedică firmele europene să se extindă, să aloce resurse mai eficient și să crească dincolo de granițele naționale.

„We should not ask how much Europe we can live with. We should ask how much Europe we need to thrive”, a spus Elderson.

El a susținut că răspunsul la provocările interconectate ale Europei este „mai multă Europă”, prin avansarea uniunii economiilor și investițiilor, aprofundarea pieței unice și consolidarea integrării europene.

Elderson a arătat că economia europeană este bazată în mare măsură pe finanțarea bancară, ceea ce face ca o piață bancară funcțională să fie esențială pentru inovare, investiții productive și menținerea încrederii în perioade de stres. El a spus că economia reală nu are nevoie de un boom investițional pe termen scurt, ci de sprijin stabil, persistent, pe întreg ciclul economic.

Membrul Comitetului executiv al BCE a apărat rolul reglementării și supravegherii solide, afirmând că acestea au făcut băncile europene mai puternice. Potrivit lui, băncile sunt astăzi mai bine capitalizate, mai lichide, au o gestionare mai bună a riscurilor, guvernanță mai bună și reziliență operațională mai ridicată.

Elderson a spus că profitabilitatea băncilor din zona euro este considerabil mai mare decât în urmă cu un deceniu, iar diferențele de profitabilitate și evaluare față de competitorii internaționali s-au redus semnificativ. Această reziliență le-a permis băncilor să mențină fluxul de finanțare către companii și gospodării în timpul pandemiei, al crizei energetice și al creșterii tarifelor.

Oficialul BCE a avertizat însă că întrebarea mai largă este dacă Europa are un sistem financiar capabil să susțină creșterea, investițiile și autonomia strategică la scara necesară. În acest punct, el a spus că problema bancară a Europei este fragmentarea, nu reglementarea.

Potrivit datelor invocate în discurs, aproximativ 80% din creditarea bancară este acordată gospodăriilor și firmelor din țara de origine a băncilor, mai puțin de 2% din depozite sunt deținute transfrontalier, iar activitatea de fuziuni transfrontaliere a scăzut puternic comparativ cu perioada de dinaintea crizei.

Elderson a spus că piața bancară europeană rămâne în mare parte națională, nu cu adevărat europeană. Băncile operează într-un cadru fragmentat de norme juridice, reguli de protecție a consumatorilor și regimuri de insolvență, ceea ce crește costurile activității în afara pieței de origine.

Această fragmentare limitează capacitatea băncilor de a diversifica riscurile între țări, de a realiza economii de scară și de a aloca eficient capital la nivel european. În consecință, băncile pot finanța mai greu proiecte mari, transfrontaliere, într-un moment în care Europa are nevoi majore de investiții.

Elderson a menționat investițiile necesare în apărare, tranziția energetică și infrastructura digitală. El a spus că numai tranziția verde are nevoie de 1,2 trilioane de euro finanțare în fiecare an până în 2030.

Oficialul BCE a cerut o foaie de parcurs cu termene clare pentru completarea pieței unice, astfel încât a face afaceri între Riga și Roma să fie la fel de simplu ca între Hamburg și Hannover. El a spus că eliminarea barierelor interne este o condiție pentru ca forțele pieței să funcționeze la scară europeană.

Elderson a afirmat că un pas important pentru piața unică în sectorul bancar este tratarea uniunii bancare ca o jurisdicție unică. În acest cadru, activitatea bancară transfrontalieră ar trebui să fie la fel de fluidă ca activitatea bancară internă, iar capitalul și lichiditatea ar trebui să poată circula liber în interiorul grupurilor bancare transfrontaliere.

El a cerut armonizarea suplimentară a regulilor în domeniile unde diferențele juridice naționale continuă să împiedice integrarea. Elderson a spus că o parte importantă din ceea ce nu este încă un cadru unic de reguli, inclusiv guvernanța bancară și autorizarea, ia încă forma directivelor, ceea ce duce la transpuneri divergente și, uneori, la suprareglementare națională.

Pentru depășirea blocajului în integrarea bancară, Elderson a cerut progrese sincronizate pe componentele-cheie ale uniunii bancare. Primul element menționat este finalizarea schemei europene de garantare a depozitelor, EDIS, cu un calendar clar de implementare.

Potrivit lui, EDIS ar face ca siguranța depozitelor să fie percepută la fel în Uniune, ar îmbunătăți diversificarea riscurilor, ar slăbi legătura dintre bănci și state și ar elimina obstacole pentru activitatea bancară transfrontalieră.

Al doilea element este un cadru european solid pentru lichiditate în rezoluție. Elderson a spus că, în prezent, băncile centrale naționale pot oferi asistență de lichiditate de urgență instituțiilor solvabile care au probleme temporare de lichiditate, dar nu există o funcționalitate echivalentă la nivelul zonei euro.

El a afirmat că lipsa acestui mecanism creează o revenire de facto la soluții naționale, în care costurile și riscurile sunt purtate de banca centrală națională și, în ultimă instanță, de guvernul național ca sprijin fiscal. În opinia sa, eliminarea acestui gol este esențială pentru o bună gestionare a crizelor.

Elderson a subliniat că băncile sunt doar o parte a soluției și că Europa trebuie să avanseze și în integrarea piețelor de capital prin uniunea economiilor și investițiilor. El a spus că UE nu are piețe de capital suficient de profunde, ceea ce limitează capacitatea companiilor europene de a finanța inovarea prin capital de risc.

Potrivit oficialului BCE, piețele de capital integrate pot conecta economiile europenilor cu investiții productive, pot oferi gospodăriilor oportunități mai bune de a acumula avuție și pot ajuta firmele să finanțeze inovarea, extinderea și scalarea.

Elderson a precizat că aprofundarea pieței unice nu înseamnă un sistem bancar uniform. El a spus că diversitatea băncilor europene este un avantaj, de la bănci cooperative, de economii și retail care sprijină economiile locale, până la bănci universale și bănci mai mari care oferă servicii de piață de capital și investment banking.

El a menționat și rolul fintech-urilor europene inovatoare în diversificarea produselor și deservirea unui spectru mai larg de clienți. Ca supraveghetor european, BCE nu are o preferință pentru un model de afaceri specific, atât timp cât băncile sunt sustenabile, bine guvernate și își gestionează riscurile.

Elderson a spus că proporționalitatea este deja parte a cadrului european de reglementare și supraveghere, dar că există spațiu pentru aprofundarea ei. El a indicat regimul pentru instituțiile mici și necomplexe ca punct de pornire și a menționat posibilitatea creșterii pragului de 5 miliarde de euro pentru eligibilitatea băncilor mici, împreună cu extinderea regulilor simplificate.

Discursul a inclus și o agendă de simplificare a supravegherii. Elderson a spus că BCE a transmis Comisiei recomandări pentru simplificarea cadrului prudențial, de supraveghere și raportare, dar a insistat că obiectivul este un cadru mai simplu, nu cerințe mai slabe.

El a dat exemplul cerințelor de capital, unde cadrul european include până la nouă straturi diferite de cerințe și amortizoare. BCE vede spațiu pentru simplificare, inclusiv prin comasarea celor cinci amortizoare macroprudențiale existente în două, menținând însă reziliența.

Raportarea este un alt domeniu în care BCE vede posibilități de simplificare. Elderson a spus că obiectivul este reducerea costurilor de raportare printr-un cadru integrat accesibil autorităților statistice, prudențiale și de rezoluție.

Elderson a menționat că BCE implementează o agendă în patru direcții pentru creșterea eficienței, eficacității și orientării pe risc a supravegherii bancare europene. Aceasta include reforma procesului de evaluare și analiză supraveghetoare, inițiative operaționale pentru eficiență, promovarea unei culturi de supraveghere unificate și evaluarea eficacității supravegherii.

Potrivit lui, în cadrul proiectului „next-level supervision”, BCE simplifică procese precum deciziile legate de capital, aprobările de modele interne, evaluările fit and proper și inspecțiile la fața locului. În primul trimestru din 2026, 80% dintre deciziile simple legate de capital au fost aprobate, în medie, într-o săptămână, față de perioade de mai multe luni anterior.

Elderson a spus și că noul proces accelerat pentru securitizări simple a redus în 2026 timpii de aprobare de la trei luni la mai puțin de zece zile lucrătoare. BCE revizuiește și ghidurile de supraveghere acumulate în peste un deceniu, pentru a elimina documentele depășite sau duplicate și pentru a clarifica faptul că acestea nu sunt juridic obligatorii.

În final, Elderson a cerut progrese rapide, tangibile și cu termene clare pentru uniunea economiilor și investițiilor, schema europeană de garantare a depozitelor și piața unică. El a spus că Europa trebuie să își întărească autonomia strategică într-o lume fragmentată geopolitic.

Discursul lui Frank Elderson a fost susținut la Bruxelles, la 12 mai 2026, în cadrul conferinței „Financing Europe: a new era of strategic investment”. Elderson este membru al Comitetului executiv al BCE și vicepreședinte al Consiliului de supraveghere al BCE.

Uniunea bancară este proiectul prin care UE urmărește să creeze un cadru comun pentru supravegherea, rezoluția și stabilitatea sectorului bancar, în special în zona euro. Una dintre componentele încă nefinalizate este schema europeană de garantare a depozitelor, EDIS.

Uniunea economiilor și investițiilor urmărește mobilizarea mai eficientă a economiilor europenilor către investiții productive, inovare și creștere. Pentru BCE, integrarea bancară și a piețelor de capital este legată de autonomia strategică europeană, competitivitate și capacitatea UE de a finanța proiecte mari, transfrontaliere.

Consiliul UE a adoptat o măsură de asistență de 15 milioane de euro prin Facilitatea europeană pentru pace, pentru consolidarea capacităților militare și de apărare ale Forțelor Armate ale Bosniei și Herțegovinei.

Pe scurt

1. Consiliul UE a adoptat o măsură de asistență de 15 milioane de euro pentru Forțele Armate ale Bosniei și Herțegovinei.

2. Sprijinul este acordat prin Facilitatea europeană pentru pace și completează pachetele bilaterale din 2021 și 2022.

3. Măsura urmărește întărirea interoperabilității și pregătirii operaționale a forțelor armate.

4. Pachetul va include echipamente individuale de protecție, echipamente CBRN, dispozitive de vedere pe timp de noapte și vehicule de transport.

5. Consiliul spune că decizia reflectă alinierea deplină a Bosniei și Herțegovinei la Politica externă și de securitate comună a UE.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat o nouă măsură de asistență în valoare de 15 milioane de euro pentru Forțele Armate ale Bosniei și Herțegovinei, prin Facilitatea europeană pentru pace.

Decizia are ca obiectiv consolidarea capacităților militare și de apărare ale Bosniei și Herțegovinei și completează sprijinul acordat anterior prin pachetele bilaterale din 2021 și 2022.

Potrivit Consiliului, noua măsură va întări interoperabilitatea și pregătirea operațională a Forțelor Armate ale Bosniei și Herțegovinei. Sprijinul ar urma să crească și capacitatea țării de a contribui la operațiunile și misiunile Politicii de securitate și apărare comună a UE, precum și la coaliții internaționale.

Decizia este prezentată de Consiliu ca parte a angajamentului continuu al UE față de Bosnia și Herțegovina în domeniul securității și apărării. Instituția subliniază și faptul că măsura reflectă alinierea deplină a țării la Politica externă și de securitate comună a UE.

În plan regional, Consiliul afirmă că UE și Bosnia și Herțegovina și-au reafirmat constant angajamentul de a consolida cooperarea în securitate și apărare. Un exemplu menționat este participarea Bosniei și Herțegovinei la Balkan Medical Task Force, o structură regională sprijinită, de asemenea, prin Facilitatea europeană pentru pace.

Prin noua măsură, Facilitatea europeană pentru pace va furniza Forțelor Armate ale Bosniei și Herțegovinei echipamente individuale de protecție, echipamente CBRN, dispozitive de vedere pe timp de noapte și vehicule de transport.

Pachetul poate acoperi, acolo unde este necesar, și materiale și servicii conexe, inclusiv instruire operațională.

Facilitatea europeană pentru pace a fost creată în martie 2021 pentru finanțarea acțiunilor din cadrul Politicii externe și de securitate comune a UE, cu scopul de a preveni conflicte, de a menține pacea și de a consolida securitatea și stabilitatea internațională.

Instrumentul permite Uniunii Europene să finanțeze acțiuni destinate consolidării capacităților statelor terțe și ale organizațiilor regionale și internaționale în domenii militare și de apărare.

Sprijinul acordat Bosniei și Herțegovinei se înscrie în cooperarea mai largă a UE cu statele din Balcanii de Vest în materie de securitate, apărare și aliniere la politicile externe europene.

Kaja Kallas a cerut statelor membre să accelereze achizițiile comune și producția de apărare, înaintea discuțiilor miniștrilor apărării despre Ucraina, industrie și securitatea maritimă.

Pe scurt

1. Miniștrii apărării discută la Bruxelles despre inovare, achiziții comune și proiecte ale Agenției Europene de Apărare.

2. Ucraina este pe agenda Consiliului, inclusiv modul în care poate fi folosit împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru nevoile urgente ale Kievului.

3. Kaja Kallas spune că industria europeană de apărare nu crește producția suficient de repede, deși statele membre au finanțare disponibilă.

4. UE discută o posibilă misiune europeană în Liban, în contextul încheierii UNIFIL în acest an.

5. Operațiunea navală Aspides ar putea fi întărită pentru Strâmtoarea Hormuz prin modificarea planului operațional și contribuții suplimentare ale statelor membre.

Miniștrii apărării din Uniunea Europeană discută la Bruxelles despre accelerarea achizițiilor comune, inovarea în apărare, sprijinul pentru Ucraina și capacitatea industriei europene de a crește producția, a declarat Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, la sosirea la Consiliul Afaceri Externe în format apărare.

Prima parte a reuniunii este dedicată Agenției Europene de Apărare, cu accent pe inovare și proiecte comune. Kallas a spus că statele membre au prea multe proiecte naționale care nu sunt interoperabile și că UE trebuie să împingă mai mult către achiziții comune.

„Un lucru pe care l-am văzut este că avem prea multe proiecte în diferite state membre care nu sunt interoperabile. Trebuie cu adevărat să împingem statele membre către mai multe achiziții comune, dar și către inovare, pentru că avem multe de învățat de la Ucraina”, a spus Kallas.

Înaltul Reprezentant a afirmat că industria de apărare trebuie să preia aceste lecții, iar statele, prin modul în care fac achizițiile, pot încuraja dezvoltarea capabilităților necesare.

Ucraina este unul dintre punctele centrale ale reuniunii. Ministrul apărării al Ucrainei participă la discuții, iar miniștrii europeni urmează să analizeze modul în care poate fi folosit împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru a răspunde nevoilor urgente ale Kievului.

„Avem discuțiile despre Ucraina. Ministrul apărării al Ucrainei ni se alătură. Desigur, acolo întrebarea este cum putem folosi împrumutul de 90 de miliarde de euro și cum continuă toate acestea, astfel încât să răspundă nevoilor urgente ale Ucrainei”, a declarat Kallas.

Un alt punct al reuniunii este industria de apărare. Kallas a spus că miniștrii apărării pun presiune pentru creșterea producției, dar industria nu accelerează suficient.

„Vedem problema pe care o ridică miniștrii apărării. Țările lor au multă finanțare pe masă, dar industria de apărare nu își crește producția, nu o accelerează. Așadar, trebuie să vedem care este problema, de aceea îi aducem împreună”, a spus ea.

Kallas a fost întrebată și despre anunțul Statelor Unite privind posibila neamplasare a rachetelor Tomahawk în Europa. Ea a spus că acest lucru arată nevoia ca UE să își accelereze propriile capacități de producție.

„Acest lucru ne dă clar un semnal că trebuie cu adevărat, cu adevărat să accelerăm noi înșine producția de apărare și să facem achiziții comune pentru a putea produce pentru noi înșine capabilitățile de apărare de care avem nevoie”, a spus Kallas.

Agenda Consiliului include și Orientul Mijlociu. În cazul Libanului, Kallas a spus că UNIFIL se încheie în acest an și că există o disponibilitate europeană de a construi o altă misiune pentru a ajuta Forțele Armate Libaneze.

Ea a precizat că UE oferă deja sprijin Libanului, dar discuția vizează dacă există suficient interes politic pentru o nouă misiune europeană care să vină în locul UNIFIL.

Al doilea subiect din Orientul Mijlociu este Strâmtoarea Hormuz și operațiunea navală Aspides. Kallas a spus că operațiunea există deja, iar pentru avansarea sa ar fi necesară schimbarea planului operațional al mandatului.

Potrivit ei, operațiunea ar putea continua dacă statele membre o consolidează și oferă mai multe nave, deoarece structurile sunt deja în funcțiune.

Întrebată despre provocarea principală pentru UE în legătură cu Strâmtoarea Hormuz, Kallas a spus că prioritatea este susținerea pistei diplomatice.

„Cea mai mare provocare este cum putem împinge pista diplomatică. Suntem în contact constant cu părțile și cu actorii regionali care susțin prima fază a acestor discuții de pace. Aceasta ar însemna cu adevărat încheierea războiului, precum și a tuturor atacurilor proxy”, a spus ea.

Ea a adăugat că al doilea element este deschiderea Strâmtorii Hormuz, urmată de folosirea timpului disponibil pentru negocierea subiectelor dificile care rămân pe masă.

Kallas a spus și că UE a discutat cu țările din Golf despre arhitectura de securitate regională care ar putea urma după încheierea războiului din regiune.

Potrivit Înaltului Reprezentant, statele din Golf văd un rol pentru Europa, inclusiv pentru că regiunea se află în vecinătatea UE, iar cooperarea în domeniul securității și apărării s-a intensificat.

În cadrul sesiunii de întrebări, Kallas a fost întrebată și despre articolul 42.7 din Tratatul UE, clauza de asistență reciprocă. Ea a spus că subiectul nu este discutat concret pe agenda actuală, dar că ambasadorii din Comitetul politic și de securitate au avut exerciții de reflecție.

Ea a explicat că documentul privind operaționalizarea articolului 42.7 include trei scenarii: un atac asupra unui stat NATO, caz în care articolul 5 al NATO și articolul 42.7 sunt declanșate în paralel; un atac asupra unui stat care nu este membru NATO, caz în care se aplică doar 42.7; și un atac hibrid sub pragul articolului 5.

Kallas a spus că exercițiile nu sunt discutate public deoarece arată lacunele existente. Scopul lor este de a clarifica cine face ce, cine poate cere sprijin, ce poate face Comisia, ce poate face Serviciul European de Acțiune Externă și ce pot face statele membre.

„Este complicat, pentru că articolul este foarte larg și vag. Trebuie cu adevărat să punem mai multă substanță pe schelet”, a spus Kallas.

Consiliul Afaceri Externe în format apărare reunește miniștrii apărării din statele membre pentru coordonarea politicii de securitate și apărare a Uniunii Europene.

Discuțiile au loc într-un moment în care UE încearcă să își consolideze baza industrială de apărare, să crească achizițiile comune și să evite fragmentarea proiectelor naționale care nu sunt interoperabile.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a accelerat dezbaterea privind producția europeană de apărare, stocurile, muniția, inovarea militară și capacitatea industriei de a răspunde rapid cererii venite din partea statelor membre și a Ucrainei.

Operațiunea Aspides este una dintre misiunile navale ale UE pentru securitatea maritimă, iar discuția privind Strâmtoarea Hormuz arată extinderea preocupărilor europene dincolo de sprijinul pentru Ucraina, către protejarea rutelor comerciale și energetice.

Articolul 42.7 din Tratatul UE prevede asistență între statele membre în cazul unei agresiuni armate, dar declarațiile lui Kallas arată că UE caută modalități de a clarifica aplicarea sa practică, inclusiv în scenarii hibride sau în situații care implică state membre NATO și state membre din afara NATO.

Comisia Europeană și Ucraina au reconfirmat cooperarea în educație și competențe ca pilon al redresării, reconstrucției și parcursului Ucrainei către aderarea la Uniunea Europeană, în cadrul unui dialog la nivel înalt între Roxana Mînzatu și ministrul ucrainean al educației, Oksen Lisovyi.

Pe scurt

1. Comisia Europeană și Ucraina au reconfirmat angajamentul din 2023 privind cooperarea în educație și competențe.

2. UE a mobilizat peste 1,1 miliarde de euro pentru sprijinirea educației din Ucraina din 2022.

3. Peste 210 milioane de euro au fost alocate prin Erasmus+, susținând peste 52.000 de participanți ucraineni la mobilități de învățare.

4. Sprijinul Erasmus+ a finanțat peste 370 de proiecte de cooperare și livrarea a 1,5 milioane de manuale pentru copiii ucraineni.

5. UE și Ucraina vor continua pregătirile pentru viitoarea asociere a Ucrainei la Erasmus+, inclusiv prin sprijin pentru crearea unei Agenții Naționale.

Dialogul la nivel înalt a avut loc între Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, și Oksen Lisovyi, ministrul educației și științei din Ucraina.

Comisia Europeană și Ucraina au reconfirmat angajamentul asumat în 2023 de a consolida cooperarea în educație și competențe. Domeniul este prezentat ca parte a redresării Ucrainei, a reconstrucției și a drumului către aderarea la Uniunea Europeană.

Din 2022, Uniunea Europeană a mobilizat peste 1,1 miliarde de euro pentru sprijinirea educației din Ucraina. Finanțarea combină asistență de urgență, sprijin pentru reforme și investiții pe termen lung.

O parte importantă a sprijinului a venit prin Erasmus+. Peste 210 milioane de euro au fost alocate prin program pentru Ucraina, susținând peste 52.000 de participanți ucraineni la mobilități de învățare.

Finanțarea Erasmus+ a susținut și peste 370 de proiecte de cooperare. În plus, sprijinul european a contribuit la livrarea a 1,5 milioane de manuale școlare pentru copiii ucraineni.

Cooperarea dintre UE și Ucraina va continua să se extindă la toate nivelurile educației, în cadrul Union of Skills. Aceasta include educația și îngrijirea timpurie, învățământul superior și educația și formarea profesională.

Comisia afirmă că obiectivul este integrarea deplină a Ucrainei în spațiul european al educației și competențelor, pe baza unor sisteme solide de educație și formare.

Cooperarea va include în continuare sprijin pentru reformele educaționale, consolidarea capacității instituționale și dezvoltarea talentelor. Aceste componente sunt legate de nevoile de reconstrucție ale Ucrainei și de pregătirea pentru apropierea de Uniunea Europeană.

Comisia și Ucraina au convenit să aprofundeze cooperarea în cadrul Erasmus+ și să continue pregătirile pentru viitoarea asociere a Ucrainei la program. Aceste pregătiri includ sprijin pentru crearea unei Agenții Naționale.

Scopul este ca programul Erasmus+ să fie adus cât mai aproape de participanți, prin sprijin direct și informații utile pentru beneficiari.

Următorul dialog la nivel înalt privind educația va avea loc în 2027.

Sprijinul european pentru educația din Ucraina face parte din răspunsul mai larg al UE la consecințele invaziei ruse și din angajamentul european pentru redresarea și reconstrucția țării.

Educația este una dintre componentele pe termen lung ale reconstrucției, deoarece influențează formarea competențelor, capacitatea administrativă, dezvoltarea economică și pregătirea Ucrainei pentru integrarea europeană.

Erasmus+ este unul dintre principalele instrumente europene pentru mobilitate educațională și cooperare între instituții. Pregătirea viitoarei asocieri a Ucrainei la program ar consolida legăturile dintre sistemul ucrainean de educație și spațiul european al educației și formării.

Statele membre ale UE au votat o listă actualizată a țărilor terțe autorizate să exporte pe piața europeană animale destinate producției de alimente și produse de origine animală, după ce Comisia Europeană a evaluat dacă acestea respectă restricțiile Uniunii privind utilizarea antimicrobienelor în creșterea animalelor.

Pe scurt

1. Statele membre au votat lista actualizată a țărilor terțe autorizate să exporte în UE animale destinate producției de alimente și produse de origine animală.

2. Țările incluse pe listă au demonstrat că respectă restricțiile UE privind utilizarea antimicrobienelor la animalele destinate producției de alimente.

3. Regulile UE interzic folosirea antimicrobienelor în creșterea animalelor pentru stimularea creșterii sau a randamentului.

4. Animalele nu pot fi tratate cu antimicrobiene rezervate infecțiilor umane.

5. Lista va fi adoptată formal în zilele următoare, iar regulile privind importurile se vor aplica de la 3 septembrie 2026.

Statele membre ale Uniunii Europene au votat o listă actualizată a țărilor terțe autorizate să exporte în UE animale destinate producției de alimente și produse de origine animală. Comisia Europeană a salutat votul, prezentând măsura ca parte a eforturilor de combatere a rezistenței la antimicrobiene.

Lista include țările care au demonstrat că respectă restricțiile europene privind utilizarea antimicrobienelor la animalele destinate producției de alimente. Comisia a realizat o evaluare a conformității și a garanțiilor oferite de aceste țări, iar această evaluare a stat la baza listei votate de statele membre.

Potrivit regulilor UE, utilizarea antimicrobienelor în creșterea animalelor pentru stimularea creșterii sau a randamentului nu este permisă. De asemenea, animalele nu pot fi tratate cu antimicrobiene rezervate infecțiilor umane.

Lista țărilor terțe care respectă cerințele UE și care pot exporta animale destinate producției de alimente pe piața europeană urmează să fie adoptată formal în zilele următoare. Regulile privind importurile se vor aplica de la 3 septembrie 2026.

Măsura extinde asupra importurilor cerințele europene privind utilizarea prudentă a antimicrobienelor în creșterea animalelor. În practică, accesul pe piața UE pentru animalele și produsele de origine animală vizate va depinde de respectarea standardelor europene de către țările exportatoare.

Comisia prezintă actualizarea listei ca parte a răspunsului european la rezistența la antimicrobiene, descrisă drept una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea publică. Executivul european susține că folosirea prudentă a antimicrobienelor la animale contribuie la protejarea sănătății cetățenilor UE.

Decizia nu privește doar siguranța alimentară, ci și condițiile de acces la piața unică pentru producătorii din țări terțe. Țările care vor să exporte în UE trebuie să ofere garanții că normele privind antimicrobienele sunt respectate, inclusiv în ceea ce privește interdicțiile legate de creșterea animalelor și de utilizarea substanțelor rezervate medicinei umane.

Rezistența la antimicrobiene apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii sau paraziții nu mai răspund la medicamentele folosite împotriva lor. Utilizarea excesivă sau necorespunzătoare a antimicrobienelor în medicina umană și veterinară poate contribui la creșterea acestui risc.

Uniunea Europeană a introdus reguli stricte privind utilizarea antimicrobienelor la animalele destinate producției de alimente, inclusiv interdicția folosirii lor pentru creștere sau randament și protejarea antimicrobienelor rezervate tratării infecțiilor umane.

Actualizarea listei țărilor terțe autorizate să exporte animale și produse de origine animală în UE urmărește aplicarea acestor cerințe și în cazul importurilor. Regulile vor începe să se aplice de la 3 septembrie 2026, după adoptarea formală a listei.

Trei proiecte conduse de tineri din Estonia, Franța și Spania au câștigat Premiul european Charlemagne pentru tineret 2026, acordat marți la Aachen inițiativelor care promovează democrația, cetățenia activă și apropierea comunităților.

Pe scurt

1. Premiul european Charlemagne pentru tineret 2026 a fost acordat marți, la Aachen, unor proiecte din Estonia, Franța și Spania.

2. Primul premiu, în valoare de 7.500 de euro, a revenit proiectului estonian ATHENA, care sprijină participarea democratică și leadershipul tinerelor femei.

3. Al doilea premiu, de 5.000 de euro, a fost acordat proiectului francez Pol, o aplicație de implicare politică și combatere a dezinformării.

4. Al treilea premiu, de 2.500 de euro, a fost câștigat de European Guanxi, o rețea spaniolă dedicată analizei europene privind China și relațiile UE, China.

5. Premiul este acordat anual de Parlamentul European și Fundația Premiului Internațional Charlemagne de la Aachen proiectelor conduse de tineri între 16 și 30 de ani.

Parlamentul European și Fundația Premiului Internațional Charlemagne de la Aachen au anunțat marți, la Aachen, cei trei laureați europeni ai Premiului european Charlemagne pentru tineret 2026.

Premiul recompensează anual proiecte conduse de tineri care au o dimensiune europeană puternică și care contribuie la promovarea democrației, cetățeniei active și cooperării între comunități.

Primul premiu a fost acordat proiectului ATHENA, Advancing Women’s Leadership in Inclusive Democracy, din Estonia. Proiectul sprijină participarea democratică și leadershipul tinerelor femei din Estonia.

Inițiativa se adresează fetelor și femeilor cu vârste între 16 și 26 de ani și urmărește să le ajute să își dezvolte încrederea, competențele și rețelele necesare pentru a participa activ la viața civică și la procesele de decizie publică.

Proiectul abordează obstacolele care descurajează frecvent participarea femeilor la leadership și politică, inclusiv accesul limitat la mentorat, rețele profesionale și spații instituționale. Primul premiu are o valoare de 7.500 de euro.

Al doilea premiu a revenit proiectului francez Pol, Combating misinformation and strengthening citizen participation through an app!. Pol este o aplicație de implicare politică ce le permite cetățenilor să voteze asupra proiectelor de lege examinate de Adunarea Națională a Franței și să participe la sondaje de opinie.

Aplicația se adresează în special tinerilor care se simt adesea deconectați de politica tradițională. Prin prezentarea proceselor legislative într-o formă mai accesibilă și mai ușor de înțeles, Pol urmărește să răspundă dezangajării democratice și să combată dezinformarea prin contextualizare bazată pe fapte. Al doilea premiu este de 5.000 de euro.

Al treilea premiu a fost acordat proiectului European Guanxi, din Spania. Rețeaua a fost creată pentru a consolida analiza europeană informată privind China și relațiile dintre Uniunea Europeană și China.

Proiectul a fost fondat de tineri europeni ca răspuns la lipsa unei platforme la nivel european care să conecteze tinerii interesați de China. Inițiativa urmărește să întărească coeziunea europeană în privința Chinei, să sprijine participarea democratică și să contribuie la o voce europeană mai coerentă în afacerile internaționale. Al treilea premiu este de 2.500 de euro.

În fiecare an, juriile naționale selectează câte un proiect din fiecare stat membru al Uniunii Europene. Cei 27 de câștigători naționali sunt invitați la ceremonia de premiere de la Aachen, unde sunt anunțați cei trei laureați europeni aleși de un juriu european.

Ceremonia are loc înaintea evenimentului de acordare a Premiului Internațional Charlemagne de la Aachen, programat anul acesta pentru 14 mai.

Premiul european Charlemagne pentru tineret este acordat în comun de Parlamentul European și Fundația Premiului Internațional Charlemagne de la Aachen.

Premiul este deschis inițiativelor dezvoltate de tineri cu vârste între 16 și 30 de ani, implicați în proiecte cu o dimensiune europeană puternică.

Din 2008, peste 7.600 de proiecte au concurat pentru acest premiu. Prin competiție, Parlamentul European și Fundația Charlemagne urmăresc să sprijine proiecte care întăresc participarea democratică, cetățenia activă și legăturile dintre tinerii europeni.