Bilanțul DNA – Record după record

0
31
Bilanțul DNA - Record după record


Cine și-ar fi putut imagina la inceputul anilor 2000 că în România politicienii și miniștrii de la vârful politicii românești vor fi reținuți și condamnați? Cine s-ar fi putut gândi că senatorii sau deputații, mogulii de trusturi media, președinți de partid, magistrați de la Înalta Curte de Casație și Justiție, secretari și subsecretari de stat, directori de instituții publice, comisari ai Gărzii Financiare sau Mediu vor fi aduși în fața instanței și condamnați definitiv? Foarte puțini….Era aproape de necrezut că România, prin instituțiile statului, ar putea decangreniza mafia și corupția care sufocase statul. Dacă pentru mulți era o utopie, iată că anul acesta, bilanțul DNA a doborât toate recordurile în materie penală de la înființarea instituției. Sub conducerea procurorului-șef, Laura Codruța Kovesi, în 2014 s-au realizat cele mai multe premiere:
-cele mai multe dosare penale înregistrate
-cele mai multe dosare de soluţionat
-cele mai multe dosare soluţionate
-cele mai multe rechizitorii
-cele mai multe condamnări în dosarele instrumentate
-cei mai mulţi demnitari de rang înalt investigaţi

90% din cei trimiși în judecată au fost condamnați definitiv  

Activitatea DNA s-a caracterizat printr-o eficiență sporită în combaterea corupției la nivel înalt, frauda în achizițiile publice cu fonduri naționale și europene, corupția în sistemul de justitție, educație și sănătate, investigarea unor dosare complexe cu un grad înalt de diversitate a cazuisticii penale. Cei 86 de procurori au investigat peste 9100 de dosare penale, cel mai mare număr de la înființarea DNA. În medie, un procuror a efectuat 105 de cauze de urmărire penală, fiind un volum impresionant de lucru. Un număr de 1167 de inculpaţi au fost trimişi în judecată în anul 2014, dintre care 1138 au fost condamnați. De asemenea combaterea corupției în sistemul judiciar a înregistrat numeroase succese.  Judecători de la Înalta Curte de Casație și Justițiev și procurori-șefi de parchete teritoriale au fost trimiși în judecată de procurorii DNA. Numărul persoanelor juridice trimise în judecată s-a dublat față de anul trecut. Au fost trimişi în judecată 35 magistraţi şi au fost condamnaţi definitiv 20. Din totalul persoanelor trimise în judecată, procentul de achitare a fost de 10,16%, sub media europeană.

Mai avem 5.000 de dosare

,,Volumul de activitate din 2014 este triplu faţă de anul înfiinţării direcţiei şi aproape dublu faţă de acum 5 ani, deşi numărul de procurori a rămas acelaşi. Cu toate acestea, numărul de dosare soluţionate a crescut în fiecare an, fiind peste 4.100 de dosare finalizate în 2014, cel mai mare număr de la înfiinţarea DNA. Deşi procurorii au soluţionat în fiecare an tot mai multe dosare, ritmul de creştere a dosarelor noi a fost şi mai mare, astfel încât am ajuns ca, la sfârşitul anului 2014 să avem încă de soluţionat un număr de 5.000 cauze. Pentru a le putea finaliza ar fi nevoie să nu se înregistreze nici un dosar nou, timp de cel puţin un an”, a declarat Kovesi.

Avem nevoie de încă 50 de procurori

,,Volumul dosarelor aflate în prezent la DNA depăşeşte posibilităţile fizice de lucru cu resursa umană disponibilă în prezent, mai ales că avem în continuare un număr mare de cazuri nefinalizate din anii anteriori.Am dispus măsuri de prioritizare a dosarelor restante, criteriile utilizate vizând valoarea prejudiciului, riscul prescrierii faptelor sau riscul ca prin intermediul funcţiei deţinute persoana să continue activitatea infracţională.
Din perspectiva noastră, o primă rezolvare este creşterea numărului de procurori şi am formulat deja o propunere de majorare a schemei de procurori cu încă 50 de posturi. Trebuie să ne hotărâm dacă ne dorim o justiţie eficientă sau procurori îngropaţi în munţi de dosare”, a mai declarat Kovesi.

Presiuni şi atacuri din partea politicienilor şi instituţiilor media la adresa DNA

,,Activitatea procurorilor DNA a fost supusă, în anul 2014, unor presiuni exterioare sistemului judiciar, unor critici și atacuri venite fie din partea unor oameni politici, fie din partea unor instituții media”, declara procurorul-general Tiberiu Nițu. Datorită dosarelor instrumentate și arestărilor unor oameni care păreau de neatins, activitatea DNA a fost percepută și acuzată ca o ,,gașcă de ciomăgari la ordinul lui Băsescu” sau, chiar mai rău, un ,,aparat odios de poliție politică aflat la îndemâna lui Băsescu” prin care președintele dictează de la Cotroceni pe cine să aresteze și pe cine să condamne. În ciuda multiplelor cazuri de blocare în Parlament a activității justiției prin neridicarea imunității parlamentarilor, dosare grele au fost instrumentate și soluționate de procurorii DNA.

Unul dintre cele mai mari dosare de corupție instrumentate de DNA pe parcursul anului 2014 a fost dosarul ,,Microsoft”. Oameni de afaceri influenți precum Dorin Cocoș (soțul Elenei Udrea), senatori și deputați, foști miniștri ai Educației (Daniel Funeriu, Ecaterina Andronescu) și ai Comunicațiilor (Gabriel Sandu, Valeriu Vreme, Dan Nica) au fost anchetați și învinuiți de fapte legate de aprobarea proiectelor pentru achiziționarea dreptului de utilizarea a licențelor Microsoft. Mita estimată de procurori depășește 60 de milioane de euro.

Nici retrocedarea ilegală de imobile sau terenuri nu a scăpat din atenția DNA. Au fost arestați reprezentanții Comisiei pentru Stabilirea Despăgubirilor din Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). Cele mai răsunătoare nume au fost Cătălin Teodorescu – deputat, președintele PDL Argeș și Alina Bica – fostul procuror-șef al DIICOT. Membrii Comisiei au fost arestați pentru supraevaluarea cu peste 62 de milioane de euro a unui teren de 13 hectare din Capitală.

Retrocedarea ilegală a peste 43.000 de hectare de suprafețe de teren și pădure din județul Bacău a deschis dosarele unor investigații prin care au fost arestați și urmăriți penal deputatul PSD – Viorel Hrebenciuc și fiul acestuia, deputatul PSD – Ioan Adam și beneficiarul retrocedării ilegale Gheorghe Paltin Sturdza. Purtătorul de cuvânt al PSD, senatorul Dan Șova, a fost pus sub urmărire penală pentru infracțiunea de trafic de influență. În urma promisiunilor lui Hrebenciuc de a-l ajuta să devină președintele PSD, Dan Șova ar fi intervenit pe lângă ministrul Justiției pentru promovarea legii de amnistie și grațiere.

Avalanșa arestărilor și condamnărilor s-a revărzat și asupra șefilor de consilii județene, cei acuzați de trafic de influență, abuz în serviciu, dare sau luare de mită. Amintim pe Cristinel Bîgiu (CJ Buzău), Nicuşor Constantinescu (CJ Constanţa), Mircea Cosma (CJ Prahova), Aristotel Căncescu (CJ Braşov), Horea Uioreanu (CJ Cluj), Adrian Duicu (CJ Mehedinţi), Titu Bojin (Consiliul Judeţean Timiş), Mircea Moloţ (CJ Hunedoara). Disperarea și spaima arestărilor l-a făcut pe Vicepremierul Dragnea să declare îngrijorat: ,,începem să ne punem întrebarea câţi mai rămân în picioare până la sfârşitul anului”.

DNA – cea mai mare încredere publică pentru o instituţie din sistemul judiciar.

Încrederea publică în activitatea DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la inființarea acesteia. Potrivit cercetărilor sociologice, DNA se bucură de o încredere de peste 55%, cea mai mare încredere pentru o instituție din sistemul judiciar. Potrivit procurorului-șef, ,,creşterea încrederii publice în DNA se reflectă inclusiv în creșterea cu 78% a numărului de sesizări pe care le primim de la cetăţeni”.

Într-un sondaj de opinie realizat de Avangarde, 18-26 februarie 2015:
– 89% dintre români sunt de acord/susțin lupta DNA împotriva corupției
– 51% dintre români au încredere în șefa DNA, Laura Codruța Kovesi. Poziția 3 în topul personalităților României cu o încredere publică de 51%, după Klaus Iohannis 75% și Raed Arafat 72%.
– 69% dintre români au încredere în DNA, în munca procurorilor DNA, la procente apropiate de Președinția României și de Biserică.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here