Un studiu realizat, în România, de grupul de comunicare WOPA și compania de cercetare de piață iSense Solutions arată că Generația Alpha influențează deciziile de cumpărare din familie înainte de a avea independență financiară și își formează preferințele atât prin relațiile cu prietenii, cât și prin experiențele din mediul digital. Cercetarea analizează obiceiurile de consum, relația cu tehnologia, educația și felul în care copiii cu vârste între 8 și 16 ani interacționează cu produsele și brandurile.

Influența asupra cumpărăturilor începe în familie și în grupul de prieteni

Potrivit studiului, 7 din 10 copii consideră că opinia lor contează mult în alegerea produselor cumpărate pentru ei, iar 9 din 10 părinți spun că cei mici influențează gustările pe care le cumpără. Tot 9 din 10 părinți declară că propriul copil își dorește lucrurile pe care le au prietenii săi, indicând rolul grupului de prieteni în formarea preferințelor.

Produsele sunt descoperite atât online, cât și în spațiile comerciale: 7 din 10 copii indică TikTok, iar 5 din 10 magazinele. În plus, 8 din 10 urmăresc teste de produse și videoclipuri de tip unboxing; dintre cei care urmăresc acest conținut, 9 din 10 declară că și-au dorit produsele prezentate.

7 din 10 copii folosesc inteligența artificială pentru școală

Tehnologia este prezentă în activitățile educaționale și de divertisment. 7 din 10 copii folosesc inteligența artificială pentru școală, inclusiv pentru ajutor la teme, idei și informații pentru proiecte, traduceri sau explicarea lecțiilor. 8 din 10 copii din Generația Alpha se joacă jocuri video, iar 7 din 10 dintre cei care se joacă folosesc Roblox. În același timp, pentru 6 din 10 părinți, timpul petrecut de copil în fața unui ecran reprezintă principala îngrijorare.

Interesele educaționale nu se limitează la mediul digital: 42% dintre copiii intervievați spun că le place să învețe despre sport și mișcare, 41% despre limbi străine, iar 38% despre muzică.

Gustul, obișnuința și prețul influențează alegerea gustărilor

În categoria gustărilor și băuturilor, 73% dintre copiii intervievați spun că un produs bun trebuie să fie gustos, 44% preferă să fie ceva ce consumă de obicei, iar 33% menționează un preț bun. Importanța aprobării părinților diferă în funcție de vârstă: 48% dintre copiii de 8–10 ani consideră important ca produsul să fie acceptat și de părinți, comparativ cu 9% dintre cei de 14–16 ani.

„Generația Alpha crește într-o lume în care smartphone-ul, TikTok-ul, gamingul și inteligența artificială sunt lucruri firești, nu tehnologii noi. Având acces la informație, copiii influențează produsele cumpărate și brandurile luate în considerare. Pentru companii, este important să înțeleagă felul în care această generație își formează preferințele, nu doar momentul în care va deveni independentă financiar,” a declarat Traian Năstase, Managing Partner, iSense Solutions.

„Într-o piață media tot mai fragmentată, înțelegerea comportamentului consumatorilor este esențială pentru construirea unor strategii de business și de comunicare eficiente. Datele ne ajută să identificăm nu doar unde se află publicul, ci și ce îi influențează alegerile, astfel încât brandurile să poată dezvolta campanii relevante, să aleagă canalele potrivite și să își optimizeze investițiile în publicitate,”  subliniază Ionuț Datcu, CEO WOPA.

Studiul analizează opt domenii de consum

Cercetarea acoperă opt domenii: bunuri de consum larg; retail și E-commerce; telecomunicații și dispozitive; educație și tehnologie educațională; servicii bancare și educație financiară; industria farmaceutică, sănătate și nutriție; jucării, media, streaming și jocuri video; restaurante cu servire rapidă, restaurante și timp liber în familie. Analiza include și un profil general al consumatorului, referitor la valori, interese, stil de viață, consum de media, personalitate și motivații.

Studiul a fost prezentat pe 15 octombrie 2026, la București, în fața a peste 70 de profesioniști din marketing și comunicare, de Traian Năstase, Managing Partner, și Laura Roșca, Director Cercetare Calitativă la iSense Solutions. Evenimentul a inclus un panel de peste o oră, în care patru tineri din Generația Alpha au răspuns întrebărilor publicului.

Cercetarea combină metode calitative și cantitative pentru a surprinde perspectivele copiilor din Generația Alpha și ale părinților și pentru a permite comparații cu populația generală. Componenta calitativă a cuprins 14 interviuri în profunzime cu copii și părinții lor, fiecare completat de o explorare etnografică.

Componenta cantitativă, cu acoperire națională, a folosit metode CAWI (interviuri online) și față în față. Au fost realizate 1.300 de chestionare în rândul populației generale, pe un eșantion reprezentativ la nivel național, dintre care 601 completate de părinți ai copiilor din Generația Alpha, precum și 250 de chestionare în rândul copiilor cu vârste între 8 și 16 ani. Interviurile cu copiii au fost realizate prin platforma iSense iDive, cu înregistrare audio-video pentru 100% dintre acestea și control al calității datelor.

Rezolv Energy, producătorul independent de energie regenerabilă susținut de Actis și Mubadala, și Ahold Delhaize au semnat un acord virtual de achiziție de energie (Virtual Power Purchase Agreement – VPPA) pe 10 ani pentru energia electrică regenerabilă generată de două dintre proiectele majore ale Rezolv Energy din România: proiectul Dama Solar, de 1,3 GWp, și parcul eolian Dunărea East, de 300 MW.

VPPA-ul va acoperi anual 370 GWh de energie electrică regenerabilă de la cele două proiecte. Este unul dintre cele mai mari acorduri corporative de energie regenerabilă semnate vreodată în Europa de Sud-Est și unul dintre primele din România care combină energia solară și cea eoliană într-o singură tranzacție.

Împreună, cele două proiecte ar urma să genereze aproximativ 2.580 GWh de energie electrică pe an – echivalentul a aproape 5% din consumul total de energie electrică al României în 2025 – iar Ahold Delhaize va contracta aproximativ 14% din producția cumulată a celor două proiecte.Compania va primi Garanții de Origine pentru o perioadă de 10 ani, începând cu intrarea în exploatare comercială a celor două proiecte, în 2029.

Acordul este primul PPA virtual semnat atât pentru Dama Solar, cât și pentru Dunărea East și confirmă cererea corporativă tot mai mare pentru energie regenerabilă la scară largă în România. Tranzacția reprezintă al optulea PPA virtual încheiat de Rezolv Energy în România și Bulgaria și primul cu o companie din sectorul retail.

Despre Dama Solar și Dunărea East

Dama Solar este un proiect fotovoltaic de 1,3 GWp situat în județul Arad, în vestul României, care va deveni, odată intrat în funcțiune, cel mai mare proiect de energie regenerabilă onshore din Uniunea Europeană. Parcul solar se va întinde pe peste 1.000 de hectare și va genera anual aproximativ 1.800 GWh de energie curată – echivalentul a circa 36% din producția totală de energie electrică solară a României în 2025.[1]

În cadrul amplasamentului Dama Solar, Rezolv Energy a alocat 82 de hectare pentru o zonă dedicată conservării și refacerii naturii, pe un teren care ar fi putut fi altfel dezvoltat pentru producția de energie – una dintre cele mai mari zone de restaurare a naturii inițiate de sectorul privat și integrate într-un proiect solar din Europa.

Dunărea East este un parc eolian de 300 MW situat în județul Constanța și face parte din parcurile eoliene Dunărea East & West, unul dintre cele mai mari proiecte eoliene onshore din Europa.

Ambele proiecte au obținut Contracte pentru Diferență (CfD) în cadrul celei de-a doua licitații CfD desfășurateîn România în 2025. Cele trei oferte câștigătoare au totalizat o capacitate cumulată de 731,2 MW.

Lenka Duskova, CFO Ahold Delhaize Europe & Indonesia, a declarat: „Ne bucurăm să sprijinim dezvoltarea acestor proiecte eoliene și solare din România, care vor aduce capacitate regenerabilă nouă în rețea și vor contribui la un viitor mai sustenabil pentru comunitățile pe care le deservim.”

Alastair Hammond, CEO Rezolv Energy, a declarat: „Acesta este unul dintre cele mai mari și mai importante acorduri corporative de energie regenerabilă semnate vreodată în Europa de Sud-Est. Angajându-se să contracteze o parte atât de semnificativă din producția acestor două proiecte de referință, Ahold Delhaize a devenit un investitor corporativ esențial în tranziția energetică a României.”

Jaroslava Korpanec, Head of Central and Eastern Europe, Infrastructure, Actis, a declarat: „Acesta este primul PPA virtual care acoperă atât Dama Solar, cât și Dunărea East, și primul încheiat de Rezolv Energy cu un retailer. Considerăm că acest acord arată modul în care tot mai multe companii din sectoare diferite își vor asigura energie regenerabilă în România: pe termen lung, în volume mari și din surse solare și eoliene.”

Rezolv Energy deține un portofoliu de 2,8 GW de proiecte de energie regenerabilă la scară largă, aflate în exploatare, în construcție sau în stadiu avansat de dezvoltare în Europa de Sud-Est. Pe lângă Dama Solar și Dunărea East & West, portofoliul include parcul eolian VIFOR, de 461 MW, din județul Buzău, România, a cărui primă etapă a intrat în exploatare comercială în octombrie 2026, precum și parcul solar St. George, de 225 MW, din Bulgaria, pus în funcțiune în mai 2026.

[1]Potrivit datelor Ember, România a produs 4,96 TWh de energie electrică din surse solare în 2025. Cu o producție anuală estimată la 1,8 TWh, Dama Solar ar reprezenta, prin urmare, 36,3% din acest total.

În contextul în care 95% dintre companiile românești nu utilizează încă inteligența artificială, Roweb dezvoltă o nouă generație de agenți AI, concepuți pentru a simplifica și accelera adoptarea acestei tehnologii în mediul de business din România. Prin soluții care automatizează activități repetitive și se integrează în procesele existente, compania își propune să ajute firmele românești să reducă decalajul față de restul Europei. Una dintre primele direcții comerciale vizează clinicile medicale și stomatologice, unde un agent vocal AI poate prelua apeluri, oferi informații și gestiona programări, inclusiv în afara programului de lucru.  

Aproape patru din zece pacienți care contactează telefonic o clinică pentru o programare nouă nu reușesc să obțină una la prima interacțiune. Potrivit unei analize MedOcean, realizată pe baza a peste 100.000 de convorbiri și prezentată de Agerpres în ianuarie 2026, 39,6% dintre solicitările de programare nouă rămân nefinalizate la primul apel. 

În aproape jumătate dintre aceste situații (48,9%), problema este lipsa disponibilității sau absența unei alternative clare oferite pacientului. Studiul arată și cât de mult contează răspunsul primit: atunci când pacientului i se poate oferi o programare în aceeași zi, rata de finalizare ajunge la 88,35%, în timp ce disponibilitatea neclară sau amânată este asociată cu o rată de doar 5,84%. 

Aceste cifre evidențiază o problemă concretă pentru clinicile medicale și stomatologice: fiecare apel reprezintă o oportunitate de programare, însă personalul recepției nu poate gestiona întotdeauna toate solicitările, mai ales în perioadele aglomerate sau în afara programului de lucru. 

În acest context, Roweb dezvoltă prin platforma Roweb.ai un agent vocal bazat pe inteligență artificială, conceput pentru a prelua o parte dintre interacțiunile telefonice cu pacienții și pentru a automatiza activitățile repetitive ale recepției. 

Telefonul rămâne esențial pentru programările medicale din România 

Datele Eurostat arată că, în 2024, doar 9,1% dintre români au utilizat un website sau o aplicație pentru a face o programare medicală, comparativ cu 39,8% la nivelul Uniunii Europene. 

Diferența indică un nivel redus de utilizare a programărilor online în România și explică de ce îmbunătățirea interacțiunilor telefonice rămâne relevantă pentru furnizorii de servicii medicale. 

Mai mult, analiza arată că aproximativ 19% dintre apelurile către clinici sunt exclusiv solicitări de informații. Pacienții întreabă despre prețuri, servicii, condițiile consultațiilor sau posibilitatea de decontare prin asigurări, fără să solicite imediat o programare. 

O parte dintre aceste interacțiuni pot fi gestionate automat, permițând personalului să se concentreze asupra pacienților prezenți în clinică și asupra situațiilor care necesită intervenție umană. 

Roweb dezvoltă un agent AI care poate prelua rolul unui asistent de recepție 

Agentul vocal AI dezvoltat de Roweb este conceput pentru clinicile medicale și stomatologice care doresc să reducă numărul solicitărilor telefonice rămase fără răspuns și să simplifice gestionarea programărilor. 

Soluția poate fi configurată pentru a răspunde apelurilor în afara programului, în perioadele aglomerate sau atunci când personalul recepției este ocupat. 

Agentul poate comunica verbal cu pacienții, poate oferi informații despre serviciile clinicii, tarife și condițiile de programare și poate gestiona solicitări de programare sau reprogramare, în funcție de integrarea cu sistemele și regulile fiecărei clinici. 

În cazul în care pacientul solicită un interval indisponibil, sistemul poate identifica și propune alternative atunci când are acces la informațiile actualizate din agenda clinicii. Situațiile care necesită evaluare medicală sau intervenție umană rămân în responsabilitatea personalului. 

Scopul nu este înlocuirea recepționerilor, ci preluarea unei părți dintre activitățile repetitive și reducerea presiunii asupra echipelor. 

„Un pacient care sună la o clinică are nevoie de un răspuns clar, nu de încă o încercare de a contacta recepția. Inteligența artificială poate prelua o parte dintre aceste interacțiuni, poate oferi informații și poate ajuta la gestionarea programărilor. Pentru noi, valoarea unui agent AI trebuie să se vadă într-un proces concret: câte apeluri a preluat, câte solicitări a gestionat și cât timp a economisit echipei”, declară Cristian Ducu, AI Product & GTM Lead la Roweb. 

România, ultima în Uniunea Europeană la utilizarea AI în companii 

Lansarea soluției vine într-un moment în care România înregistrează cel mai redus nivel de adoptare a inteligenței artificiale în rândul companiilor din Uniunea Europeană. 

Potrivit Eurostat, în 2025, doar 5,2% dintre întreprinderile românești cu cel puțin 10 persoane ocupate utilizau tehnologii AI, comparativ cu 20% la nivel european. În Danemarca, proporția ajungea la 42%, în Finlanda la 37,8%, iar în Suedia la 35%. 

Totuși, simpla adoptare a AI nu garantează creșterea productivității. Datele Gartner publicate pe 26 octombrie 2026 arată că, deși 77% dintre membrii consiliilor de administrație se așteaptă la creșterea productivității și reducerea costurilor prin AI, doar 3% dintre organizații depășesc obiectivele de economisire prin productivitate. În același timp, 38% dintre companii au depășit bugetele alocate AI, iar 85% intenționează să crească investițiile în anul următor. 

Pentru Roweb, aceste date evidențiază o provocare importantă: companiile trebuie să accelereze adoptarea inteligenței artificiale, dar și să se asigure că investițiile generează rezultate concrete. În acest context, Roweb își extinde portofoliul de soluții AI și dezvoltă agenți inteligenți care pot fi integrați în procesele existente ale companiilor, fără investiții majore în infrastructură sau schimbări radicale ale modului de lucru. Abordarea companiei pornește de la automatizarea unor activități bine definite, cu rezultate care pot fi măsurate direct, precum reducerea timpului de procesare a documentelor, preluarea apelurilor sau eficientizarea interacțiunilor cu clienții. Prin Roweb.ai, compania urmărește să simplifice și să accelereze adoptarea AI în România, oferind soluții adaptate nevoilor reale ale organizațiilor. 

De la 19 minute la 2,5 minute: un exemplu de automatizare AI dezvoltat de Roweb 

Experiența Roweb în dezvoltarea soluțiilor AI include și automatizarea procesării documentelor. 

Pentru compania de recrutare Talisman, Roweb a dezvoltat AICV, o soluție care utilizează inteligența artificială pentru citirea CV-urilor, extragerea informațiilor și actualizarea profilurilor candidaților. 

Într-un scenariu operațional documentat, timpul total necesar procesării unui CV, inclusiv verificarea umană, a fost redus de la 19 minute la aproximativ 2,5 minute, echivalentul unei economii de timp de 87%. 

Procesarea automată durează între 15 și 60 de secunde, iar soluția poate atinge o acuratețe de peste 95% pentru anumite categorii de informații extrase. 

Acest proiect arată cum automatizarea unor operațiuni repetitive poate produce rezultate cuantificabile, păstrând intervenția umană în etapele în care este necesară. 

Agenții AI, utilizați și în asigurări și în procesele de producție 

Pe lângă agentul vocal AI pentru clinici, Roweb dezvoltă soluții AI pentru alte procese de business, inclusiv gestionarea inițială a solicitărilor de daună în industria asigurărilor. 

Compania dezvoltă și soluții de analiză a imaginilor bazate pe inteligență artificială, care pot fi adaptate proceselor de producție pentru identificarea pieselor defecte și a neconformităților, sprijinind automatizarea controlului calității. 

Prin Roweb.ai, compania oferă servicii de dezvoltare AI personalizată, inginerie de date, automatizare a proceselor și integrare a inteligenței artificiale în aplicațiile și sistemele existente ale organizațiilor. 

Fondată în 2004 la Pitești, Roweb este o companie românească de dezvoltare software, cu peste 130 de specialiști și clienți în peste 30 de țări. Compania furnizează soluții software personalizate pentru industrii precum eCommerce, sănătate, resurse umane, turism și servicii financiare. Prin Roweb.ai, compania dezvoltă agenți AI și soluții de automatizare pentru procese de business. 

Surse 

• Agerpres, 30 ianuarie 2026, Studiu: Clinicile pierd patru din zece pacienți încă de la primul apel pentru o programare: https://agerpres.ro/sanatate/2026/01/30/studiu-clinicile-pierd-patru-din-zece-pacienti-inca-de-la-primul-apel-pentru-o-programare–1523698 

• Eurostat, Making an appointment with a practitioner via a website, 2024: https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/isoc_ci_ac_i 

• Eurostat, 20% of EU enterprises use AI technologies, 11 decembrie 2025: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20251211-2 

• Gartner, Gartner HR Research Finds 77% of Board Members Expect AI to Deliver Productivity and Cost Savings, 26 octombrie 2026: https://www.gartner.com/en/newsroom/press-releases/2026-10-26-gartner-hr-research-finds-77-percent-of-board-members-expect-ai-to-deliver-productivity-and-cost-savings-yet-just-3-percent-of-organizations-exceed-cost-savings-goals-via-productivity 

• Roweb, AICV – AI-Powered CV Processing Assistant: https://roweb.com/aicv-ai-powered-cv-processing-assistant.html 

Piața de investiții imobiliare din România a ajuns, după trei decenii de dezvoltare, la volume apropiate de 1 miliard de euro în anii buni, tranzacții de sute de milioane de euro și o bază de investitori mult mai diversă, în care capitalul local joacă un rol tot mai important, arată o analiză Colliers realizată la aniversarea a 30 de ani de activitate în România. Față de începuturile pieței, când investitorii instituționali erau aproape absenți și existau foarte puține clădiri moderne disponibile pentru investiții, diferența este substanțială , subliniază consultanții Colliers. Evoluția a trecut prin boom, criză, revenire și, mai recent, prin ajustarea prețurilor la costuri mai mari de finanțare, dar piața este astăzi mai bine capitalizată și mai rezistentă la șocuri.

În investițiile imobiliare, randamentele arată cât de riscantă sau atractivă este percepută o piață: cu cât riscul scade și competiția pentru active crește, cu atât randamentele tind să scadă, iar prețurile să urce. Din această perspectivă, trecerea României de la randamente de peste 20% la începuturile pieței la niveluri de o singură cifră arată cât de mult s-a schimbat percepția investitorilor în ultimii 30 de ani.

În anii ’90, piața era încă la început. Existau foarte puține clădiri moderne de birouri, centre comerciale sau spații logistice care să poată fi cumpărate ca investiții, iar cele mai multe tranzacții vizau terenuri, companii sau clădiri pentru uz propriu. Un moment important a venit în 2003, când Opera Center și Europe House au fost vândute către fondurile austriece CA Immo și Europolis, la randamente de aproximativ 12,5%. Aceste tranzacții au marcat intrarea României pe radarul investitorilor instituționali.

Până atunci, piața a fost dominată de câțiva investitori privați, inclusiv grupuri israeliene, care cumpărau clădiri mici de birouri la randamente de 18 – 22%. Nivelurile foarte ridicate reflectau riscul perceput atunci de investitori. În doar câțiva ani, însă, creșterea economiei și apropierea aderării la Uniunea Europeană au schimbat rapid această percepție și au atras tot mai mult capital străin.

„Dacă ne uităm la piața de acum 30 de ani și la cea de astăzi, diferența este uriașă. Atunci existau puține clădiri potrivite pentru investiții mari. Astăzi, avem tranzacții de sute de milioane de euro, investitori locali care pot cumpăra portofolii importante și o piață care a trecut prin mai multe crize și etape de creștere fără să mai revină la fragilitatea de la începuturi. Asta arată cât de mult s-a maturizat piața”, spune Robert Miklo, Partner, Head of Capital Markets la Colliers.

De la randamente de două cifre la boom-ul din 2007

Între 2004 și 2006, piața a crescut rapid. Valoarea tranzacțiilor a ajuns la aproximativ 850 de milioane de euro în 2006, iar investitorilor austrieci, printre primii activi în România, li s-au alăturat investitori din Marea Britanie, Germania, Franța și Australia. Tot în 2006, Immoeast a cumpărat Polus Center Cluj pentru peste 200 de milioane de euro, prima tranzacție imobiliară din România care a depășit acest prag.

 În acea perioadă, birourile atrăgeau cea mai mare parte a interesului investitorilor, în timp ce logistica era încă un segment aproape ignorat. Situația este foarte diferită astăzi, însă la acel moment birourile dominau preferințele investitorilor.

Aderarea la Uniunea Europeană a accelerat și mai mult piața. În 2007, tranzacțiile au ajuns la aproximativ 1,5 miliarde de euro, un nivel pe care România nu avea să-l mai atingă timp de peste un deceniu. Tot atunci, America House a fost vândută către Natixis pentru 120 de milioane de euro, la un randament de 5,5%, cel mai scăzut înregistrat până atunci în România. La acel moment, randamentul se număra printre cele mai scăzute din regiunea CEE. Reducerea randamentelor de la niveluri de două cifre la 5,5% într-un interval de numai câțiva ani arată cât de repede s-a schimbat percepția investitorilor asupra pieței locale. Randamentul de 5,5% nu a mai fost egalat ulterior pe piața românească.

Criza financiară a schimbat brusc piața. În 2009, valoarea tranzacțiilor a coborât la aproximativ 100 de milioane de euro, cu circa 90% sub nivelul anului anterior. Nu dispăruseră doar cumpărătorii; proprietarii și investitorii ajunseseră să vadă foarte diferit valoarea activelor. În aceste condiții, multe tranzacții nu s-au mai închis, iar piața a rămas aproape blocată câțiva ani.

Anii de criză au schimbat însă și profilul investitorilor. Au apărut cumpărători dispuși să intre pe active la prețuri mai mici, iar jucători precum NEPI au folosit această perioadă pentru a-și construi portofolii importante. Piața care a ieșit din criză era mai bine capitalizată, cu investitori mai ancorați pe termen lung și mai puțin dependentă de banii care intrau și ieșeau rapid din România în funcție de contextul extern.

Capitalul local a devenit unul dintre principalii jucători

Din 2014, piața a intrat într-o etapă mai stabilă. Volumul tranzacțiilor a urcat din nou aproape de 1 miliard de euro, iar în anii următori activitatea s-a menținut, în general, între aproximativ 650 și 900 de milioane de euro anual. Diferența față de boom-ul din 2007 a fost însă structura investitorilor: piața nu mai depindea doar de capital occidental, iar investitorii regionali și locali au început să joace un rol tot mai important.

Pentru prima dată, piața a început să aibă și o bază mai stabilă de capital local și regional, capabilă să susțină tranzacții inclusiv în perioade în care apetitul investitorilor occidentali scădea. Această schimbare a redus dependența de fluxurile de capital venite din marile centre financiare europene și a făcut piața mai puțin vulnerabilă la schimbările bruște de sentiment extern.

În aceeași perioadă, maturizarea s-a extins dincolo de birouri și retail. În 2018, Europolis Park, unul dintre cele mai importante proiecte logistice din apropierea Bucureștiului, a fost tranzacționat pentru aproximativ 200 de milioane de euro, stabilind un reper pentru segmentul industrial și logistic. Evoluția este cu atât mai relevantă cu cât, cu numai un deceniu înainte, logistica era încă un segment aproape ignorat de investitori.

Un moment simbolic a venit în 2022, când piața a înregistrat un volum de aproximativ 1,25 miliarde de euro, cel mai bun an de după criza financiară. Cea mai mare tranzacție a fost vânzarea portofoliului CA Immo către Pavăl Holding, pentru 377 de milioane de euro, cea mai mare tranzacție imobiliară din România. Dacă recordurile din anii 2000 erau stabilite de capital internațional, tranzacția din 2022 a arătat că investitorii români au ajuns să cumpere active de dimensiuni comparabile cu cele ale marilor fonduri externe.

„Una dintre cele mai mari schimbări este că avem astăzi mult mai mult capital local și regional în piață. Nu mai depindem la fel de mult de deciziile investitorilor din marile centre financiare din Europa. Investitorii români pot susține acum tranzacții mari și, de multe ori, privesc aceste active pe termen lung. Asta face piața mai stabilă și îi dă o bază mai solidă atunci când contextul extern se schimbă”, explică Robert Miklo.

Pandemia a fost un test important pentru piață, punctează consultanții Colliers în raportul realizat la aniversarea a 30 de ani de activitate în România. Deși primele luni din 2020 au adus multă incertitudine și au amânat unele decizii, anul s-a încheiat cu tranzacții de aproape 900 de milioane de euro. Cea mai mare a fost cumpărarea portofoliului de birouri NEPI Rockcastle de către AFI Europe, pentru 307 milioane de euro, una dintre cele mai mari tranzacții realizate pe piața locală de birouri.

Pandemia a schimbat și ce caută investitorii. Spațiile industriale și logistice, considerate mult timp mai puțin atractive decât birourile sau retailul, au devenit unele dintre cele mai căutate active, susținute de creșterea comerțului online și de nevoia unor lanțuri de aprovizionare mai sigure. În același timp, investitorii au devenit mai atenți când aleg clădiri de birouri sau centre comerciale și diferențiază mult mai clar între proprietățile foarte bune și cele cu perspective mai slabe.

O piață mai matură, dar încă mai ieftină decât Europa Centrală

Creșterea dobânzilor din 2022 – 2023 a adus un nou test pentru piață. Finanțarea mai scumpă a pus presiune pe prețuri, iar valoarea tranzacțiilor a coborât spre 500 de milioane de euro în 2023, înainte să revină la aproape 700 de milioane de euro în 2024. Față de criza din 2009, diferența a fost că, de această dată, nu au existat aceleași probleme legate de active sau aceeași teamă privind piața în ansamblu. Chiriile s-au menținut sau au crescut în majoritatea segmentelor, iar ajustarea a fost în primul rând una de preț, pe măsură ce cumpărătorii și vânzătorii s-au adaptat la noile costuri de finanțare.

În 2025 și 2026, piața a început să se stabilizeze, pe măsură ce diferențele dintre prețurile cerute de vânzători și cele oferite de cumpărători s-au redus. Un semnal bun este că cele mai mari două tranzacții de birouri din 2025 au fost realizate de investitori aflați la prima achiziție în România, ceea ce arată că piața continuă să atragă capital nou, nu doar investiții din partea jucătorilor deja prezenți aici. Tendința a continuat și în 2026: valoarea tranzacțiilor s-a apropiat de 700 de milioane de euro după primele trei trimestre, iar piața are șanse reale să depășească din nou pragul de 1 miliard de euro până la finalul anului.

România rămâne în același timp mai atractivă ca preț decât piețele mai mature din regiune. Randamentele sunt încă mai ridicate decât în Europa Centrală și Occidentală, ceea ce înseamnă că investitorii pot obține venituri mai mari raportat la prețul plătit pentru un activ. Diferența față de Europa Occidentală este în prezent de aproximativ 3 – 4 puncte procentuale, iar România rămâne și peste piețe precum Polonia sau Cehia. În anii anteriori pandemiei, spre exemplu, randamentele prime pentru birouri din România erau cu aproximativ 150 – 250 de puncte de bază peste cele din Varșovia sau Praga, ceea ce ilustrează atât diferența de risc perceput, cât și potențialul de convergență.

Pentru următorii ani, consultanții Colliers se așteaptă la o piață mai echilibrată între principalele tipuri de proprietăți. Industrialul și logistica și-au câștigat un loc important în preferințele investitorilor, marcând una dintre cele mai spectaculoase schimbări structurale ale ultimelor trei decenii: de la un segment aproape ignorat la începuturile pieței la una dintre cele mai căutate clase de active astăzi.

Birourile și retailul rămân, la rândul lor, segmente relevante. În același timp, baza de investitori este mai diversă decât în trecut: capitalul local și regional are o prezență tot mai puternică, investitorii din Europa Occidentală revin în atenție, iar interesul din Asia și Orientul Mijlociu este în creștere.

„Retailul spune foarte bine povestea acestei piețe. În 2006, Polus Center Cluj a devenit prima tranzacție din România care a depășit pragul de 200 de milioane de euro. Douăzeci de ani mai târziu, investitorii își îndreaptă din nou atenția către retail, însă cu criterii foarte diferite. După pandemie, cumpărătorii nu mai tratează retailul ca pe o singură categorie. Centrele comerciale dominante și parcurile de retail bine amplasate, cu trafic constant și chirii sustenabile, atrag un interes puternic, inclusiv din partea investitorilor locali, în timp ce activele mai slabe sunt evaluate diferit. Acest grad de selecție este un semn al unei piețe mature, care a câștigat tot mai multă lichiditate în ultimii cinci ani, evoluție care a culminat în 2026 cu cea mai mare tranzacție de retail de până acum, în valoare de aproximativ 300 de milioane de euro”, spune Simina Niculiță, Director, Capital Markets și Head of Retail la Colliers

tbi bank își extinde prezența în zona finanțărilor pentru servicii medicale printr-un nou parteneriat cu dROOT, platformă românească de management pentru cabinete și clinici medicale, folosită de peste 1.200 de unități. Prin această colaborare, soluția de finanțare tbi este integrată direct în software-ul utilizat de cabinete, astfel încât pacienții să poată accesa mai simplu și mai flexibil opțiuni de finanțare pentru serviciile medicale de care au nevoie.

Integrarea permite cabinetelor care folosesc dROOT să ofere finanțarea tbi direct în fluxul lor curent de lucru, fără procese separate sau soluții suplimentare. Pentru pacienți, asta înseamnă acces mai rapid la opțiuni de plată flexibile, iar pentru cabinete, posibilitatea de a integra finanțarea într-o platformă care gestionează deja programările, fișele de pacienți, imagistica, documentația medicală, facturarea și rapoartele.

„Serviciile medicale sunt o zonă în care accesul rapid la finanțare poate conta foarte mult în decizia pacientului. Prin integrarea soluției tbi direct în dROOT, simplificăm atât procesul pentru cabinete, cât și accesul pacienților la finanțare. Este un pas firesc în strategia noastră de a aduce soluții de plată flexibile cât mai aproape de momentul în care apare nevoia”, spune Sergiu Cioflică, Regional Partners Enabling Sales Manager, tbi bank.

Parteneriatul extinde ecosistemul tbi bank din zona serviciilor medicale și integrează finanțarea direct în instrumentele digitale pe care cabinetele le folosesc deja în activitatea curentă. Dezvoltat în România și activ de peste 13 ani, dROOT funcționează pe principiul One Point Entry și reunește într-o singură platformă funcționalitățile esențiale pentru administrarea cabinetelor și clinicilor medicale, iar integrarea soluției tbi adaugă acum și o componentă de finanțare accesibilă direct din platformă. 

„Ne-am construit platforma în jurul ideii că un cabinet trebuie să poată gestiona cât mai multe procese dintr-un singur loc. Integrarea soluției de finanțare tbi completează această abordare și le oferă cabinetelor încă un instrument util în relația cu pacienții. Pentru noi, digitalizarea înseamnă nu doar eficiență administrativă, ci și o experiență mai simplă și mai flexibilă pentru pacient”, spune Palotás Tibor, administrator, dROOT Solutions.

eMAG organizează pe 6 noiembrie cea de-a 16-a ediție de Black Friday, ziua cu cele mai multe reduceri din an. Clienții vor avea la dispoziție peste 1,8 milioane de produse la cel mai mic preț din an, alături de oferte speciale la servicii, experiențe și produse din afara categoriilor tradiționale. Livrările comenzilor de Black Friday vor începe chiar din 6 noiembrie, când peste 500.000 de produse vor pleca din depozitele eMAG în primele 24 de ore, iar toate comenzile vor ajunge la clienți până pe 21 noiembrie.

Pentru ediția din acest an, eMAG estimează vânzări de 1,04 miliarde de lei, cu aproximativ 50 de milioane de lei peste rezultatul din 2025. Potrivit unui studiu Kantar, peste 90% dintre români sunt familiari cu Black Friday și peste 56% dintre aceștia intenționează să cumpere ceva în această ediție, și au planificat un buget mediu de aproape 3.600 de lei, față de aproximativ 3.300 de lei anul trecut.

„Black Friday rămâne cel mai așteptat moment de shopping, cu atât mai mult într-un an în care bugetele românilor au fost sub presiune. Am văzut în studii că bucuria este sentimentul cel mai puternic asociat cu achizițiile de Black Friday, iar noi am pregătit o ofertă pe măsura așteptărilor clienților, cu peste 1,8 milioane de produse la cel mai mic preț din an, surprize și premii. În același timp, prin eMAG Wallet, clienții eligibili pot cumpăra produsele de care au nevoie și pot eșalona plata în 12 rate fără dobândă, fără costuri suplimentare, și se pot bucura de ofertele de Black Friday fără presiune pe bugetul personal”, a declarat Tudor Manea, CEO eMAG.

De Black Friday, clienții eligibili pot utiliza eMAG Wallet pentru cumpărături în limita unui buget de până la 10.000 de lei, cu posibilitatea de a plăti în 12 rate fără dobândă. În plus, prin cardurile de credit ale băncilor partenere, clienții pot achita cumpărăturile în până la 36 de rate fără dobândă, în funcție de condițiile aplicabile.

Genius Elite, abonamentul cu beneficii de până la 1.500 de lei/an, lansat direct la preț de Black Friday

De Black Friday, clienții noi pot achiziționa abonamentele Genius la prețuri speciale, disponibile nu doar pe 6 noiembrie, ci timp de două săptămâni:

• Genius Light: 34,99 lei pe an, în loc de 69,99 lei
• Genius Premium: 119,99 lei pe an, în loc de 199,99 lei
• Genius Elite: 499,99 lei pe an, în loc de 699,99 lei

Genius Elite, lansat oficial astăzi, include beneficii în valoare de peste 1.500 de lei pe an, printre care livrări gratuite nelimitate pentru comenzile eligibile, abonamente Apple TV și HBO Max, livrări nelimitate prin Glovo și acces la două cărți pe lună în Voxa. Pentru cei care nu încă un abonament Genius, dar vor să îl testeze, Genius Light este disponibil la prețul de 0,99 lei pentru prima lună.

Ofertă de Black Friday la eMAG mai bogată, premii și surprize

Pe 6 noiembrie, eMAG și partenerii din Marketplace au pregătit oferte în toate categoriile:

• 100.000 de televizoare
• 700.000 de electrocasnice mici
• 2 milioane de articole fashion
• 4 milioane de produse cosmetice
• 400.000 de smartphone-uri și gadgeturi
• 150.000 de laptopuri și echipamente IT
• 100.000 de frigidere și mașini de spălat
• 1 milion de produse pentru casă și bricolaj

Produse speciale și premiere de Black Friday

Oferta de Black Friday include și anul acesta produse și servicii speciale, de la mașini și aur până la servicii medicale, festivaluri și vacanțe:

• Peste 100.000 de vouchere de cumpărături la Freshful, Auchan, Profi și Hambar, cu reduceri de până la 98%, și peste 12.000 de vouchere Domino’s Pizza
• Peste 500 de mașini de la 19 mărci, cu reduceri de până la 30.000 de euro
• Peste 139.000 de abonamente și servicii medicale
• Peste 50.000 de bilete la festivaluri
• Peste 47.000 de nopți de cazare, cu reduceri de până la 55%
• Peste 24.000 de abonamente la platforme de streaming
• Peste 17.000 de vouchere pentru bilete de avion
• Peste 150 de kilograme de aur și argint
• Peste 117 tone de carne de porc și mezeluri
• Peste 7.500 de experiențe de relaxare la Therme și Dino Park
• 4.000 de vouchere la WorldClass
• 5000 de bilete la Teatrul National „Radu Stanca” Sibiu, inclusiv la teatru online cu până la 50% reducere
• Mii de echipamente oficiale de la Rapid, Dinamo și FCSB

În premieră, eMAG introduce de Black Friday mystery box-uri, în ofertă fiind incluse mii de cutii-surpriză al căror conținut are o valoare mai mare decât prețul plătit, dar și 100 de pachete de zbor cu avion privat și peste 24.000 de pachete de servicii medicale veterinare, cu reduceri de până la 67%.

În plus, de Black Friday, eMAG oferă premii în valoare totală de peste 2 milioane de lei prin „Agită și câștigă”, un joc interactiv disponibil în aplicație, prin care clienții pot câștiga televizoare, laptopuri, frigidere și multe alte premii.

Nu în ultimul rând, clienții sunt răsplătiți cu eMAG Points pentru pregătirea cumpărăturilor, prin parcurgerea pașilor din Ghidul de Black Friday, în perioada 2-5 noiembrie. Pe 6 noiembrie, eMAG lansează în premieră Hubul personalizat de oferte: pe parcursul zilei, fiecare client primește vouchere și eMAG Points alese pentru el, în funcție de provocările pe care le alege, iar punctele se transformă ulterior în vouchere. 

Contractul semnat cu CNAIR marchează startul unei direcții strategice de extindere a activității de retail a companiei

OSCAR Downstream, cea mai mare companie independentă de distribuție a carburanților din România, cu capital 100% românesc, anunță semnarea contractului de concesiune cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru dezvoltarea și operarea a două spații de servicii pe Autostrada Moldovei A7, pe tronsonul Buzău–Focșani.

Contractul, încheiat pentru o perioadă de 30 de ani, presupune o investiție totală de 70 de milioane de lei și vizează construirea, echiparea, operarea și întreținerea a două spații de servicii amplasate la kilometrul 131 al autostrăzii, în zona localității Milcovul, câte unul pe fiecare sens de circulație.

Investiția marchează un nou pas în evoluția OSCAR Downstream, de la dezvoltarea unei infrastructuri naționale integrate de distribuție a carburanților și a serviciilor dedicate companiilor, către proiecte complexe de infrastructură rutieră, care reunesc alimentarea cu carburanți, servicii pentru călători, facilități pentru transportatori și soluții de mobilitate electrică. Proiectul valorifică experiența companiei în dezvoltarea și administrarea infrastructurii proprii și completează strategia de investiții pe termen lung în România.

„OSCAR Downstream este o companie construită în România, cu capital românesc, care a crescut prin investiții, consecvență și încredere în potențialul acestei piețe. În cei 25 de ani, am demonstrat că putem dezvolta un business competitiv, cu o infrastructură solidă și viziune pe termen lung. Astăzi, prin investiția de 70 de milioane de lei pe Autostrada Moldovei, facem un nou pas în această direcție. Este mai mult decât o extindere a activității noastre. Este confirmarea faptului că avem experiența, resursele și ambiția de a contribui la dezvoltarea României. Suntem mândri de ceea ce am construit și continuăm să investim aici, în România, cu aceeași încredere în viitor.”, declară Nicolae Bănică, CEO OSCAR Downstream.

Infrastructură modernă pentru transport și mobilitate

Cele două spații de servicii vor integra facilități moderne de alimentare, parcare, odihnă și servicii comerciale, adaptate atât nevoilor conducătorilor de autoturisme, cât și nevoilor transportatorilor profesioniști.

Fiecare amplasament va include stații de distribuție a carburanților, spații comerciale și de alimentație, parcări pentru autoturisme, autocamioane și autocare, precum și grupuri sanitare accesibile inclusiv persoanelor cu dizabilități.

O componentă importantă a proiectului o reprezintă amenajarea parcărilor securizate pentru autocamioane, cu nivel de certificare de tip „Argint” (Silver Parking), dotate cu facilități dedicate șoferilor profesioniști, inclusiv toalete și dușuri. Acestea vor contribui la îmbunătățirea condițiilor de siguranță și confort pentru transportatori, pe unul dintre principalele coridoare rutiere aflate în dezvoltare în România.

Proiectul integrează, de asemenea, infrastructură de reîncărcare pentru mobilitatea electrică, printr-un parteneriat cu PPC Blue, parte a grupului PPC. Fiecare spațiu de servicii va dispune de cel puțin patru puncte de încărcare de 150 kW pentru vehicule electrice ușoare și cel puțin șapte puncte de minimum 350 kW pentru vehicule electrice grele. PPC Blue România intră în proiect pentru componenta de încărcare și asigură implementarea stațiilor, racordarea la rețeaua electrică și întreținerea lor pe toată durata concesiunii. Alegerea unui partener ce poate să susțină exigențele de calitate ale OSCAR Downstream, este definitorie pentru investițiile in logistică ale companiei. 

„Proiectul de pe Autostrada A7 reprezintă o evoluție firească a strategiei OSCAR Downstream, construită în jurul dezvoltării infrastructurii și a serviciilor integrate pentru mobilitate și transport. Experiența acumulată deja în operarea unei rețele naționale complexe ne permite să abordăm această investiție dintr-o perspectivă pe termen lung, în care eficiența operațională, calitatea serviciilor și adaptarea la noile cerințe de mobilitate sunt esențiale. Ne propunem să dezvoltăm două spații de servicii moderne, care să răspundă nevoilor reale ale transportatorilor și ale tuturor celor care utilizează Autostrada Moldovei. Este un proiect prin care extindem competențele OSCAR într-o nouă direcție de business și consolidăm rolul companiei în infrastructura de mobilitate din România.”, declară Silvia Ene, Chief Operating and Strategy Officer, OSCAR Downstream.

O companie românească ce continuă să investească în România

Fondată în 2001, OSCAR Downstream a evoluat de la o companie antreprenorială românească la cel mai mare distribuitor independent de carburanți din România, consolidându-și poziția prin investiții susținute în infrastructură logistică, tehnologii și dezvoltarea serviciilor pentru clienți.

În cei 25 de ani, compania a dezvoltat o infrastructură logistică integrată, bine poziționată la nivel național, cu 7 depozite de carburanți, o capacitate extinsă de stocare de peste 70.000 mc, o flotă proprie de peste 100 de autocisterne și o rețea extinsă de distribuție și alimentare. 

Dezvoltarea unei rețele de peste 120 de stații de alimentare, din care fac parte stațiile B2B, OSCAR Drive și franciza de benzinării RO concept OSCAR și investițiile constante în infrastructura logistică reflectă capacitatea companiei de a anticipa și de a răspunde nevoilor pieței, prin soluții dedicate atât mediului de afaceri, cât și consumatorilor individuali.

Investiția de pe Autostrada Moldovei completează această evoluție și extinde prezența OSCAR Downstream într-un segment cu potențial de dezvoltare pe termen lung. Prin acest proiect, OSCAR Downstream își reafirmă angajamentul de a investi în economia românească și de a participa activ la dezvoltarea unei infrastructuri moderne, adaptate nevoilor de mobilitate și transport.

Black Friday 2026 găsește consumatorii români mai atenți la cheltuieli, pe fondul creșterii prețurilor și al presiunii asupra bugetelor personale. Aproape 63% dintre români intenționează să aloce cumpărăturilor de Black Friday sume mai mici decât anul trecut, iar 34% își reduc bugetul cu cel puțin jumătate, potrivit unui sondaj realizat la inițiativa tbi bank. În același timp, aproape 70% dintre respondenți au în plan să cheltuiască maximum 1.000 de lei și doar 6% vor să scoată din buzunar peste 3.000 de lei.

Plata în rate fără dobândă rămâne o opțiune atractivă pentru cei care vor să profite de reducerile de Black Friday, dar nu dispun de întreaga sumă necesară. Aproape 45% dintre respondenți ar cumpăra un produs dorit dacă ar putea achita costul în 4 rate fără dobândă, în timp ce 10% ar accepta plata în rate dacă reducerea obținută ar depăși costul dobânzii. În același timp, aproape 32% declară că nu ar apela la plata în rate nici în aceste condiții. 

Creșterea prețurilor continuă să influențeze puternic deciziile de cumpărare ale românilor, inclusiv în perioadele cu promoții și reduceri. Aproape două treimi dintre respondenți (66%) spun că scumpirile le afectează mult sau destul de mult planurile de cumpărături pentru Black Friday și Crăciun, în timp ce 22% resimt o influență redusă. Doar 6% declară că majorările de prețuri nu le influențează deloc planurile de cumpărături pentru finalul anului.

„Black Friday devine tot mai mult un exercițiu de calcul, în care fiecare leu cheltuit trebuie să merite. Românii intră în sezonul cumpărăturilor cu liste mai scurte și așteptări mai mari de la comercianți. Ei urmăresc tot mai atent prețurile, compară ofertele și sunt tot mai greu de convins să cumpere ceva ce nu le trebuie. În acest context, credem că vor avea de câștigat comercianții care oferă reduceri reale și opțiuni flexibile de plată, adaptate bugetelor tot mai atent gestionate de consumatori”, spune Teodora Șaguna, Head of Shopping Mall Tribe, tbi bank.

Pentru Black Friday 2026, tbi bank estimează o creștere de 35% a numărului de comenzi față de ediția de anul trecut, pe fondul interesului pentru cumpărăturile online și pentru soluțiile flexibile de plată. În același timp, banca extinde oferta aplicației sale de shopping cu noi categorii de produse, inclusiv parfumuri premium și carduri cadou, care pot fi achiziționate în rate. 

Presiunea asupra bugetelor se reflectă și în modul în care românii își evaluează situația financiară față de anul trecut. Aproape jumătate dintre respondenți (47%) spun că situația financiară a gospodăriei lor s-a înrăutățit, 39% apreciază că situația lor financiară a rămas aproximativ la fel și doar 14% declară că o duc mai bine decât în aceeași perioadă din 2025.

Flexibilitatea plății, tot mai importantă în deciziile de cumpărare

Valoarea achiziției influențează decizia românilor de a apela la plata în rate, însă preferințele diferă considerabil în funcție de buget. Aproape 25% dintre respondenți încep să ia în calcul plata în rate pentru achiziții de peste 5.000 de lei, în timp ce 21% indică pragul de 1.000–2.000 de lei. În același timp, aproape 16% iau în calcul această opțiune chiar și pentru cumpărături sub 500 de lei.

Prudența devine una dintre principalele tendințe de Black Friday 2026, românii fiind tot mai selectivi în privința achizițiilor și mai atenți la bugetele disponibile. Aproximativ 44% dintre respondenți spun că vor cumpăra strict produsele de care au nevoie, sperând să le găsească la prețuri mai mici, aproape 13% își stabilesc dinainte un buget și o listă de cumpărături, iar alți 9% așteaptă Black Friday pentru achiziții pe care le-au amânat.

Cei mai mulți intenționează să își finanțeze cumpărăturile de Black Friday din veniturile disponibile sau din economii, apelând într-o măsură mai mică la creditare. Aproape 43% dintre respondenți spun că vor folosi salariul sau veniturile curente, în timp ce 38% vor apela la economiile personale. Totodată, peste 11% intenționează să utilizeze un card de credit sau un credit de nevoi personale pentru achizițiile din perioada reducerilor.

Românii devin mai atenți la valoarea reală a reducerilor și își pregătesc mai bine cumpărăturile de Black Friday. O treime dintre respondenți (33%) spun că vor cumpăra doar dacă reducerea este suficient de mare pentru a merita achiziția, în timp ce 28% urmăresc deja evoluția prețurilor pentru produsele dorite. În același timp, aproape 13% amână cumpărăturile de strictă necesitate pentru a profita de ofertele de Black Friday.

Cumpărătorii sunt destul de rezervați și în privința reducerilor pe care le așteaptă de Black Friday 2026. Peste jumătate (52%) consideră că ofertele vor fi aproximativ la același nivel ca anul trecut, în timp ce aproape 38% se așteaptă la reduceri mai slabe. Doar 10% sunt optimiști și cred că promoțiile din acest an vor fi mai avantajoase decât cele din 2025.

În ceea ce privește produsele vizate de Black Friday, interesul cumpărătorilor se îndreaptă în primul rând către electrocasnicele mici (15,5%) și articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte (15%). Telefoanele, tabletele și laptopurile se află, de asemenea, printre categoriile preferate (13,5%), urmate de televizoare și alte produse electronice (8,7%).

Sondajul tbi bank a analizat modul în care românii vor să facă achizițiile de Black Friday și Crăciun  și a fost desfășurat în octombrie 2026, la nivel național, prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.110 utilizatori de internet din România. Peste 51% dintre participanți sunt de sex masculin, iar peste 30% câștigă peste 6.000 de lei net lunar.

Tichetele de masă au generat în 2025 peste 21 de miliarde de lei în economia României, echivalentul a 1,10% din PIB, și au susținut 161.000 de locuri de muncă. În același timp, reducerea programelor de vouchere de vacanță și tichete sociale a diminuat contribuția acestora la economie și a afectat turismul intern și sprijinul acordat persoanelor vulnerabile. Sunt principalele concluzii ale noului studiu realizat de Academia de Studii Economice din București (ASE), prezentat în cadrul celei de-a doua ediții a Policy & Impact Forum, organizat de Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET), în parteneriat cu ASE și alături de Ambasada Franței în România.

Studiul arată că tichetele de valoare au un impact care depășește beneficiul direct pentru angajați sau persoanele vulnerabile. Banii cheltuiți prin aceste programe ajung la comercianți, producători, restaurante și furnizori locali, susținând activitatea economică și locurile de muncă.

„Studiul prezentat anul trecut de ASE a relevat o contribuție echivalentă cu aproape 1,4% din PIB-ul României, precum și susținerea a peste 213.000 de locuri de muncă. Studiul din această seară completează cercetările realizate anul trecut și permite o evaluare mai detaliată a impactului tichetelor valorice asupra economiei României, fie că este vorba despre tichetele de masă, tichetele sociale pentru alimente destinate persoanelor vulnerabile sau voucherele de vacanță”, a declarat Excelența Sa Nicolas Warnery, ambasadorul Franței în România, în deschiderea evenimentului.

„În peste 28 de ani, tichetele de valoare și-au dovedit rolul în economia și societatea românească, iar pentru noi contează ca acest impact să fie susținut de date. Mulțumesc partenerilor de la ASE București, care ne prezintă concluziile cercetării lor”, a declarat Görkem Oran, președintele APET.

Un tichet de masă de 50 de lei  aduce până la 2,4 miliarde de lei în plus în economie

În 2025, angajații din România au primit tichete de masă în valoare de 18,38 miliarde de lei. Potrivit studiului ASE, acestea au generat un impact economic de peste 21 de miliarde de lei și au susținut aproximativ 161.000 de locuri de muncă.

Cercetătorii atrag însă atenția că valoarea tichetului de masă a rămas la 45 de lei în septembrie 2026, deși prețurile alimentelor crescuseră cu 7,75% într-un an. Formula actuală de indexare nu reflectă corect scumpirile, astfel că valoarea tichetelor nu a fost majorată.

ASE propune corectarea acestei formule. Potrivit scenariului recomandat, creșterea valorii tichetului la aproximativ 50 de lei ar aduce anual încă 2,4 miliarde de lei în economie și ar susține aproximativ 18.000 de locuri de muncă suplimentare. Pentru angajați, majorarea ar însemna un beneficiu brut suplimentar de 1.272 de lei pe an.

„Majorarea valorii tichetelor de masă ar crește contribuția acestora la economie de la 1,10% la 1,22% din PIB, ceea ce înseamnă aproximativ 2,4 miliarde de lei în plus anual. Dincolo de aceste cifre, tichetele susțin puterea de cumpărare a angajaților și consumul în comunitățile locale, într-o perioadă în care scumpirea alimentelor apasă tot mai mult asupra bugetelor familiilor”, a declarat prof. univ. dr. Tănase Stamule, decanul FABIZ, ASE.

Importanța corelării valorii tichetelor cu prețurile a fost subliniată și de Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii.

„Valoarea tichetului de masă se măsoară și în utilitatea sa. Cât de relevant rămâne pentru costul unui prânz? Dacă valoarea se îndepărtează de prețul mesei, eficiența socială scade. Actualizarea trebuie analizată atât prin efortul financiar, cât și prin sprijinul pentru alimente, puterea de cumpărare și starea de bine a salariatului”, a declarat Ciprian Văcaru.

La rândul său, Gabriela Horga, președinta Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senatul României, a atras atenția asupra necesității modificării formulei de indexare.

„Studiul identifică și o importantă problemă de indexare, pentru că avem această formulă a indexării tichetelor de masă, creșterea plafonului nominal, care trebuie să țină cont de creșterea prețurilor. Și atunci formula trebuie corelată și să reflecte evoluția prețurilor”, a declarat Gabriela Horga.

Voucherele de vacanță: peste un milion de înnoptări sub nivelul estimat din cauza scăderii

Reducerea valorii voucherelor de vacanță de la 1.600 la 800 de lei a fost urmată de o scădere de aproape 60% a valorii totale emise, de la 1,93 miliarde de lei în 2024 la 783,7 milioane de lei în 2025.

În 2025, numărul turiștilor români cazați în țară a scăzut cu 4,6%, iar hotelurile și pensiunile au înregistrat cu aproximativ 900.000 de înnoptări mai puțin decât în anul precedent.

Potrivit estimărilor ASE, în perioada ianuarie 2025 – august 2026, turismul intern a înregistrat aproximativ 952.000 de sosiri și 1,04 milioane de înnoptări sub nivelul la care ar fi putut ajunge dacă programul ar fi continuat fără restricții. Aceste valori reprezintă diferențe față de un scenariu estimat, nu pierderi atribuite exclusiv reducerii voucherelor.

„Estimările noastre arată că, în perioada ianuarie 2025 – august 2026, România a înregistrat cu aproximativ 952.000 de sosiri turistice și 1,04 milioane de înnoptări mai puțin față de scenariul în care programul ar fi continuat fără restricții. Analiza indică și o posibilă orientare relativă către vacanțele în străinătate, însă aceasta nu poate fi atribuită exclusiv reducerii voucherelor”, a declarat prof. univ. dr. Cristian Păun, ASE.

Accesul la vacanțe rămâne o problemă pentru o mare parte a populației. Potrivit Eurostat, 61,4% dintre români nu își permiteau o săptămână de vacanță în 2025, comparativ cu media europeană de 27,5%.

„Voucherele de vacanță leagă accesul angajaților la odihnă de susținerea turismului intern. Resursele utilizate pentru cazare, restaurante și servicii conexe pot contribui la veniturile furnizorilor locali și la locurile de muncă din comunitățile turistice”, a subliniat Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii.

Tichetele sociale: reducerea cu 85% a programului a afectat peste 37.500 de locuri de muncă

În 2025, valoarea tichetelor sociale pentru alimente a scăzut cu 85%, de la 3,75 miliarde de lei la aproximativ 558 de milioane de lei. Numărul beneficiarilor s-a redus de la 2,5 milioane la 1,12 milioane de persoane, iar sprijinul anual acordat fiecărui beneficiar a scăzut de la 1.500 la 500 de lei.

Reducerea programului s-a reflectat și în economie. Potrivit estimărilor ASE, impactul asupra ocupării a scăzut de la 44.120 de locuri de muncă susținute în 2024 la 6.560 în 2025, o diferență de peste 37.500 de locuri de muncă. Contribuția programului la PIB s-a redus de la 0,24% la 0,033%.

„În 2025, programul tichetelor sociale s-a redus cu 85%, iar numărul tranșelor acordate anual a scăzut de la șase la două. Impactul economic s-a diminuat puternic, de la 0,24% la doar 0,033% din PIB. Dar rolul principal al acestor tichete nu este să genereze creștere economică, ci să ofere protecție persoanelor vulnerabile. Tocmai de aceea, reducerea programului trebuie privită în primul rând prin prisma consecințelor sociale”, a declarat prof. univ. dr. Adriana Davidescu, ASE.

Efectele sunt importante inclusiv pentru comunitățile rurale. Deși agricultura și pescuitul primesc 20% din cheltuielile realizate prin tichetele sociale, aceste sectoare concentrează 37% din locurile de muncă susținute de program.

De la cifre la decizii: Politici publice construite pe date, nu păreri

Rezultatele studiului au fost discutate de reprezentanți ai autorităților, mediului academic și mediului de afaceri, care au subliniat importanța evaluării periodice a impactului real al politicilor publice.

Într-un mesaj video transmis participanților, Mihai Ghigiu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a subliniat că studiile de impact oferă decidenților ceea ce au nevoie pentru politici publice eficiente: „Date, nu păreri”.

„Un tichet de masă sau un voucher de vacanță poate părea un lucru mic. Însă nu este. Pentru un angajat înseamnă putere de cumpărare, un sprijin concret în viața de zi cu zi. Și lucrurile nu se opresc aici. Banii rămân în România. Ajung la comercianții din cartier, în turism, în firmele care dau de lucru românilor. Adică un sprijin bine gândit, care în același timp pune și economia în mișcare”, a declarat ministrul.

Reprezentanții Academiei de Studii Economice din București au evidențiat rolul universității în realizarea de cercetări care să sprijine deciziile economice și politicile publice.

„Academia de Studii Economice din București realizează anual peste 20 de studii și cercetări dedicate mediului de afaceri, asumându-și responsabilitatea de a furniza analize riguroase, obiective și imparțiale. Rolul nostru, ca universitate, este să contribuim la fundamentarea deciziilor economice și a politicilor publice prin analize bazate pe date și argumente științifice solide, care să constituie un punct de plecare pentru dezbaterea dintre toți actorii implicați în acest proces”, a declarat prof. univ. dr. Alina Mihaela Dima, prorector ASE.

„Studiul prezentat astăzi a fost realizat de echipa de cercetători a Academiei de Studii Economice din București. Universitatea noastră este o platformă de dialog și cooperare pentru cercetări economice, sociale și de politici publice cu impact asupra societății. Mulțumim Ambasadei Franței pentru susținere și personal domnului Ambasador Nicolas Warnery și suntem aici pentru a consolida parteneriatul nostru cu mediul de afaceri”, a declarat prof. univ. dr. Dorel Mihai Paraschiv, prorector ASE.

Oana Cambera, fost consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, a subliniat că evaluarea impactului trebuie să devină o practică obișnuită în formularea politicilor publice.

„Evaluarea nu este doar o formalitate, nu este un lux sau doar un lucru pe care să-l bifăm, ci este o condiție esențială pentru legitimitatea unei politici publice”, a declarat Oana Cambera.

Din perspectiva mediului de afaceri, Paul Aparaschivei, director executiv al Confederației Patronale Concordia, a evidențiat importanța măsurării constante a impactului economic.

„Vreau să salut studiul realizat de Academia de Studii Economice și consecvența cu care acest domeniu își măsoară impactul de peste 20 de ani, o practică pe care ne-am dori să o vedem extinsă la nivelul întregii economii. Tichetele de valoare susțin politici sociale cu efecte asupra companiilor, angajaților și finanțelor publice și tocmai de aceea evaluarea lor trebuie să fie cât mai riguroasă”, a declarat Paul Aparaschivei.

Sterică Fudulea, președintele Consiliului Economic și Social, a atras atenția asupra rolului tichetelor în susținerea consumului și a economiei formale.

„Această măsurare constantă confirmă impactul pozitiv al tichetelor de valoare asupra economiei, al fiscalizării plăților și al reducerii tranzacțiilor informale. Avem nevoie de tichete de masă a căror valoare să corespundă realității unui prânz. Avem nevoie de vouchere de vacanță care să sprijine odihna angajatului, turismul românesc, locurile de muncă și economia formală”, a declarat Sterică Fudulea.

La rândul său, Ruxandra Băndilă, director executiv al Consiliului Investitorilor Străini (FIC), a propus ca viitoarele ediții ale studiului să analizeze și efectele tichetelor de valoare asupra productivității angajaților.

„Mai este un impact pe care îl puteți cuantifica, deși studiul dumneavoastră a fost extraordinar de complex: impactul asupra productivității muncii. Și aici aș cita un studiu din Marea Britanie, în care se arată că o liră investită în starea de bine a angajaților crește productivitatea cu 4,7 lire. Un volum deloc de neglijat. Creșterea productivității, când vorbim de competitivitatea României, este un factor pe care nu-l putem neglija”, a declarat Ruxandra Băndilă.

Studiul ASE recomandă corectarea formulei de indexare a tichetelor de masă și stabilirea unor reguli clare și predictibile pentru acordarea tichetelor sociale și a voucherelor de vacanță. Cercetătorii subliniază că stabilitatea acestor programe este esențială atât pentru beneficiari, cât și pentru afacerile care depind de consumul generat de ele.

nteligența artificială generativă (Gen AI) poate crea valoare pentru companiile de asigurări pe trei direcții principale: creșterea profitabilității și dezvoltarea afacerii, optimizarea costurilor și eficientizarea operațiunilor, potrivit studiului Deloitte Implications of generative AI for insurance.

Investițiile direcționate strategic pot ajuta asigurătorii să identifice oportunități de creștere încă nevalorificate, să își îmbunătățească oferta de produse și să își extindă prezența pe piață, contribuind astfel la creșterea profitabilității, arată studiul. În același timp, prin investiții în soluții bazate pe Gen AI pentru generarea de conținut în activități cu un nivel redus de risc, asigurătorii își pot reduce cheltuielile în anumite zone funcționale și își pot aloca mai eficient resursele, ceea ce poate conduce la economii semnificative și la creșterea eficienței operaționale. 

În zona operațională, instrumentele de Gen AI utilizate pentru automatizarea activităților de programare accelerează ciclul de dezvoltare software și pot genera câștiguri de productivitate.

„Inteligența artificială generativă poate aduce beneficii în aproape toate etapele relației dintre asigurător și client, de la dezvoltarea și personalizarea produselor și procesul de vânzare până la evaluarea riscurilor și gestionarea daunelor. Miza nu este doar automatizarea unor activități, ci utilizarea tehnologiei pentru a procesa mai eficient volume mari de informații și pentru a le oferi angajaților instrumente care îi ajută să ia decizii mai bine informate și să răspundă mai rapid nevoilor clienților. Pentru asigurători, această combinație dintre eficiență, productivitate și o experiență mai relevantă pentru client poate deveni o sursă importantă de valoare”, a declarat Ana Șerban, Director Soluții de Actuariat și Asigurări, Deloitte România.

Tehnologia poate avea beneficii și în prevenirea pierderilor, arată studiul. Prin analiza informațiilor provenite din surse și formate multiple, inclusiv date privind daunele, dispozitive IoT, video și text, istoricul daunelor și factori externi precum condițiile meteorologice, modelele Gen AI pot ajuta asigurătorii să identifice zonele predispuse la pierderi și să dezvolte strategii de diminuare a riscurilor.

O altă zonă cu potențial este personalizarea produselor și a ofertelor. Gen AI poate analiza informațiile disponibile în diferitele puncte de interacțiune cu clientul, împreună cu date provenite din alte surse, pentru a identifica nevoile acestuia și pentru a genera recomandări personalizate privind produsele sau acoperirea de asigurare.

Adoptarea Gen AI aduce însă și provocări care trebuie gestionate pe măsură ce utilizarea tehnologiei se extinde, arată studiul. Informațiile eronate generate de AI („halucinațiile”), conținutul deepfake, atacurile de tip phishing și manipularea modelelor prin instrucțiuni malițioase (prompt injection), precum și utilizarea tehnologiei de către actori rău intenționați pot crea vulnerabilități de securitate și pot afecta încrederea clienților.

„Gestionarea atentă a riscurilor nu diminuează avantajele inteligenței artificiale generative, ci creează premisele pentru ca organizațiile să le poată valorifica în mod sustenabil. O guvernanță robustă, monitorizarea constantă a sistemelor, transparența procesului decizional și menținerea controlului asupra datelor și furnizorilor pot consolida încrederea necesară pentru extinderea utilizării Gen AI. Astfel, conformarea și gestionarea riscurilor pot deveni facilitatori ai inovației, permițând asigurătorilor să beneficieze de eficiență, productivitate și servicii mai bine adaptate clienților, păstrând în același timp componenta umană acolo unde aceasta este esențială”, a declarat Andrada Tănase, Partener, Risk & Regulatory Advisory, Deloitte România. 

Pentru gestionarea acestor provocări, studiul recomandă asigurătorilor să acorde prioritate dezvoltării etice a AI, să utilizeze date de antrenare diverse și reprezentative, să evalueze și auditeze constant sistemele printr-un model solid de guvernanță și să mențină transparența procesului decizional. 

De asemenea, este recomandată monitorizarea evoluțiilor cadrului de reglementare, supravegherea periodică a sistemelor AI și a furnizorilor externi și dezvoltarea unor sisteme suficient de flexibile pentru a integra viitoarele cerințe de reglementare, precum și formarea unor echipe multidisciplinare.

Studiul Deloitte Implications of generative AI for insurance analizează impactul și oportunitățile generate de inteligența artificială generativă în industria asigurărilor, inclusiv principalele direcții de creare de valoare pe diferite segmente ale industriei, precum și oportunitățile din ecosistem, potențialele riscuri și implicații de reglementare.

Soluțiile de tip Buy Now, Pay Later (BNPL), care le permit consumatorilor să cumpere acum și să plătească ulterior, devin tot mai folosite în România. Cele mai noi date PayPo, lider pe segmentul BNPL în Europa Centrală și de Est, arată că, din cei 300.000 de utilizatori pe care compania îi are pe plan local, peste 65% revin la această metodă de plată după prima utilizare, iar frecvența medie de folosire este de șase tranzacții pe an. Potrivit reprezentanților PayPo, datele din România reflectă o schimbare a comportamentului de plată al consumatorilor, care se orientează către soluții digitale flexibile, care să le ofere mai mult control asupra tranzacțiilor și opțiunilor de plată.

Plățile de tip BNPL devin o parte importantă în procesul de cumpărare, fiind utilizate nu doar pentru achiziții punctuale, ci în mod repetat. Astfel, din totalul utilizatorilor PayPo activi pe piața locală, peste 35% au realizat mai mult de cinci tranzacții, folosind serviciul pentru cumpărături recurente. Totodată, între 20% și 30% dintre ei au ales opțiunile de plată amânată sau în rate, asociate, de regulă, cu achiziții de valoare mai mare. 

„Piața din România evoluează pe măsură ce consumatorii devin mai deschiși către experiențe de cumpărare digitale, în detrimentul plății ramburs, și către soluții de plată care se adaptează ușor nevoilor lor. Flexibilitatea procesului de achiziție nu înseamnă doar posibilitatea de a amâna plata, ci și transparența și ușurința cu care o gestionezi. Așadar, dezvoltarea pieței BNPL în România va fi susținută de îmbunătățirea experienței digitale a utilizatorilor și de încrederea cu care aceștia vor adopta soluții de plată noi”, spune Raul Durma, General Manager PayPo România.

În ceea ce privește diferențele în modul în care femeile și bărbații folosesc serviciul, datele PayPo arată că femeile realizează 80% din totalul achizițiilor prin platformă, în timp ce bărbații generează doar 20%. Valoarea medie a coșului este de 285 de lei în cazul femeilor și de 312 lei în cazul bărbaților.

Pentru ce produse și în ce perioade din an aleg românii plata amânată 

Articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte sunt principalele categorii de cumpărături achitate prin BNPL atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Produsele de beauty, articolele pentru copii și produsele pentru animale de companie urmează în topul achizițiilor BNPL din România. 

Comportamentul de cumpărare este influențat și de momentele din an în care consumatorii își planifică achizițiile sau profită de ofertele comercianților. Black Friday și sărbătorile de iarnă se numără printre principalele perioade de vârf pentru comerțul online. În 2026, PayPo se așteaptă ca aceste perioade să susțină interesul pentru soluțiile de plată BNPL și să le ofere comercianților oportunități suplimentare de a răspunde nevoilor clienților.

Spre exemplu, în cazul unui comerciant partener PayPo, al doilea an de utilizare a serviciului a adus o creștere de 37,3% a veniturilor și de 30,8% a numărului de tranzacții, în timp ce valoarea medie a coșului a crescut cu 8,7%, comparativ cu primul an. Aceste rezultate ilustrează modul în care soluțiile de plată flexibilă pot contribui la dinamica vânzărilor în timp.

„Pentru comercianți, integrarea unei soluții BNPL reprezintă o modalitate de a răspunde unor preferințe de cumpărare în schimbare și de a le oferi clienților mai multă flexibilitate chiar în momentul în care iau decizia de achiziție. Ținta noastră este să dezvoltăm parteneriate de lungă durată și să facem soluțiile de plată BNPL cât mai accesibile, atât pentru consumatori, cât și pentru comercianți”, adaugă Raul Durma, General Manager PayPo România.

Potivit PayPo, soluțiile BNPL generează în prezent aproximativ 4% din volumul e-commerce-ului românesc, cu posibilitate de dublare a ponderei în circa 3 ani

PayPo este principalul furnizor de servicii Buy Now, Pay Later (BNPL) din regiunea Europei Centrale și de Est. Cu peste 66.000 de parteneri comercianți, compania se remarcă prin unul dintre cele mai bune scoruri NPS (Net Promoter Score) de pe piață. Lansată în Polonia în 2017, PayPo oferă o experiență de plată sigură și fără întreruperi pentru peste 2,5 milioane de utilizatori. De asemenea, compania face posibilă integrarea serviciilor BNPL și în canale offline, prin parteneriatul cu un furnizor internațional de plăți cu cardul, asigurând o experiență de cumpărături fluidă atât online, cât și în magazinele fizice. România este prima piață în care PayPo s-a lansat, după Polonia, în 2022. 

Companiile din Europa Centrală și de Est continuă să investească în securitatea cibernetică, dar rămân în urma mediei globale când vine vorba de guvernanță și reziliență, arată ediția 2027 a studiului PwC Global Digital Trust Insights. Doar 24% dintre liderii din regiune sunt pe deplin de acord că riscul cibernetic este un subiect permanent pe agenda boardului, față de 47% la nivel global.

Trei sferturi dintre companiile din regiune (74%) își vor majora bugetele de securitate cibernetică în 2027, față de 84% la nivel global. Ca și în restul lumii, inteligența artificială este principala prioritate atunci când companiile își împart aceste bugete. Îngrijorător este că 11% dintre companiile din regiune anticipează reduceri ale bugetelor, față de doar 4% la nivel global.

„Companiile din regiune investesc în securitate cibernetică, dar diferența față de media globală apare la nivelul conducerii. Atunci când riscul cibernetic ajunge rar pe agenda boardului, investițiile tind să fie reactive, iar planurile de continuitate rămân incomplete. Securitatea cibernetică trebuie tratată ca o capabilitate de business, integrată în deciziile strategice, mai ales acum, când adoptarea AI accelerează,” a declarat Robert Gîrdoc, Director PwC România.                      

Reziliența operațională rămâne în urmă

Diferențele se văd și în pregătirea pentru incidente, doar 22% dintre companiile din regiune având planuri de continuitate operațională complet formalizate, care tratează explicit riscurile cibernetice, față de 39% la nivel global. Cele mai multe sunt încă în faza de elaborare sau se bazează pe măsuri informale. Companiile din regiune se află sub media globală și la toate cele șapte măsuri de gestionare a riscurilor legate de date analizate în studiu, de la clasificarea datelor până la controlul lor pe întregul ciclu de viață.

„Contextul geopolitic accelerează schimbările și cântărește mai mult decât la nivel global în deciziile de investiții în securitate cibernetică. Principala zonă în care companiile din regiune își ajustează strategia este cea a asigurărilor cibernetice, a răspunsului la incidente și a planurilor de gestionare a crizelor. În același timp, modernizarea infrastructurii cibernetice este principalul factor care influențează bugetele în regiune, în timp ce la nivel global pe primul loc se află protecția datelor,” a precizat Robert Gîrdoc.

Inteligența artificială, între prioritate și prudență

La fel ca la nivel global, atacurile care vizează sistemele de inteligență artificială sunt amenințarea la care companiile din regiune se simt cel mai puțin pregătite. Încrederea în AI ca instrument de apărare rămâne însă redusă. Doar 11% dintre liderii din regiune ar autoriza agenți AI să acționeze complet autonom, fără aprobare umană, jumătate față de media globală (22%). Varianta preferată este cea în care agenții recomandă acțiuni, iar un om aprobă fiecare pas.

Principalele obstacole sunt fiabilitatea tehnologiei și lipsa competențelor de supraveghere și guvernanță a AI, indicată de 46% dintre respondenți, mai mult decât la nivel global. Nu întâmplător, investiția în instrumente bazate pe AI și în pregătirea oamenilor care lucrează cu ele este prima strategie de dezvoltare și reținere a specialiștilor în securitate cibernetică din regiune.

”Inteligența artificială schimbă ambele fețe ale securității cibernetice. Atacatorii o folosesc deja pentru a se mișca mai repede decât echipele de apărare, iar companiile au nevoie de aceeași viteză. Prudența față de agenții AI autonomi este de înțeles, dar soluția nu este amânarea. Este nevoie de oameni pregătiți să supravegheze aceste sisteme, de reguli clare de guvernanță și de testare continuă, astfel încât AI să devină un aliat în apărare,” a explicat Robert Gîrdoc.

Studiul a inclus răspunsurile a 3.934 de directori din business și tehnologie din 71 de țări și teritorii, dintre care 156 din Europa Centrală și de Est.