<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Comunicate &#8211; Club Economic</title>
	<atom:link href="https://clubeconomic.ro/stiri/comunicate/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://clubeconomic.ro</link>
	<description>Un proiect informativ-educațional</description>
	<lastBuildDate>Wed, 08 Apr 2026 14:14:24 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	
	<item>
		<title>Pe 8 aprilie 2026, lideri din sectorul bancar, juridic și de consultanță analizează viitorul pieței de M&#038;A din România</title>
		<link>https://clubeconomic.ro/comunicate/pe-8-aprilie-2026-lideri-din-sectorul-bancar-juridic-si-de-consultanta-analizeaza-viitorul-pietei-de-ma-din-romania-19630/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Club Economic]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 06 Apr 2026 14:12:20 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Comunicate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://clubeconomic.ro/?p=19630</guid>

					<description><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/Navigating-Through-the-Romanian-MA-Space-with-Renomia-Gallagher-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" />Renomia Gallagher, cu sprijinul BusinessMark, anunță organizarea evenimentului „Navigating Through the Romanian M&#38;A Space with Renomia Gallagher”, ce va avea loc pe data de 8 aprilie 2026, începând cu ora 17:00, la Hotel Radisson Blu, București. Într-un context economic dinamic, evenimentul își propune să reunească lideri de opinie și experți de top, pentru a explora [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/Navigating-Through-the-Romanian-MA-Space-with-Renomia-Gallagher-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" /><p><strong>Renomia Gallagher</strong>, cu sprijinul <strong>BusinessMark</strong>, anunță organizarea evenimentului <strong>„Navigating Through the Romanian M&amp;A Space with Renomia Gallagher”</strong>, ce va avea loc pe data de <strong>8 aprilie 2026</strong>, începând cu ora <strong>17:00</strong>, la <strong>Hotel Radisson Blu, București</strong>.</p>
<p>Într-un context economic dinamic, evenimentul își propune să reunească lideri de opinie și experți de top, pentru a explora tendințele care definesc peisajul actual al fuziunilor și achizițiilor din România. Discuțiile se vor concentra pe aspecte critice precum: execuția tranzacțiilor și bunele practici în procesul de M&amp;A, comportamentul investitorilor și evoluția surselor de capital, oferind totodată o perspectivă strategică asupra dezvoltărilor sectoriale în infrastructură, logistică, energie și alte active reale, dar și asupra climatului economic regional.</p>
<p>Lideri de opinie și experți din industrie vor analiza tendințele care definesc peisajul investițional actual din România:</p>
<p><strong>Un panel cu experți din domeniu</strong></p>
<p>Evenimentul este conceput pentru a facilita atât schimbul de idei strategice și va include un panel moderat de <strong>Alistair Lester</strong>, CEO, Private Equity and M&amp;A EMEA în cadrul Gallagher, la care vor participa invitați din sectorul bancar, juridic și de consultanță:</p>
<ul>
<li><strong>George Mucibabici Jr.</strong> – Head of Investment Banking, Raiffeisen Bank Romania</li>
<li><strong>Horea Popescu</strong> – Managing Director CEE &amp; Managing Partner Romania, CMS Romania</li>
<li><strong>Alexandru Rus</strong> – Country Advisor, Rothschild &amp; Co</li>
<li><strong>Mihai Pătrulescu</strong> – Head of Investment Properties, CBRE</li>
<li><strong>Dominik Kulpa</strong> – Head of CEE, Transact</li>
</ul>
<p>Evenimentul și se va desfășura în intervalul 17:00 – 22:30:</p>
<ul>
<li><strong>17:00 – 17:45:</strong> Sosirea invitaților &amp; Înregistrarea participanților</li>
<li><strong>17:45 – 18:00:</strong> Opening speech</li>
<li><strong>18:00 – 19:30:</strong> Panel de discuții: <em>Navigating Through the Romanian M&amp;A Space</em></li>
<li><strong>19:30 – 22:30:</strong> Networking, cină și cocktail</li>
</ul>
<p><strong>Participare și înregistrare</strong></p>
<p>Participarea la eveniment este <strong>gratuită</strong>, însă locurile sunt limitate, accesul fiind confirmat pe baza înscrierii prealabile. Evenimentul reprezintă o oportunitate excelentă pentru profesioniștii din domeniu de a se conecta cu parteneri și colegi din zona de M&amp;A într-un cadru informal și rafinat. Persoanele interesate își pot rezerva locul <a href="https://renomia.attendu.com/event/15831145a2517dcf79521685/?p=69b0038c6ffb795cdbba0b6c&amp;lang=en">aici</a>.</p>
<p>***</p>
<p><strong>Parteneri media</strong>: Spotmedia.ro, Ziarul Bursa, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Curierul Fiscal, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, digital-business.ro, PRwave, România Durabilă, AngajatorulMeu.ro, MATEK, Business Voice, Business Press</p>
<p><strong>Despre Renomia Gallagher</strong></p>
<p><strong>RENOMIA</strong> este o companie internațională cu prezență globală, clădită pe valori de familie și pe servicii de excelență în domeniul asigurărilor și al managementului riscului. Fondată în 1993 de către Jiřina Nepalová și fiii săi, Jiří și Pavel, RENOMIA este astăzi unul dintre principalii furnizori internaționali de profil.</p>
<p>Compania își propune să ofere clienților servicii fără egal, susținute de o cunoaștere aprofundată a pieței. Deși a pornit ca o afacere de familie în Cehia, RENOMIA a acumulat o vastă experiență profesională, transformându-se, prin inovație, într-o corporație de succes. La 31 decembrie 2025, grupul gestiona prime intermediate de peste 1,1 miliarde EUR, oferind servicii pentru mai mult de 32.000 de clienți la nivel regional.</p>
<p><strong>Despre BusinessMark</strong></p>
<p>Din 2013 organizează evenimente business „concept propriu&#8221;, cu o abordare „all-industries&#8221; dedicată unei arii largi de industrii și domenii profesionale. Își propune să creeze contexte pentru schimbul de experiență, dezvoltare și inspirație, producând un impact concret în viețile profesionale ale participanților.</p>
<p>Dincolo de evenimentele proprii, organizează evenimente construite pentru parteneri, adaptate obiectivelor acestora. Oferă servicii complete de consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului, management de eveniment și optimizarea bugetului pentru evenimente B2B. <a href="https://business-mark.ro/">https://business-mark.ro/</a></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>După succesul ediției precedente, maestrul Cristian Măcelaru revine la pupitrul formării unei noi generații de artiști, prin masterclass-urile Concursului Enescu 2026</title>
		<link>https://clubeconomic.ro/comunicate/dupa-succesul-editiei-precedente-maestrul-cristian-macelaru-revine-la-pupitrul-formarii-unei-noi-generatii-de-artisti-prin-masterclass-urile-concursului-enescu-2026-19602/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Revista Club Economic]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 04 Apr 2026 09:23:45 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Comunicate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://clubeconomic.ro/?p=19602</guid>

					<description><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/Concursul-International-George-Enescu-2026-150x150.jpeg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" />&#160; Publicul larg va avea acces gratuit la masterclass-urile desfășurate la Sala Radio &#160; După impactul remarcabil al ediției anterioare, care a redefinit rolul Concursului Internațional George Enescu ca platformă activă de formare artistică, maestrul Cristian Măcelaru revine în 2026 în ipostaza de mentor, coordonând din nou masterclass-urile de dirijat și interpretare instrumentală.   Masterclass-urile de dirijat desfășurate [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/Concursul-International-George-Enescu-2026-150x150.jpeg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" /><p>&nbsp;</p>
<h4><b>Publicul larg va avea acces gratuit la masterclass-urile desfășurate la Sala Radio</b></h4>
<p>&nbsp;</p>
<p><span style="font-weight: 400">După impactul remarcabil al ediției anterioare, care a redefinit rolul Concursului Internațional George Enescu ca platformă activă de formare artistică, maestrul </span><b>Cristian Măcelaru</b><span style="font-weight: 400"> revine în 2026 în ipostaza de mentor, coordonând din nou masterclass-urile de dirijat și interpretare instrumentală.  </span></p>
<p><span style="font-weight: 400">Masterclass-urile de dirijat desfășurate la Sala Radio vor putea fi urmărite gratuit, oferind publicului acces direct la întâlnirea dintre maestrul Măcelaru, tinerii dirijori selecționați și Orchestra Română de Tineret.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400">Organizate în perioada 24–28 august 2026, la București, aceste ateliere devin un spațiu de întâlnire între excelență, experiență și vocație, continuând misiunea Concursului Enescu de a sprijini dezvoltarea tinerelor talente într-un cadru profesionist, conectat la marile scene ale lumii. Ediția a XX-a marchează însă un pas decisiv înainte: pentru prima dată, programul este extins cu un </span><b>masterclass de compoziție</b><span style="font-weight: 400">, susținut de membri ai juriului internațional de specialitate.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400">Masterclass-ul de dirijat va avea loc la Sala Radio și se deschide către publicul larg, care are acces gratuit în calitate de observator. Astfel, oricine este interesat poate descoperi din interior procesele de creație, repetiție și perfecționare artistică, într-un cadru profesionist conectat la marile scene ale lumii. Inițiate în 2024 de Cristian Măcelaru, masterclass-urile au fost concepute ca o extensie firească a spiritului enescian, acela al artistului complet: interpret, creator, pedagog. Revenirea maestrului Măcelaru în această formulă confirmă succesul ediției precedente și consolidează o direcție strategică: </span><b>transformarea Concursului Enescu într-un veritabil ecosistem de formare artistică</b><span style="font-weight: 400">, accesibil nu doar profesioniștilor, ci și publicului larg.</span></p>

                <style type="text/css">
                    
                    #tdi_1  .td-doubleSlider-2 .td-item1 {
                        background: url(https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/Cristian-Macelaru.-Masterclass.-Concursul-Enescu-2024-©-Petrica-Tanase-2-80x60.jpeg) 0 0 no-repeat;
                    }
                    #tdi_1  .td-doubleSlider-2 .td-item2 {
                        background: url(https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/Cristian-Macelaru.-concert-Masterclass.-Concursul-Enescu-2024-©-Alex-Damian-80x60.jpeg) 0 0 no-repeat;
                    }
                </style>

                <div id="tdi_1" class="td-gallery td-slide-on-2-columns">
                    <div class="post_td_gallery">
                        <div class="td-gallery-slide-top">
                           <div class="td-gallery-title"></div>

                            <div class="td-gallery-controls-wrapper">
                                <div class="td-gallery-slide-count"><span class="td-gallery-slide-item-focus">1</span> din 2</div>
                                <div class="td-gallery-slide-prev-next-but">
                                    <i class = "td-icon-left doubleSliderPrevButton"></i>
                                    <i class = "td-icon-right doubleSliderNextButton"></i>
                                </div>
                            </div>
                        </div>

                        <div class = "td-doubleSlider-1 ">
                            <div class = "td-slider">
                                
                    <div class = "td-slide-item td-item1">
                        <figure class="td-slide-galery-figure td-slide-popup-gallery">
                            <a class="slide-gallery-image-link" href="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/Cristian-Macelaru.-Masterclass.-Concursul-Enescu-2024-©-Petrica-Tanase-2.jpeg" title="Cristian Măcelaru. Masterclass. Concursul Enescu 2024 © Petrică Tănase 2"  data-caption="Cristian Măcelaru. Masterclass. Concursul Enescu 2024 © Petrică Tănase "  data-description="">
                                <img decoding="async" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/Cristian-Macelaru.-Masterclass.-Concursul-Enescu-2024-©-Petrica-Tanase-2-630x420.jpeg" srcset="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/Cristian-Macelaru.-Masterclass.-Concursul-Enescu-2024-©-Petrica-Tanase-2-630x420.jpeg 630w, https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/Cristian-Macelaru.-Masterclass.-Concursul-Enescu-2024-©-Petrica-Tanase-2-300x200.jpeg 300w, https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/Cristian-Macelaru.-Masterclass.-Concursul-Enescu-2024-©-Petrica-Tanase-2-150x100.jpeg 150w, https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/Cristian-Macelaru.-Masterclass.-Concursul-Enescu-2024-©-Petrica-Tanase-2.jpeg 640w" sizes="(max-width: 630px) 100vw, 630px" alt="">
                            </a>
                            <figcaption class = "td-slide-caption td-gallery-slide-content"><div class = "td-gallery-slide-copywrite">Cristian Măcelaru. Masterclass. Concursul Enescu 2024 © Petrică Tănase </div></figcaption>
                        </figure>
                    </div>
                    <div class = "td-slide-item td-item2">
                        <figure class="td-slide-galery-figure td-slide-popup-gallery">
                            <a class="slide-gallery-image-link" href="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/Cristian-Macelaru.-concert-Masterclass.-Concursul-Enescu-2024-©-Alex-Damian.jpeg" title="Cristian Măcelaru. concert Masterclass. Concursul Enescu 2024 © Alex Damian"  data-caption="Cristian Măcelaru. concert Masterclass. Concursul Enescu 2024 © Alex Damian"  data-description="">
                                <img decoding="async" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/Cristian-Macelaru.-concert-Masterclass.-Concursul-Enescu-2024-©-Alex-Damian-630x420.jpeg" srcset="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/Cristian-Macelaru.-concert-Masterclass.-Concursul-Enescu-2024-©-Alex-Damian-630x420.jpeg 630w, https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/Cristian-Macelaru.-concert-Masterclass.-Concursul-Enescu-2024-©-Alex-Damian-300x200.jpeg 300w, https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/Cristian-Macelaru.-concert-Masterclass.-Concursul-Enescu-2024-©-Alex-Damian-150x100.jpeg 150w, https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/Cristian-Macelaru.-concert-Masterclass.-Concursul-Enescu-2024-©-Alex-Damian.jpeg 640w" sizes="(max-width: 630px) 100vw, 630px" alt="">
                            </a>
                            <figcaption class = "td-slide-caption td-gallery-slide-content"><div class = "td-gallery-slide-copywrite">Cristian Măcelaru. concert Masterclass. Concursul Enescu 2024 © Alex Damian</div></figcaption>
                        </figure>
                    </div>
                            </div>
                        </div>

                        <div class = "td-doubleSlider-2">
                            <div class = "td-slider">
                                
                    <div class = "td-button td-item1">
                        <div class = "td-border"></div>
                    </div>
                    <div class = "td-button td-item2">
                        <div class = "td-border"></div>
                    </div>
                            </div>
                        </div>

                    </div>

                </div>
                
<p>&nbsp;</p>
<p><i><span style="font-weight: 400">„Aceste masterclass-uri se remarcă în mod special ca veritabile ateliere de leadership. Dincolo de tehnica muzicală, ele oferă lecții aplicate despre comunicare, viziune și capacitatea de a coordona echipe complexe &#8211; abilități esențiale nu doar în muzică, ci în orice domeniu. Experiența poate deveni o sursă de inspirație valoroasă mai ales pentru cei care conduc echipe sau aspiră la roluri de leadership”, declară </span></i><b>Cristina Uruc</b><span style="font-weight: 400">, manager ARTEXIM, </span><span style="font-weight: 400">organizator al Festivalului și Concursului Internațional George Enescu.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400">Masterclass-urile acoperă trei direcții majore: dirijat, interpretare instrumentală și, în premieră, compoziție, și reunesc tineri muzicieni din întreaga lume, selectați în urma unui proces riguros. Participanții vor lucra direct cu maestrul Cristian Măcelaru și cu artiști de prim rang, având acces la sesiuni practice, feedback personalizat, repetiții cu orchestră și contexte reale de performanță.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400">În cadrul masterclass-ului de dirijat, doar șase participanți vor fi selectați pentru a lucra activ cu orchestra, iar trei dintre ei vor avea ocazia de a dirija în fața publicului, în concertul final de la Ateneul Român, programat pe 28 august 2026, alături de Orchestra Română de Tineret. Experiența este completată de sesiuni de mentorat, întâlniri informale cu maestrul și ateliere dedicate comunicării și wellbeing-ului artistic, susținute de Angelica Postu. </span></p>
<p><span style="font-weight: 400">Masterclass-ul de interpretare instrumentală oferă tinerilor muzicieni oportunitatea de a lucra direct cu Cristian Măcelaru într-un format intensiv, concentrat pe rafinarea expresiei și a identității artistice, în timp ce noul masterclass de compoziție deschide o dimensiune esențială a creației contemporane. Trei tineri compozitori vor fi selectați pentru a-și dezvolta lucrările sub îndrumarea unor personalități marcante ale muzicii contemporane, acestea urmând să fie interpretate live, în prezența publicului, în cadrul unui pre-concert la Ateneul Român. </span></p>
<p><span style="font-weight: 400">Înscrierile sunt deschise la nivel internațional, fără restricții de rezidență. Pentru masterclass-ul de dirijat, candidații trebuie să fie născuți după 1 august 1991, iar pentru cele de interpretare instrumentală și compoziție, după 1 august 2001. Termenul-limită pentru înscrieri este 30 iunie 2026.   </span></p>
<p><span style="font-weight: 400">Participarea este structurată în două categorii &#8211; activă și pasivă, oferind acces atât celor selectați pentru lucru direct cu mentorii, cât și celor care doresc să observe și să aprofundeze procesele artistice din interior. În plus, organizatorii oferă un număr limitat de burse, pentru a facilita accesul tinerilor artiști cu potențial, indiferent de resursele financiare.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400">Desfășurate la Ateneul Român, Sala Radio și Universitatea Națională de Muzică București, masterclass-urile devin, astfel, unul dintre cele mai valoroase programe educaționale din Europa Centrală și de Est dedicate muzicii clasice, consolidând rolul Bucureștiului ca hub cultural internațional.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400">Prin această inițiativă, Concursul Internațional George Enescu își reafirmă nu doar prestigiul, ci și responsabilitatea de a construi viitorul muzicii clasice, investind direct în generațiile care vor defini scena de mâine.</span></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cum va influența prețul la pompă măsurile guvernamentale</title>
		<link>https://clubeconomic.ro/comunicate/cum-va-influenta-pretul-la-pompa-masurile-guvernamentale-19596/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dumitru Chisăliță]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 01 Apr 2026 09:33:07 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Comunicate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://clubeconomic.ro/?p=19596</guid>

					<description><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/Cum-va-influenta-pretul-la-pompa-masurile-guvernamentale-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" />Prețul motorinei pare, din nou, prins într-un joc de oglinzi în care realitatea economică și intervenția administrativă se suprapun fără să se anuleze reciproc. Scăderea estimativă de aproximativ 10 bani pe litru, determinată de plafonarea adausului comercial la nivelul anului trecut, oferă doar iluzia unei respirații pentru consumatori. Este, în fond, o corecție punctuală într-un [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/Cum-va-influenta-pretul-la-pompa-masurile-guvernamentale-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" /><p>Prețul motorinei pare, din nou, prins într-un joc de oglinzi în care realitatea economică și intervenția administrativă se suprapun fără să se anuleze reciproc. <strong><em>Scăderea estimativă de aproximativ 10 bani pe litru, determinată de plafonarea adausului comercial la nivelul anului trecut, oferă doar iluzia unei respirații pentru consumatori.</em></strong> Este, în fond, o corecție punctuală într-un trend ascendent deja conturat.</p>
<p><a href="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/previziuni-aei.png"><img decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-19597" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/previziuni-aei.png" alt="" width="2147" height="1562" srcset="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/previziuni-aei.png 2147w, https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/previziuni-aei-300x218.png 300w, https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/previziuni-aei-1024x745.png 1024w, https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/previziuni-aei-1536x1117.png 1536w, https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/previziuni-aei-2048x1490.png 2048w, https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/previziuni-aei-577x420.png 577w, https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/previziuni-aei-150x109.png 150w, https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/previziuni-aei-696x506.png 696w, https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/previziuni-aei-1068x777.png 1068w, https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/04/previziuni-aei-1920x1397.png 1920w" sizes="(max-width: 2147px) 100vw, 2147px" /></a></p>
<p>Analiza AEI indică însă o revenire rapidă a presiunii pe preț, cu o creștere estimată de 30 de bani până la sfârșitul săptămânii. Această dinamică arată cât de limitată este eficiența măsurilor administrative într-un context dominat de factori externi și de mecanismele pieței. Intervențiile statului nu fac decât să tempereze temporar un val care, structural, continuă să urce.</p>
<p>Intrarea în vigoare a unei noi ordonanțe de reducere cu <strong>5%</strong> a accizei va produce, cel mai probabil, o nouă corecție descendentă. Însă chiar și cumulul acestor măsuri nu va reuși să schimbe direcția generală &#8211; până la mijlocul lunii aprilie, pragul de <strong>11 lei pe litru</strong> pentru motorina standard pare inevitabil.</p>
<p>Scenariul devine și mai sugestiv spre finalul lunii. O posibilă nouă reducere a accizei ar putea coborî temporar prețul în jurul valorii de 10,83 lei/litru, doar pentru ca piața să readucă rapid nivelul înapoi spre 11 lei. Este un du-te-vino care reflectă mai degrabă o ajustare permanentă între decizia politică și realitatea economică decât o stabilizare autentică.</p>
<p>În ansamblu, luna aprilie se conturează ca una a scumpirilor mascate, <strong><em>o creștere totală de aproximativ 1 leu pe litru, din care consumatorul va resimți direct doar 40 de bani</em></strong>, <strong><em>diferența fiind absorbită de măsurile guvernamentale.</em></strong> Cu alte cuvinte, statul nu oprește creșterea, ci doar o redistribuie parțial.</p>
<p>Problema de fond rămâne însă nerezolvată. <strong><em>Atât timp cât intervențiile sunt reactive și fragmentate, ele nu pot înlocui o strategie coerentă privind fiscalitatea carburanților și reziliența pieței energetice. </em></strong>În lipsa acesteia, consumatorii vor continua să navigheze între scăderi temporare și scumpiri inevitabile, într-un echilibru fragil care nu oferă predictibilitate, ci doar amânări.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p><strong>Dumitru Chisalita</strong></p>
<p><strong>Expert Tehnic Judiciar autorizat în România și agreat UE în domeniul Petrol și Gaze</strong></p>
<p><strong>Președinte Asociația Energia Inteligentă</strong></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>O nouă ediție „Supply Chain &#038; Logistics Forum &#038; Expo” la Iași. Pe 31 martie 2026, lideri din domeniu vor analiza oportunitățile strategice din regiunea Moldova</title>
		<link>https://clubeconomic.ro/comunicate/o-noua-editie-supply-chain-logistics-forum-expo-la-iasi-pe-31-martie-2026-lideri-din-domeniu-vor-analiza-oportunitatile-strategice-din-regiunea-moldova-19454/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Club Economic]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 27 Mar 2026 08:41:07 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Comunicate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://clubeconomic.ro/?p=19454</guid>

					<description><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/03/Supply_Chain_Logistics_Forum_Iasi--150x150.png" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" />Liderii locali din Supply Chain  și Logistică sunt invitați să participe, 31 martie 2026, la ediția de la Iași a proiectului „Supply Chain &#38; Logistics Forum &#38; Expo”. Organizat de BusinessMark la Palas Congress Hall, evenimentul își propune să analizeze maturizarea sectorului logistic în 2026, într-un peisaj definit de integrarea deplină în Spațiul Schengen și [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/03/Supply_Chain_Logistics_Forum_Iasi--150x150.png" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" /><p>Liderii locali din Supply Chain  și Logistică sunt invitați să participe, <strong>31 martie 2026</strong>, la ediția de la <strong>Iași</strong> a proiectului <strong>„<a href="https://business-mark.ro/event/supply-chain-logistics-forum-expo-iasi-2026/">Supply Chain &amp; Logistics Forum &amp; Expo</a>”</strong>.</p>
<p>Organizat de <strong>BusinessMark</strong> la <strong>Palas Congress Hall</strong>, evenimentul își propune să analizeze maturizarea sectorului logistic în 2026, într-un peisaj definit de integrarea deplină în Spațiul Schengen și consolidarea României ca hub strategic european. Într-o piață unde eficiența se măsoară prin capacitatea de anticipare, conferința va explora modul în care infrastructura în expansiune și tehnologiile inteligente transformă regiunile istorice în poli de investiții interconectați.</p>
<p>Într-un mediu marcat de standarde ESG riguroase și de o cerere pentru hiper-personalizare, integrarea tehnologiilor autonome și a analizei predictive devine esențială. Liderii invitați vor discuta despre cum putem transforma noile rute comerciale în avantaje de cost, cum putem navigăm prin complexitatea reglementărilor verzi menținând profitabilitatea și, mai ales, cum pregătim resursa umană pentru a conduce acest sistem tot mai tehnologizat.</p>
<p>Au confirmat prezența la eveniment:</p>
<ul>
<li><strong>Steluța Creangă</strong>, Logistic Planning and Procurement Director, Efes Moldova</li>
<li><strong>Flavius Creț</strong>, Regional Branch Manager, Raben Logistics Romania, Vicepreședinte ARILOG</li>
<li><strong>Lucian Ilas</strong>, Director of Procurement &amp; Supply Chain, Grup Electroalfa</li>
<li><strong>Sandu Baboi</strong>, Director de Operațiuni, Misavan</li>
<li><strong>Stelian Ciorogariu</strong>, Regional Manager CEE, Slimstock</li>
<li><strong>Pavel Mîrza</strong>, Supply Department Manager, Floarea Soarelui SA &#8211; Trans-Oil Group</li>
</ul>
<p>Moderator al evenimentului va fi <strong>Daniel Drăgan</strong>, Managing Partner, BusinessMark.</p>
<p>Evenimentul se adresează: directorilor de logistică, supply chain managers, managerilor de transport și distribuție, directorilor operaționali, directorilor generali și financiari, managerilor de planificare, aprovizionare și depozite, directorilor import-export și directorilor comerciali și vânzări, care doresc să rămână la curent cu cele mai noi tendințe și practici din industrie, oferind oportunități valoroase de networking și dezvoltare profesională.</p>
<p>Proiectul va avea acoperire națională și în 2026, având ediții în București, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara, după cum urmează: <strong>Iași </strong>(31 martie), <strong>Cluj-Napoca</strong> (18 iunie),<strong> București </strong>(25 septembrie), <strong>Timișoara</strong> (10 noiembrie).</p>
<p>Această serie de evenimente reprezintă o platformă esențială pentru networking profesional, schimb de cunoștințe și descoperirea celor mai eficiente strategii și practici în domeniu. Participanții vor avea oportunitatea de a interacționa cu experți ai industriei și de a obține insights valoroase despre viitorul supply chain-ului și logisticii în România și în context european.</p>
<p>Pentru mai multe informații și pentru a vă înregistra la eveniment, vă rugăm să accesați <a href="https://business-mark.ro/event/supply-chain-logistics-forum-expo-iasi-2026/">pagina oficială</a> a evenimentului sau să transmiteți un email la adresa: office@business-mark.ro.</p>
<p><strong>Partener: </strong>Slimstock, Vitamin Aqua</p>
<p><strong>Eveniment organizat cu susținerea: </strong>Asociația ARILOG, USER &#8211; Uniunea Societăților de Expediții din România</p>
<p><strong>Partener de monitorizare: </strong>mediaTrust</p>
<p><strong>Parteneri media:</strong> Spotmedia.ro, Ziarul Bursa, Ziua Cargo, Daibau, InstalNews.ro, Logistic Posts, Spațiulconstruit.ro, ProIdea, iBuild, depozitinfo.ro, birouinfo.ro, Jurnalul de Afaceri, EventsMax, Revista Piața, Transilvania Business, Business Voice, PRwave, AngajatorulMeu.ro, digital-business.ro, România Durabilă, Economistul, Club Economic, MATEK, Business Press</p>
<p><strong>Despre BusinessMark</strong></p>
<p>Din 2013 organizează evenimente business „concept propriu&#8221;, cu o abordare „all-industries&#8221; dedicată unei arii largi de industrii și domenii profesionale. Își propune să creeze contexte pentru schimbul de experiență, dezvoltare și inspirație, producând un impact concret în viețile profesionale ale participanților.</p>
<p>Dincolo de evenimentele proprii, organizează evenimente construite pentru parteneri, adaptate obiectivelor acestora. Oferă servicii complete de consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului, management de eveniment și optimizarea bugetului pentru evenimente B2B. <a href="https://business-mark.ro/">https://business-mark.ro/</a></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Liderii de HR și experții în Employer Branding se reunesc, pe 2 aprilie 2026, la Iași pentru o nouă ediție a evenimentului „MAGNETICO”</title>
		<link>https://clubeconomic.ro/comunicate/liderii-de-hr-si-expertii-in-employer-branding-se-reunesc-pe-2-aprilie-2026-la-iasi-pentru-o-noua-editie-a-evenimentului-magnetico-19452/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Club Economic]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 27 Mar 2026 08:39:12 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Comunicate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://clubeconomic.ro/?p=19452</guid>

					<description><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/03/Magnetico_Iasi_2026-150x150.png" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" />Lideri locali și naționali din domeniul resurselor umane sunt invitați să participe, pe 2 aprilie 2026, la ediția de la Iași a proiectului „MAGNETICO. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices”. Organizat de BusinessMark la Palas Congress Hall, evenimentul își propune să analizeze transformarea profundă a pieței muncii [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/03/Magnetico_Iasi_2026-150x150.png" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" /><p>Lideri locali și naționali din domeniul resurselor umane sunt invitați să participe, pe <strong>2 aprilie 2026</strong>, la ediția de la <strong>Iași</strong> a proiectului „<a href="https://business-mark.ro/event/magnetico-iasi-2026/"><strong>MAGNETICO. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices</strong></a>”. Organizat de <strong>BusinessMark</strong> la <strong>Palas Congress Hall</strong>, evenimentul își propune să analizeze transformarea profundă a pieței muncii în 2026, într-un context marcat de noi reglementări, competiția acerbă pentru competențe de nișă și automatizarea proceselor de lucru și digitalizarea organizațiilor.</p>
<p>Conferința va reuni experți în comunicare și decidenți de business, ce vor analiza pilonii care susțin astăzi un brand de angajator rezilient: <strong>Talent Acquisition, Employer Branding și Employee Experience</strong>, transformând provocările actuale în avantaje competitive durabile.</p>
<p>Sesiunile de prezentări și panelurile vor aborda teme esențiale pentru agenda oricărui specialist de resurse umane, punând un accent deosebit pe evoluția recrutării de la simpla fișă a postului către o recrutare ce are la bază competențe și abilități necesare viitorului. Totodată, invitații vor explora modul în care inteligența artificială poate fi utilizată pentru a îmbunătăți interacțiunea umană și empatia în procesele de HR, dar și impactul noilor reglementări privind transparența salarială asupra încrederii în brandul de angajator.</p>
<p>Un alt subiect abordat în cadrul evenimentului vizează importanța sănătății psiho-emoționale, alături de rolul strategic al liderilor în modelarea unei culturi organizaționale autentice și cultivarea sentimentului de apartenență.</p>
<p>Pe scena evenimentului vor urca:</p>
<ul>
<li><strong>Mariana Ștefan</strong>, Director Resurse Umane, CONEST Iași</li>
<li><strong>Alina Velic</strong>, Director Resurse Umane &#8211; Executive Board Member, Familia Safir</li>
<li><strong>Roxana Prelipcean</strong>, People Partner, Bitdefender</li>
<li><strong>Anca Calistru</strong>, HR Manager, Mennekes Electric</li>
<li><strong>Daniela Șerban</strong>, HR &amp; Site Manager, HEITS</li>
<li><strong>Mihai Zânt</strong>, Executive Coach, Trainer, Partener Co-fondator, CareerShift.ro</li>
<li><strong>Darius Ionuț Gîscă</strong>, Director of Sales &amp; Marketing, Smartree</li>
<li><strong>Andreea-Roxana Gheorghe</strong>, Manager HR, Misavan</li>
<li><strong>Mihai Strasser</strong>, Strategic Development Manager, Noosfera</li>
<li><strong>Theodora Filipescu</strong>, Talent Acquisition Specialist, Ecolab</li>
<li><strong>Diana Avirvarei</strong>, CEO &amp; Founder, Human Rise</li>
<li><strong>Viorel Enache</strong>, Sales Director, UCMS by AROBS</li>
<li><strong>Luiza Banyai</strong>, People Experience Expert &amp; Companies Transformation Advisor</li>
</ul>
<p>&nbsp;</p>
<p>Moderator al evenimentului va fi <strong>Daniel Drăgan</strong>, Managing Partner, BusinessMark.</p>
<p>Ediția de la Iași face parte din serie mai amplă, ce va avea ediții în 12 orașe și regiuni din România: <strong>Craiova</strong> (22 aprilie), <strong>Pitești</strong> (14 mai), <strong>Ploiești</strong> (20 mai), <strong>București</strong> (8 iunie), <strong>Cluj-Napoca</strong> (17 iunie), <strong>Galați-Brăila</strong> (8 octombrie), <strong>Brașov</strong> (15 octombrie), <strong>Oradea</strong> (22 octombrie), <strong>Timișoara</strong> (11 noiembrie), <strong>Sibiu</strong> (noiembrie) și <strong>Baia Mare-Satu Mare</strong> (noiembrie).</p>
<p>Seria de proiecte „<strong>MAGNETICO. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices</strong>” se adresează unei arii largi de profesioniști: Directori de Resurse Umane, Specialiști în Employer Branding, Talent Acquisition Managers, Manageri de Comunicare, Directori Generali și Antreprenori interesați de dezvoltarea unor practici de HR sustenabile.</p>
<p>Pentru mai multe informații și pentru a vă înregistra la eveniment, vă rugăm să accesați <a href="https://business-mark.ro/event/magnetico-iasi-2026/">pagina oficială a evenimentului</a> sau să ne contactați la adresa <a href="mailto:office@business-mark.ro"><strong>office@business-mark.ro</strong></a>.</p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>„Magnetico” este un proiect realizat de BusinessMark</strong></p>
<p><strong>Partenerii evenimentului sunt:</strong> SD Worx România, OLX Locuri de Muncă, Smartree, Rețeaua de Sănătate Regina Maria, UCMS by AROBS, Edenred România, Wizone HR, Creasoft.ro, Vitamin Aqua</p>
<p><strong>Partener de monitorizare: </strong>mediaTrust</p>
<p><strong>Parteneri media: </strong> Spotmedia.ro, Ziarul Bursa, Portal HR, Revista de HR, angajatorulmeu.ro, PRwave, Business Voice, Digital Business, MATEK, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Global HR Manager, EventsMax, spatiulconstruit.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Business Press</p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>Despre BusinessMark</strong></p>
<p>Din 2013 organizează evenimente business „concept propriu&#8221;, cu o abordare „all-industries&#8221; dedicată unei arii largi de industrii și domenii profesionale. Își propune să creeze contexte pentru schimbul de experiență, dezvoltare și inspirație, producând un impact concret în viețile profesionale ale participanților.</p>
<p>Dincolo de evenimentele proprii, organizează evenimente construite pentru parteneri, adaptate obiectivelor acestora. Oferă servicii complete de consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului, management de eveniment și optimizarea bugetului pentru evenimente B2B. <a href="https://business-mark.ro/">https://business-mark.ro/</a></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Liderii financiari din regiunea Moldovei se reunesc, pe 1 aprilie 2026, la Iași pentru o nouă ediție „CFO Conference”</title>
		<link>https://clubeconomic.ro/comunicate/liderii-financiari-din-regiunea-moldovei-se-reunesc-pe-1-aprilie-2026-la-iasi-pentru-o-noua-editie-cfo-conference-19448/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Club Economic]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 27 Mar 2026 08:36:59 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Comunicate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://clubeconomic.ro/?p=19448</guid>

					<description><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/03/CFO_Conference_Iasi_2026-150x150.png" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" />Lideri locali din domeniu financiar sunt invitați să participe, pe 1 aprilie 2026, la ediția de la Iași a proiectului „CFO Conference”. Organizat de BusinessMark la Palas Congress Hall, evenimentul își propune să analizeze transformarea profundă a rolului directorului financiar: de la un simplu supraveghetor al costurilor la un arhitect strategic care generează valoare în [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/03/CFO_Conference_Iasi_2026-150x150.png" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" /><p>Lideri locali din domeniu financiar sunt invitați să participe, pe <strong>1 aprilie 2026, </strong>la ediția de la <strong>Iași</strong> a proiectului <strong>„</strong><a href="https://business-mark.ro/event/cfo-conference-iasi-2026/"><strong>CFO Conference</strong></a><strong>”</strong>. Organizat de <strong>BusinessMark</strong> la <strong>Palas Congress Hall</strong>, evenimentul își propune să analizeze transformarea profundă a rolului directorului financiar: de la un simplu supraveghetor al costurilor la un arhitect strategic care generează valoare în cadrul organizației.</p>
<p>Într-un mediu economic marcat de volatilitate, conferința va reuni experți și lideri locali și naționali pentru a explora soluții practice și strategii de reziliență. Sesiunile de prezentări și panelul vor aborda teme esențiale pentru agenda oricărui CFO modern, începând cu adaptabilitatea strategică și construirea unor modele de business rezistente în fața noilor perspective economice. O atenție deosebită va fi acordată contextului fiscal actual, impactul modificărilor Codului Fiscal și evoluția procesului de digitalizare al ANAF. Totodată, agenda include discuții despre rolul tehnologiei și al inovației, cu accent pe integrarea Inteligenței Artificiale în procesele financiare, automatizare și provocările privind securitatea datelor.</p>
<p>Pe scena evenimentului vor urca profesioniști cu o vastă experiență, pregătiți să ofere perspective valoroase asupra provocărilor actuale:</p>
<ul>
<li><strong>Miruna Enache</strong>, Partener, EY</li>
<li><strong>Inga Țîgai</strong>, Tax Partner, CEE Head of Tax &amp; Legal Technology, KPMG</li>
<li><strong>Ana Maria Iordache</strong>, Partener, D&amp;B David și Baias</li>
<li><strong>Delia Lăzărean</strong>, CFO, Grup Arcadia Spitale și Centre medicale</li>
<li><strong>Emanuel Gutan</strong>, Country Manager, CEE South &amp; Finance Manager CEE Central &amp; South, Ecolab</li>
<li><strong>Teodor Dumitrescu</strong>, Senior Manager PS Treasury &amp; FP&amp;A, Tenneco</li>
<li><strong>Claudia Neculau</strong>, Finance Manager, BMT Aerospace</li>
<li><strong>Mircea Dumitrașcu</strong>, Founder &amp; Partner, NOA</li>
<li><strong>Luisiana Dobrinescu</strong>, Managing Partner, Dobrinescu Dobrev SCA</li>
<li><strong>Victoria Dobre</strong>, Senior Tax Manager, Deloitte Romania</li>
<li><strong>Alina Andrei</strong>, Partener, Cabot Transfer Pricing</li>
<li><strong>Ionuț Măstăcăneanu</strong>, Partener Asociat, Consultanță fiscală, KPMG România</li>
<li><strong>Ovidiu Bucătaru</strong>, Expert Financiar Agribusiness</li>
</ul>
<p>Moderator al evenimentului va fi <strong>Daniel Drăgan</strong>, Managing Partner, BusinessMark.</p>
<p>„CFO Conference” se va desfășura în intervalul 09:15 – 14:30 și vizează: Directori financiari, Financial Business Partners, Directori generali, Controlling and Budgeting Managers, Reporting Managers, Directori economici, Directori contabili, Consultanți fiscali, Controlleri financiari, Contabili, Auditori, Analiști financiari, Antreprenori. Pentru mai multe informații și pentru a vă înregistra la eveniment, vă rugăm să accesați <a href="https://business-mark.ro/event/cfo-conference-iasi-2026/">pagina oficială</a> a evenimentului sau să ne contactați la adresa <a href="mailto:office@business-mark.ro">office@business-mark.ro</a>.</p>
<p>Evenimentele din cadrul „<strong>CFO Conference</strong>” vor aduce împreună lideri financiari pentru discuții, schimb de idei și studii de caz. Pe parcursul anului 2026, proiectul va avea ediții și la: <strong>Cluj-Napoca </strong>(16 iunie), <strong>Oradea </strong>(21 octombrie), <strong>Timișoara </strong>(12 noiembrie).</p>
<p><strong>CFO Conference este un proiect BusinessMark</strong></p>
<p><strong>Partenerii evenimentului sunt</strong>: EY România, NOA, Cabot Transfer Pricing, PwC România, Dobrinescu Dobrev SCA, Vitamin Aqua</p>
<p><strong>Partener de monitorizare: </strong>mediaTrust</p>
<p><strong>Parteneri media:</strong> Spotmedia.ro, Ziarul Bursa, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Curierul Fiscal, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Eventsmax, digital-business.ro, PRwave, spatiulconstruit.ro, Club Economic, Economistul, România Durabilă, AngajatorulMeu.ro, MATEK, Business Voice, Business Press</p>
<p><strong>Despre BusinessMark</strong></p>
<p>Din 2013 organizează evenimente business „concept propriu&#8221;, cu o abordare „all-industries&#8221; dedicată unei arii largi de industrii și domenii profesionale. Își propune să creeze contexte pentru schimbul de experiență, dezvoltare și inspirație, producând un impact concret în viețile profesionale ale participanților.</p>
<p>Dincolo de evenimentele proprii, organizează evenimente construite pentru parteneri, adaptate obiectivelor acestora. Oferă servicii complete de consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului, management de eveniment și optimizarea bugetului pentru evenimente B2B. <a href="https://business-mark.ro/">https://business-mark.ro/</a></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Allianz-Țiriac: 90% dintre românii înțeleg că neatenția costă, dar numai 1 din 5 este protejat printr-o asigurare de răspundere civilă</title>
		<link>https://clubeconomic.ro/comunicate/allianz-tiriac-90-dintre-romanii-inteleg-ca-neatentia-costa-dar-numai-1-din-5-este-protejat-printr-o-asigurare-de-raspundere-civila-19442/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Revista Club Economic]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 27 Mar 2026 08:07:20 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Comunicate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://clubeconomic.ro/?p=19442</guid>

					<description><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/03/Virgil-Soncutean-Allianz-Tiriac-Asigurari-150x150.jpeg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" />4 din 10 români spun că s-au găsit cel puțin o dată în situația în care au fost păgubiți din greșeală de un vecin sau de o altă persoană și a fost nevoie de despăgubiri. Pentru puțin peste jumătate dintre aceștia, experiența a fost chiar neplăcută, implicând cheltuieli neplanificate pe care a fost nevoie să [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/03/Virgil-Soncutean-Allianz-Tiriac-Asigurari-150x150.jpeg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" /><p><span style="font-weight: 400">4 din 10 români spun că s-au găsit cel puțin o dată în situația în care au fost păgubiți din greșeală de un vecin sau de o altă persoană și a fost nevoie de despăgubiri. Pentru puțin peste jumătate dintre aceștia, experiența a fost chiar neplăcută, implicând cheltuieli neplanificate pe care a fost nevoie să le susțină, în timp ce restul spun că au rezolvat situația amiabil. De partea cealaltă, dacă ar produce din neatenție pagube altora, românii par să se bazeze mai mult pe noroc decât pe responsabilitate. Peste </span><b>90% consideră că o asigurare de răspundere civilă este esențială pentru a-i feri de cheltuieli accidentale</b><span style="font-weight: 400">, potrivit unui sondaj realizat online de Allianz-Țiriac, dar cu toate acestea, </span><b>la nivel național sunt active doar aproape 1,3 milioane de contracte pentru astfel de polițe</b><span style="font-weight: 400">, arată cele mai recente date ale Autorității de Supraveghere Financiară.</span></p>
<p><b>Inundarea accidentală a vecinilor</b><span style="font-weight: 400"> este principala situație pentru care aproape 68% dintre respondenți consideră important să existe o poliță de răspundere civilă, conform sondajului Allianz-Țiriac desfășurat pe un eșantion de 1.036 de respondenți din toată țara. În același timp, pentru </span><b>30,1% e important să existe o astfel de poliță și în situația unui accident cu bicicleta sau trotineta electrică</b><span style="font-weight: 400">, 24% pentru eventualitatea în care copilul lor distruge bunurile altcuiva, iar 22,7% inclusiv pentru riscul ca animalul lor de companie să rănească pe cineva sau să distrugă obiecte deținute de alte persoane.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400">„Sunt momente când, oricât de atenți am fi, se întâmplă să greșim. O defecțiune la instalația de apă și inundarea vecinilor, un geam spart, o zgârietură provocată din neatenție unei mașini parcate, un accident cu bicicleta, la locul de joacă sau chiar pe pârtia de schi se pot întâmpla oricui. Viața nu trebuie trăită cu teamă, ci cu liniștea că greșelile se rezolvă fără să coste. Între conștientizare și acțiune există însă un decalaj important și, astfel, </span><b>o mare parte dintre români rămân expuși riscului de a plăti din buzunar despăgubiri pentru neatenție care pot ajunge la zeci sau chiar sute de mii de lei</b><span style="font-weight: 400">. La Allianz-Țiriac vrem să fim alături de oameni în orice situație, cu responsabilitate și protecție adaptată stilului lor de viață, care să-i ajute să prevină surprize financiare. De aceea, am </span><b>regândit și dezvoltat asigurarea de răspundere civilă </b><a href="https://www.allianztiriac.ro/ro_RO/persoane-fizice/raspunderi/my-apologies.html"><b>My Apologies</b></a><b>, cu acoperiri extinse</b><span style="font-weight: 400">, care le dă voie să trăiască cu inima, nu cu teamă, și îi ajută să repare greșelile fără griji”, spune </span><b>Virgil Șoncutean, CEO la Allianz-Țiriac Asigurări.</b></p>
<p><span style="font-weight: 400">Asigurarea My Apologies oferă protecție persoanelor care vor un sprijin financiar atunci când </span><b>strică bunurile altora sau accidentează alte persoane</b><span style="font-weight: 400">. Acoperirile de bază se adresează și proprietarilor de animale de companie, proprietarilor de locuințe sau chiriașilor sau familiilor cu copii, dar și persoanelor care practică </span><b>sporturi de agrement</b><span style="font-weight: 400">.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400">Pentru protecție completă, varianta extinsă a asigurării protejează și persoanele care practică sporturi extreme, cele care folosesc biciclete sau trotinete electrice și inclusiv </span><b>studenții care au bunuri în custodie</b><span style="font-weight: 400"> și vor să se asigure că nu trebuie să plătească din buzunar dacă le deteriorează accidental. Pe lângă acoperirea în România, </span><b>asigurarea cu protecție completă acoperă pagubele produse oriunde Europa</b><span style="font-weight: 400">, sprijinind persoanele care călătoresc, locuiesc temporar sau studiază în alte țări și vor un plus de siguranță în fața riscurilor.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400">În astfel de situații, </span><a href="https://www.allianztiriac.ro/ro_RO/persoane-fizice/raspunderi/my-apologies.html"><b>My Apologies</b></a><b> acoperă despăgubiri de până la 100.000 de lei cu pachetul Confort, respectiv până la 500.000 de lei cu pachetul Max</b><span style="font-weight: 400">. Asigurarea poate fi achiziționată 100% digital, online sau în aplicația mobilă Allianz-Țiriac, într-un proces simplu și rapid. Pe lângă persoana asigurată, acoperirea este extinsă automat, fără costuri suplimentare, pentru partenerul de viață, copii, persoanele aflate în întreținere. De asemenea, asigurarea oferă protecție și </span><b>altor persoane majore care locuiesc împreună cu aceștia, pentru pagubele produse la domiciliul asiguratului</b><span style="font-weight: 400">, sau care prestează diverse activități la domiciliu, precum menaj, îngrijirea copiilor sau grădinărit și provoacă daune altora în timpul acestor activități.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400">Polița poate fi completată cu alte produse, precum asigurarea facultativă de locuință My Home sau asigurarea CASCO My Car, oferind un nivel suplimentar de protecție și reduceri avantajoase. Astfel, </span><b>My Apologies completează portofoliul de soluții flexibile</b><span style="font-weight: 400"> prin care Allianz-Țiriac susține comportamentele responsabile și oferă siguranță financiară în fața neatenției de zi cu zi.</span></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>JTI investește circa 300 milioane euro într-o nouă fabrică „verde” în România</title>
		<link>https://clubeconomic.ro/comunicate/jti-investeste-circa-300-milioane-euro-intr-o-noua-fabrica-verde-in-romania-19438/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Revista Club Economic]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 27 Mar 2026 07:53:11 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Comunicate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://clubeconomic.ro/?p=19438</guid>

					<description><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2024/01/jti-top-employer-club-economic-150x150.webp" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" /> JTI a anunțat astăzi o investiție de aproximativ 300 de milioane de euro pentru construirea unei noi fabrici ultramoderne în Ștefăneștii de Jos (județul Ilfov). Această investiție consolidează angajamentul pe termen lung al JTI față de România și marchează un nou reper în cei peste 30 de ani de prezență a companiei în țară. Gabriella [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2024/01/jti-top-employer-club-economic-150x150.webp" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" /><p><span style="font-weight: 400"> JTI a anunțat astăzi o investiție de aproximativ 300 de milioane de euro pentru construirea unei noi fabrici ultramoderne în Ștefăneștii de Jos (județul Ilfov). Această investiție consolidează angajamentul pe termen lung al JTI față de România și marchează un nou reper în cei peste 30 de ani de prezență a companiei în țară.</span></p>
<p><img decoding="async" class=" wp-image-19440 alignleft" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/03/Gabriella-Offeddu.jpeg" alt="" width="199" height="265" srcset="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/03/Gabriella-Offeddu.jpeg 480w, https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/03/Gabriella-Offeddu-225x300.jpeg 225w, https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/03/Gabriella-Offeddu-315x420.jpeg 315w, https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/03/Gabriella-Offeddu-150x200.jpeg 150w, https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/03/Gabriella-Offeddu-300x400.jpeg 300w" sizes="(max-width: 199px) 100vw, 199px" /></p>
<p><span style="font-weight: 400">Gabriella Offeddu, Director General JTI România, Moldova și Bulgaria, a subliniat importanța strategică a investiției: „Aceasta este una dintre cele mai mari investiții realizate de JTI în România. Reflectă încrederea pe termen lung  în această țară, în infrastructura sa și în calitatea forței de muncă. România reprezintă o piață cheie pentru compania noastră, fiind un hub industrial important în Europa. În prezent, aproape 1.600 de angajați lucrează pentru JTI în România, în fabrică, sediul central, birourile de vânzări și în Global IT Hub, iar profesionalismul și dedicarea lor se numără printre punctele noastre forte.”</span></p>
<p><span style="font-weight: 400"> </span></p>
<p><span style="font-weight: 400">Doar în anul 2025, JTI a contribuit cu peste 1,4 miliarde de euro la bugetul de stat al României, prin accize, TVA și alte taxe și contribuții.</span></p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p><span style="font-weight: 400"><img decoding="async" class="wp-image-19439 alignleft" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/03/KW-Thul.jpeg" alt="" width="304" height="216" srcset="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/03/KW-Thul.jpeg 640w, https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/03/KW-Thul-300x214.jpeg 300w, https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/03/KW-Thul-589x420.jpeg 589w, https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/03/KW-Thul-150x107.jpeg 150w" sizes="(max-width: 304px) 100vw, 304px" />„Peste 70% din producția realizată în România este exportată către aproximativ 70 de piețe din întreaga lume. Fabrica noastră actuală se află în topul unităților JTI cu cele mai bune rezultate, având la bază excelența operațională și îmbunătățirea continuă. Acest lucru demonstrează expertiza, fiabilitatea și performanța echipelor noastre. Noua fabrică va avea o suprafață de circa 70.000 de metri pătrați și va integra echipamente și tehnologii avansate, precum și procese de producție extrem de eficiente, deschizând oportunități pentru dezvoltarea pe viitor”, a declarat Klaus</span><span style="font-weight: 400">‑</span><span style="font-weight: 400">Walter Thul, Factory Lead JTI România.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400">Klaus a adăugat: „Proiectată să funcționeze cu energie 100% regenerabilă, noua fabrică va include, de asemenea, capacități extinse de gestionare a deșeurilor și propria stație de tratare a apei. Siguranța și calitatea vor rămâne priorități</span><span style="font-weight: 400">‑</span><span style="font-weight: 400">cheie pe tot parcursul lucrărilor de construcție și a derulării operațiunilor. Ceea ce construim este mai mult decât infrastructură – este un punct de referință pentru viitorul lanțului global de aprovizionare JTI.”</span></p>
<p><span style="font-weight: 400">Noua facilitate, programată să fie finalizată în 2027, va înlocui actuala unitate de producție din București, care funcționează în condiții de spațiu limitat. Tranziția către noua locație se va realiza etapizat, pentru a asigura continuitatea producției.</span></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Colliers: Piața investițiilor imobiliare începe 2026 în forță, cu cel mai bun prim trimestru pentru birouri din ultimii 10 ani    </title>
		<link>https://clubeconomic.ro/comunicate/colliers-piata-investitiilor-imobiliare-incepe-2026-in-forta-cu-cel-mai-bun-prim-trimestru-pentru-birouri-din-ultimii-10-ani-19435/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Revista Club Economic]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 27 Mar 2026 07:50:37 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Comunicate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://clubeconomic.ro/?p=19435</guid>

					<description><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/03/Robert-Miklo_Colliers-150x150.jpeg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" />Primul trimestru din 2026 se va încheia cu tranzacții de aproximativ 130 de milioane de euro pe segmentul de birouri din România, marcând cel mai bun început de an din ultimul deceniu, potrivit datelor Colliers. Nivelul este de peste trei ori mai mare decât media perioadei ianuarie-martie din ultimii 10 ani (exclusiv pentru tranzacțiile cu [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/03/Robert-Miklo_Colliers-150x150.jpeg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" /><p><span style="font-weight: 400">Primul trimestru din 2026 se va încheia cu tranzacții de aproximativ 130 de milioane de euro pe segmentul de birouri din România, marcând cel mai bun început de an din ultimul deceniu, potrivit datelor Colliers. Nivelul este de peste trei ori mai mare decât media perioadei ianuarie-martie din ultimii 10 ani (exclusiv pentru tranzacțiile cu clădiri de birouri) și semnalează revenirea interesului investitorilor, chiar și într-un context marcat de incertitudini economice și geopolitice.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400">Cele trei tranzacții majore încheiate în primul trimestru includ vânzarea celei de-a doua clădiri din proiectul Equilibrium dezvoltat de Skanska către fonduri administrate de Gránit Asset Management, vânzarea proiectului @Expo al Atenor către Equora Capital și achiziția Record Park, care reprezintă un proiect mixt având o componentă preponderentă de birouri, de către INNO Investments prin fondul BT Property. Aceste tranzacții sunt relevante nu doar prin valoare, ci și din perspectiva profilului cumpărătorilor, care sunt investitori noi sau relativ noi pe piața locală, semnalând o extindere și totodată o diversificare a bazei de investitori activi. Colliers a fost implicată de partea vânzătorilor în primele două tranzacții, care cumulează aproximativ 75% din totalul de circa 130 de milioane de euro înregistrat pe acest segment.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400">Interesul pentru activele de birouri este susținut și de schimbările din modul de lucru, tot mai vizibile în ultimul an. Companiile încurajează din ce în ce mai mult revenirea angajaților la birou pentru mai multe zile pe săptămână, în încercarea de a stimula colaborarea, productivitatea și coeziunea echipelor, ceea ce contribuie la recâștigarea atractivității acestui segment în rândul investitorilor</span><span style="font-weight: 400">.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400"><em>„Debutul de an, marcat de cele trei tranzacții majore de pe segmentul de birouri, oferă o perspectivă pozitivă asupra pieței investițiilor imobiliare și demonstrează că anumiți investitori mizează pe reziliența și pe potențialul de creștere al economiei locale, reușind să privească dincolo de incertitudinile pe termen scurt. Segmentul de birouri se menține sub vârfurile istorice de 400-500 milioane de euro pe trimestru (stabilite în T4 2022 și T3 2020 ca urmare a achizițiilor unor portofolii mari de către Pavăl Holding și AFI Europe), însă depășește media trimestrială de 100 de milioane de euro înregistrată în ultimul deceniu și reprezintă o creștere substanțială față de ceea ce vedeam de regulă la început de an, în primele 3 luni. Acest avans peste trendul obișnuit al perioadei 2016-2025 arată că unii investitorii mizează pe fundamentele pe termen lung ale pieței locale și pe oportunitățile de moment”,</em> explică</span><a href="https://www.colliers.com/en-ro/experts/robert-miklo"><span style="font-weight: 400"> Robert Miklo</span></a><span style="font-weight: 400">, Head of Capital Markets la Colliers România.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400">Pe fondul acestui început bun de an și al unui calendar solid de tranzacții aflate în diferite stadii de negociere, perspectivele pentru 2026 rămân pozitive, punctează directorul Colliers. În lipsa unor șocuri puternice, volumul total al investițiilor imobiliare poate depăși media istorică anuală de aproximativ 800 de milioane de euro, înregistrată pe parcursul ultimului deceniu pentru toate segmentele pieței, chiar și într-un context global care rămâne departe de a fi unul predictibil.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400">România rămâne o propunere atractiva la nivel european, având în vedere dinamismul economiei locale și a diverselor sectoare imobiliare, care au printre cele mai mari ritmuri de creștere din Uniunea Europeană. În același timp, randamentele au arătat o evoluție mai prudentă pe parcursul ultimelor cicluri economice și ale pieței imobiliare &#8211; și în perioada după criza financiară din 2008, și în perioada post-pandemie &#8211; ceea ce oferă acum o poziție defensivă activelor locale, punctează  Robert Miklo.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400">În același timp, evoluțiile din piețele vest-europene oferă un semnal încurajator pentru regiune. Potrivit raportului Colliers Global Investor Outlook 2026, bazat pe un sondaj realizat în rândul unora dintre cei mai mari administratori de active și investitori la nivel global, Europa va continua să atragă capital, iar în unele piețe randamentele vor începe să se comprime. Din perspectivă istorică, astfel de dinamici au fost urmate de mișcări similare în Europa Centrală și de Est, inclusiv în România, ceea ce susține potențialul unei reveniri treptate a activității investiționale în perioada următoare</span><span style="font-weight: 400">.</span></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Principalele concluzii ale ediției „Tomorrow@work” din 2026. „Viitorii candidați vor avea nevoie de competențe de lucru din ce în ce mai rafinate și mai specializate”</title>
		<link>https://clubeconomic.ro/comunicate/principalele-concluzii-ale-editiei-tomorrowwork-din-2026-viitorii-candidati-vor-avea-nevoie-de-competente-de-lucru-din-ce-in-ce-mai-rafinate-si-mai-specializate-19115/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Club Economic]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 18 Mar 2026 10:19:57 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Comunicate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://clubeconomic.ro/?p=19115</guid>

					<description><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/03/Tomorrow@work_2026_resize-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" />24 lideri din domeniul resurselor umane au urcat, pe 9 martie 2026, pe scena evenimentului „Tomorrow@work”, pentru a discuta despre cum arată noua arhitectură a muncii, într-un context în care inteligența artificială devine tot mai pregnantă la nivelul activității, transformând modul în care lucrăm. Organizat de BusinessMark la București, evenimentul a inclus sesiuni de prezentări, paneluri și [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/03/Tomorrow@work_2026_resize-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" /><p><strong>24 lideri din domeniul resurselor umane</strong> au urcat, pe <strong>9 martie 2026</strong>, pe scena evenimentului „<strong>Tomorrow@work</strong>”, pentru a discuta despre cum arată noua arhitectură a muncii, într-un context în care inteligența artificială devine tot mai pregnantă la nivelul activității, transformând modul în care lucrăm.</p>
<p>Organizat de BusinessMark la București, evenimentul a inclus sesiuni de prezentări, paneluri și o discuție 1-to-1, în care invitații au subliniat necesitatea unei recalibrări profunde a relației dintre om și tehnologie. Dezbaterile au evidențiat că, deși automatizarea și „aificarea” proceselor accelerează eficiența, succesul organizațional depinde acum de cultivarea inteligenței emoționale, a gândirii critice și a capacității de a găsi sens în muncă. Liderii prezenți au agreat că tehnologia nu trebuie privită ca fiind un simplu instrument, ci ca un partener care eliberează potențialul creativ uman, solicitând în schimb o adaptabilitate continuă și o transparență sporită, de la salarizare până la programele de wellbeing.</p>
<p><strong>PRIMA SESIUNE</strong></p>
<p><strong>Simona Carp</strong>, Head of HR, JYSK România și Bulgaria, a deschis prima sesiune a conferinței, vorbind despre programele de employer branding ale companiei.</p>
<p>„<em>La noi, dezvoltarea este un mindset: dacă nu alegi să te dezvolți, nu vei avea cum să crești. Aș vrea să vorbesc despre programul prin care angajații își pot alege următoarea etapă de dezvoltare și avem patru direcții: trainer, sleep academy, mentor, JYSK influencer. </em></p>
<p><em>Suntem o companie destul de mare, dar departamentul de HR este restrâns. Avem diverse tipuri de training și, de aceea, avem nevoie de traineri, care la noi sunt interni. Colegii care vor să se dezvolte pot participa și pot contribui la dezvoltarea celorlalți colegi. Pentru noi, este foarte important și să recunoaștem meritele colegilor ce fac lucruri extraordinare și care ne ajută să reușim în acest proces de dezvoltare al angajaților. Scopul mentoratului nostru este integrarea rapidă, eficientă, care nu înseamnă doar a învăța procedurile și valorile, ci a se simți parte din echipă. Trebuie să ieșim din zona de confort, să ne putem provoca, să fim dornici de a învăța, de a ne îmbunătăți, să ne asumăm responsabilitatea pentru dezvoltarea noastră și să îmbrățișăm provocările cu o atitudine pozitivă, pentru că acestea sunt elementele cele ce ne pot dezvolta</em>”, a explicat ea.</p>
<p>A urmat o discuție 1-to-1 despre degradarea competențelor în era AI, la care au participat <strong>Corina Neagu</strong>, Managing Partner, DARE, și <strong>Raluca Păduraru</strong>, Futures of Work Strategist, Co-founder, Upvance Global.</p>
<p>„<em>Potrivit unui studiu de caz făcut recent la o companie de contabilitate din SUA, s-a decis, acum 8 luni, implementarea unui sistem de contabilitate primară. La un moment dat, sistemele au căzut, iar oamenii nu au mai știut să realizeze rapoartele. Ce s-a întâmplat este că, prin prisma AI, am început să delegăm mai mult decât task-uri, să delegăm gândirea și ajungem într-o ipostază în care simțim că nu mai știm ce avem de făcut. Este mult mai ușor să vedem această degradare la cei din jur decât la noi înșine – de exemplu, nu mai răspundem la un email până când nu confirmăm cu chatGPT că este ok. Nu sunt adepta interzicerii AI-ului, pentru că ea nu face altceva decât să creeze ocolișuri. Ce putem face, în schimb, este să conștientizăm că, pe zona de AI, acestea sunt competențe pe care copiii vor trebui să le stăpânească, pentru a se putea angaja. Să interzici unui copil să lucreze cu AI în școală este ca și cum i-ai interzice să lucreze cu Word. Dar, din păcate, profesorii nu sunt foarte bine pregătiți și, de aceea, sunt speriați. Nu cunosc instrumentele, nu știu ce se va întâmpla, cum se va întâmpla. Poate ar trebui schimbat modul în care evaluăm copiii</em>”, a spus Raluca Păduraru.</p>
<p>„<em>Asta înseamnă gândire analitică, gândire structurată, înseamnă să ne pregătim pentru viitor. Dacă aceste competențe tehnice nu mai sunt în centrul atenției, cele soft devin principalele. În fiecare zi mă joc cu AI-ul, însă asta nu înseamnă că îmi va înlocui gândirea proprie. Din contră, noi, ca oameni de HR și ca indivizi, avem o oportunitate foarte mare de învățare</em>”, a completat Corina Neagu.</p>
<p>Un alt subiect abordat a vizat conformarea la directiva privind transparența salarială și provocările ce apar.</p>
<p>„<em>Din 2010 vorbim de apariția platformelor standard și implementarea acestora. Până în 2020, am vorbit despre automatizare, implementarea acestora, iar acum vorbim de «aificarea» proceselor. Foarte mult ajută pastilele de microlearing – în momentul în care afli informația și vrei să vezi cum să faci ceva, e important să știu cum să fac asta. Tehnologia o folosim și trebuie să o îmbrățișăm – cu cât facem asta mai repede, cu atât devenim mai competitivi. Tehnologia ne ajută inclusiv să răspundem provocării privind conformarea la transparența salarială</em>”, a spus <strong>Alexandru Ungureanu</strong>, HCM Sales Director, TotalSoft, în acest context.</p>
<p>În continuare, <strong>Elena Cozianu</strong>, Senior HR Transformation Consultant, TotalSoft, a explicat: „<em>Vorbim, astăzi, despre un subiect foarte controversat: transparența salarială – o inițiativă a Parlamentului European ce va fi transpusă în legislație până în iunie 2026. Are un scop foarte precis: a combate diferențele salariale dintre bărbați și femei. Aceasta devine un instrument legal, cu obligații și sancțiuni, ce promovează echitatea și își dorește să creeze un climat de încredere, prin intermediul comunicării deschise a informațiilor despre remunerare. În procesul de recrutare, angajatorul va avea obligația de a afișa salariul sau intervalul salarial fie în anunț, fie să îl comunice înainte de primul interviu. S-a terminat cu discuțiile în «blind» despre așteptările salariale, iar angajatorul nu va putea pune întrebări despre valoarea postului candidatului. Întrebarea legată de ultimul salariu dispare și, astfel, se va ieși din trendul în care candidatul să fie ancorat la noul job pe salariul vechi</em>.”</p>
<p><strong>Mihaela Colesnic</strong>, Client Succes &amp; Advisory Lead, UCMS by AROBS, a vorbit oferit o perspectivă legislativă asupra concediilor medicale.</p>
<p>„<em>După anunțul Ministerului Muncii privind modificarea procentelor din 2025, numărul concediilor medicale a scăzut între iulie-septembrie 2025 cu 200.000, față de aceeași perioadă a anului trecut. La 31 decembrie s-a publicat Ordonanța 91, care reglementează faptul că în perioada 1 februarie – 31 decembrie 2026 prima zi din concediul medical va fi neplătită. În 6 februarie, a apărut un proiect de modificare ce ne spune că vor fi câteva excepții. În 27 februarie, s-au publicat normele pentru Ordonanța din 31 decembrie, care ne spune că nu este vorba de prima zi a concediului medical, ci prima zi lucrătoare a acestuia. Practic, numărăm cele 5 zile calendaristice, începând cu ziua 2 și până la ziua 6 și abia apoi mergem cu plata zilelor lucrătoare – zilele lucrătoare sunt cele menționate în contractul de muncă. Programele de salarizare ar trebui să vă ajute să încadrați și să plătiți corect concediile medicale. Aici nu avem nicio excepție, ceea ce înseamnă că toate concediile medicale, inclusiv cele prelungite, vor intra sub incidența Ordonanței 91. Proiectul de norme de săptămâna trecută va intra în vigoare la data publicării și ne exceptează concediile medicale în regim de spitalizare, maternitate, risc maternal, îngrijire pacient cu afecțiuni oncologice</em>”, a explicat ea.</p>
<p><strong>Andrei Stupu</strong>, L&amp;D Consultant, Andrew Beehive Consulting, Alumnus Fulbright Harvard, a subliniat necesitatea de a dezvolta abilitățile profund umane într-un context în care folosim tot mai mult Inteligența Artificială.</p>
<p>„<em>Trăim într-un efect Golem – este un cercetător ce a subliniat ceea ce se numește experience biased: dacă credem despre oameni că sunt proști, îi facem să fie așa, iar dacă credem că sunt capabili de lucruri bune îi facem să manifeste acele competențe pozitive. Au apărut știri cum că Generația Z este prima generație cu un IQ mai mic comparativ cu cele anterioare, însă ideea este că studiul nu a fost făcut de cel căruia i-a fost atribuit. Generația Z are o capacitate mai mare să înțeleagă și să decodifice elemente ale vizualului, pentru că sunt mai expuși la ele și au abilitatea de a le procesa mai rapid. Educația ne ajută la creșterea IQ-ului, iar studiile spun că fiecare an de școlarizare ne crește IQ-ul cu 0.5 puncte. Toți filosofii morali au spus că inteligența de care va avea nevoie umanitatea în viitor este inteligență care să producă oamenii capabili să înțeleagă contextele în care se află: inteligență emoțională, inteligență morală. Înainte să interacționăm cu sistemele AI, trebuie să ne uităm la cum o facem: interacționăm cu ele ca și cum ar fi agenți morali, deși nu sunt. Înainte de a le folosi, ar trebui să înțelegem cine suntem noi, ca oameni, în relație cu ele. Suntem cu toții vulnerabili în fața schimbării, însă pentru a trece cu succes peste ele, trebuie să umanizăm și mai mult demersurile în care ne implicăm”</em>, a spus el.</p>
<p>A urmat un panel moderat de <strong>Daniel Drăgan</strong>, Managing Partner, BusinessMark, la care a participat: <strong>Daniela Cuni-Padron </strong>(LPP România), <strong>Gabriela Costache </strong>(HAVI România), <strong>Ruxandra Toda </strong>(Farmaciile Dona), <strong>Darius Ionuț Gîscă </strong>(Smartree), <strong>Raluca-Florentina Binder </strong>(Rețeaua de Sănătate Regina Maria) și  <strong>Alin Gherman </strong>(EXEC-EDU, Nobel Telecom).</p>
<p>Viitorul muncii este deja aici, au fost de acord invitații panelului. În acest context, <strong>Ruxandra Toda</strong>, Grup HR Director, Farmaciile DONA, a punctat: „<em>Vorbind despre viitorul muncii, eu cred că mâine a venit, dar nu pentru toți în același timp. Sunt organizații care sunt mai avansate, însă există și organizații care sunt între ieri și astăzi. Vedem o categorie de oameni foarte ancorați în ceea ce înseamnă schimbarea, în head office, în orașe mari – pentru acești oameni se redefinește contractul psihologic între oameni și muncă și vorbim foarte mult despre reskilling. Într-o viață profesională o să avem mai multe cariere, vom căuta mai mult sens. Însă avem și o categorie unde viața este mai tihnită – rolurile sunt mai operaționale, activitățile sunt repetitive, poate vorbim de anumite companii din orașe mici. La ei, schimbarea se întâmplă mai lent. Provocarea va fi să armonizăm aceste categorii și să mergem împreună în aceeași direcție</em>.”</p>
<p>La rândul său, <strong>Darius Ionuț Gîscă</strong>, Director of Sales &amp; Marketing, Smartree, a completat: „<em>Vorbim despre Tomorrow@work și aș vrea să spun că acest «mâine» nu a venit brusc – el vine de câțiva ani, iar oamenii nu mai văd în locul de muncă doar un program. Vor să facă parte dintr-o echipă, managerii să fie aproape de ei și să îi asculte, astfel încât deciziile să fie însoțite de transparență, iar fiecare să fie implicat în rolul pe care îl face. Managerul nu mai este acum cel care deține toate răspunsurile – răspunsurile le găsim acum la doar câteva click-uri distanță. Avem platforme AI care ne pot ajuta aici, iar liderul este cel care ar trebui să dea direcție și sens și, prin tehnologie, ar trebui să facilităm comunicarea cu angajații. </em></p>
<p><em>În momentul în care se decide a investi în tehnologie, trebuie să se plece de la o nevoie – a eficientiza, de fapt, un proces prin tehnologie, ci nu din dorința de a adăuga un instrument nou de tehnologie. Am văzut două direcții complementare în ultima vreme. Sunt companii care vin cu solicitări coerente pentru a îmbunătăți procesele, accesul la informații, dar vedem și zona de externalizare a serviciilor, mai ales în zona de calcul salarial și admin. Și această externalizare vine la pachet cu tehnologia.”</em></p>
<p><em>„Nu mai vorbim de forță de muncă – cred că acum căutăm oameni care au sentimente, care creează relații profesionale în cadrul unui mediu organizațional, oameni care au un sens în ceea ce fac. Căutăm acel «de ce» și sensul pe care ceea ce fac îl are pentru organizațiile din care facem parte. Nu mai cred în acel tip de lider care știe tot, ci în acel lider care știe să construiască relații autentice, ce au la bază relația cu angajații. Astfel poți da o direcție, în calitate de lider. Trăim o accelerare – tehnologia face parte din viața noastră și, personal, nu cred că e doar un tool cu care ne facem treaba, ci este un partener ce ne ajută să facem munca mai simplă, astfel încât să îmi rămână mai mult timp pentru a fi creativ. Un lider vine cu soluția, însă trebuie să vină cu soluția adaptată persoanelor pe care le avem în față”</em>, a spus, în continuare, <strong>Gabriela Costache</strong>, Senior People Manager, HAVI România.</p>
<p>Un alt subiect abordat în panel a vizat abilitățile pe care trebuie să le aibă un lider pentru a ghida echipele în acest nou context al muncii. Astfel, <strong>Alin Gherman</strong>, Expert EXEC-EDU , Chief Executive Officer, Nobel Telecom, a precizat: „<em>Un lider trebuie să fie un catalizator pentru performanța angajaților. Avem din ce în ce mai multe programe legate de creativitate, de gândire critică, de cum să structurezi și să organizezi ceva. În scurt timp, fiecare dintre noi va trebui să poată să organizeze și să orchestreze agenții AI, acești angajați tehnologici. </em></p>
<p><em>Atunci când intri într-o companie, trebuie să te asiguri că ceea ce aduci pe masă adresează modul în care funcționează compania. Vine întrebarea: este programabil de către AI sistemul cu care lucrezi? Sunt câteva competențe de bază: competențe legate de arhitectura de sistem, pe care le pui într-un tot unitar pentru a vedea care e tehnologia care te poate ajuta. Tot timpul va apărea ceva cool, însă e important să știm cum arată sistemul, care sunt nevoile pe care le adresează compania noastră, iar apoi ne uităm la angajații noștri, să fie creativi, să știe cum să le folosească, să poată lua decizii. Din perspectivă de leadership, e interesant când anumite îmbunătățiri pe procese de AI nu sunt coordonate la nivel de companie. Mare atenție la cum gândiți sistemele integrate</em>.”</p>
<p>La rândul său, <strong>Daniela Cuni-Padron</strong>, HR Manager, LPP  România, a completat: „<em>Din perspectiva mea, una dintre cele mai accelerate schimbări este transformarea care există acum în relația dintre oameni și muncă. Job-urile au devenit mai fluide și ne uităm mai degrabă la competențe, la adaptabilitate. Oamenii caută sens, flexibilitate, iar companiile caută capacitatea de a fi în pas cu piața. Astfel, trebuie să ne uităm ușor diferit la acest context și să punem accent pe adaptabilitate. Rolul unui lider în acest moment este foarte complex – nu mai este cel la care ne îndreptăm pentru toate informațiile, pentru că ele sunt la un click distanță. Cea mai importantă este încrederea pe care o inspiră oamenilor, să poată veni spre lider când lucrurile nu mai funcționează așa cum ar trebui, când și-au pierdut direcția. Astfel, încrederea se câștigă prin consecvență în decizii, între ceea ce spunem și ceea ce facem și prin transparență. E important să ne adaptăm, să utilizăm tehnologie utilă. Abia apoi trecem la etapa în care implicăm oamenii, pentru că, altfel, riscăm ca ea să fie primită ca un dușman, ca pe un tool care ne îngreunează munca. De aceea este foarte important să implicăm oamenii în decizii</em>.”</p>
<p><strong>Raluca-Florentina Binder</strong>, Director Vânzări Corporate, Divizia Abonamente, Rețeaua de Sănătate Regina Maria, a subliniat necesitatea ca liderii să îmbrățișeze programele de wellbeing.</p>
<p>„<em>Ce vedem noi, prin ochii partenerilor cu care am dezvoltat programe de wellbeing este că, atunci când liderii sunt implicați, atunci când participă la programe psiho-emoționale și workshop-uri șansa de reușită a acelui program este mult mai mare. Vedem cum oamenii se simt în siguranță să ceară ajutor când au nevoie, să creeze acel mediu în care lucrurile se întâmplă normal. Asta se transpune, mai departe, în modul în care organizațiile păstrează oamenii mai aproape de ei.</em></p>
<p><em>Pandemia a schimbat cu totul paradigma în ceea ce privește sănătatea psiho-emoțională, pentru că nevoile s-au schimbat. Dacă ne uităm la cum arată studiile din România, undeva la 65% se simt stresați la locul de muncă. Important este ce facem pentru a normaliza discuțiile din companie. Avem discuții cu echipele de HR pentru a vedea cum putem ajuta. Pentru noi, de exemplu, raportul anual de medicină a muncii este o radiografie foarte bună pentru a vedea în ce direcție putem dezvolta programe de wellbeing care să includă și suport emoțional. Studiile arată că procentul este mult mai mare la generațiile tinere în ceea ce privește modul în care resimt stresul la locul de muncă. E important să ne uităm și la mixul de generații când construim aceste programe. Într-un mod mergem într-o fabrică, într-altul mergem în birouri. E important să pornim de la date concrete, să înțelegem cum arată populația organizației, care sunt nevoile. Doar atunci când lucrurile sunt așezate și senior managementul vorbește deschis, se văd rezultatele la nivel de companie</em>”, a explicat ea.</p>
<p><strong>A DOUA SESIUNE</strong></p>
<p><strong>Mihai Zânt</strong>, Executive Coach, Trainer, Partener Co-fondator în Career Shift,  a adus în discuție modul în care trăim într-un context definit de incertitudine, care schimbă modul în care facem lucrurile.</p>
<p>„<em>Conceptul BANI îl duce pe cel de VUCA mai departe. Vedem că foarte mulți intră în anxietate și în freeze. Sunt trei forțe care schimbă complet modul în care facem lucrurile. Unul dintre ele este reconfigurarea muncii post-pandemie. În realitate, nu avem mai mult timp liber, ci mai multă muncă ce s-a adăugat. Munca asincronă ne dă mult mai mult de lucru și întrebarea este cum sincronizăm echipele cât să fie productive împreună. Trebuie să avem un ochi critic și să ne uităm la cum putem reconstrui modul în care lucrăm. A doua forță este AI-ul. Dacă acum 6 luni spuneam că nu vom fi înlocuiți de AI, ci de oameni care folosesc AI, acum pot spune că suntem înlocuibili complet de către AI pe anumite job-uri. Vedem zi de zi cum o persoană poate face munca a trei-cinci oameni folosind AI. Învățarea se schimbă și noi ne transformăm în curatori și în facilitatori. Dacă acum ceva vreme s-au automatizat job-uri din blue și grey collar, astăzi white collar este disrupted. Se rescriu regulile în care companiile acționează, iar asta ne afectează și pe noi, pe plan local. Cultura este strategie astăzi și se face prin lideri – HR-ul este facilitatorul”</em>, a explicat el.</p>
<p>A urmat <strong>Dan Moraru</strong>, Country Lead, Wellhub România, care a vorbit despre productivitatea angajaților și strategiile prin care organizațiile pot susține echipele.</p>
<p>„<em>Indicatorii de productivitate sunt un element foarte important – sunt ridicate procentele în România, mai mari decât am credem. Și gradul de engagement este mai ridicat la noi, însă nu suficient de ridicat. Știm cu toții că toate aceste schimbări și strategiile pe care ne dorim să le introducem în companii sunt și un factor de stres, induc un nivel de stres în organizație, resimțit de fiecare dintre noi și care are impact atât în sănătatea fizică, cât și în toate celelalte elemente care constituie starea de bine și care nu pot exista fără o stare de bine. 75% dintre aceste condiții sunt prevenibile și, cu toate acestea, facem foarte puțin, deși știm că sunt foarte importante pentru angajații noștri. Avem gap-uri între cum văd liderii de organizații eforturile pe care le fac organizațiile și impactul și modul în care le percep beneficiarii. Problema fundamentală este că majoritatea programelor, gândite și organizate, când ajung la nivelul implementării presupun orchestrarea unor soluții disparate, fiecare cu complexitatea pe care o aduce utilizatorului. Acestea adaugă un grad nenecesar de complexitate, care nu doar că va crește costul în companie, ci care va scădea experiența utilizatorului. Angajații spun că nu le plac soluțiile fragmentate, pentru că sunt dificil de urmărit</em>”, a explicat el.</p>
<p><strong>Petru Mureșan</strong>, Fondator, SSM.ro by CONSULTIA, a prezentat soluția privind digitalizarea fișelor de instruire SSM / PSI, explicând că: „<em>De multe ori ne izbim de blocaje atunci când ne gândim la digitalizare. În realitate însă, cadrul legal există deja și permite digitalizarea fișelor de instruire SSM și PSI. În 2026 vedem tot mai clar direcția: există campania «Fără hârtii în instituțiile publice», iar în perioada următoare urmează să fie lansată aplicația care va digitaliza activitatea inspectoratelor teritoriale de muncă. Conform proiectului, în acest sistem se vor transmite fișele de instruire imediat după efectuarea și semnarea acesteia de către angajat precum și celelalte documente obligatorii în relația angajator / ITM.</em></p>
<p><em>Există încă o reticență la schimbare. Este firesc, este greu să ieșim din zona de confort și să trecem într-o zonă digitală pe care încă poate nu o stăpânim complet. Dar avantajele sunt evidente.</em></p>
<p><em>Platforme digitale precum SSM.ro gestionează automat procesele în relația angajat–angajator pe linie de securitate și sănătate în muncă și situații de urgență: urmăresc realizarea instruirilor, notifică automat angajații și responsabilii, gestionează fluxul de semnare electronică, și arhivează documentele în format electronic. După finalizarea procesului, fișele ajung direct în arhiva electronică, iar documentele necesare pentru controalele ITM pot fi verificate rapid și transparent direct în platforma SSM.ro</em></p>
<p><em>Pentru companiile cu sute de angajați, digitalizarea SSM nu mai este doar o opțiune tehnologică, devine un instrument esențial de management al conformității. În loc de dosare cu șină, verificări manuale și risc de erori, organizațiile pot avea trasabilitate, control și procese automate. Digitalizarea nu înseamnă doar mai puțină hârtie. Înseamnă mai mult timp pentru prevenție și pentru siguranța reală a oamenilor.”</em></p>
<p><strong>Bülent Duagi</strong>, Facilitator Proiecte Strategice, a vorbit în prezentarea sa despre rolul cheie al departamentului de HR în transformarea organizațională.</p>
<p><em>„Echipa de HR este actorul cheie pe zona de change management. În ceea ce privește starea curentă, echipa de HR poate să conducă sau să contribuie în a înțelege mai bine unde se află organizația – care este nivelul de saturare, de implicare -, dar și ceea ce ține de «încotro se orientează organizația». Echipele de HR pot să lucreze cu echipele de conducere pentru a defini acest future state: încotro vrem să mergem? Cum vrem să arate organizația? Din tot ce înseamnă diferite arii de activitate la nivel de transformare, echipa de HR este lead pe partea de schimbare culturală, behaviour change, design, cum să funcționeze organizația, procesele, partea de comunicare, learning &amp; development și nu numai. Cred cu tărie că echipele de HR pot fi un contribuitor cheie și în alte aspecte, precum: partea de steering – întâlnirile în care board-ul se uită să vadă cum merge transformarea; să ținem colegii din senior leadership accountable în rolul lor de sponsori; partea de aliniere dintre colegii din leadership, stakeholder engagement, impact assessmnent, readiness”</em>, a explicat el.</p>
<p>Invitatul special <strong>Alexander Mulder</strong>, Talent Development Manager la New Balance, a analizat în cadrul evenimentului discrepanța frecventă dintre soluțiile de Learning &amp; Development  și problemele reale de business pe care acestea ar trebui să le rezolve.</p>
<p>„<em>HR-ul nu duce lipsă de idei, platforme sau conținut. Riscul real este să realizăm prea târziu că am încercat să rezolvăm o problemă greșită. Studiile arată că doar aproximativ 40% dintre organizații raportează o aliniere solidă între inițiativele de învățare și obiectivele de business; restul sunt aliniate doar parțial sau deloc. Majoritatea liderilor de HR și L&amp;D își doresc sincer să măsoare impactul, însă multe organizații au dificultăți în a măsura efectul trainingului asupra rezultatelor financiare. De prea multe ori măsurăm abia după ce am construit totul, în loc să definim de la bun început cum ar trebui să arate succesul. În finanțe sau în zona de fuziuni și achiziții (M&amp;A), așa ceva ar fi de neconceput. În HR, uneori acceptăm situația pentru că vrem să aducem valoare, să ne mișcăm rapid și să livrăm. Însă, uneori, viteza de execuție depășește viteza de diagnosticare</em>”, a subliniat el.</p>
<p>Ultima parte a evenimentului a fost dedicată unui panel moderat de <strong>Daniel Drăgan</strong>, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat: <strong>Alina Stan </strong>(Beiersdorf), <strong>Gabi Chehne </strong>(TP România)<strong>, Florin Iordăckioiu</strong> (Orange România), <strong>Anamaria Borza </strong>(SD Worx România), <strong>Andrada Popescu </strong>(Kinstellar) și <strong>Adrian Neicu </strong>(RENOMIA Gallagher).</p>
<p>Training-urile sunt soluția prin care oamenii pot depăși temerea că vor fi înlocuiți de softurile pe bază de inteligență artificială, au explicat invitații din panel. Astfel, <strong>Alina Stan</strong>, HR Manager Romania &amp; Bulgaria, Beiersdorf, a punctat: „<em>Avem nevoie de tehnologie și ne dorim să o implementăm mai departe, dar trebuie făcută asta cu pași mici și începem cu trainingul, pentru ca angajații să înțeleagă ce este AI-ul și ce poate face job-ului meu. Sunt competențe la care ne uităm atunci când recrutăm și care sunt importante pentru a se regăsi la un candidat pe care ni-l dorim în companie: ne uităm la agilitate, la reziliență, la adaptabilitate. Este bine să ne uităm la ele în momentul în care aducem colegi noi și să ne asigurăm că le posed și colegii din organizație. Și capacitatea de a învăța continuu devine din ce în ce mai importantă. Va fi nevoie să învățăm și angajații să își ia timpul necesar, pentru că va fi o investiție fără de care nu vor putea face față avansului tehnologic. Am auzit tot mai des vorba că cine nu muncește, nu greșește. Cred în asta, cred că suntem supuși greșelilor și ar trebui să acceptăm că este uman să facem greșeli. Nu doar nouă ni se întâmplă să greșim, ci și inteligența artificială oferă răspunsuri eronate. Cred că acesta este un exemplu bun pentru a elimina ideea de competiție între ideea de inteligență artificială și ceea ce ar putea face un om. Este un moment bun pentru a îmbrățișa colaborarea și a găsi un mod eficient de a lucra împreună și să aducem acea eficiență dorită la nivelul companiilor</em>.”</p>
<p>La rândul său, <strong>Florin Iordackioiu</strong>, Head of Culture and Organizational Development, Orange România, a adăugat: „<em>Mă uit la noi, oameni de HR, și mă gândesc că, la un moment dat, AI-ul va deveni o prezență constantă și cu care o să ne înțelegem bine. Și, atunci, la ce va mai fi bun HR-ul? Eu cred că vor fi două aspecte. Cred că HR-ul va avea o treabă foarte grea și foarte consistentă în subiecte umane – cred că va fi foarte mult spațiu unde oamenii vor avea nevoie de sprijin pe subiecte omenești, fie că vorbim de emoții, de aspecte morale, de suport. Totodată, va trebui să dobândim competențe în lucrul cu resurse inteligente. Date fiind lucrurile astea, cred că viitorii candidați de HR vor avea nevoie de competențe specifice de lucru din ce în ce mai rafinate și mai specializate, pentru a ține în frâu informațiile pe care ni le dă AI-ul, pentru a nu primi halucinații. Totodată, vom avea nevoie de lucrul inteligent în ceea ce privește capacitatea noastră de a gândi acompaniați de emoții, de sisteme morale, de sisteme de valori</em>.”</p>
<p>„<em>Că vorbim de AI, de ERP, de optimizări de procese, domeniul nostru este într-o continuă optimizare de cel puțin 15 ani. Asta pune presiune pe noi, în HR, să gândim lucrurile în avans, astfel încât lucrurile să fie bine și pentru oameni, dar și pentru companie și pentru clienți. Este foarte important cum implementăm AI-ul și, de aceea, când vorbim despre profilul viitorului, noi căutăm emotional intelligence și un apetit pentru tehnologie. Rolurile se schimbă și totul va fi, în viitor, asistat de AI.</em></p>
<p><em>Dacă ai o organizație sănătoasă, cu o cultură de promovare internă, cu learning &amp; developing dezvoltat, întotdeauna vei avea undeva la 80% talent promovat din intern. Pe de altă parte, nu este un lucru nou nici să aduci pe cineva din afara companiei. Cel mai bine e să existe un mix, iar dacă avem un L&amp;D strong să promovăm intern, dar nici să nu refuzăm ce vine din piață.</em></p>
<p><em>Nu există o listă care să spună cum să promovezi în organizație acest comportament sănătos de a învăța din greșeli. Asta ar trebui să facă parte din ADN-ul organizației și ar trebui să se reflecte la fiecare nivel, astfel încât oamenii să vadă că este ok să greșești. Trebuie să promovăm creativitatea, dacă suntem mereu o plasă de siguranță pentru ei, nu vor crește</em>”, a intervenit, în continuare, <strong>Gabi Chehne</strong>, Manager HR, TP România.</p>
<p><strong>Anamaria</strong> <strong>Borza</strong>, Product &amp; Technology Leader, SD Worx Romania, a subliniat necesitatea ca organizațiile să analizeze scopul real pentru care adoptă tehnologii AI. Astfel, ea a precizat: „<em>Noi avem tehnologia în ADN și, când vorbim despre AI trebuie să ne dăm seama că am depășit faza de experimentare. Dacă discutăm despre studii, chiar dacă suntem pe un super hyped privind impactul inteligenței artificiale, realitatea din piață este diferită. Un studiu Anthropic arată că, deși avem potențial, doar 10% dintre companii sunt afectate de automatizare. </em></p>
<p><em>Dacă ne uităm la companiile care încep să vadă și să măsoare beneficiile implementării în business, mai puțin de 50% au rezultate ce pot fi cuantificabile experimentării la scară largă. Trebuie să ne oprim și să ne uităm dacă adresăm nevoile reale sau dacă ne raportăm la tehnologie doar ca la un trend. Trebuie să avem gândire critică – AI-ul pare să fie perfect din afară, însă nu este perfect. Leadership-ul este esențial. Este un skill pe care l-am dezvoltat, îl dezvoltăm în continuare, însă trebuie să ne asigurăm că aduce în continuare sens</em>.”</p>
<p><strong>Adrian Neicu</strong>, Co-Head of Employee Benefits, International Broking Center – Romania Hub, RENOMIA Gallagher, a spus: „<em>AI este un instrument pe care va trebui să învățăm să îl folosim – avem datoria față de noi, față de organizații să facem asta, cât să putem veni cu valoare asigurată. Noi avem un tool care ne ajută să analizăm detaliile contractuale atât de ample cu care trebuie să lucrăm în fiecare zi, mai ales că în domeniul nostru este totul foarte bine reglementat. Modelul pe care îl avem ne dă posibilitatea să analizăm documente întregi și să venim, suplimentar, cu experiența consultantului. Ne putem concentra, astfel, pe o implementare sănătoasă a unei scheme de beneficii. </em></p>
<p><em>În implementarea AI, foarte important este critical thinking – avem un instrument care depășește capacitatea unei săli întregi de oameni și care poate să întoarcă niște răspunsuri extrem de rapide. Este important ca noi să avem capacitatea să transmitem foarte clar ce ne dorim de la acest instrument. Un alt element important cheie este adaptabilitatea. Se mișcă totul cu o așa mare viteză că este dificil să învățăm la fel de repede. Sunt agenți AI, în acest moment, care își dezvoltă afacerile și angajează oameni, pentru că nu pot face ei, singuri, toată activitatea. Lucrurile nu vor fi mai ușoare pentru noi – probabil vom intra și într-o competiție cu anumite tool-uri AI și, astfel, va trebui să ne adaptăm</em>.”</p>
<p><strong>Tomorrow@work este un proiect BusinessMark</strong></p>
<p><strong>Parteneri ai evenimentului au fost: </strong>SD Worx România, OLX Locuri de Muncă, TotalSoft, Rețeaua de Sănătate Regina Maria, Smartree, Wellhub, RENOMIA Gallagher, UCMS by AROBS, TP România, WizOne HR, Kinstellar, Consultia – platforma SSM.ro, EXEC-EDU, World Class România</p>
<p><strong>Partener de tehnologie: </strong>Startech Team, Enjoee, SCS</p>
<p><strong>Partener educațional</strong>: Andrew Beehive Consulting</p>
<p><strong>Partener de monitorizare: </strong>mediaTrust</p>
<p><strong>Parteneri media:</strong> Spotmedia.ro, Ziarul Bursa, Portal HR, Revista de HR, angajatorulmeu.ro, PRwave, Business Voice, Digital Business, MATEK, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Global HR Manager, EventsMax, spatiulconstruit.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Business Press</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Motorina anunță furtuna economică. 9 lei azi, 10 lei la sfîrșitul lunii.</title>
		<link>https://clubeconomic.ro/comunicate/motorina-anunta-furtuna-economica-9-lei-azi-10-lei-la-sfirsitul-lunii-19042/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dumitru Chisăliță]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 15 Mar 2026 14:12:52 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Comunicate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://clubeconomic.ro/?p=19042</guid>

					<description><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/02/Lukoil-si-retragerea-din-Trident-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" />România intră într-o nouă etapă a scumpirii carburanților, iar semnalul de alarmă vine din zona cea mai sensibilă a economiei: motorina. Pragul psihologic de 9 lei pe litru a fost deja depășit, iar dinamica pieței arată că nivelul de 10 lei nu mai este o ipoteză exagerată, ci un scenariu posibil în perioada imediat următoare. [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/02/Lukoil-si-retragerea-din-Trident-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" />

România intră într-o nouă etapă a scumpirii carburanților, iar semnalul de alarmă vine din zona cea mai sensibilă a economiei: motorina. Pragul psihologic de 9 lei pe litru a fost deja depășit, iar dinamica pieței arată că nivelul de 10 lei nu mai este o ipoteză exagerată, ci un scenariu posibil în perioada imediat următoare.

 

Creșterea accelerată a motorinei nu este întâmplătoare. Ea reflectă tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și impactul conflictului din jurul Iranului asupra piețelor energetice globale. Când apar astfel de crize, primul combustibil care reacționează este motorina. Motivul este simplu: <strong><em>Europa, inclusiv România, are un deficit structural de motorină și depinde mai mult de importuri pentru acest produs decât pentru benzină</em></strong>.

 

În același timp, <strong><em>există o întârziere tehnică în transmiterea scumpirilor de pe piața petrolului către pompă.</em></strong> Rafinăriile procesează țiței achiziționat cu câteva săptămâni înainte, iar acest lucru creează o fereastră temporară în care benzina rămâne relativ stabilă, în timp ce motorina începe deja să reflecte tensiunile din piață. De aici și diferența tot mai mare dintre cele două prețuri.

 

Pe termen scurt, acest decalaj va continua să crească. Motorina va rămâne combustibilul sub presiune, deoarece este esențială pentru transportul de marfă, agricultură și logistică. Cererea pentru ea este rigidă: camioanele nu pot trece peste noapte la alt combustibil, iar economia reală depinde de fiecare litru consumat.

 

Această evoluție are consecințe mult mai largi decât simpla creștere a costului la pompă. Motorina este, de fapt, combustibilul inflației. Orice scumpire se transmite rapid în prețul transportului, apoi în costul alimentelor, al materialelor de construcții și al aproape tuturor bunurilor din economie. Când motorina urcă puternic, întreaga structură de costuri a economiei începe să se miște în sus.

 <div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><a href="https://www.romaniadurabila.ro/wp-content/uploads/2026/03/image-2.png"><img decoding="async" class="wp-image-13193" src="https://www.romaniadurabila.ro/wp-content/uploads/2026/03/image-2.png" alt="" /></a></figure>
</div> 

De aceea, <strong>pragul de 9 lei nu este doar o cifră simbolică</strong>. El marchează intrarea într-o zonă în care presiunea asupra economiei devine vizibilă pentru toată lumea: transportatori, fermieri, comercianți și, în final, consumatori.

 

Pe termen foarte scurt este posibil să asistăm la o situație paradoxală: motorina să crească rapid, în timp ce benzina rămâne temporar mai ieftină. Dar acest echilibru este fragil. Pe măsură ce rafinăriile vor începe să proceseze țiței cumpărat deja la prețuri mai mari, benzina va recupera și ea creșterea.

 

În realitate, întrebarea nu mai este dacă vom vedea carburanți de 10 lei pe litru, ci cât de repede se va întâmpla și cât timp va dura această fază a pieței. <strong>Estimarea AEI este ca la sfărșitul lunii martie să avem o motorină de 10 lei/l</strong>

 

Crizele energetice au un tipar clar: <strong><em>apar brusc, se transmit în lanț și sunt resimțite mai întâi în combustibilii care mișcă economia. Iar motorina este exact acest combustibil</em></strong>.

 

<strong>Dumitru Chisăliță</strong>

 

<strong>Președinte AEI</strong>

]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Sistemul petrolier al României – comparație 1989 vs. Prezent</title>
		<link>https://clubeconomic.ro/comunicate/sistemul-petrolier-al-romaniei-comparatie-1989-vs-prezent-19170/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dumitru Chisăliță]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 15 Mar 2026 08:23:46 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Comunicate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://clubeconomic.ro/?p=19170</guid>

					<description><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/03/Analiza-scenarii-preturi-–-Brent-Motorina-ARA-si-Motorina-Romania.-Orizont-mai-2026-daca-continua-razboiul-si-stramtoarea-Ormuz-ramane-blocata-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" />Compararea sistemului petrolier al României între 1989 și prezent evidențiază o transformare structurală majoră, marcată de trecerea de la un sistem centralizat, controlat de stat, la unul dominat de companii private și integrat în piața energetică internațională. Totuși, această tranziție a implicat atât modernizare și eficiență crescută, cât și pierderea unei părți semnificative din capacitatea [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2026/03/Analiza-scenarii-preturi-–-Brent-Motorina-ARA-si-Motorina-Romania.-Orizont-mai-2026-daca-continua-razboiul-si-stramtoarea-Ormuz-ramane-blocata-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" />

Compararea sistemului petrolier al României între 1989 și prezent evidențiază o transformare structurală majoră, marcată de trecerea de la un sistem centralizat, controlat de stat, la unul dominat de companii private și integrat în piața energetică internațională. Totuși, <strong><em>această tranziție a implicat atât modernizare și eficiență crescută, cât și pierderea unei părți semnificative din capacitatea industrială existentă înainte de 1989.</em></strong>

 

În perioada comunistă, industria petrolieră era organizată într-un sistem integrat care cuprindea explorarea, producția, rafinarea și petrochimia. România dispunea de un număr mare de rafinării și de o infrastructură extinsă, concepută pentru a susține dezvoltarea industrială internă. Deși tehnologia utilizată era adesea depășită, sistemul avea avantajul unei autonomii energetice relative și al unei capacități industriale considerabile.

 

După 1989, restructurarea economică și privatizarea au schimbat radical structura sectorului. Compania petrolieră națională a fost privatizată și integrată în grupul OMV Petrom, iar o mare parte dintre rafinăriile existente au fost închise.

 

Dintr-o perspectivă critică, modernizarea sectorului a fost însoțită de o dependență mai mare de importuri și de capital extern, precum și de pierderea controlului statului asupra unui domeniu strategic. Deși investițiile private au adus tehnologii mai avansate și o eficiență operațională mai ridicată, restructurarea post-1989 a dus și la reducerea capacității interne de producție și rafinare. Astfel, <strong><em>sistemul petrolier actual este mai eficient și mai bine integrat în economia globală, dar mai puțin autonom și rezileint</em></strong> decât cel existent înainte de 1989.

 

<strong>Top of Form</strong>

 

<strong>Bottom of Form</strong>

 

<strong>Sinteza numerică a sistemului</strong>

 
<figure class="wp-block-table">
<table>
<tbody>
<tr>
<td><strong>Indicator</strong></td>
<td><strong>1989</strong></td>
<td><strong>Astăzi</strong></td>
</tr>
<tr>
<td>Rafinării active</td>
<td>12</td>
<td>3 produse petrolier si 1 produse non petroliere</td>
</tr>
<tr>
<td>Capacitate rafinare</td>
<td>30–35 mil tone/an</td>
<td>12–13 mil tone/an</td>
</tr>
<tr>
<td>Conducte petroliere</td>
<td>5000 km</td>
<td>3800 km</td>
</tr>
<tr>
<td>Producție petrol</td>
<td>12–14 mil tone/an</td>
<td>3–4 mil tone/an</td>
</tr>
<tr>
<td>Stații de carburant</td>
<td>3.000 PECO</td>
<td>3.832 benzinării private</td>
</tr>
<tr>
<td>Depozite combustibil</td>
<td>70</td>
<td>40</td>
</tr>
</tbody>
</table>
</figure>
 

<strong>Tabel-sinteză. Componentele mari ale sistemului</strong>

 
<figure class="wp-block-table">
<table>
<tbody>
<tr>
<td><strong>Componentă</strong></td>
<td><strong>1989</strong></td>
<td><strong>Astăzi</strong></td>
<td><strong>Ce s-a schimbat</strong></td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Producție internă de țiței</strong></td>
<td>12,72 mil. t echiv. cărbune în 1989; în literatura economică apare și ordinul de mărime de 9 mil. tone/an la finele regimului comunist.</td>
<td>2,82 mil. toe estimate pentru 2024; trend descendent structural.</td>
<td>Scădere severă a bazei interne de resurse.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Rafinării active</strong></td>
<td><strong>12</strong> rafinării operaționale imediat după 1989.</td>
<td><strong>3 rafinării de carburanți</strong> mari active (Petromidia, Petrobrazi, Petrotel) + <strong>Vega</strong> ca rafinărie pe produse specializate.</td>
<td>De la sistem policentric la câteva noduri dominante.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Capacitate totală de rafinare</strong></td>
<td>aprox. <strong>50 mt/an </strong>la nivelul celor 12 rafinării</td>
<td><strong>11,9 mt/an</strong> &#8211; Petromidia (5 mt/an), Petrobrazi (4,5 mt/an), Petrotel (2,4 mt/an), iar Vega produce nișat.</td>
<td>Supracapacitatea strategică a dispărut.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Conducte petroliere</strong></td>
<td>rețea națională mai amplă decât azi; <strong>5.000 km</strong></td>
<td><strong>3.800 km</strong> rețea Conpet din care efectiv utilzati 3.161 km; acoperire în <strong>24 județe</strong>; două subsisteme: intern + import.</td>
<td>Sistemul există încă, dar este mai scurt și mai puțin folosit.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Port maritim petrolier principal</strong></td>
<td>Constanța + Midia + funcții satelit la Mangalia.</td>
<td><strong>Oil Terminal Constanța</strong> rămâne nodul principal; are <strong>3 depozite</strong> și <strong>1,3 mil. m³</strong> capacitate de stocare. Midia rămâne nod critic pentru Petromidia.</td>
<td>Portul a rămas, dar cu rol mai concentrat pe câteva fluxuri mari.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Depozite petroliere / baze</strong></td>
<td>rețea densă națională, de ordinul zecilor de baze și depozite regionale, legate de PECO și rafinării.</td>
<td>Oil Terminal: <strong>3 depozite</strong>; Rompetrol: <strong>6 warehouses</strong> (Arad, Craiova, Mogoșoaia, Șimleu Silvaniei, Vatra Dornei, Zărnești); MOL: <strong>2 depouri</strong> (Giurgiu, Tileagd).</td>
<td>Depozitarea a trecut de la rețea publică unificată la rețele corporative.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Stații de carburanți</strong></td>
<td>rețea de stat <strong>PECO</strong>, probabil în jurul a câteva mii de unități; metodologiile publice diferă.</td>
<td><strong>1.507 stații</strong> în România în 2024. OMV Petrom: <strong>557</strong> în România; Lukoil: <strong>321</strong>; MOL: <strong>241</strong>.</td>
<td>De la monopol public la piață fragmentată.</td>
</tr>
</tbody>
</table>
</figure>
 
<ol class="wp-block-list" type="1">
 	<li><strong>Rafinării: ce exista în 1989 și ce mai există acum</strong></li>
</ol>
 
<figure class="wp-block-table">
<table>
<tbody>
<tr>
<td><strong>Rafinărie</strong></td>
<td><strong>Localitate</strong></td>
<td><strong>Situație în 1989</strong></td>
<td><strong>Situație acum</strong></td>
<td><strong>Capacitate / observații actuale</strong></td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Petrobrazi</strong></td>
<td>Brazi / Ploiești</td>
<td>activă</td>
<td><strong>activă</strong></td>
<td><strong>4,5 mt/an</strong>; OMV Petrom; furnizează 35% din cererea de carburanți a României.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Petromidia</strong></td>
<td>Năvodari</td>
<td>activă</td>
<td><strong>activă</strong></td>
<td>aprox. <strong>5 mt/an</strong>; în 2024 Petromidia + Vega au procesat <strong>4,9 mil. tone</strong> de materii prime.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Petrotel</strong></td>
<td>Ploiești</td>
<td>activă</td>
<td><strong>activă</strong></td>
<td>aprox. <strong>2,4 mt/an</strong> după modernizare.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Vega</strong></td>
<td>Ploiești</td>
<td>activă</td>
<td><strong>activă, specializată</strong></td>
<td>nu mai este rafinărie clasică de carburanți; produce în nișe, <strong>400.000 t/an</strong> produse speciale.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Teleajen</strong></td>
<td>Ploiești</td>
<td>activă</td>
<td>închisă</td>
<td></td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Astra Română</strong></td>
<td>Ploiești</td>
<td>activă</td>
<td>închisă</td>
<td></td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Steaua Română</strong></td>
<td>Câmpina</td>
<td>activă</td>
<td>închisă</td>
<td></td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Arpechim</strong></td>
<td>Pitești</td>
<td>activă</td>
<td>închisă</td>
<td></td>
</tr>
<tr>
<td><strong>RAFO</strong></td>
<td>Onești</td>
<td>activă</td>
<td>închisă</td>
<td></td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Dărmănești</strong></td>
<td>Dărmănești</td>
<td>activă / funcții de profil specializat</td>
<td>inactivă / marginală</td>
<td></td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Petrolsub / Suplacu de Barcău</strong></td>
<td>Bihor</td>
<td>a funcționat în ansamblul istoric post-1989</td>
<td>nu mai are rol major în sistemul național</td>
<td></td>
</tr>
</tbody>
</table>
</figure>
 

Din <strong>12 rafinării active după 1989</strong>, România a rămas practic cu <strong>trei mari rafinării de carburanți</strong> și cu <strong>Vega</strong> ca unitate specializată.

 
<ul class="wp-block-list">
 	<li><strong>Porturi petroliere și noduri maritime/fluviale</strong></li>
</ul>
 
<figure class="wp-block-table">
<table>
<tbody>
<tr>
<td><strong>Nod logistic</strong></td>
<td><strong>Localitate</strong></td>
<td><strong>1989</strong></td>
<td><strong>Acum</strong></td>
<td><strong>Date utile</strong></td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Oil Terminal / Portul Constanța</strong></td>
<td>Constanța</td>
<td>nod major de import-export și stocare</td>
<td><strong>nod central al sistemului</strong></td>
<td><strong>3 depozite</strong>, capacitate totală <strong>1,3 mil. m³</strong>: North 290.000 m³, Port 105.000 m³, South 910.000 m³.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Midia</strong></td>
<td>Năvodari</td>
<td>nod strategic nou în anii ’70–’80 pentru Petromidia</td>
<td><strong>critic pentru Petromidia</strong></td>
<td>legătură directă cu rafinăria și cu fluxul maritim de țiței.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Mangalia</strong></td>
<td>Mangalia</td>
<td>port satelit / rol petrolier secundar</td>
<td>rol limitat în sistemul petrolier mare</td>
<td>nu mai apare ca nod major în lanțul actual.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Galați</strong></td>
<td>Galați</td>
<td>port fluvial petrolier</td>
<td>există, dar cu rol redus față de epoca integrată</td>
<td></td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Brăila</strong></td>
<td>Brăila</td>
<td>port fluvial petrolier</td>
<td>există, rol mai modest</td>
<td></td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Giurgiu</strong></td>
<td>Giurgiu</td>
<td>port logistic regional</td>
<td>există; important și pentru depozitare MOL în proximitate</td>
<td>MOL are un depozit în Giurgiu.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Cernavodă</strong></td>
<td>Cernavodă</td>
<td>punct de tranzit în axa petrolieră spre interior</td>
<td>rămâne în geografia sistemului Conpet</td>
<td>apare în punctele de lucru Conpet.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Drobeta-Turnu Severin / Calafat</strong></td>
<td>Dunăre</td>
<td>relevante în sistemul fluvial istoric</td>
<td>rol marginal în sistemul petrolier actual</td>
<td></td>
</tr>
</tbody>
</table>
</figure>
 

<strong>3) Conducte și puncte de pompare &#8211; scheletul care a rămas</strong>

 
<figure class="wp-block-table">
<table>
<tbody>
<tr>
<td><strong>Element</strong></td>
<td><strong>1989</strong></td>
<td><strong>Acum</strong></td>
<td><strong>Exemple concrete de locații actuale</strong></td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Lungimea rețelei</strong></td>
<td><strong>5.000 km</strong></td>
<td><strong>3.800 km</strong>, din care <strong>3.161 km</strong> folosiți; două subsisteme: intern + import.</td>
<td></td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Acoperire teritorială</strong></td>
<td>sistem național dens, legat de câmpuri, rafinării, porturi și depozite</td>
<td><strong>24 județe</strong>.</td>
<td></td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Noduri maritime în rețea</strong></td>
<td>Constanța–Ploiești era coloana vertebrală</td>
<td>există încă subsistemul de import</td>
<td><strong>Constanța Nord</strong>, <strong>Constanța Sud</strong>, <strong>Mircea Vodă</strong>, <strong>Bărăganu</strong>, <strong>Călăreți</strong>, <strong>Mavrodin</strong>.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Noduri de predare în rafinării</strong></td>
<td>Ploiești, Pitești, Năvodari</td>
<td>încă există pentru rafinăriile rămase;</td>
<td><strong>Petromidia</strong>, <strong>Petrotel</strong>, fost punct de predare/primire <strong>Arpechim</strong>.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Zone petroliere conectate</strong></td>
<td>Prahova, Dâmbovița, Bacău, Argeș, Oltenia, Banat, Bihor</td>
<td>conectivitate redusă, dar încă națională</td>
<td><strong>Băicoi</strong>, <strong>Moreni</strong>, <strong>Ochiuri</strong>, <strong>Teiș</strong>, <strong>Gorgoteni</strong>, <strong>Moinești/Lucăcești</strong>, <strong>Poiana Lacului</strong>, <strong>Țicleni</strong>, <strong>Bărbătești</strong>, <strong>Suplacu de Barcău</strong>, <strong>Marghita</strong>, <strong>Pecica</strong>, <strong>Biled</strong>.</td>
</tr>
</tbody>
</table>
</figure>
 
<ul class="wp-block-list">
 	<li><strong>Câmpuri petroliere care asigură baza de resursă</strong></li>
</ul>
 
<figure class="wp-block-table">
<table>
<tbody>
<tr>
<td><strong>Zonă / câmp</strong></td>
<td><strong>1989</strong></td>
<td><strong>Acum</strong></td>
<td><strong>Observație</strong></td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Moreni</strong></td>
<td>mare câmp istoric, activ</td>
<td>încă parte din geografia petrolieră, dar matură</td>
<td>apare și în nodurile de pompare/depozitare.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Câmpina / Prahova</strong></td>
<td>nucleu istoric de extracție</td>
<td>producție matură / importanță simbolică și istorică mare</td>
<td>parte din nucleul petrolului românesc.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Berca</strong></td>
<td>activ</td>
<td>există încă în sistem ca rampă de încărcare țiței</td>
<td><strong>Berca / Sătuc</strong> apare în punctele Conpet.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Moinești / Lucăcești / Dărmănești</strong></td>
<td>activ</td>
<td>încă zonă petrolieră, dar matură</td>
<td><strong>Lucăcești</strong>, <strong>Moinești</strong>, <strong>Vermești</strong> apar în sistemul actual.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Țicleni</strong></td>
<td>activ și foarte important</td>
<td>încă activ, dar câmp matur</td>
<td>Petrom/Petrofac: 9 câmpuri în zona Țicleni produceau împreună <strong>4.500 boe/zi</strong> în 2010.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Suplacu de Barcău</strong></td>
<td>activ</td>
<td>încă relevant istoric; câmp matur</td>
<td>caz clasic de exploatare matură și recuperare avansată.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Videle / Cartojani / Poiana Lacului / Icoana / Otești / Orlești / Ghercești</strong></td>
<td>active în sistemul integrat</td>
<td>există în infrastructura de colectare/pompare/depozitare</td>
<td></td>
</tr>
</tbody>
</table>
</figure>
 

In 1989 România încă avea o bază internă semnificativă; azi are încă <strong>multe câmpuri</strong>, dar în mare parte <strong>mature</strong>, cu declin natural, ceea ce explică dependența mult mai mare de țițeiul importat.

 
<ul class="wp-block-list">
 	<li><strong>Depozite petroliere și baze logistice</strong></li>
</ul>
 
<figure class="wp-block-table">
<table>
<tbody>
<tr>
<td><strong>Tip / operator</strong></td>
<td><strong>1989</strong></td>
<td><strong>Acum</strong></td>
<td><strong>Exemple concrete</strong></td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Depozite portuare</strong></td>
<td>mari parcuri de rezervoare în Constanța și Midia</td>
<td>foarte importante și azi</td>
<td>Oil Terminal Constanța: <strong>North / Port / South</strong>.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Depozite regionale de stat / PECO</strong></td>
<td>rețea națională densă, în marile orașe și noduri CFR</td>
<td>sistemul a fost fragmentat și corporatizat</td>
<td>istoric: București, Cluj, Brașov, Iași, Timișoara, Craiova, Galați</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Rompetrol Downstream</strong></td>
<td>nu exista în formula actuală</td>
<td><strong>6 depozite</strong></td>
<td><strong>Arad, Craiova, Mogoșoaia, Șimleu Silvaniei, Vatra Dornei, Zărnești</strong>.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>MOL România</strong></td>
<td>nu exista în formula actuală</td>
<td><strong>2 depozite</strong> + terminal LPG</td>
<td><strong>Giurgiu, Tileagd</strong>, plus terminal LPG la Tileagd.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Conpet – depozite și stații de pompare</strong></td>
<td>parte din rețeaua integrată de colectare și redistribuire</td>
<td>încă există numeroase puncte</td>
<td><strong>Bărăganu, Călăreți, Urziceni, Băicoi, Mislea, Moreni, Siliștea, Cartojani, Videle, Orlești, Otești, Ghercești, Biled, Vâlcani, Pecica, Salonta, Marghita, Suplacu de Barcău</strong>.</td>
</tr>
</tbody>
</table>
</figure>
 
<ul class="wp-block-list">
 	<li><strong>Stații de carburanți: PECO vs. piața actuală</strong></li>
</ul>
 
<figure class="wp-block-table">
<table>
<tbody>
<tr>
<td><strong>Indicator</strong></td>
<td><strong>1989</strong></td>
<td><strong>Acum</strong></td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Model de rețea</strong></td>
<td>monopol de stat: <strong>PECO</strong></td>
<td>piață concurențială, multi-operator</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Număr total</strong></td>
<td>Cca 2000</td>
<td><strong>1.507 stații</strong> în România în 2024.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Operator dominant</strong></td>
<td>PECO</td>
<td><strong>OMV Petrom</strong>: <strong>557</strong> stații în România la finele lui 2024.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Alți operatori mari</strong></td>
<td></td>
<td><strong>Lukoil</strong>: <strong>321</strong> stații.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Alți operatori mari</strong></td>
<td></td>
<td><strong>MOL România</strong>: <strong>241</strong> stații.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Rompetrol</strong></td>
<td></td>
<td><strong>1.206 puncte de comercializare</strong>; asta include însă mai mult decât stații clasice.</td>
</tr>
</tbody>
</table>
</figure>
 
<ul class="wp-block-list">
 	<li><strong>Capacități și cantități-cheie: 1989 vs. Acum</strong></li>
</ul>
 
<figure class="wp-block-table">
<table>
<tbody>
<tr>
<td><strong>Indicator</strong></td>
<td><strong>1989</strong></td>
<td><strong>Acum</strong></td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Producție internă țiței</strong></td>
<td><strong>12,72 mil tor</strong></td>
<td><strong>2,72 mil. toe</strong> estimate pentru 2025.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Import țiței</strong></td>
<td>mare și structural în anii ’80, deoarece rafinarea depășea producția internă</td>
<td>importul rămâne esențial; sistemul actual încă are subsistem dedicat pentru țiței de import.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Capacitate rețea conducte</strong></td>
<td>sistem supradimensionat pentru economie planificată</td>
<td>rețeaua actuală are capacitate nominală totală de aprox. <strong>27,5 mil. t/an</strong>, dar capacitate operațional redusă la aprox. <strong>18,7 mil. t/an</strong>.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Stocare portuară mare</strong></td>
<td>foarte mare pentru epocă</td>
<td><strong>Oil Terminal Constanța &#8211; 1,3 mil. m³</strong>.</td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Rafinare efectivă</strong></td>
<td>mult peste consumul intern</td>
<td>în 2024, <strong>Petromidia + Vega</strong> au procesat &#8211; <strong>4,9 mil. tone</strong>; Petrobrazi are capacitate <strong>4,5 mt/an</strong>; Petrotel <strong>2,4 mt/an</strong>.</td>
</tr>
</tbody>
</table>
</figure>
 

În 1989, România avea un <strong>sistem petrolier de tip stat-major</strong>: multe rafinării, multe depozite, multe noduri de pompare, producție internă încă relevantă și o logistică proiectată a fi rezilientă. Astăzi, România <strong>a păstrat coloana vertebrală</strong> — Constanța, Midia, Conpet, Petrobrazi, Petromidia, Petrotel — dar <strong>a pierdut masa critică a sistemului: policentrismul rafinării-depozite-PECO și supracapacitatea care îi dădea maximă reziliență</strong>.

 

<strong>Prof.dr.ing. Dumitru Chisalita</strong>

 

<strong>Expert Tehnic Judiciar autorizat în România și agreat UE în domeniul Petrol și Gaze</strong>

 

<strong>Președinte Asociația Energia Inteligentă</strong>

]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
