Masterclass-uri susținute de Cristian Măcelaru, repetiții cu public, sesiuni de compoziție și primele etape ale competiției pot fi urmărite gratuit între 23 august și 19 septembrie 2026, la București, în cadrul ediției aniversare a Concursului Internațional George Enescu, desfășurată sub tema „În căutarea excelenței”.

Concursul Enescu nu înseamnă doar concerte extraordinare și competiția unora dintre cei mai talentați tineri muzicieni ai lumii. Înseamnă, înainte de toate, un spațiu al învățării, al dialogului și al transmiterii unei tradiții artistice de la o generație la alta.

În perioada 23 august – 19 septembrie 2026, publicul este invitat să descopere această dimensiune mai puțin vizibilă a Concursului, printr-o amplă serie de evenimente cu acces gratuit: masterclass-uri internaționale, repetiții deschise, sesiuni dedicate compoziției contemporane și toate etapele preliminare ale competiției.

Evenimentele se vor desfășura la Sala Radio, Ateneul Român și Universitatea Națională de Muzică din București, oferind o experiență rară: acces direct la procesul prin care se construiește performanța artistică. Publicul nu asistă doar la rezultatul final, ci descoperă fiecare etapă a devenirii unui artist – de la primele repetiții și dialogurile dintre profesor și student până la emoția competiției.

Programul cu acces gratuit este unul dintre cele mai ample din istoria recentă a Concursului Enescu și reflectă una dintre misiunile sale fundamentale: aceea de a apropia publicul de muzica clasică și de procesul artistic din spatele marilor performanțe. Timp de aproape o lună, Bucureștiul devine un spațiu deschis al dialogului dintre artiști consacrați, tineri muzicieni și public, oferind acces la experiențe care, în mod obișnuit, rămân în culisele marilor competiții internaționale.

Primele evenimente gratuite încep pe 24 august, când maestrul Cristian Măcelaru, Directorul Artistic al Concursului Internațional George Enescu și unul dintre cei mai apreciați dirijori ai lumii, inaugurează Masterclass-ul internațional de dirijat.

Desfășurat între 24 și 28 august, la Sala Radio, programul reunește cei șase tineri dirijori selectați și Orchestra Română de Tineret, ansamblu recunoscut pentru performanțele sale pe marile scene europene.

Publicul va putea urmări atât repetițiile cu Orchestra Română de Tineret, cât și sesiunile de lucru conduse de Cristian Măcelaru – ocazie rară de a descoperi modul în care un dirijor construiește o interpretare, modelează sunetul orchestrei și transformă o partitură într-o experiență artistică vie.

Puține festivaluri și concursuri internaționale oferă acces la un asemenea proces creativ, iar apropierea dintre artiști și public reprezintă una dintre direcțiile pe care Concursul Enescu le dezvoltă constant.

În paralel, între 24 și 26 august, Universitatea Națională de Muzică din București găzduiește Masterclass-ul internațional de Compoziție, organizat cu participarea Ansamblului Couleurs, unul dintre cele mai apreciate ansambluri europene specializate în muzică contemporană.

Participanții vor lucra direct cu interpreții Ansamblului Couleurs și vor beneficia de îndrumarea compozitorilor Zygmunt Krauze, Sarah Kirkland Snider și Steven Mackey, în timp ce publicul va putea urmări procesul prin care o lucrare muzicală este analizată, rafinată și transpusă în interpretare scenică.

Acest dialog dintre creație și interpretare reprezintă una dintre componentele esențiale ale Concursului Enescu, competiția fiind una dintre puținele din lume care acordă un loc atât de important compoziției contemporane.

Între 26 și 28 august, la Sala Mică a Ateneului Român, Cristian Măcelaru va susține și Masterclass-ul de interpretare instrumentală și aprofundare în studiul muzicii, dedicat tinerilor instrumentiști selectați în programul educațional al Concursului.

Aceste întâlniri sunt construite ca adevărate dialoguri despre muzică, stil, expresivitate și responsabilitate a interpretului față de partitură, oferind spectatorilor șansa de a înțelege mecanismele din spatele unei interpretări de înalt nivel.

După încheierea masterclass-urilor, publicul este invitat să urmărească gratuit și primele etape ale Concursului Internațional George Enescu. În Sala George Enescu a Universității Naționale de Muzică din București vor evolua, în ordine, concurenții secțiunilor Violoncel (29 august – 3 septembrie), Vioară (4–9 septembrie) și Pian (10–15 septembrie).

Aceste etape reprezintă unul dintre cele mai interesante momente ale competiției. Publicul poate descoperi artiști aflați la începutul unor cariere internaționale remarcabile și poate urmări evoluția lor până în semifinale și finale.

1 din 8

Istoria Concursului Enescu confirmă importanța acestor prime apariții. Numeroși laureați care astăzi concertează pe cele mai prestigioase scene ale lumii au fost văzuți pentru prima dată de publicul bucureștean chiar în etapele preliminare ale competiției.

O dimensiune aparte a ediției din acest an este reprezentată de prima parte a semifinalelor, desfășurate la Ateneul Român, cu acces gratuit.  Publicul va putea participa la prima parte a semifinalelor, după cum urmează: 5 septembrie, Semifinala Secțiunii Violoncel; 11 septembrie, Semifinala Secțiunii Vioară; 17 septembrie, Semifinala Secțiunii Pian. În fiecare dintre aceste zile, începând cu ora 10:00, concurenții vor interpreta lucrări de George Enescu, concursul asumându-și nu doar descoperirea și promovarea noilor generații de artiști, ci și integrarea creației lui George Enescu în repertoriul marilor interpreți ai lumii.

Evenimentele cu acces gratuit completează programul concertelor și al etapelor finale și oferă publicului o perspectivă rară asupra universului muzicii clasice. În locul unei relații convenționale dintre scenă și sală, Concursul Enescu propune o experiență participativă, în care spectatorii devin martorii procesului artistic: asistă la repetiții, urmăresc dialogul dintre profesori și tinerii muzicieni, descoperă modul în care se construiește o interpretare și înțeleg exigența din spatele performanței.

Este o invitație adresată nu doar melomanilor, ci tuturor celor care doresc să înțeleagă cum se formează excelența artistică și să descopere, înainte ca acești tineri muzicieni să ajungă pe marile scene ale lumii, artiștii care vor defini viitorul muzicii clasice.

Programul complet al Concursului Internațional George Enescu 2026 este disponibil pe website-ul oficial al competiției: https://festivalenescu.ro/ro/concursul-international-george-enescu/evenimente

Publicitatea pe internet și serviciile digitale de streaming de filme și muzică sunt segmentele care vor avea cea mai mare creștere din industria de media și divertisment din România, estimată la 5,22 miliarde euro în acest an, în creștere cu aproximativ 2% față de 2025. Pe termen mediu, piața își va menține ritmul, cu un avans mediu de circa 2% pe an, urmând să atingă 5,66 miliarde euro până în 2030, potrivit celei mai recente ediții a raportului PwC Global Telecommunications, Entertainment & Media Outlook 2026-2030.

„Piața de media și divertisment din România urmează aceleași direcții ca la nivel global, respectiv un consum tot mai digital, publicitate online în creștere și inteligența artificială care redefinește crearea, distribuția și monetizarea conținutului. Publicitatea rămâne un motor esențial de venituri, susținut de hiper-personalizare, iar consumul digital este alimentat de extinderea rețelelor 5G și de fibră optică. Într-un mediu tot mai competitiv, avantajul îl vor avea companiile care își regândesc ofertele, prin pachete accesibile pentru consumatorii atenți la preț și experiențe premium, personalizate”, a declarat Doina Bîrsan (foto), Partener și Liderul echipei de servicii dedicate sectorului de Tehnologie, Media și Telecomunicații, PwC România.

Evoluția pe segmente ale pieței 

În ediția din acest an a raportului au fost analizate zece segmente ale industriei media și de divertisment din România, cele mai mari creșteri procentuale în perioada 2025-2030 fiind estimate pentru muzică, radio și podcast, serviciile de streaming (Over-the-top – OTT) precum Netflix sau Disney+, și publicitatea pe internet.

Segmentul muzică, radio și podcast va înregistra cea mai rapidă creștere, de aproape 12% pe an, veniturile urcând de la 154 milioane euro în 2025 la 269 milioane euro în 2030. Principalul motor este streamingul muzical, care crește cu peste 15% pe an, susținut în special de cheltuielile consumatorilor, în timp ce radioul își menține o creștere modestă, bazată pe publicitate.

Piața serviciilor de streaming (OTT) va continua să se extindă cu o medie de circa 7% pe an, crescând de la 276 milioane euro în 2025 la 389 milioane euro în 2030. Platformele bazate pe abonament (SVOD), precum Netflix, Disney+ și Prime Video, rămân dominante, în timp ce segmentul de video la cerere susținut de publicitate (AVOD) crește constant, dar are o pondere redusă. Numărul abonamentelor OTT a depășit 3,3 milioane în 2025.

Publicitatea pe internet va avea una dintre cele mai rapide evoluții, cu venituri care urcă de la 287 milioane euro în 2025 la 393 milioane euro în 2030, o creștere medie anuală de circa 6,5%. Cea mai dinamică este publicitatea video online, cu o creștere de aproximativ 10% pe an, susținută de consumul de conținut pe televizoarele conectate (connected TV), urmată de căutările plătite. Google, prin AdSense și Google Ads, domină piața, care este influențată tot mai mult de reglementări, precum restricțiile privind promovarea jocurilor de noroc de către persoane publice și cadrele legislative europene.

Jocurile video și esports vor avea o creștere susținută, de circa 3% pe an, veniturile urmând să crească de la 459 milioane euro în 2025 la 532 milioane euro în 2030. Cea mai mare parte a veniturilor este generată de jocurile sociale și ocazionale și de publicitatea din aplicații, jocurile pe PC rămânând în centrul pieței, în timp ce segmentul de console este în scădere.

Industria cinematografică va avea o evoluție pozitivă, cu o creștere medie de circa 3% pe an și venituri estimate să crească de la 64 milioane euro în 2025 la 74 milioane euro în 2030. Piața beneficiază de producții autohtone puternice – printre cele mai vizionate filme din 2025 numărându-se The Yellow Tie și Vecina – și de schema de sprijin pentru producția de film (cash rebate), reintrodusă din 2024, cu un plafon de 10 milioane euro pe ciclu.

Publicitatea outdoor va continua să crească, cu o medie de circa 4% pe an, atingând 63 milioane euro în 2030, de la 51 milioane euro în 2025, cu un accent tot mai mare pe formatele digitale (DOOH), care cresc cu peste 10% pe an și câștigă o pondere importantă în totalul pieței.

Segmentul media Business-to-Business (B2B) va înregistra o creștere moderată, de circa 2,6% pe an, ajungând la 216 milioane euro în 2030, de la 190 milioane euro în 2025, susținut de cererea pentru informații economice și de târgurile comerciale specializate.

Industria tradițională de televiziune se va menține relativ stabilă, cu o creștere de circa 2% pe an, ajungând la 1,09 miliarde euro în 2030, de la 0,99 miliarde euro în 2025, datorită stabilității veniturilor din abonamente TV și din publicitatea multicanal. Televiziunea prin cablu rămâne dominantă, în timp ce IPTV și televiziunea prin satelit sunt în declin.

Segmentul serviciilor de telefonie mobilă și fixă va rămâne aproape la același nivel, cu o creștere de circa 0,2% pe an, veniturile atingând 2,59 miliarde euro în 2030, de la 2,57 miliarde euro în 2025. Penetrarea serviciilor 5G va crește semnificativ, cu peste 20% pe an, ajungând să reprezinte majoritatea conexiunilor mobile, iar rețelele de fibră optică continuă să se extindă. Piața este dominată de Orange, Vodafone și Digi.

Piața publicațiilor tipărite și digitale va rămâne relativ stabilă, cu o ușoară scădere de circa 0,3% pe an, menținându-se în jurul valorii de 95-96 milioane euro anual până în 2030, creșterea din zona digitală compensând parțial scăderile din presa tipărită.

Tendințe globale 

Potrivit PwC Global Entertainment & Media Outlook 2026-2030, piața globală va crește cu o medie anuală de 3,4% în următorii cinci ani, ajungând la 4,2 trilioane de dolari în 2030, cu 600 de miliarde de dolari venituri noi, generate în principal de segmentele digitale.

Publicitatea, susținută de inteligența artificială, va crește rapid și va depăși 1,4 trilioane de dolari până în 2030, după ce a trecut pentru prima dată de pragul de 1 trilion de dolari în 2025, pe măsură ce advertiserii urmăresc consumatorii acolo unde accesează conținut și iau decizii de cumpărare.

Ediția aniversară a Concursului Internațional George Enescu 2026 debutează oficial duminică, 23 august 2026, de la ora 19:00, la Ateneul Român. Sub bagheta maestrului Cristian Măcelaru, Orchestra Națională Radio și cei trei câștigători ai ediției 2024 a Concursului Internațional George Enescu vor deschide oficial competiția, într-un concert-eveniment care marchează începutul celei de-a XX-a ediții.

Desfășurată sub tema „În căutarea excelenței”, ediția din acest an propune, încă de la concertul inaugural, o întâlnire între patrimoniul muzical al lui George Enescu, creația contemporană și noua generație de artiști care își încep parcursul internațional.

În centrul primei seri se vor afla violonista Mayumi Kanagawa, violoncelistul Yo Kitamura și pianistul Roman Lopatynskyi, câștigătorii ediției precedente a Concursului Enescu. Revenirea lor pe scena Ateneului Român, de această dată în ipostaza de soliști ai concertului inaugural, confirmă unul dintre obiectivele esențiale ale Concursului: susținerea și promovarea artiștilor care vor defini viitorul scenei muzicale internaționale.

Programul serii va debuta cu lucrarea The Stone and the Ivy, semnată de Diego Santamaria și distinsă cu Premiul pentru Originalitate la Concursul Internațional George Enescu 2024. Includerea acestei partituri în programul inaugural reafirmă importanța pe care Concursul o acordă creației contemporane și susținerii noilor voci ale muzicii de astăzi.

1 din 3

Concertul include și Gala de premiere a Secțiunii Compoziție, una dintre componentele definitorii ale Concursului Enescu. Concursul este una dintre puținele mari competiții internaționale care păstrează constant o secțiune dedicată compoziției contemporane, contribuind astfel la încurajarea și promovarea creației muzicale actuale.

Un moment important al serii va fi interpretarea lucrării Brahmsodia – Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră op. 169, semnată de compozitorul Dan Dediu, una dintre cele mai importante personalități ale muzicii contemporane românești. Concepută ca un dialog între tradiție și modernitate, lucrarea îi reunește pe cei trei laureați ai ediției 2024 într-o formulă solistică de mare virtuozitate și expresivitate.

Finalul serii este rezervat unei lucrări emblematice a creației enesciene: Simfonia nr. 1 în mi bemol major op. 13, de George Enescu. Compusă la vârsta de numai 24 de ani, lucrarea reprezintă una dintre cele mai spectaculoase demonstrații ale forței creatoare timpurii a compozitorului și este considerată una dintre lucrările fundamentale ale repertoriului simfonic românesc.

Prin alegerea acestui program, concertul inaugural al ediției 2026 propune o imagine simbolică a identității Concursului Enescu: dialogul dintre tradiție și inovație, dintre patrimoniul cultural și creația contemporană, dintre marile valori ale muzicii și noile generații de artiști.

Biletele și abonamentele pentru concertele și recitalurile organizate în cadrul Concursului Internațional George Enescu pot fi achiziționate online, prin platforma Eventim.ro, precum și în format fizic, din librăriile Cărturești și Humanitas din întreaga țară. Organizatorii nu își asumă responsabilitatea pentru biletele și abonamentele achiziționate prin intermediul altor platforme de ticketing neoficiale.

Studenții, elevii și profesorii școlilor și universităților de muzică din întreaga țară beneficiază de acces gratuit, în limita locurilor disponibile, în baza legitimației de elev/student sau a adeverinței de serviciu. De asemenea, persoanele cu handicap și însoțitorii acestora beneficiază de acces gratuit, în limita locurilor disponibile, conform prevederilor legale.

Organizatorii Concursului Internațional George Enescu oferă, de asemenea, acces gratuit la etapele preliminare ale tuturor secțiunilor instrumentale desfășurate la Universitatea Națională de Muzică din București, precum și la prima parte a semifinalelor organizate la Ateneul Român, fără a fi necesară o înregistrare prealabilă.

Mâine, 30 iulie 2026, marcăm Ziua Suprasolicitării Planetei/ Earth Overshoot Day. De la 1 ianuarie până la 30 iulie, omenirea a utilizat resursele naturale pe care ecosistemele planetei le pot produce într-un an întreg, conform celor mai recente calcule ale Global Footprint Network. Cu alte cuvinte, în 7 luni, omenirea a consumat ceea ce Pământul reînnoiește în 12 luni.

În prezent, consumăm resurse naturale cu 80% mai rapid decât ecosistemele planetei noastre pot să le refacă, ceea ce echivalează cu utilizarea a 1,8 planete Pământ. Această  supraexploatare se face prin epuizarea capitalului natural, punând în pericol securitatea resurselor pe termen lung. Rezultatele sunt deja vizibile: defrișări masive, eroziunea solului, pierderea biodiversității și creșterea concentrațiilor de CO₂ în atmosferă, care contribuie la fenomene meteorologice extreme și scăderea producției alimentare.

Ziua Suprasolicitarii Planetei se calculează pe baza celor mai recente date din Raportul Național privind Amprenta Ecologică și Biocapacitatea (ediția 2026), care includ date complete până în 2023, precum și estimări pentru anii 2024 și 2025, realizate pe baza informațiilor parțiale și a extrapolărilor disponibile. Datele utilizate pentru calculul Amprentei Ecologice și al biocapacității provin de la agenții ale ONU și organizații partenere. Deoarece aceste baze de date sunt actualizate periodic, și rezultatele din anii anteriori pot fi revizuite.

În acest an, cea mai importantă modificare a fost revizuirea în sens pozitiv a capacității oceanelor de a absorbi dioxidul de carbon. Împreună cu alte ajustări de mai mică amploare, această actualizare a mutat estimarea Zilei Suprasolicitării Planetei cu opt zile mai târziu față de calculul realizat în 2025. Este important de subliniat că această schimbare reflectă actualizarea datelor, nu o reducere reală a presiunii pe care o exercităm asupra planetei.

În același timp, tendințele din lumea reală au mers în direcția opusă. În ultimul an, diferența dintre amprentaecologică a umanității și biocapacitatea Pământului s-a mărit, ceea ce ar fi dus, de unul singur, la devansarea Zilei Suprasolicitării Planetei cu două zile.

Combinând cele două efecte – opt zile câștigate ca urmare a actualizării datelor și două zile pierdute din cauza creșterii consumului real de resurse – rezultatul final este că, în 2026, Ziua Suprasolicitării Planetei cade cu șase zile mai târziu decât în 2025, respectiv pe 30 iulie.

Cu toate acestea, această dată mai târzie nu înseamnă că situația s-a îmbunătățit. Dimpotrivă, 2026 marchează cel mai ridicat nivel de depășire a limitelor ecologice înregistrat vreodată, iar decalajul dintre consumul uman și capacitatea Pământului de a se regenera continuă să crească.

Graficul de mai jos ilustrează evoluția Zilei Suprasolocitării Planetei, recalculată pe baza celor mai recente date incluse în ediția 2026.

Figura 1. Evoluția Zilei Suprasolicitării Planetei (Earth Overshoot Day). Graficul ilustrează depășirea resurselor la nivel global începând din 1973 și arată cum aceasta s-a extins treptat, ajungând ca, în 2026, să acopere peste cinci luni din an. Zona colorată în portocaliu reprezintă datoria ecologică acumulată ca urmare a depășirii anuale a capacității Pământului de a regenera resursele consumate. Această datorie continuă să crească în fiecare an, pe măsură ce se adaugă noi deficite ecologice. ©Global Footprint Network – www.overshootday.org

În ultimul deceniu, Ziua Suprasolicitării Planetei (Earth Overshoot Day) s-a menținut relativ constantă în calendar, însă continuă să vină foarte devreme, înainte de încheierea primelor șapte luni ale anului. Asta înseamnă că, pentru tot restul anului, omenirea consumă mai multe resurse decât poate planeta să regenereze, folosind din „capitalul natural” și degradând tot mai mult ecosistemele.

Chiar dacă data nu se schimbă semnificativ de la un an la altul, presiunea asupra planetei continuă să crească. Impactul depășirii se acumulează în timp, iar efectele asupra naturii devin tot mai greu de recuperat.

De când omenirea a intrat în suprasolicitare ecologică, la începutul anilor 1970, deficitul anual s-a transformat într-o datorie ecologică tot mai mare. Astăzi, această datorie este echivalentă cu 20,6 ani din capacitatea biologică anuală a Pământului. Cu alte cuvinte, dacă efectele suprasolicitării ar putea fi complet reversibile, ar fi nevoie de 20,6 ani în care planeta să își folosească întreaga capacitate de regenerare doar pentru a reface echilibrul pierdut. În realitate însă, este puțin probabil ca întreaga datorie ecologică acumulată să mai poată fi recuperată.

Dacă vom continua să consumăm resurse în același ritm, în fiecare an vom acumula o datorie ecologică suplimentară echivalentă cu aproape trei sferturi din capacitatea anuală de regenerare a Pământului.

Unul dintre cele mai clare efecte ale suprasolicitării planetei este creșterea concentrației de dioxid de carbon și a altor gaze cu efect de seră din atmosferă. Potrivit estimărilor NOAA, de la începutul suprasolicitării ecologice globale, în 1972, concentrația gazelor cu efect de seră a crescut de la 367 ppm (părți per milion, echivalent CO₂) la 547 ppm în 2026, reflectând impactul cumulativ al consumului excesiv de resurse asupra climei și ecosistemelor.

Barbara Bendadi, Director de Conservare al WWF – România (Fondul Mondial pentru Natură)  subliniază: „Trăim ca și cum am avea la dispoziție aproape două planete, deși avem doar una. În fiecare an în care depășim capacitatea Pământului de a se regenera, reducem reziliența ecosistemelor de care depind economia, sănătatea și siguranța noastră. Ziua Suprasolicitării Planetei nu este doar un indicator de mediu, ci un indicator al riscurilor pe care le transferăm către viitor. Alegerea este clară: putem continua să consumăm capitalul natural al planetei sau putem investi acum în soluții care protejează natura și asigură prosperitate pe termen lung. WWF susține această a doua cale și consideră că timpul pentru acțiune este acum.”

Earth Overshoot Day nu are o zi fixă, se calculează împărțind biocapacitatea planetei (cantitatea de resurse ecologice pe care Pământul este capabil să genereze în acel an), la amprenta ecologică a umanității (cererea umanității pentru acel an) și înmulțind cu 365, numărul de zile dintr-un an.

Amprenta ecologică a fiecărui oraș sau stat poate fi comparată cu biocapacitatea sa. Dacă cererea unei populații pentru bunuri ecologice (de exemplu pescuitul excesiv) depășește oferta, regiunea respectivă are un deficit ecologic. O regiune în deficit ecologic satisface cererea importând, lichidând propriile active ecologice sau emițând dioxid de carbon în atmosferă. La nivel global, deficitul ecologic și depășirea sunt aceleași, deoarece nu există un import net de resurse către planetă.

Obiectivele globale ale WWF (Fondul Mondial pentru Natură) pentru 2050 sunt zero pierdere a habitatelor naturale, înjumătățirea amprentei ecologice a producției și a consumului și zero extincții ale speciilor cauzate de om. Odată cu intensificarea fenomenelor meteorologice extreme și continuarea conflictelor militare din lume, considerăm că este important să securizăm resursele planetei pentru a putea susține prosperitatea economică pe termen lung. Aceste obiective se vor traduce în beneficii directe pentru oameni, cum ar fi stabilitatea climei, hrană sănătoasă, apă potabilă și o mai bună calitate a vieții.

Prin urmare, Ziua Suprasolicitării Planetei este un apel la răspunsuri proactive pentru a împiedica dezastrul prin decizii bune. Este alegerea noastră acum.

Conform studiului „Diaspora Sentiment 2026″, realizat de MKOR, 7 din 10 români din diaspora exclud revenirea în țară în viitorul apropiat.

61% din diaspora investește acasă

Decizia de a aloca fonduri în țara de origine transcende barierele geografice, devenind o practică stabilă chiar și în absența intențiilor de întoarcere. Cel mai recent studiu realizat de agenția de cercetare de piață MKOR arată că 61% dintre românii din diaspora au investit deja în România prin imobiliare sau sprijin familial, deși 70% exclud revenirea în următoarele 12 luni.

Cercetarea conturează o hartă a strategiilor financiare distincte pe patru state. Germania reflectă predictibilitate, înregistrând cea mai mare rată de investiție (71%) și cel mai ridicat sprijin financiar direct pentru familie (44%). Concomitent, Italia prioritizează protejarea patrimoniului, Spania generează un consum nostalgic, în timp ce UK atrage strategii axate pe randament financiar.

Maturitate financiară: 46% în UK obțin peste 3000 euro

Evoluția pieței muncii și integrarea profesională avansată transformă diaspora românească dintr-o forță de muncă axată pe execuție într-un segment de consumatori cu putere de cumpărare ridicată, devenind un partener investițional solid pentru companiile din țară.

La nivel general, profilul socio-profesional al românilor stabiliți în afara granițelor indică o stabilitate structurală evidentă, unde 44% au statutul de angajați, iar 23% activează ca manageri sau antreprenori.

Pe acest fond de maturizare, segmentul din UK iese în evidență printr-un statut distinct. Acest grup atrage atenția mediului de business prin capacitatea sa de a susține proiecte și achiziții majore, având în vedere că 29% ocupă poziții de conducere sau coordonează propriile afaceri, marcând un avans de 6% față de media eșantionului.

Nivelul superior de expertiză se traduce direct într-o putere de cumpărare ridicată. Astfel, 46% dintre rezidenții din UK raportează venituri personale care depășesc pragul de 3000 euro pe lună. Această performanță de piață explică orientarea către decizii și strategii financiare bazate strict pe randament și consolidarea patrimoniului.

Republica Moldova, polul tânăr: 49% fac parte din Gen Z

În contrast cu piețele vestice dominate de profesioniști stabili financiar, Republica Moldova se conturează ca un pol demografic distinct și un hub strategic de capital uman tânăr pentru piața din România. Datele indică o vârstă medie de doar 31 ani în această regiune, unde 49% dintre persoanele analizate aparțin Generației Z.

Comparativ cu restul diasporei, piața de peste Prut dispune de o resursă neexploatată masivă, având în vedere că 38% dintre acești tineri sunt inactivi. Această statistică marchează o diferență majoră, cu 17% peste media generală a eșantionului.

Structura atipică generează oportunități clare pentru strategiile de atragere economică ale companiilor și instituțiilor din România. Pentru mediul de business, acest segment reprezintă o soluție pentru deficitul de personal, necesitând implementarea unor programe de internship și pachete de relocare studențească.

Concomitent, instituțiile financiare românești pot capta audiența prin instrumente de integrare specifice. Facilități precum conturi bancare peste graniță cu zero comisioane și pachete de economisire devin esențiale pentru a fideliza acești consumatori și a transforma potențialul demografic într-un motor de creștere economică.

13 ani de date: implicarea economică rămâne activă, indiferent de decizia de revenire

„În cei 13 ani de antreprenoriat la MKOR, am învățat să privesc dincolo de cifre. Sunt recunoscătoare echipei noastre pentru acest studiu care arată inima diasporei. Vorbim despre un motor economic activ, care susține direct economia românească. Faptul că acești oameni continuă să investească acasă, deși exclud repatrierea în următoarele 12 luni (și e firesc pentru viețile consolidate acolo), dovedește o încredere solidă. E o conexiune financiară care rămâne activă indiferent de decizia de revenire, mai degrabă o formă de securizare a patrimoniului familial decât un pas către repatriere.” – Cori Cimpoca, Fondatoarea MKOR

Raportul de cercetare Diaspora Sentiment 2026 poate fi accesat în mod gratuit la adresa https://mkor.ro/studii/studiu-mkor-diaspora-romana-2026/

Capitalizarea Bursei de Valori București, piața reglementată și sistemul multilateral de tranzacționare (SMT), a depășit pentru prima dată în istorie pragul de 100 de miliarde de euro (537,7 miliarde lei) la finalul anului 2025, cel mai ridicat nivel din ultimii 19 ani, iar creșterea a accelerat în 2026, potrivit celei de-a noua ediții a raportului PwC România „Multiplicatorii de evaluare ai companiilor listate la Bursa de Valori București și ai pieței locale de fuziuni și achiziții”.

Piața reglementată a contribuit cu 523,7 miliarde de lei, în creștere cu 49% față de 2024, iar segmentul SMT/AeRO cu 14,6 miliarde de lei, în creștere cu 15%.

Indicele BET a crescut cu 46% în 2025, până la 24.439 de puncte, cea mai bună evoluție anuală din 2009 până în prezent, iar indicele BET-TR, care include și dividendele, a avansat cu 55%, până la 57.230 de puncte, situându-se printre cele mai performante în plan global. 

„Anul 2025 a fost unul de referință pentru piața de capital locală. În ciuda unui context marcat de un deficit bugetar ridicat, de cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și de tensiuni geopolitice persistente, indicele BET a livrat cea mai bună performanță anuală din ultimii 16 ani, iar capitalizarea pieței a depășit pentru prima dată 100 de miliarde de euro. Reclasificarea României de către MSCI în categoria piețelor de frontieră avansate, în iunie 2025, și confirmarea a 14 companii românești în indicii globali FTSE Russell arată că interesul investitorilor internaționali pentru piața locală se consolidează”, a declarat Sorin Petre, Liderul departamentului de Evaluare și Analiză Economică al PwC România.

Anul 2025 și prima parte a anului 2026 au adus trei oferte publice inițiale de mari dimensiuni pentru piața noastră de capital plus alte câteva tranzacții mai mici. Cele trei tranzacții majore finalizate sunt: Cris-Tim Family Holding (454 milioane de lei, suprasubscriere de 42 de ori, noiembrie 2025), Electro-Alfa International (579,6 milioane de lei, suprasubscriere de 60 de ori, martie 2026)  și Christian ’76 Tour (149 milioane de lei, iunie 2026).

Numărul investitorilor de retail activi la BVB a crescut de la 226.000 la finalul anului 2024 la peste 285.000 la finalul lui 2025, un avans de 26% și de patru ori mai mult față de nivelul din 2020.

„Deși capitalizarea bursieră a crescut cu 49% în 2025, valoarea tranzacționată a scăzut ușor, cu 1%, ceea ce arată că aprecierea puternică a prețurilor nu a fost însoțită de o creștere similară a activității de tranzacționare, lichiditatea rămânând concentrată într-un număr limitat de emitenți. Semnalele din 2026 sunt însă pozitive: în primul trimestru, capitalizarea pieței reglementate a depășit 550 de miliarde de lei, cu 5% peste nivelul de la finalul lui 2025, iar valoarea tranzacționată a fost cu 64% mai mare decât în Trim. I 2025. Pentru următorul pas, promovarea la statutul de piață emergentă avansată FTSE, rămân de rezolvat câteva elemente structurale, cel mai important fiind absența unei contrapărți centrale de compensare pentru acțiuni, iar listările de companii de stat ar fi un catalizator esențial”, a arătat Sorin Petre.

Alte concluzii ale studiului

• Primele cinci cele mai tranzacționate acțiuni de pe piața reglementată în 2025 au fost Banca Transilvania (28% din valoarea totală tranzacționată), OMV Petrom, Hidroelectrica, Aquila Part Prod Com și Romgaz, cumulând 58% din valoarea totală tranzacționată. Ca și în anii anteriori, acestea provin din sectoarele servicii financiare, petrol și gaze și energie electrică.
• Randamentul suplimentar mediu al pieței de capital peste rata fără risc, care recompensează investitorii pentru asumarea unui risc mai mare, a fost, în perioada 2015-2025, de 7,6 puncte procentuale în cazul indicelui BET și de 15,3 puncte procentuale în cazul indicelui BET-TR. În 2025, excesul de randament a atins 37 de puncte procentuale pentru BET, respectiv 45 de puncte procentuale pentru BET-TR, în condițiile unei rate fără risc de 6,8%.
• Capitalizarea bursieră a BVB raportată la PIB a fost de 27,7% la 31 decembrie 2025, în creștere față de anii anteriori, dar în continuare sub nivelul observat în alte piețe din regiune, precum Grecia, Croația și Ungaria.
• Numărul companiilor listate la BVB cu scoruri ESG a ajuns la 24 la finalul anului 2025, cu o capitalizare bursieră cumulată de 280,8 miliarde de lei. Companiile din sectoarele petrol și gaze, energie electrică și servicii financiare reprezintă aproximativ 90% din capitalizarea companiilor cu scor ESG.
• Cu un număr semnificativ mai mare de societăți listate (331) și o capitalizare totală de 105,5 miliarde de euro, companiile listate la BVB rămân în medie mai mici decât cele de pe piețe precum Polonia, Grecia sau Cehia, poziționând BVB ca o piață de dimensiuni medii în regiune.
• Piața locală de obligațiuni a atins un nivel record în 2025, cu emisiuni totale de 6,3 miliarde de euro (31,8 miliarde de lei), de aproape trei ori mai mult decât în 2022, majoritatea generate de titlurile de stat. Emisiunile corporative au revenit puternic, la 2 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din perioada analizată. În 2025, 27 din cele 33 de listări de obligațiuni corporative s-au realizat exclusiv pe piețe internaționale.
• În anul 2025, multiplicatorul EBITDA (median) al companiilor listate pe piața principală a BVB a fost de 9,7x, iar pe segmentul AeRO Premium de 9,0x. Multiplicatorul EBITDA (mediu) rezultat din analiza tranzacțiilor încheiate cu succes pe piața locală în 2025 a fost de 7,6x, sub media istorică de 8,2x. Decalajul ar putea fi explicat prin faptul că societățile listate la BVB sunt în general percepute ca fiind mai stabile, în timp ce tranzacțiile private se referă adesea la companii evaluate în funcție de perspectivele viitoare de creștere.
• Pe piața reglementată, cel mai ridicat multiplicator P/E median a fost înregistrat în sectoarele Bunuri de Consum și Sănătate (20,6x) și IT&C (17,8x), în timp ce cele mai reduse niveluri au fost observate în sectoarele Imobiliare (7,6x) și Servicii financiare (7,9x). Multiplicatorul P/E agregat median a fost de 12,7x în 2025, peste media ultimilor 19 ani (11,2x).

Despre studiu

Studiul prezintă tendințele multiplicatorilor de evaluare în perioada 2007-2025 pe baza analizei a 85 de companii listate pe segmentul principal al Bursei de Valori București (BVB), fiind axat pe următoarele sectoare de activitate: Energie electrică, Bunuri de consum, Petrol și gaze, Servicii financiare, Sănătate, Industrial, Materiale, IT&C și Imobiliare. De asemenea, studiul prezintă multiplicatorii rezultați pentru cele 47 de companii active din categoria Premium a pieței SMT/AeRO, respectiv evoluția multiplicatorului EBITDA pentru piața de fuziuni și achiziții, pe baza unui set de 1.016 tranzacții selectate din perioada 2007-2025. Puteți consulta întregul raport aici.

Organizația Patronală a Industriei de Apărare (OPIA) își reafirmă susținerea fermă pentru direcțiile de investiții și dezvoltare asumate de concernul german Rheinmetall pe teritoriul României. Într-un context de securitate european care impune creșterea accelerată a capacităților de producție militară, reprezentanții organizației au participat recent la un eveniment strategic de înalt nivel organizat de partenerii germani, menit să consolideze cooperarea industrială.

Reuniunea a evidențiat angajamentul pe termen lung al gigantului industrial de a integra în lanțul său valoric atât companii de stat, cât și actori privați din industria națională de profil. În urma sesiunilor de dialog și a întâlnirilor aplicate de tip B2B (business-to-business), au fost conturate direcții clare de cooperare și au fost identificați, în mod concret, partenerii locali capabili să asigure implementarea viitoarelor proiecte industriale ale Rheinmetall în România.

Abordarea integrată a acestei colaborări vizează patru piloni majori de acțiune. În sfera sistemelor navale (NVL), se conturează o direcție de interes strategic pentru țara noastră, compania germană vizând dezvoltarea și securizarea infrastructurii necesare pentru operațiunile de asamblare și mentenanță. Totodată, în domeniul armamentului și muniției, România devine o verigă esențială în arhitectura de securitate a proiectului european Firepower, care prevede dublarea capacităților continentale de producție de pulberi, efort materializat local prin dezvoltarea noii fabrici de profil.

Această proiecție este completată de sectorul sistemelor de vehicule tactice și blindate, direcție susținută puternic de stadiul avansat al negocierilor cu statul român pentru programul vehiculelor de luptă pentru infanterie de tip Lynx. Nu în ultimul rând, parteneriatul pune un accent deosebit pe soluțiile electronice și sistemele de siguranță, obiectivul fiind facilitarea transferului de tehnologie și know-how către companiile românești în vederea modernizării și digitalizării militare la cele mai înalte standarde NATO.

Un catalizator esențial al acestui efort comun este programul SAFE, prin intermediul căruia au fost atribuite contracte vitale pentru securitatea națională. Acestea prevăd construcția a patru nave militare de importanță strategică majoră, mai exact două nave de patrulare și două de intervenție pentru scafandri. Calitatea de câștigător principal al programului SAFE confirmă implicarea directă și angajamentul ferm al Rheinmetall pe piața autohtonă, deopotrivă în segmentul naval și în cel al producției de muniție.

„Parteneriatul cu Rheinmetall depășește paradigma unei simple achiziții; discutăm despre un proces complex de transfer tehnologic, despre securizarea lanțurilor de aprovizionare la nivel european și, implicit, despre revitalizarea industriei naționale de apărare. Faptul că un producător de talie mondială caută activ să integreze companiile de stat și private din România în ecosistemul său global reprezintă o oportunitate pe care OPIA este deplin pregătită să o valorifice la maximum”, a subliniat conducerea OPIA.

Prin aceste demersuri, România devine un pol operațional și de producție esențial în strategia Rheinmetall de consolidare a capacităților de armament la nivel european. Participarea directă a OPIA și a partenerilor autohtoni în aceste proiecte de anvergură atestă maturitatea și competitivitatea industriei românești de apărare în gestionarea provocărilor de securitate actuale.

A XX-a ediție a Concursului Internațional George Enescu, care va avea loc în perioada 23 august – 19 septembrie 2026, propune publicului șase concerte simfonice ce structurează parcursul artistic al competiției. Pe scena Ateneului Român vor evolua Orchestra Națională Radio, Orchestra Română de Tineret și Orchestra Filarmonicii George Enescu, alături de dirijori de prestigiu internațional și de unii dintre cei mai promițători tineri muzicieni ai lumii.

Programul include concertul inaugural, concertul dedicat Secțiunii Compoziție, concertul care încheie Masterclassul de dirijat și cele trei finale ale secțiunilor de violoncel, vioară și pian, în care vor fi desemnați laureații ediției 2026.

Cele șase concerte reflectă una dintre valorile fundamentale ale Concursului Enescu: dialogul dintre personalități consacrate ale scenei muzicale internaționale și noua generație de artiști care vor defini viitorul muzicii clasice.

Ediția aniversară debutează duminică, 23 august, de la ora 19:00, printr-un concert-eveniment susținut de Orchestra Națională Radio, sub bagheta directorului artistic al Concursului, maestrul Cristian Măcelaru. Pe scenă vor reveni cei trei câștigători ai ediției 2024: Mayumi Kanagawa (vioară), Yo Kitamura (violoncel) și Roman Lopatynskyi (pian).

1 din 3

Programul propune un dialog între creația contemporană și patrimoniul muzical românesc și universal: The Stone and the Ivy de Diego Santamaria, lucrare distinsă cu Premiul pentru Originalitate la Concursul Internațional George Enescu ediția 2024, Brahmsodia – Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră op. 169 de Dan Dediu și Simfonia nr. 1 în mi bemol major op. 13 de George Enescu. În program este inclusă și Gala de premiere a Secțiunii Compoziție, care inaugurează seria laureaților ediției 2026.  

Joi, 27 august, este seara dedicată creației contemporane, prin două evenimente succesive. De la ora 18:30, în Foaierul Ateneului Român, publicul este invitat la un concert introductiv care valorifică rezultatele Masterclassurilor de compoziție și dirijat. Cele trei lucrări ale participanților activi la Masterclassul de compoziție vor fi interpretate de Ansamblul Couleurs, sub conducerea a trei dirijori selectați dintre participanții activi la Masterclassul de dirijat condus de Cristian Măcelaru. 

Apoi, de la ora 19:30, Orchestra Națională Radio, dirijată de Marin Alsop, va susține, pe scena Sălii mari a Ateneului Român, concertul final dedicat Secțiunii Compoziție, invitat special fiind compozitorul și pianistul Zygmunt Krauze, președintele juriului acestei secțiuni. El va interpreta propriul Concert pentru pian nr. 3 – Fragments of Memory, iar programul mai cuprinde Forward into Light de Sarah Kirkland Snider, Ocean Urban de Steven Mackey și Clocks III pentru orchestră de Doina Rotaru, într-o întâlnire care reconfirmă deschiderea Concursului Enescu către muzica prezentului și dialogul permanent dintre noile generații de creatori și compozitorii contemporani ai scenelor din Statele Unite ale Americii, Poloniei și României. 

Vineri, 28 august, de la ora 19:00, va avea loc Concertul final al Masterclassului de dirijat, unul dintre cele mai așteptate momente ale acestei ediții. Concertul îi va avea la pupitru atât pe Cristian Măcelaru, cât și trei tineri dirijori, selectați dintre participanții activi ai acestui curs de măiestrie, alături de Orchestra Română de Tineret, unul dintre cele mai apreciate ansambluri orchestrale de tineret.

Programul serii include Uvertura de concert pe teme populare românești de George Enescu, Anna Livia Plurabelle – Fantezie pentru orchestră de Livia Teodorescu-Ciocănea, Uvertura operei Forța destinului de Giuseppe Verdi și Concertul pentru orchestră de Béla Bartók.

Luni, 7 septembrie, de la ora 18:00, va avea loc Finala Secțiunii Violoncel. Prima dintre cele trei mari finale instrumentale îi va aduce pe scenă pe cei mai valoroși violonceliști ai ediției. Aceștia vor interpreta concerte din repertoriul competiției alături de Orchestra Națională Radio, condusă de dirijorul american Case Scaglione, într-o seară în care va fi desemnat noul laureat al Secțiunii Violoncel.

Duminică, 13 septembrie, de la ora 18:00, va avea loc Finala Secțiunii Vioară. Orchestra Filarmonicii George Enescu, dirijată de Harry Ogg, va acompania finaliștii în una dintre  cele mai așteptate trei seri ale competiției. Publicul va avea ocazia să asculte concerte pentru vioară din repertoriul universal, interpretate de artiști aflați la începutul unor cariere internaționale.

Ediția aniversară a Concursului Internațional George Enescu se va încheia sâmbătă, 19 septembrie, de la ora 18:00, cu Finala Secțiunii Pian, susținută de Orchestra Filarmonicii George Enescu, sub bagheta dirijoarei Daniela Candillari. Evenimentul va reuni cei trei pianiști calificați în finală, care vor interpreta concerte de referință din literatura pianistică, înaintea decernării ultimelor mari premii ale Concursului Internațional George Enescu 2026.

1 din 6

De la concertul inaugural dirijat de Cristian Măcelaru până la Finala Secțiunii Pian, Concursul Internațional George Enescu 2026 propune șase seri simfonice care ilustrează excelența artistică și misiunea competiției de a descoperi și promova noua generație de mari muzicieni.

Biletele și abonamentele sunt disponibile online, pe platforma de ticketing Eventim.ro, precum și în format fizic, în librăriile Cărturești și Humanitas din întreaga țară, la următoarea prețuri: 

• Abonamentul pentru concerte simfonice (6 concerte simfonice: concertul de deschidere,  2 concerte masterclass, 3 finale concerte):  Categoria 1 – 960 lei; Categoria a 2-a – 768 lei; Categoria a 2-a, cu reducere 50% pentru elevi, studenți, pensionari – 400 lei. 
• Bilete individuale pentru concerte simfonice (preț/concert): Categoria 1 – 200 de lei; Categoria a 2-a – 160 de lei;  Categoria a 2-a cu reducere 50% pentru elevi, studenți, pensionari – 80 de lei. 

Studenții, elevii și profesorii școlilor și universităților de muzică din toată țara beneficiază de acces gratuit în baza legitimației școlare și de serviciu, în limita locurilor disponibile.  

De asemenea, persoanele cu handicap alături de însoțitorii lor beneficiază de acces gratuit în limita locurilor disponibile, conform legii. 

Organizatorii nu își asumă responsabilitatea pentru biletele și abonamentele achiziționate de pe alte platforme de ticketing neoficiale. 

Problemele actuale din filiale sunt o consecință a unor deficiențe semnalate de Romarm în mod repetat acționarului său, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Posibile soluții au fost creionate de conducerea Romarm, discutate și agreate cu partenerii instituționali (Guvern și Administrația Prezidențială), aprobate de consiliul de administrație al companiei și avansate pentru aprobarea finală către MEDAT, încă din luna aprilie 2026. Până în prezent, Ministerul Economiei nu a luat nicio decizie și nici nu știm dacă va lua.

Este nevoie de realizarea unei structuri de conducere mai suple, mai eficiente și mai transparente, iar ultimele evenimente confirmă urgența și legitimitatea demersurilor noastre.

Nivelul de degradare al activelor, decalajul tehnologic și devalizarea secțiilor de producție sunt realități pe care ministerul trebuie să le recunoască și pentru care trebuie să ofere toate instrumentele și sprijinul conducerii companiei pentru a le rezolva, astfel încât Romarm să aibă atribuții și responsabilități la nivelul întregului proces de producție și să nu fie ținut ca un simplu „dispecer”.

Preocuparea tuturor instituțiilor statului pentru acest domeniu este binevenită și firească, mai ales în contextul actual, iar conducerea Romarm va sprijini orice acțiune legală care urmărește consolidarea și relansarea industriei de apărare, printr-o reformă profundă a sectorului de stat.

După cum am anunțat și în ultimul comunicat de presă, conducerea Romarm se teme că procesul de devalizare va continua în filiale dacă ministerul de resort nu inițiază demersurile necesare relansării industriei de apărare.

Asigurăm toți partenerii că activitatea operațională legitimă și contractele în derulare nu sunt afectate.

În calitate de Director General al Companiei Naționale de Transporturi Aeriene Române TAROM S.A., având în vedere informațiile apărute în spațiul public, doresc să aduc la cunoștința opiniei publice, a partenerilor instituționali și comerciali, precum și a întregii comunități din aviație, decizia mea de a refuza oficial preluarea noului mandat de Director General, hotărâre comunicată Consiliului de Administrație în data de 17 iulie 2026.

Această decizie are la bază considerente strategice, instituționale și profesionale pe care le consider esențiale pentru viitorul companiei.

1. Viziunea managerială aferentă noului mandat nu oferă cadrul necesar pentru asigurarea sustenabilității companiei, ci expune direct operatorul național unui risc major de faliment, risc pe care nu îl pot valida.
2. În ultimele luni, am fost singurul membru al conducerii executive care a semnalat devierea de la obiectivele asumate prin Planul de Restructurare și care a inițiat un dialog instituțional direct cu Comisia Europeană în vederea identificării unei soluții de ajustare a acestuia înainte de termenul-limită din decembrie 2026.
3. Deși conducerea executivă a propus ajustarea Planului de Restructurare, iar această propunere a fost avizată oficial de Consiliul de Administrație prin HCA nr. 15 din 26 mai 2026 și transmisă Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, până în prezent nu a existat nicio reacție, niciun sprijin și nicio deschidere instituțională din partea ministerului pentru demararea demersurilor necesare.
4. Fără declanșarea formală a procedurii de notificare a Comisiei Europene privitoare la factorii care au dus la devierea indicatorilor din Planul de Restructurare înainte de termenul din decembrie 2026, TAROM riscă o decizie critică din partea Comisiei Europene privind incompatibilitatea ajutorului de stat și recuperarea acestuia. Un astfel de scenariu ar pune în pericol existența companiei.
5. În aceste condiții, am decis să refuz noul mandat de Director General deoarece nu pot deveni parte a unei direcții manageriale și instituționale care, în opinia mea, compromite perspectivele de redresare și viitorul companiei naționale.

Responsabilitatea unui Director General înseamnă și obligația de a avertiza atunci când anumite decizii pot produce consecințe ireversibile asupra interesului public și asupra unui operator strategic al statului român. De aceea:

„Acceptarea contractului în forma propusă ar fi echivalat cu asumarea unui cadru managerial lipsit de instrumente, de susținere instituțională și de autonomie decizională, ducând TAROM direct spre faliment. Am refuzat acest mandat deoarece am obligația profesională și morală de a nu valida un parcurs care pune în pericol chiar existența operatorului național.”

Bogdan Costaș, Director General interimar, Compania Națională de Transporturi Aeriene Române TAROM S.A.

București, 21 iulie 2026 – Atacul cibernetic care a scos din funcțiune sistemele ANCPI a fost declanșat într-un context de revenire susținută a pieței rezidențiale. După un început de an dificil, cu o scădere de 16,6% a tranzacțiilor cu apartamente în primele trei luni față de aceeași perioadă din 2025, lunile aprilie, mai și iunie au marcat trei creșteri lunare consecutive de 2,2%, aproape 16%, respectiv peste 26% față de 2025, conform datelor ANCPI centralizate de Crosspoint Real Estate, Asociat Internațional al Savills în România.

La o săptămână de la atacul cibernetic, extrasele de carte funciară și intabulările, documentele fără de care nicio tranzacție nu poate fi finalizată, rămân indisponibile. Blocajul survine cu doar câteva zile înainte de 1 august, data de la care TVA-ul urcă de la 9% la 21% pentru locuințele noi antecontractate anterior datei de 1 august 2025 și pentru care a fost plătit un avans de 20%. Diferența de cost poate ajunge la 14.000 de euro pentru o singură unitate.

„Impactul crizei ANCPI depășește deja componenta fiscală legată de TVA. Orice document care depinde de extrase de carte funciară sau de intabulare este blocat. Întârzierile se propagă mai departe către documentațiile de autorizare și către tot lanțul tranzacției, nu doar către semnarea actului de vânzare”, declară Oana Popescu, Head of Residential, Crosspoint Real Estate. „Dacă blocajul se prelungește la peste două săptămâni, riscul crește semnificativ. Cumpărătorii încep să aibă îndoieli, verifică alte oferte, se întreabă dacă au ales prețul corect. Sunt reacții emoționale și ele pot duce la anularea unor tranzacții care altfel s-ar fi încheiat”, a adăugat Oana Popescu.

Pentru cumpărătorii aflați deja sub antecontract, efectele sunt deja vizibile. Contractele intră sub incidența forței majore și necesită acte adiționale. Pentru că tranzacțiile se fac de regulă în euro, orice fluctuație de curs valutar din această perioadă adaugă un risc financiar suplimentar peste cel administrativ.

„Dincolo de piața rezidențială, efectul este mai larg. Când tranzacțiile imobiliare se blochează, banii care ar fi trebuit investiți acolo nu se mai duc automat în altă parte a economiei. E un ciclu întrerupt, cu impact indirect și asupra consumului”, conchide Oana Popescu.

DESPRE CROSSPOINT REAL ESTATE

Fondată în 2005, Crosspoint Real Estate oferă atât servicii de tranzacționare și consultanță pentru domeniul imobiliar, cât și solutii financiare necesare marilor investitori, pentru toate tipurile de proprietăți: birouri, retail, industrial, terenuri, hoteluri și rezidențial. Crosspoint Real Estate este asociatul internațional Savills în România, una dintre cele mai mari companii de real estate la nivel mondial, fondată în 1855 – cu venituri de 2,55 mld GBP generate în 2025.

Senatorul PSD Ștefan Radu Oprea a avertizat că economia României traversează o perioadă de deteriorare accelerată, invocând inflația ridicată, scăderea consumului, creșterea numărului de insolvențe și pierderea a peste 60.000 de locuri de muncă într-un an. În acest context, liderul social-democrat a susținut că este necesară elaborarea unei strategii naționale pentru creșterea competitivității economiei.

„Inflația este peste două cifre, creștere generalizată a prețurilor o resimțim cu toții în buzunar. Sunt peste 60.000 de locuri de muncă pierdute anul acesta în economia românească și foarte grav este că 83% dintre ele sunt din activitatea productivă”, a declarat Oprea, după o întâlnire cu reprezentanții mediului de afaceri.

Într-un singur an, economia românească a pierdut echivalentul populației active a unui oraș mediu, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Acestea arată o tendință de frânare a pieței muncii, care se reflectă în aproape întreaga țară, nu doar în unele zone izolate.

Ștefan Radu Oprea a subliniat că numărul companiilor care intră în insolvență sau își încetează activitatea este în creștere și a pus această evoluție pe seama reducerii consumului și a măsurilor de austeritate promovate de Guvernul Bolojan.

În opinia sa, situația economică riscă să se agraveze în lipsa unui guvern cu puteri depline și dacă nu se accelerează implementarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), astfel încât fondurile europene să ajungă cât mai rapid în economia reală.

„Din păcate degradarea aceasta continuă și va continua atâta timp cât nu avem un guvern cu puteri depline, în această perioadă”, a mai spus senatorul PSD.

În acest context, Ștefan Radu Oprea a anunțat continuarea dialogului dintre PSD și reprezentanții mediului de afaceri. O nouă întâlnire ar putea avea loc în ultima săptămână a lunii august și va avea ca temă prioritățile legislative din Parlament care influențează mediul economic.

Senatorul PSD a subliniat necesitatea constituirii unui grup de lucru în Parlament, format din parlamentari ai comisiilor economice, de buget-finanțe și de muncă, împreună cu reprezentanții mediului de afaceri, pentru elaborarea unei strategii privind competitivitatea economiei românești.