România a primit  prima plată, în valoare de 2,5 miliarde EUR, în cadrul instrumentului de apărare „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), reprezentând 15 % din alocarea sa totală de 16,7 miliarde EUR.

SAFE este un instrument financiar cu un buget de 150 de miliarde EUR care acordă împrumuturi statelor membre. El finanțează în principal achizițiile publice comune de muniții, rachete, sisteme de apărare aeriană și sisteme de luptă la sol produse în UE. Acest instrument face parte din planul ReArm Europe/Pregătirea pentru 2030 al Comisiei Europene, care urmărește deblocarea a peste 800 de miliarde EUR sub formă de investiții în domeniul apărării în întreaga Uniune Europeană.

Prefinanțarea va ajuta România să accelereze investițiile prioritare în domeniul apărării, să își întărească reziliența și să își modernizeze capabilitățile militare în conformitate cu obiectivele europene comune. SAFE este conceput pentru a permite acțiuni rapide și coordonate, pentru a îmbunătăți capacitatea forțelor europene de a colabora și pentru a consolida industria de apărare a Europei, inclusiv prin achiziții publice comune și printr-o cooperare transfrontalieră mai strânsă.

Comisarul pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, a declarat: „Plata de 2,5 miliarde EUR efectuată astăzi către România în cadrul SAFE reprezintă o etapă importantă pentru apărarea europeană și pentru o Europă mai suverană. Această finanțare va consolida baza industrială și capabilitățile de apărare ale României, contribuind în același timp la securitatea globală a Europei. SAFE este o dovadă clară a angajamentului nostru ferm față de securitatea europeană și față de reziliența și apărarea flancului nostru estic.”

Această plată vine în urma finalizării tuturor etapelor procedurale necesare și reflectă angajamentul UE de a oferi sprijin practic și în timp util prin intermediul SAFE. Vor urma și alte plăți, pe măsură ce sunt îndeplinite jaloanele convenite și implementarea.

Instrumentul SAFE este finanțat prin împrumuturile UE de pe piețele financiare. Acest lucru permite acordarea către statele membre solicitante a unor împrumuturi pe termen lung, la prețuri competitive și structurate în mod atractiv. Termenii împrumuturilor SAFE beneficiază de ratingul de credit puternic al UE.

Concursul Internațional George Enescu începe duminică, 23 august, la București, și aduce, la a XX-a ediție, una dintre cele mai ample transformări din istoria sa recentă. Până pe 19 septembrie, tineri muzicieni din întreaga lume vor participa la competițiile de violoncel, vioară și pian, într-o ediție construită sub tema „În căutarea excelenței / In Pursuit of Excellence”. Masterclassuri internaționale, o semifinală în premieră în format „play & conduct”, mentorat pentru laureați, ateliere de prezență scenică și well-being și extinderea programului în mai multe orașe din România completează arhitectura ediției 2026.

Ediția aniversară propune, înainte de toate, o schimbare de perspectivă: de la competiție către evoluție. Concursul devine, pentru tinerii muzicieni care ajung la București, un spațiu în care performanța, educația, întâlnirea cu mari artiști, experiența de scenă și primele decizii importante de carieră fac parte din același parcurs.

Tema ediției, „În căutarea excelenței”, pornește chiar de aici: excelența este privită ca un proces continuu, în care rigoarea și virtuozitatea se întâlnesc cu ascultarea, comunicarea și capacitatea de a construi muzica împreună cu ceilalți. Modelul rămâne George Enescu – muzicianul complet, pentru care interpretarea, compoziția și permanenta căutare artistică au fost definitorii. 

Interesul internațional pentru ediția 2026 este confirmat de un record de 819 candidaturi din 58 de țări pentru Concurs și programul internațional de masterclassuri. În urma preselecției, 150 de tineri violoniști, violonceliști și pianiști au fost invitați la București pentru etapele live. Valoarea totală a premiilor ediției aniversare depășește 150.000 de euro.

Programul începe cu masterclassuri de dirijat, interpretare instrumentală și compoziție, care îi aduc pe tinerii muzicieni în contact direct cu artiști și profesori de prestigiu internațional. Masterclassurile de dirijat și interpretare sunt conduse de Cristian Măcelaru, Director Artistic al Festivalului și Concursului Internațional George Enescu, iar cel de compoziție îi reunește pe Zygmunt Krauze, Sarah Kirkland Snider și Steven Mackey, sub coordonarea lui Dan Dediu. Masterclassul de dirijat se încheie pe 28 august cu un concert al participanților alături de Orchestra Română de Tineret.

Una dintre marile noutăți ale ediției apare în semifinale: pentru prima dată în istoria Concursului Enescu, cei șase semifinaliști ai fiecărei secțiuni instrumentale vor trece prin experiența „play & conduct”, alături de Orchestra de Cameră Radio: concurentul devine simultan solist și lider artistic al ansamblului, fără dirijor. Dincolo de virtuozitate, proba urmărește capacitatea de a asculta, comunica, inspira și construi muzica împreună cu ceilalți. Semifinalele vor avea loc la Ateneul Român pe 5 septembrie – Violoncel, 11 septembrie – Vioară și 17 septembrie – Pian.

Tot în semifinale, muzica lui George Enescu ocupă un loc central, fiecare dintre cele trei secțiuni incluzând lucrări enesciene. Pentru concurenții veniți din întreaga lume, participarea la Concurs devine astfel și o întâlnire aprofundată cu muzica celui al cărui nume îl poartă competiția.

Concertul inaugural din 23 august, de la Ateneul Român, dirijat de Cristian Măcelaru la pupitrul Orchestrei Naționale Radio, îi readuce în fața publicului pe laureații ediției 2024 – Mayumi Kanagawa, Yo Kitamura și Roman Lopatynskyi. Programul cuprinde premiera mondială a lucrării The Stone and the Ivy de Diego Santamaria, laureat al Premiului pentru Originalitate al Concursului Enescu 2024, Brahmsodia – Triplu concert de Dan Dediu și Simfonia nr. 1 de George Enescu.

1 din 8

Continuitatea dintre generații traversează întreaga ediție. Șase recitaluri camerale, șase concerte simfonice și întâlniri cu membri ai juriilor și artiști invitați îi vor aduce în fața publicului, între alții, pe Marin Alsop, Claudio Bohórquez, Péter Nagy, Mihaela Martin, Nemanja Radulović, Laure Favre-Kahn, Alissa Margulis, Jenny Hyeonjeong Lee, Alexei Volodin, Ștefan Cazacu, Marie-Ange Nguci sau Nelson Goerner.

Ediția 2026 dezvoltă și relația cu laureații după încheierea competiției: filarmonici din România îi vor programa în stagiunile următoare, iar parteneriatele instituționale ale ARTEXIM le deschid noi oportunități de a evolua pe scene europene. 

În premieră, laureații vor beneficia de un program de mentorat în carieră pe durata unui an, realizat împreună cu Andreas Vierziger, dedicat repertoriului, deciziilor artistice, relației cu instituțiile și managementul artistic și construirii unei identități profesionale. Programul include și instrumente de sprijin care privesc artistul dincolo de pregătirea muzicală: atelierul „The Art of Presence”, susținut de Valentina Băințan, și sesiuni de well-being cu psihologul Angelica Postu, dedicate gestionării emoțiilor, stresului și presiunii competiționale.

O parte consistentă a Concursului poate fi urmărită gratuit: etapele de la Universitatea Națională de Muzică București, activitățile masterclassurilor de la Sala Radio și prima parte a semifinalelor de la Ateneul Român, dedicată muzicii lui George Enescu.

În premieră, Concursul dezvoltă și o rețea distinctă de parteneri pentru incluziune, iar programul își extinde prezența în țară: Sibiu, Constanța și Brăila vor găzdui recitaluri, masterclassuri și concerte sub egida Concursului Enescu.

Ediția aniversară cu numărul XX propune, astfel, un Concurs care privește dincolo de podium: către artistul care se formează, către comunitatea profesională din jurul său și către drumul care începe după competiție.

Concursul Internațional George Enescu 2026 se desfășoară între 23 august și 19 septembrie, la București, continuând o tradiție începută în 1958.

Concursul Internațional George Enescu este un eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României 

Proiect cultural finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii

Organizator: ARTEXIM

Co-organizator: FUNDAȚIA ART PRODUCTION 

Official Broadcaster: Societatea Română de Televiziune prin TVR 1, TVR Info, TVR Cultural

Co–producători: Societatea Română de Radiodifuziune prin Radio România Muzical, Primăria Municipiului București prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București

Parteneri  principali: Rompetrol – KMG International, BRD – Groupe Société Générale, BRD Asset Management, LEXUS

Parteneri: Purcari, One United Properties, L’Or,  Mobexpert, Nazurro Aqua, Senia Music 

Cu sprijinul: Flavours, Althaus, Sanador, Eventim, Paradigma Film, Chrominance, Atelier Interesart, SAS Team, Conan PR, InterContinental AthéNéE Palace Bucharest by IHG, Ibis Styles

Parteneri instituționali: Universitatea Națională de Muzică București, Filarmonica George Enescu, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Comisia Națională a României pentru UNESCO, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român, Institutul Italian de Cultură din București, Institutul Cervantes, Institutul Goethe, Forumul Austriac, Muzeul Național George Enescu, Archetarium, Colegiul Național de Arte Dinu Lipatti, Colegiul Național de Muzică George Enescu, Centrul Național de Artă Tinerimea Română, Compania Națională Poșta Română, Romfilatelia, Facultatea de Istorie – Universitatea București, Compania Națională Aeroporturi București, Asociația Culturală Play, Asociația Artiștilor Lutieri din România, Filarmonica Lyra – George Cavadia Brăila, Teatrul Național de Operă și Balet Oleg Danovski din Constanța, Colegiul Național de Arte Regina Maria din Constanța, Filarmonica Arad, Filarmonica Mihail Jora Bacău, Filarmonica de Stat Transilvania Cluj Napoca, Filarmonica Oltenia Craiova, Filarmonica Moldova Iași, Filarmonica de Stat Oradea, Filarmonica Pitești, Filarmonica Paul Constantinescu Ploiești, Filarmonica Ion Dumitrescu Râmnicu Vâlcea, Filarmonica de Stat Dinu Lipatti Satu Mare, Filarmonica de Stat Sibiu, Filarmonica Banatul Timișoara, Orchestra Națională de Cameră din Chișinău, Romanian Chamber Orchestra

Parteneri pentru incluziune: Fundația Cartea Călătoare, Asociația Climb Again, Fundația Farmecul Tăcerii, Asociația Kinetobebe, Fundația Motivation România, Fundația Special Olympics România

Partener juridic: Țuca Zbârcea & Asociații

Parteneri media principali: Antena 3 CNN, Europa FM, HotNews.ro

Parteneri media de tradiție: RFI România, Agerpres

Partener TV internațional: Mezzo 

Partener streaming internațional: Medici.tv  

Parteneri media: Ringier, Libertatea, ELLE, BIZ, ICON, Republica.ro, Urban.ro, Observator cultural, LiterNet.ro, Scena9, Școala9, Cultura la dubă, Vorbitorincii, IQads.ro, Buletin de București, b365.ro, Happ.ro, Leviathan.ro, ClubEconomic, spotmedia, Nine O’Clock  

Ascultat de: Radio Guerrilla  

Partener de monitorizare: mediaTRUST

Următoarea etapă a tranziției energetice europene va depinde tot mai mult de capacitatea de a stoca, gestiona și furniza energia către rețea atunci când aceasta este necesară. Pe măsură ce sistemele de stocare în baterii devin o componentă esențială a infrastructurii energetice, WALDEVAR Energy și GEN-I Sonce își extind parteneriatul prin semnarea unui contract EPC pentru un sistem de stocare a energiei în baterii (BESS) cu o capacitate de 55 MW / 220 MWh, în Gheorgheni, România.

Proiectul reprezintă un nou reper în colaborarea dintre cele două companii, după acordul semnat la începutul acestui an pentru stația de transformare 110 kV, 63 MVA din Gheorgheni. Împreună, cele două proiecte răspund unor nevoi tot mai importante ale sistemului energetic din România: infrastructura necesară pentru integrarea și conectarea noilor capacități energetice la rețeaua națională și capacitatea de stocare necesară pentru echilibrarea acesteia.

În baza contractului, WALDEVAR Energy va asigura serviciile EPC complete pentru sistemul BESS de 50 MW/220 MWh, cu punerea în funcțiune estimată pentru trimestrul al treilea din 2027. Scopul EPC acoperă toate etapele proiectului, de la proiectare și achiziții până la construcție, instalare, testare și punere în funcțiune.

La nivel european, sistemele de stocare în baterii devin rapid o categorie strategică de investiții. BESS permite stocarea energiei atunci când aceasta este disponibilă și furnizarea ei atunci când este necesară, contribuind la gestionarea variațiilor dintre producție și consum, la adaptarea la condițiile din piață și la creșterea flexibilității rețelei. Pe măsură ce sistemele energetice devin tot mai dinamice, soluțiile de stocare la scară largă capătă un rol esențial în menținerea stabilității acestora.

„Timp de ani de zile, prioritatea industriei a fost creșterea capacității de producție din surse regenerabile. Astăzi, provocarea este să putem avea energia disponibilă atunci când sistemul are nevoie de ea. Stocarea în baterii devine unul dintre cele mai strategice active din sectorul energetic, deoarece oferă flexibilitatea de a păstra energia și de a o furniza atunci când cererea sau condițiile din sistem o impun. Proiectul de la Gheorgheni este un exemplu relevant al modului în care un sistem BESS de mari dimensiuni poate contribui la un sistem energetic mai flexibil și mai rezilient. În același timp, proiectul marchează o nouă etapă importantă în parteneriatul nostru cu GEN-I Sonce și consolidează capacitatea WALDEVAR de a livra proiecte BESS complexe, la scară largă, în Europa”, a declarat Cristian Dragomir, CEO of WALDEVAR Energy.

Noul contract consolidează colaborarea dezvoltată de cele două companii și reflectă angajamentul comun de a accelera dezvoltarea infrastructurii energetice moderne în România și în regiune.

„Acesta este cel mai mare și mai important proiect pentru Grupul GEN-I și primul nostru proiect EPC realizat împreună cu WALDEVAR Energy în România. Este, de asemenea, primul pas către un model scalabil de dezvoltare și implementare a proiectelor de stocare a energiei. Credem că experiența acumulată prin acest proiect va sta la baza celor care vor urma și apreciem încrederea și sprijinul comunității locale și al autorităților din Gheorgheni”, a declarat Gregor Hudohmet, CEO of GEN-I Sonce.

„Astăzi începe un proiect important pentru Gheorgheni. Un proiect de stocare a energiei în baterii dezvoltat de GEN-I Sonce și implementat de WALDEVAR Energy va contribui la dezvoltarea infrastructurii necesare pentru integrarea energiei în sistemul național. Peste ani, vom putea privi cu mândrie la ceea ce am construit împreună aici.”, a declarat Len Emil Balázs, Viceprimarul municipiului Gheorgheni.

WALDEVAR Energy își extinde portofoliul de sisteme de stocare a energiei în baterii la scară largă prin proiectul BESS din Gheorgheni, consolidându-și în același timp capabilitățile EPC integrate pentru parcuri fotovoltaice, proiecte de energie regenerabilă hibride, stații electrice, infrastructură de înaltă tensiune și integrarea în rețea. Cu peste 3,5 GW de infrastructură de energie regenerabilă livrată, în construcție sau contractată în Europa, peste 2.000 de specialiști interni și o flotă de peste 400 de utilaje specializate, WALDEVAR Energy își consolidează poziția de contractor EPC pentru infrastructură de energie regenerabilă la scară largă în Europa.

Conform ”Registrului Electronic Național al Gospodăriilor fără Energie Electrică din România” (RENGEER), întocmit în aprilie 2024, care cuprinde inventarierea locuințelor neracordate la rețeaua de energie electrică din România, în județul Gorj există 47 de gospodării fără energie locuite permanent, în județul Mehedinți numărul acestora este de 32, iar pentru județul Vâlcea au fost identificate 7 astfel de case.

Registrului Electronic Național al Gospodăriilor fără Energie Electrică din România a fost elaborat, cu sprijinul Ministerului Energiei ca instrument de măsurare a gradului de sărăcie energetică extremă din țara noastră și reprezintă un pas important spre eradicarea acestui fenomen deoarece constituie baza de pornire atât pentru elaborarea de politici publice privind reducerea sărăciei energetice extreme din țara noastră, cât și pentru întreprinderea unor acțiuni de reducere efectivă a acestui fenomen precum proiectul ”Energie pentru viață”. RENGEER a relevat un număr de 5.494 de gospodării fără energie electrică, locuite de 11.611 de persoane, dintre care 4.777 cu vârste de până în 18 ani. Îngrijorător este faptul ca 87% din casele fără energie electrică nu au cadastru ceea ce face dificilă abordarea instituțională a rezolvării acestei probleme. Mai mult, 64% din persoanele care locuiesc în case fără energie electrică au venituri estimate sub venitul minim per persoană și gospodărie în România, ceea ce ar face dificilă plata energiei electrice consumate. De asemenea,  în 53% din cazuri accesul la imobilele fără energie electrică este dificil, iar pentru 10% nu există drumuri de acces.

”Accesul la energie electrică nu ar trebui să fie un privilegiu, ci o normalitate pentru fiecare casă din România. În spatele celor 26 de case incluse în această ediție a proiectului Energie pentru Viață sunt tot atâtea povești de viață, ale unor oameni pentru care energia electrică înseamnă mai mult decât lumină; înseamnă siguranță, sănătate, educație, demnitate și șansa la o viață normală. Uneori, această intervenție poate schimba viitorul unei familii și chiar al unei întregi comunități. Ne bucurăm să susținem un proiect care demonstrează că energia poate schimba vieți și poate reda speranța acolo unde este cea mai mare nevoie de ea”, a declarat Nicolas Richard, CEO ENGIE Romania.

Uniunea Europeană tratează accesul la energie nu doar ca pe o chestiune economică, ci ca pe un drept fundamental al cetățenilor. În viziunea europeană, lupta împotriva sărăciei energetice este o prioritate, iar statele membre au obligația să adopte politici care să asigure echitatea socială, astfel încât beneficiile tranziției verzi să ajungă inclusiv la cei mai vulnerabili. Executivul de la Bruxelles subliniază că „o tranziție energetică justă îi implică și îi sprijină pe toți cetățenii, indiferent unde locuiesc sau cât câștigă”. Mai mult, „Leave no one behind” (Să nu lăsăm pe nimeni în urmă) este principiul central al Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a Organizației Națiunile Unite. Acesta exprimă angajamentul tuturor statelor membre ONU, inclusiv al României, de a pune capăt sărăciei extreme, de a elimina discriminarea și excluderea și de a reduce inegalitățile, asigurând ca eforturile de dezvoltare să ajungă la toți oamenii – în special la cei mai vulnerabili și mai marginalizați.

“În România au fost făcuți câțiva pași importanți în combaterea sărăciei energetice extreme: electrificarea locuințelor neracordate la rețeaua de energie electrică, cu un orizont de timp de 10 ani, a fost inclusă în Strategia energetică a României 2025 – 2035, cu perspectiva anului 2050, din al cărei grup de lucru am făcut parte, iar Asociația Energia Inteligentă a realizat, alături de Ministerul Energiei, Registrul Electronic Național al Gospodăriilor fără Energie Electrică, în cadrul Parteneriatului pentru Combaterea Sărăciei Energetice încheiat între entitățile menționate. Toate acestea reprezintă un punct de pornire solid pentru eradicarea fenomenului sărăciei energetice extreme, însă rămân încă mulți pași de urmat până la atingerea dezideratului „zero locuințe fără energie electrică”. Asociația Energia Inteligentă va continua să aducă în prim plan situația gospodăriilor neelectrificate din România și să intervină punctual acolo unde este mai multă nevoie de noi. Mulțumim pe aceasta cale tuturor celor care cred în cauza noastră, care au înțeles că o societate poate evolua doar arătând grijă față de oameni și mediu și care ne susțin”, a declarat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

”Energie pentru viață” a fost lansat în vara anului 2021 cu scopul de a trage un semnal de alarmă privind sărăcia energetică extremă din România. Proiectul s-a bucurat de un ecou puternic și a primit sprijin din partea companiilor și reprezentanților mass-media, care a făcut posibilă implementarea lui. În ultimii 6 ani de activitate, Asociația Energia Inteligentă a electrificat un număr de 97 de imobile din 44 de cătune, situate în 11 județe ale țării.

Cea de-a unsprezecea ediție ”Energie pentru Viață” este susținută integral de compania ENGIE Romania.

S-au alăturat cauzei noastre în calitate de parteneri media: Agerpres, Financial Intelligence, The Diplomat, Club Antreprenor, Ziarul Pozitiv, Business Catalog, InvesTenergy, Focus Energetic, Energy Industry Review, Energynomics, Energy Center, E-nergia, Energy Magazine, NewsEnergy, EM 360 Studio, Economistul, Club Economic și România Durabilă.

Împreună am adus o rază de speranță în viața familiilor care trăiesc în case lipsite de ”normalitate”, cea mai mare parte dintre ei aflându-se la limita sărăciei. Vă mulțumim tuturor pentru implicare!

Masterclass-uri susținute de Cristian Măcelaru, repetiții cu public, sesiuni de compoziție și primele etape ale competiției pot fi urmărite gratuit între 23 august și 19 septembrie 2026, la București, în cadrul ediției aniversare a Concursului Internațional George Enescu, desfășurată sub tema „În căutarea excelenței”.

Concursul Enescu nu înseamnă doar concerte extraordinare și competiția unora dintre cei mai talentați tineri muzicieni ai lumii. Înseamnă, înainte de toate, un spațiu al învățării, al dialogului și al transmiterii unei tradiții artistice de la o generație la alta.

În perioada 23 august – 19 septembrie 2026, publicul este invitat să descopere această dimensiune mai puțin vizibilă a Concursului, printr-o amplă serie de evenimente cu acces gratuit: masterclass-uri internaționale, repetiții deschise, sesiuni dedicate compoziției contemporane și toate etapele preliminare ale competiției.

Evenimentele se vor desfășura la Sala Radio, Ateneul Român și Universitatea Națională de Muzică din București, oferind o experiență rară: acces direct la procesul prin care se construiește performanța artistică. Publicul nu asistă doar la rezultatul final, ci descoperă fiecare etapă a devenirii unui artist – de la primele repetiții și dialogurile dintre profesor și student până la emoția competiției.

Programul cu acces gratuit este unul dintre cele mai ample din istoria recentă a Concursului Enescu și reflectă una dintre misiunile sale fundamentale: aceea de a apropia publicul de muzica clasică și de procesul artistic din spatele marilor performanțe. Timp de aproape o lună, Bucureștiul devine un spațiu deschis al dialogului dintre artiști consacrați, tineri muzicieni și public, oferind acces la experiențe care, în mod obișnuit, rămân în culisele marilor competiții internaționale.

Primele evenimente gratuite încep pe 24 august, când maestrul Cristian Măcelaru, Directorul Artistic al Concursului Internațional George Enescu și unul dintre cei mai apreciați dirijori ai lumii, inaugurează Masterclass-ul internațional de dirijat.

Desfășurat între 24 și 28 august, la Sala Radio, programul reunește cei șase tineri dirijori selectați și Orchestra Română de Tineret, ansamblu recunoscut pentru performanțele sale pe marile scene europene.

Publicul va putea urmări atât repetițiile cu Orchestra Română de Tineret, cât și sesiunile de lucru conduse de Cristian Măcelaru – ocazie rară de a descoperi modul în care un dirijor construiește o interpretare, modelează sunetul orchestrei și transformă o partitură într-o experiență artistică vie.

Puține festivaluri și concursuri internaționale oferă acces la un asemenea proces creativ, iar apropierea dintre artiști și public reprezintă una dintre direcțiile pe care Concursul Enescu le dezvoltă constant.

În paralel, între 24 și 26 august, Universitatea Națională de Muzică din București găzduiește Masterclass-ul internațional de Compoziție, organizat cu participarea Ansamblului Couleurs, unul dintre cele mai apreciate ansambluri europene specializate în muzică contemporană.

Participanții vor lucra direct cu interpreții Ansamblului Couleurs și vor beneficia de îndrumarea compozitorilor Zygmunt Krauze, Sarah Kirkland Snider și Steven Mackey, în timp ce publicul va putea urmări procesul prin care o lucrare muzicală este analizată, rafinată și transpusă în interpretare scenică.

Acest dialog dintre creație și interpretare reprezintă una dintre componentele esențiale ale Concursului Enescu, competiția fiind una dintre puținele din lume care acordă un loc atât de important compoziției contemporane.

Între 26 și 28 august, la Sala Mică a Ateneului Român, Cristian Măcelaru va susține și Masterclass-ul de interpretare instrumentală și aprofundare în studiul muzicii, dedicat tinerilor instrumentiști selectați în programul educațional al Concursului.

Aceste întâlniri sunt construite ca adevărate dialoguri despre muzică, stil, expresivitate și responsabilitate a interpretului față de partitură, oferind spectatorilor șansa de a înțelege mecanismele din spatele unei interpretări de înalt nivel.

După încheierea masterclass-urilor, publicul este invitat să urmărească gratuit și primele etape ale Concursului Internațional George Enescu. În Sala George Enescu a Universității Naționale de Muzică din București vor evolua, în ordine, concurenții secțiunilor Violoncel (29 august – 3 septembrie), Vioară (4–9 septembrie) și Pian (10–15 septembrie).

Aceste etape reprezintă unul dintre cele mai interesante momente ale competiției. Publicul poate descoperi artiști aflați la începutul unor cariere internaționale remarcabile și poate urmări evoluția lor până în semifinale și finale.

1 din 8

Istoria Concursului Enescu confirmă importanța acestor prime apariții. Numeroși laureați care astăzi concertează pe cele mai prestigioase scene ale lumii au fost văzuți pentru prima dată de publicul bucureștean chiar în etapele preliminare ale competiției.

O dimensiune aparte a ediției din acest an este reprezentată de prima parte a semifinalelor, desfășurate la Ateneul Român, cu acces gratuit.  Publicul va putea participa la prima parte a semifinalelor, după cum urmează: 5 septembrie, Semifinala Secțiunii Violoncel; 11 septembrie, Semifinala Secțiunii Vioară; 17 septembrie, Semifinala Secțiunii Pian. În fiecare dintre aceste zile, începând cu ora 10:00, concurenții vor interpreta lucrări de George Enescu, concursul asumându-și nu doar descoperirea și promovarea noilor generații de artiști, ci și integrarea creației lui George Enescu în repertoriul marilor interpreți ai lumii.

Evenimentele cu acces gratuit completează programul concertelor și al etapelor finale și oferă publicului o perspectivă rară asupra universului muzicii clasice. În locul unei relații convenționale dintre scenă și sală, Concursul Enescu propune o experiență participativă, în care spectatorii devin martorii procesului artistic: asistă la repetiții, urmăresc dialogul dintre profesori și tinerii muzicieni, descoperă modul în care se construiește o interpretare și înțeleg exigența din spatele performanței.

Este o invitație adresată nu doar melomanilor, ci tuturor celor care doresc să înțeleagă cum se formează excelența artistică și să descopere, înainte ca acești tineri muzicieni să ajungă pe marile scene ale lumii, artiștii care vor defini viitorul muzicii clasice.

Programul complet al Concursului Internațional George Enescu 2026 este disponibil pe website-ul oficial al competiției: https://festivalenescu.ro/ro/concursul-international-george-enescu/evenimente

Publicitatea pe internet și serviciile digitale de streaming de filme și muzică sunt segmentele care vor avea cea mai mare creștere din industria de media și divertisment din România, estimată la 5,22 miliarde euro în acest an, în creștere cu aproximativ 2% față de 2025. Pe termen mediu, piața își va menține ritmul, cu un avans mediu de circa 2% pe an, urmând să atingă 5,66 miliarde euro până în 2030, potrivit celei mai recente ediții a raportului PwC Global Telecommunications, Entertainment & Media Outlook 2026-2030.

„Piața de media și divertisment din România urmează aceleași direcții ca la nivel global, respectiv un consum tot mai digital, publicitate online în creștere și inteligența artificială care redefinește crearea, distribuția și monetizarea conținutului. Publicitatea rămâne un motor esențial de venituri, susținut de hiper-personalizare, iar consumul digital este alimentat de extinderea rețelelor 5G și de fibră optică. Într-un mediu tot mai competitiv, avantajul îl vor avea companiile care își regândesc ofertele, prin pachete accesibile pentru consumatorii atenți la preț și experiențe premium, personalizate”, a declarat Doina Bîrsan (foto), Partener și Liderul echipei de servicii dedicate sectorului de Tehnologie, Media și Telecomunicații, PwC România.

Evoluția pe segmente ale pieței 

În ediția din acest an a raportului au fost analizate zece segmente ale industriei media și de divertisment din România, cele mai mari creșteri procentuale în perioada 2025-2030 fiind estimate pentru muzică, radio și podcast, serviciile de streaming (Over-the-top – OTT) precum Netflix sau Disney+, și publicitatea pe internet.

Segmentul muzică, radio și podcast va înregistra cea mai rapidă creștere, de aproape 12% pe an, veniturile urcând de la 154 milioane euro în 2025 la 269 milioane euro în 2030. Principalul motor este streamingul muzical, care crește cu peste 15% pe an, susținut în special de cheltuielile consumatorilor, în timp ce radioul își menține o creștere modestă, bazată pe publicitate.

Piața serviciilor de streaming (OTT) va continua să se extindă cu o medie de circa 7% pe an, crescând de la 276 milioane euro în 2025 la 389 milioane euro în 2030. Platformele bazate pe abonament (SVOD), precum Netflix, Disney+ și Prime Video, rămân dominante, în timp ce segmentul de video la cerere susținut de publicitate (AVOD) crește constant, dar are o pondere redusă. Numărul abonamentelor OTT a depășit 3,3 milioane în 2025.

Publicitatea pe internet va avea una dintre cele mai rapide evoluții, cu venituri care urcă de la 287 milioane euro în 2025 la 393 milioane euro în 2030, o creștere medie anuală de circa 6,5%. Cea mai dinamică este publicitatea video online, cu o creștere de aproximativ 10% pe an, susținută de consumul de conținut pe televizoarele conectate (connected TV), urmată de căutările plătite. Google, prin AdSense și Google Ads, domină piața, care este influențată tot mai mult de reglementări, precum restricțiile privind promovarea jocurilor de noroc de către persoane publice și cadrele legislative europene.

Jocurile video și esports vor avea o creștere susținută, de circa 3% pe an, veniturile urmând să crească de la 459 milioane euro în 2025 la 532 milioane euro în 2030. Cea mai mare parte a veniturilor este generată de jocurile sociale și ocazionale și de publicitatea din aplicații, jocurile pe PC rămânând în centrul pieței, în timp ce segmentul de console este în scădere.

Industria cinematografică va avea o evoluție pozitivă, cu o creștere medie de circa 3% pe an și venituri estimate să crească de la 64 milioane euro în 2025 la 74 milioane euro în 2030. Piața beneficiază de producții autohtone puternice – printre cele mai vizionate filme din 2025 numărându-se The Yellow Tie și Vecina – și de schema de sprijin pentru producția de film (cash rebate), reintrodusă din 2024, cu un plafon de 10 milioane euro pe ciclu.

Publicitatea outdoor va continua să crească, cu o medie de circa 4% pe an, atingând 63 milioane euro în 2030, de la 51 milioane euro în 2025, cu un accent tot mai mare pe formatele digitale (DOOH), care cresc cu peste 10% pe an și câștigă o pondere importantă în totalul pieței.

Segmentul media Business-to-Business (B2B) va înregistra o creștere moderată, de circa 2,6% pe an, ajungând la 216 milioane euro în 2030, de la 190 milioane euro în 2025, susținut de cererea pentru informații economice și de târgurile comerciale specializate.

Industria tradițională de televiziune se va menține relativ stabilă, cu o creștere de circa 2% pe an, ajungând la 1,09 miliarde euro în 2030, de la 0,99 miliarde euro în 2025, datorită stabilității veniturilor din abonamente TV și din publicitatea multicanal. Televiziunea prin cablu rămâne dominantă, în timp ce IPTV și televiziunea prin satelit sunt în declin.

Segmentul serviciilor de telefonie mobilă și fixă va rămâne aproape la același nivel, cu o creștere de circa 0,2% pe an, veniturile atingând 2,59 miliarde euro în 2030, de la 2,57 miliarde euro în 2025. Penetrarea serviciilor 5G va crește semnificativ, cu peste 20% pe an, ajungând să reprezinte majoritatea conexiunilor mobile, iar rețelele de fibră optică continuă să se extindă. Piața este dominată de Orange, Vodafone și Digi.

Piața publicațiilor tipărite și digitale va rămâne relativ stabilă, cu o ușoară scădere de circa 0,3% pe an, menținându-se în jurul valorii de 95-96 milioane euro anual până în 2030, creșterea din zona digitală compensând parțial scăderile din presa tipărită.

Tendințe globale 

Potrivit PwC Global Entertainment & Media Outlook 2026-2030, piața globală va crește cu o medie anuală de 3,4% în următorii cinci ani, ajungând la 4,2 trilioane de dolari în 2030, cu 600 de miliarde de dolari venituri noi, generate în principal de segmentele digitale.

Publicitatea, susținută de inteligența artificială, va crește rapid și va depăși 1,4 trilioane de dolari până în 2030, după ce a trecut pentru prima dată de pragul de 1 trilion de dolari în 2025, pe măsură ce advertiserii urmăresc consumatorii acolo unde accesează conținut și iau decizii de cumpărare.

Ediția aniversară a Concursului Internațional George Enescu 2026 debutează oficial duminică, 23 august 2026, de la ora 19:00, la Ateneul Român. Sub bagheta maestrului Cristian Măcelaru, Orchestra Națională Radio și cei trei câștigători ai ediției 2024 a Concursului Internațional George Enescu vor deschide oficial competiția, într-un concert-eveniment care marchează începutul celei de-a XX-a ediții.

Desfășurată sub tema „În căutarea excelenței”, ediția din acest an propune, încă de la concertul inaugural, o întâlnire între patrimoniul muzical al lui George Enescu, creația contemporană și noua generație de artiști care își încep parcursul internațional.

În centrul primei seri se vor afla violonista Mayumi Kanagawa, violoncelistul Yo Kitamura și pianistul Roman Lopatynskyi, câștigătorii ediției precedente a Concursului Enescu. Revenirea lor pe scena Ateneului Român, de această dată în ipostaza de soliști ai concertului inaugural, confirmă unul dintre obiectivele esențiale ale Concursului: susținerea și promovarea artiștilor care vor defini viitorul scenei muzicale internaționale.

Programul serii va debuta cu lucrarea The Stone and the Ivy, semnată de Diego Santamaria și distinsă cu Premiul pentru Originalitate la Concursul Internațional George Enescu 2024. Includerea acestei partituri în programul inaugural reafirmă importanța pe care Concursul o acordă creației contemporane și susținerii noilor voci ale muzicii de astăzi.

1 din 3

Concertul include și Gala de premiere a Secțiunii Compoziție, una dintre componentele definitorii ale Concursului Enescu. Concursul este una dintre puținele mari competiții internaționale care păstrează constant o secțiune dedicată compoziției contemporane, contribuind astfel la încurajarea și promovarea creației muzicale actuale.

Un moment important al serii va fi interpretarea lucrării Brahmsodia – Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră op. 169, semnată de compozitorul Dan Dediu, una dintre cele mai importante personalități ale muzicii contemporane românești. Concepută ca un dialog între tradiție și modernitate, lucrarea îi reunește pe cei trei laureați ai ediției 2024 într-o formulă solistică de mare virtuozitate și expresivitate.

Finalul serii este rezervat unei lucrări emblematice a creației enesciene: Simfonia nr. 1 în mi bemol major op. 13, de George Enescu. Compusă la vârsta de numai 24 de ani, lucrarea reprezintă una dintre cele mai spectaculoase demonstrații ale forței creatoare timpurii a compozitorului și este considerată una dintre lucrările fundamentale ale repertoriului simfonic românesc.

Prin alegerea acestui program, concertul inaugural al ediției 2026 propune o imagine simbolică a identității Concursului Enescu: dialogul dintre tradiție și inovație, dintre patrimoniul cultural și creația contemporană, dintre marile valori ale muzicii și noile generații de artiști.

Biletele și abonamentele pentru concertele și recitalurile organizate în cadrul Concursului Internațional George Enescu pot fi achiziționate online, prin platforma Eventim.ro, precum și în format fizic, din librăriile Cărturești și Humanitas din întreaga țară. Organizatorii nu își asumă responsabilitatea pentru biletele și abonamentele achiziționate prin intermediul altor platforme de ticketing neoficiale.

Studenții, elevii și profesorii școlilor și universităților de muzică din întreaga țară beneficiază de acces gratuit, în limita locurilor disponibile, în baza legitimației de elev/student sau a adeverinței de serviciu. De asemenea, persoanele cu handicap și însoțitorii acestora beneficiază de acces gratuit, în limita locurilor disponibile, conform prevederilor legale.

Organizatorii Concursului Internațional George Enescu oferă, de asemenea, acces gratuit la etapele preliminare ale tuturor secțiunilor instrumentale desfășurate la Universitatea Națională de Muzică din București, precum și la prima parte a semifinalelor organizate la Ateneul Român, fără a fi necesară o înregistrare prealabilă.

Mâine, 30 iulie 2026, marcăm Ziua Suprasolicitării Planetei/ Earth Overshoot Day. De la 1 ianuarie până la 30 iulie, omenirea a utilizat resursele naturale pe care ecosistemele planetei le pot produce într-un an întreg, conform celor mai recente calcule ale Global Footprint Network. Cu alte cuvinte, în 7 luni, omenirea a consumat ceea ce Pământul reînnoiește în 12 luni.

În prezent, consumăm resurse naturale cu 80% mai rapid decât ecosistemele planetei noastre pot să le refacă, ceea ce echivalează cu utilizarea a 1,8 planete Pământ. Această  supraexploatare se face prin epuizarea capitalului natural, punând în pericol securitatea resurselor pe termen lung. Rezultatele sunt deja vizibile: defrișări masive, eroziunea solului, pierderea biodiversității și creșterea concentrațiilor de CO₂ în atmosferă, care contribuie la fenomene meteorologice extreme și scăderea producției alimentare.

Ziua Suprasolicitarii Planetei se calculează pe baza celor mai recente date din Raportul Național privind Amprenta Ecologică și Biocapacitatea (ediția 2026), care includ date complete până în 2023, precum și estimări pentru anii 2024 și 2025, realizate pe baza informațiilor parțiale și a extrapolărilor disponibile. Datele utilizate pentru calculul Amprentei Ecologice și al biocapacității provin de la agenții ale ONU și organizații partenere. Deoarece aceste baze de date sunt actualizate periodic, și rezultatele din anii anteriori pot fi revizuite.

În acest an, cea mai importantă modificare a fost revizuirea în sens pozitiv a capacității oceanelor de a absorbi dioxidul de carbon. Împreună cu alte ajustări de mai mică amploare, această actualizare a mutat estimarea Zilei Suprasolicitării Planetei cu opt zile mai târziu față de calculul realizat în 2025. Este important de subliniat că această schimbare reflectă actualizarea datelor, nu o reducere reală a presiunii pe care o exercităm asupra planetei.

În același timp, tendințele din lumea reală au mers în direcția opusă. În ultimul an, diferența dintre amprentaecologică a umanității și biocapacitatea Pământului s-a mărit, ceea ce ar fi dus, de unul singur, la devansarea Zilei Suprasolicitării Planetei cu două zile.

Combinând cele două efecte – opt zile câștigate ca urmare a actualizării datelor și două zile pierdute din cauza creșterii consumului real de resurse – rezultatul final este că, în 2026, Ziua Suprasolicitării Planetei cade cu șase zile mai târziu decât în 2025, respectiv pe 30 iulie.

Cu toate acestea, această dată mai târzie nu înseamnă că situația s-a îmbunătățit. Dimpotrivă, 2026 marchează cel mai ridicat nivel de depășire a limitelor ecologice înregistrat vreodată, iar decalajul dintre consumul uman și capacitatea Pământului de a se regenera continuă să crească.

Graficul de mai jos ilustrează evoluția Zilei Suprasolocitării Planetei, recalculată pe baza celor mai recente date incluse în ediția 2026.

Figura 1. Evoluția Zilei Suprasolicitării Planetei (Earth Overshoot Day). Graficul ilustrează depășirea resurselor la nivel global începând din 1973 și arată cum aceasta s-a extins treptat, ajungând ca, în 2026, să acopere peste cinci luni din an. Zona colorată în portocaliu reprezintă datoria ecologică acumulată ca urmare a depășirii anuale a capacității Pământului de a regenera resursele consumate. Această datorie continuă să crească în fiecare an, pe măsură ce se adaugă noi deficite ecologice. ©Global Footprint Network – www.overshootday.org

În ultimul deceniu, Ziua Suprasolicitării Planetei (Earth Overshoot Day) s-a menținut relativ constantă în calendar, însă continuă să vină foarte devreme, înainte de încheierea primelor șapte luni ale anului. Asta înseamnă că, pentru tot restul anului, omenirea consumă mai multe resurse decât poate planeta să regenereze, folosind din „capitalul natural” și degradând tot mai mult ecosistemele.

Chiar dacă data nu se schimbă semnificativ de la un an la altul, presiunea asupra planetei continuă să crească. Impactul depășirii se acumulează în timp, iar efectele asupra naturii devin tot mai greu de recuperat.

De când omenirea a intrat în suprasolicitare ecologică, la începutul anilor 1970, deficitul anual s-a transformat într-o datorie ecologică tot mai mare. Astăzi, această datorie este echivalentă cu 20,6 ani din capacitatea biologică anuală a Pământului. Cu alte cuvinte, dacă efectele suprasolicitării ar putea fi complet reversibile, ar fi nevoie de 20,6 ani în care planeta să își folosească întreaga capacitate de regenerare doar pentru a reface echilibrul pierdut. În realitate însă, este puțin probabil ca întreaga datorie ecologică acumulată să mai poată fi recuperată.

Dacă vom continua să consumăm resurse în același ritm, în fiecare an vom acumula o datorie ecologică suplimentară echivalentă cu aproape trei sferturi din capacitatea anuală de regenerare a Pământului.

Unul dintre cele mai clare efecte ale suprasolicitării planetei este creșterea concentrației de dioxid de carbon și a altor gaze cu efect de seră din atmosferă. Potrivit estimărilor NOAA, de la începutul suprasolicitării ecologice globale, în 1972, concentrația gazelor cu efect de seră a crescut de la 367 ppm (părți per milion, echivalent CO₂) la 547 ppm în 2026, reflectând impactul cumulativ al consumului excesiv de resurse asupra climei și ecosistemelor.

Barbara Bendadi, Director de Conservare al WWF – România (Fondul Mondial pentru Natură)  subliniază: „Trăim ca și cum am avea la dispoziție aproape două planete, deși avem doar una. În fiecare an în care depășim capacitatea Pământului de a se regenera, reducem reziliența ecosistemelor de care depind economia, sănătatea și siguranța noastră. Ziua Suprasolicitării Planetei nu este doar un indicator de mediu, ci un indicator al riscurilor pe care le transferăm către viitor. Alegerea este clară: putem continua să consumăm capitalul natural al planetei sau putem investi acum în soluții care protejează natura și asigură prosperitate pe termen lung. WWF susține această a doua cale și consideră că timpul pentru acțiune este acum.”

Earth Overshoot Day nu are o zi fixă, se calculează împărțind biocapacitatea planetei (cantitatea de resurse ecologice pe care Pământul este capabil să genereze în acel an), la amprenta ecologică a umanității (cererea umanității pentru acel an) și înmulțind cu 365, numărul de zile dintr-un an.

Amprenta ecologică a fiecărui oraș sau stat poate fi comparată cu biocapacitatea sa. Dacă cererea unei populații pentru bunuri ecologice (de exemplu pescuitul excesiv) depășește oferta, regiunea respectivă are un deficit ecologic. O regiune în deficit ecologic satisface cererea importând, lichidând propriile active ecologice sau emițând dioxid de carbon în atmosferă. La nivel global, deficitul ecologic și depășirea sunt aceleași, deoarece nu există un import net de resurse către planetă.

Obiectivele globale ale WWF (Fondul Mondial pentru Natură) pentru 2050 sunt zero pierdere a habitatelor naturale, înjumătățirea amprentei ecologice a producției și a consumului și zero extincții ale speciilor cauzate de om. Odată cu intensificarea fenomenelor meteorologice extreme și continuarea conflictelor militare din lume, considerăm că este important să securizăm resursele planetei pentru a putea susține prosperitatea economică pe termen lung. Aceste obiective se vor traduce în beneficii directe pentru oameni, cum ar fi stabilitatea climei, hrană sănătoasă, apă potabilă și o mai bună calitate a vieții.

Prin urmare, Ziua Suprasolicitării Planetei este un apel la răspunsuri proactive pentru a împiedica dezastrul prin decizii bune. Este alegerea noastră acum.

Conform studiului „Diaspora Sentiment 2026″, realizat de MKOR, 7 din 10 români din diaspora exclud revenirea în țară în viitorul apropiat.

61% din diaspora investește acasă

Decizia de a aloca fonduri în țara de origine transcende barierele geografice, devenind o practică stabilă chiar și în absența intențiilor de întoarcere. Cel mai recent studiu realizat de agenția de cercetare de piață MKOR arată că 61% dintre românii din diaspora au investit deja în România prin imobiliare sau sprijin familial, deși 70% exclud revenirea în următoarele 12 luni.

Cercetarea conturează o hartă a strategiilor financiare distincte pe patru state. Germania reflectă predictibilitate, înregistrând cea mai mare rată de investiție (71%) și cel mai ridicat sprijin financiar direct pentru familie (44%). Concomitent, Italia prioritizează protejarea patrimoniului, Spania generează un consum nostalgic, în timp ce UK atrage strategii axate pe randament financiar.

Maturitate financiară: 46% în UK obțin peste 3000 euro

Evoluția pieței muncii și integrarea profesională avansată transformă diaspora românească dintr-o forță de muncă axată pe execuție într-un segment de consumatori cu putere de cumpărare ridicată, devenind un partener investițional solid pentru companiile din țară.

La nivel general, profilul socio-profesional al românilor stabiliți în afara granițelor indică o stabilitate structurală evidentă, unde 44% au statutul de angajați, iar 23% activează ca manageri sau antreprenori.

Pe acest fond de maturizare, segmentul din UK iese în evidență printr-un statut distinct. Acest grup atrage atenția mediului de business prin capacitatea sa de a susține proiecte și achiziții majore, având în vedere că 29% ocupă poziții de conducere sau coordonează propriile afaceri, marcând un avans de 6% față de media eșantionului.

Nivelul superior de expertiză se traduce direct într-o putere de cumpărare ridicată. Astfel, 46% dintre rezidenții din UK raportează venituri personale care depășesc pragul de 3000 euro pe lună. Această performanță de piață explică orientarea către decizii și strategii financiare bazate strict pe randament și consolidarea patrimoniului.

Republica Moldova, polul tânăr: 49% fac parte din Gen Z

În contrast cu piețele vestice dominate de profesioniști stabili financiar, Republica Moldova se conturează ca un pol demografic distinct și un hub strategic de capital uman tânăr pentru piața din România. Datele indică o vârstă medie de doar 31 ani în această regiune, unde 49% dintre persoanele analizate aparțin Generației Z.

Comparativ cu restul diasporei, piața de peste Prut dispune de o resursă neexploatată masivă, având în vedere că 38% dintre acești tineri sunt inactivi. Această statistică marchează o diferență majoră, cu 17% peste media generală a eșantionului.

Structura atipică generează oportunități clare pentru strategiile de atragere economică ale companiilor și instituțiilor din România. Pentru mediul de business, acest segment reprezintă o soluție pentru deficitul de personal, necesitând implementarea unor programe de internship și pachete de relocare studențească.

Concomitent, instituțiile financiare românești pot capta audiența prin instrumente de integrare specifice. Facilități precum conturi bancare peste graniță cu zero comisioane și pachete de economisire devin esențiale pentru a fideliza acești consumatori și a transforma potențialul demografic într-un motor de creștere economică.

13 ani de date: implicarea economică rămâne activă, indiferent de decizia de revenire

„În cei 13 ani de antreprenoriat la MKOR, am învățat să privesc dincolo de cifre. Sunt recunoscătoare echipei noastre pentru acest studiu care arată inima diasporei. Vorbim despre un motor economic activ, care susține direct economia românească. Faptul că acești oameni continuă să investească acasă, deși exclud repatrierea în următoarele 12 luni (și e firesc pentru viețile consolidate acolo), dovedește o încredere solidă. E o conexiune financiară care rămâne activă indiferent de decizia de revenire, mai degrabă o formă de securizare a patrimoniului familial decât un pas către repatriere.” – Cori Cimpoca, Fondatoarea MKOR

Raportul de cercetare Diaspora Sentiment 2026 poate fi accesat în mod gratuit la adresa https://mkor.ro/studii/studiu-mkor-diaspora-romana-2026/

Capitalizarea Bursei de Valori București, piața reglementată și sistemul multilateral de tranzacționare (SMT), a depășit pentru prima dată în istorie pragul de 100 de miliarde de euro (537,7 miliarde lei) la finalul anului 2025, cel mai ridicat nivel din ultimii 19 ani, iar creșterea a accelerat în 2026, potrivit celei de-a noua ediții a raportului PwC România „Multiplicatorii de evaluare ai companiilor listate la Bursa de Valori București și ai pieței locale de fuziuni și achiziții”.

Piața reglementată a contribuit cu 523,7 miliarde de lei, în creștere cu 49% față de 2024, iar segmentul SMT/AeRO cu 14,6 miliarde de lei, în creștere cu 15%.

Indicele BET a crescut cu 46% în 2025, până la 24.439 de puncte, cea mai bună evoluție anuală din 2009 până în prezent, iar indicele BET-TR, care include și dividendele, a avansat cu 55%, până la 57.230 de puncte, situându-se printre cele mai performante în plan global. 

„Anul 2025 a fost unul de referință pentru piața de capital locală. În ciuda unui context marcat de un deficit bugetar ridicat, de cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și de tensiuni geopolitice persistente, indicele BET a livrat cea mai bună performanță anuală din ultimii 16 ani, iar capitalizarea pieței a depășit pentru prima dată 100 de miliarde de euro. Reclasificarea României de către MSCI în categoria piețelor de frontieră avansate, în iunie 2025, și confirmarea a 14 companii românești în indicii globali FTSE Russell arată că interesul investitorilor internaționali pentru piața locală se consolidează”, a declarat Sorin Petre, Liderul departamentului de Evaluare și Analiză Economică al PwC România.

Anul 2025 și prima parte a anului 2026 au adus trei oferte publice inițiale de mari dimensiuni pentru piața noastră de capital plus alte câteva tranzacții mai mici. Cele trei tranzacții majore finalizate sunt: Cris-Tim Family Holding (454 milioane de lei, suprasubscriere de 42 de ori, noiembrie 2025), Electro-Alfa International (579,6 milioane de lei, suprasubscriere de 60 de ori, martie 2026)  și Christian ’76 Tour (149 milioane de lei, iunie 2026).

Numărul investitorilor de retail activi la BVB a crescut de la 226.000 la finalul anului 2024 la peste 285.000 la finalul lui 2025, un avans de 26% și de patru ori mai mult față de nivelul din 2020.

„Deși capitalizarea bursieră a crescut cu 49% în 2025, valoarea tranzacționată a scăzut ușor, cu 1%, ceea ce arată că aprecierea puternică a prețurilor nu a fost însoțită de o creștere similară a activității de tranzacționare, lichiditatea rămânând concentrată într-un număr limitat de emitenți. Semnalele din 2026 sunt însă pozitive: în primul trimestru, capitalizarea pieței reglementate a depășit 550 de miliarde de lei, cu 5% peste nivelul de la finalul lui 2025, iar valoarea tranzacționată a fost cu 64% mai mare decât în Trim. I 2025. Pentru următorul pas, promovarea la statutul de piață emergentă avansată FTSE, rămân de rezolvat câteva elemente structurale, cel mai important fiind absența unei contrapărți centrale de compensare pentru acțiuni, iar listările de companii de stat ar fi un catalizator esențial”, a arătat Sorin Petre.

Alte concluzii ale studiului

• Primele cinci cele mai tranzacționate acțiuni de pe piața reglementată în 2025 au fost Banca Transilvania (28% din valoarea totală tranzacționată), OMV Petrom, Hidroelectrica, Aquila Part Prod Com și Romgaz, cumulând 58% din valoarea totală tranzacționată. Ca și în anii anteriori, acestea provin din sectoarele servicii financiare, petrol și gaze și energie electrică.
• Randamentul suplimentar mediu al pieței de capital peste rata fără risc, care recompensează investitorii pentru asumarea unui risc mai mare, a fost, în perioada 2015-2025, de 7,6 puncte procentuale în cazul indicelui BET și de 15,3 puncte procentuale în cazul indicelui BET-TR. În 2025, excesul de randament a atins 37 de puncte procentuale pentru BET, respectiv 45 de puncte procentuale pentru BET-TR, în condițiile unei rate fără risc de 6,8%.
• Capitalizarea bursieră a BVB raportată la PIB a fost de 27,7% la 31 decembrie 2025, în creștere față de anii anteriori, dar în continuare sub nivelul observat în alte piețe din regiune, precum Grecia, Croația și Ungaria.
• Numărul companiilor listate la BVB cu scoruri ESG a ajuns la 24 la finalul anului 2025, cu o capitalizare bursieră cumulată de 280,8 miliarde de lei. Companiile din sectoarele petrol și gaze, energie electrică și servicii financiare reprezintă aproximativ 90% din capitalizarea companiilor cu scor ESG.
• Cu un număr semnificativ mai mare de societăți listate (331) și o capitalizare totală de 105,5 miliarde de euro, companiile listate la BVB rămân în medie mai mici decât cele de pe piețe precum Polonia, Grecia sau Cehia, poziționând BVB ca o piață de dimensiuni medii în regiune.
• Piața locală de obligațiuni a atins un nivel record în 2025, cu emisiuni totale de 6,3 miliarde de euro (31,8 miliarde de lei), de aproape trei ori mai mult decât în 2022, majoritatea generate de titlurile de stat. Emisiunile corporative au revenit puternic, la 2 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din perioada analizată. În 2025, 27 din cele 33 de listări de obligațiuni corporative s-au realizat exclusiv pe piețe internaționale.
• În anul 2025, multiplicatorul EBITDA (median) al companiilor listate pe piața principală a BVB a fost de 9,7x, iar pe segmentul AeRO Premium de 9,0x. Multiplicatorul EBITDA (mediu) rezultat din analiza tranzacțiilor încheiate cu succes pe piața locală în 2025 a fost de 7,6x, sub media istorică de 8,2x. Decalajul ar putea fi explicat prin faptul că societățile listate la BVB sunt în general percepute ca fiind mai stabile, în timp ce tranzacțiile private se referă adesea la companii evaluate în funcție de perspectivele viitoare de creștere.
• Pe piața reglementată, cel mai ridicat multiplicator P/E median a fost înregistrat în sectoarele Bunuri de Consum și Sănătate (20,6x) și IT&C (17,8x), în timp ce cele mai reduse niveluri au fost observate în sectoarele Imobiliare (7,6x) și Servicii financiare (7,9x). Multiplicatorul P/E agregat median a fost de 12,7x în 2025, peste media ultimilor 19 ani (11,2x).

Despre studiu

Studiul prezintă tendințele multiplicatorilor de evaluare în perioada 2007-2025 pe baza analizei a 85 de companii listate pe segmentul principal al Bursei de Valori București (BVB), fiind axat pe următoarele sectoare de activitate: Energie electrică, Bunuri de consum, Petrol și gaze, Servicii financiare, Sănătate, Industrial, Materiale, IT&C și Imobiliare. De asemenea, studiul prezintă multiplicatorii rezultați pentru cele 47 de companii active din categoria Premium a pieței SMT/AeRO, respectiv evoluția multiplicatorului EBITDA pentru piața de fuziuni și achiziții, pe baza unui set de 1.016 tranzacții selectate din perioada 2007-2025. Puteți consulta întregul raport aici.

Organizația Patronală a Industriei de Apărare (OPIA) își reafirmă susținerea fermă pentru direcțiile de investiții și dezvoltare asumate de concernul german Rheinmetall pe teritoriul României. Într-un context de securitate european care impune creșterea accelerată a capacităților de producție militară, reprezentanții organizației au participat recent la un eveniment strategic de înalt nivel organizat de partenerii germani, menit să consolideze cooperarea industrială.

Reuniunea a evidențiat angajamentul pe termen lung al gigantului industrial de a integra în lanțul său valoric atât companii de stat, cât și actori privați din industria națională de profil. În urma sesiunilor de dialog și a întâlnirilor aplicate de tip B2B (business-to-business), au fost conturate direcții clare de cooperare și au fost identificați, în mod concret, partenerii locali capabili să asigure implementarea viitoarelor proiecte industriale ale Rheinmetall în România.

Abordarea integrată a acestei colaborări vizează patru piloni majori de acțiune. În sfera sistemelor navale (NVL), se conturează o direcție de interes strategic pentru țara noastră, compania germană vizând dezvoltarea și securizarea infrastructurii necesare pentru operațiunile de asamblare și mentenanță. Totodată, în domeniul armamentului și muniției, România devine o verigă esențială în arhitectura de securitate a proiectului european Firepower, care prevede dublarea capacităților continentale de producție de pulberi, efort materializat local prin dezvoltarea noii fabrici de profil.

Această proiecție este completată de sectorul sistemelor de vehicule tactice și blindate, direcție susținută puternic de stadiul avansat al negocierilor cu statul român pentru programul vehiculelor de luptă pentru infanterie de tip Lynx. Nu în ultimul rând, parteneriatul pune un accent deosebit pe soluțiile electronice și sistemele de siguranță, obiectivul fiind facilitarea transferului de tehnologie și know-how către companiile românești în vederea modernizării și digitalizării militare la cele mai înalte standarde NATO.

Un catalizator esențial al acestui efort comun este programul SAFE, prin intermediul căruia au fost atribuite contracte vitale pentru securitatea națională. Acestea prevăd construcția a patru nave militare de importanță strategică majoră, mai exact două nave de patrulare și două de intervenție pentru scafandri. Calitatea de câștigător principal al programului SAFE confirmă implicarea directă și angajamentul ferm al Rheinmetall pe piața autohtonă, deopotrivă în segmentul naval și în cel al producției de muniție.

„Parteneriatul cu Rheinmetall depășește paradigma unei simple achiziții; discutăm despre un proces complex de transfer tehnologic, despre securizarea lanțurilor de aprovizionare la nivel european și, implicit, despre revitalizarea industriei naționale de apărare. Faptul că un producător de talie mondială caută activ să integreze companiile de stat și private din România în ecosistemul său global reprezintă o oportunitate pe care OPIA este deplin pregătită să o valorifice la maximum”, a subliniat conducerea OPIA.

Prin aceste demersuri, România devine un pol operațional și de producție esențial în strategia Rheinmetall de consolidare a capacităților de armament la nivel european. Participarea directă a OPIA și a partenerilor autohtoni în aceste proiecte de anvergură atestă maturitatea și competitivitatea industriei românești de apărare în gestionarea provocărilor de securitate actuale.

A XX-a ediție a Concursului Internațional George Enescu, care va avea loc în perioada 23 august – 19 septembrie 2026, propune publicului șase concerte simfonice ce structurează parcursul artistic al competiției. Pe scena Ateneului Român vor evolua Orchestra Națională Radio, Orchestra Română de Tineret și Orchestra Filarmonicii George Enescu, alături de dirijori de prestigiu internațional și de unii dintre cei mai promițători tineri muzicieni ai lumii.

Programul include concertul inaugural, concertul dedicat Secțiunii Compoziție, concertul care încheie Masterclassul de dirijat și cele trei finale ale secțiunilor de violoncel, vioară și pian, în care vor fi desemnați laureații ediției 2026.

Cele șase concerte reflectă una dintre valorile fundamentale ale Concursului Enescu: dialogul dintre personalități consacrate ale scenei muzicale internaționale și noua generație de artiști care vor defini viitorul muzicii clasice.

Ediția aniversară debutează duminică, 23 august, de la ora 19:00, printr-un concert-eveniment susținut de Orchestra Națională Radio, sub bagheta directorului artistic al Concursului, maestrul Cristian Măcelaru. Pe scenă vor reveni cei trei câștigători ai ediției 2024: Mayumi Kanagawa (vioară), Yo Kitamura (violoncel) și Roman Lopatynskyi (pian).

1 din 3

Programul propune un dialog între creația contemporană și patrimoniul muzical românesc și universal: The Stone and the Ivy de Diego Santamaria, lucrare distinsă cu Premiul pentru Originalitate la Concursul Internațional George Enescu ediția 2024, Brahmsodia – Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră op. 169 de Dan Dediu și Simfonia nr. 1 în mi bemol major op. 13 de George Enescu. În program este inclusă și Gala de premiere a Secțiunii Compoziție, care inaugurează seria laureaților ediției 2026.  

Joi, 27 august, este seara dedicată creației contemporane, prin două evenimente succesive. De la ora 18:30, în Foaierul Ateneului Român, publicul este invitat la un concert introductiv care valorifică rezultatele Masterclassurilor de compoziție și dirijat. Cele trei lucrări ale participanților activi la Masterclassul de compoziție vor fi interpretate de Ansamblul Couleurs, sub conducerea a trei dirijori selectați dintre participanții activi la Masterclassul de dirijat condus de Cristian Măcelaru. 

Apoi, de la ora 19:30, Orchestra Națională Radio, dirijată de Marin Alsop, va susține, pe scena Sălii mari a Ateneului Român, concertul final dedicat Secțiunii Compoziție, invitat special fiind compozitorul și pianistul Zygmunt Krauze, președintele juriului acestei secțiuni. El va interpreta propriul Concert pentru pian nr. 3 – Fragments of Memory, iar programul mai cuprinde Forward into Light de Sarah Kirkland Snider, Ocean Urban de Steven Mackey și Clocks III pentru orchestră de Doina Rotaru, într-o întâlnire care reconfirmă deschiderea Concursului Enescu către muzica prezentului și dialogul permanent dintre noile generații de creatori și compozitorii contemporani ai scenelor din Statele Unite ale Americii, Poloniei și României. 

Vineri, 28 august, de la ora 19:00, va avea loc Concertul final al Masterclassului de dirijat, unul dintre cele mai așteptate momente ale acestei ediții. Concertul îi va avea la pupitru atât pe Cristian Măcelaru, cât și trei tineri dirijori, selectați dintre participanții activi ai acestui curs de măiestrie, alături de Orchestra Română de Tineret, unul dintre cele mai apreciate ansambluri orchestrale de tineret.

Programul serii include Uvertura de concert pe teme populare românești de George Enescu, Anna Livia Plurabelle – Fantezie pentru orchestră de Livia Teodorescu-Ciocănea, Uvertura operei Forța destinului de Giuseppe Verdi și Concertul pentru orchestră de Béla Bartók.

Luni, 7 septembrie, de la ora 18:00, va avea loc Finala Secțiunii Violoncel. Prima dintre cele trei mari finale instrumentale îi va aduce pe scenă pe cei mai valoroși violonceliști ai ediției. Aceștia vor interpreta concerte din repertoriul competiției alături de Orchestra Națională Radio, condusă de dirijorul american Case Scaglione, într-o seară în care va fi desemnat noul laureat al Secțiunii Violoncel.

Duminică, 13 septembrie, de la ora 18:00, va avea loc Finala Secțiunii Vioară. Orchestra Filarmonicii George Enescu, dirijată de Harry Ogg, va acompania finaliștii în una dintre  cele mai așteptate trei seri ale competiției. Publicul va avea ocazia să asculte concerte pentru vioară din repertoriul universal, interpretate de artiști aflați la începutul unor cariere internaționale.

Ediția aniversară a Concursului Internațional George Enescu se va încheia sâmbătă, 19 septembrie, de la ora 18:00, cu Finala Secțiunii Pian, susținută de Orchestra Filarmonicii George Enescu, sub bagheta dirijoarei Daniela Candillari. Evenimentul va reuni cei trei pianiști calificați în finală, care vor interpreta concerte de referință din literatura pianistică, înaintea decernării ultimelor mari premii ale Concursului Internațional George Enescu 2026.

1 din 6

De la concertul inaugural dirijat de Cristian Măcelaru până la Finala Secțiunii Pian, Concursul Internațional George Enescu 2026 propune șase seri simfonice care ilustrează excelența artistică și misiunea competiției de a descoperi și promova noua generație de mari muzicieni.

Biletele și abonamentele sunt disponibile online, pe platforma de ticketing Eventim.ro, precum și în format fizic, în librăriile Cărturești și Humanitas din întreaga țară, la următoarea prețuri: 

• Abonamentul pentru concerte simfonice (6 concerte simfonice: concertul de deschidere,  2 concerte masterclass, 3 finale concerte):  Categoria 1 – 960 lei; Categoria a 2-a – 768 lei; Categoria a 2-a, cu reducere 50% pentru elevi, studenți, pensionari – 400 lei. 
• Bilete individuale pentru concerte simfonice (preț/concert): Categoria 1 – 200 de lei; Categoria a 2-a – 160 de lei;  Categoria a 2-a cu reducere 50% pentru elevi, studenți, pensionari – 80 de lei. 

Studenții, elevii și profesorii școlilor și universităților de muzică din toată țara beneficiază de acces gratuit în baza legitimației școlare și de serviciu, în limita locurilor disponibile.  

De asemenea, persoanele cu handicap alături de însoțitorii lor beneficiază de acces gratuit în limita locurilor disponibile, conform legii. 

Organizatorii nu își asumă responsabilitatea pentru biletele și abonamentele achiziționate de pe alte platforme de ticketing neoficiale.