Extinderea Uniunii Europene a primit un nou impuls politic după invazia Rusiei în Ucraina, dar convergența economică a țărilor candidate și potențial candidate rămâne lentă și poate întârzia integrarea deplină cu mai multe decenii, arată un briefing al Serviciului de Cercetare al Parlamentului European.

Documentul, publicat în mai 2026 și semnat de Isabelle Ioannides, Marco Centrone și Meenakshi Fernandes, analizează evoluțiile economice, comerciale, bugetare și digitale din Balcanii de Vest, Georgia, Moldova și Ucraina. EPRS pornește de la premisa că extinderea este importantă pentru stabilitatea, securitatea și dezvoltarea economică pe termen lung a Europei, dar arată că progresul economic este inegal și insuficient pentru o convergență rapidă cu UE.

---

Pe scurt

1. Venitul pe locuitor a crescut în toate țările analizate în perioada 2004-2024, dar convergența cu Uniunea Europeană rămâne redusă.

2. Dacă tendințele actuale continuă, Balcanii de Vest nu ar atinge convergența deplină cu UE înainte de 2093, potrivit unei estimări citate de EPRS.

3. Comerțul cu UE a crescut puternic, iar Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial pentru țările analizate.

4. Investițiile străine directe sunt ridicate, dar nu sunt orientate constant către sectoare cu valoare adăugată mare.

5. Pregătirea pentru inteligența artificială și digitalizare este inegală, cu infrastructură relativ bună, dar lacune în reglementare și inovare.

---

EPRS arată că, între 2004 și 2024, produsul intern brut pe locuitor a crescut în toate țările analizate, cu diferențe importante între ele. Georgia a înregistrat cea mai mare creștere, de 227%, urmată de Kosovo, Albania și Moldova, cu 140%, 125% și 115%. În aceeași perioadă, PIB-ul pe locuitor al UE-27 a crescut cu aproximativ 27%.

Aceste cifre indică o anumită apropiere economică de UE, dar EPRS subliniază că gradul de convergență rămâne scăzut. Pentru Balcanii de Vest, briefingul citează o analiză a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare potrivit căreia, dacă tendința de după criza financiară globală continuă, regiunea nu va atinge convergența deplină cu UE înainte de 2093. Convergența ar putea fi atinsă în 2045 numai dacă ritmurile de creștere ar reveni la nivelurile de dinaintea crizei financiare.

Comparația cu extinderea din 2004 arată dimensiunea decalajului. În momentul aderării, cele zece state care au intrat atunci în UE aveau un PIB pe locuitor de aproximativ 49% din nivelul statelor membre existente. În 2024, venitul mediu pe locuitor în Balcanii de Vest era de 43% din nivelul UE-27, iar în țările din așa-numitul Eastern Trio, Georgia, Moldova și Ucraina, era de 31%.

Pentru a accelera convergența, Uniunea Europeană a trecut de la instrumente clasice de asistență la mecanisme mai apropiate de logica investițiilor și a plăților condiționate de reforme. Planul de creștere pentru Balcanii de Vest include o Facilitate de reformă și creștere de 6 miliarde de euro, intrată în vigoare în mai 2024, cu plăți bazate pe rezultate și reforme până în 2027. Moldova beneficiază de o facilitate similară de 1,8 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027, iar Ucraina are o facilitate de 50 de miliarde de euro pentru 2024-2027.

Această abordare arată o schimbare de metodă. Accesul gradual la piața unică, finanțarea pentru investiții și condiționarea reformelor devin instrumente prin care Uniunea încearcă să reducă decalajele înainte de aderare. În Balcanii de Vest, accesul la piața unică este legat și de progresul în cooperarea economică regională prin Piața Regională Comună.

Comerțul este zona în care apropierea de UE este cea mai vizibilă. EPRS arată că schimburile comerciale ale Uniunii cu Balcanii de Vest și cu Georgia, Moldova și Ucraina au crescut puternic din 2007, iar UE rămâne principalul partener comercial pentru aceste țări. În cazul Balcanilor de Vest, comerțul cu bunuri cu UE s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând la peste 87,6 miliarde de euro în 2025. Serbia este cel mai mare partener comercial al UE din regiune, cu schimburi de bunuri de 46,5 miliarde de euro în 2025 și servicii de 8,3 miliarde de euro în 2024.

Pentru Ucraina și Moldova, războiul Rusiei a accelerat reorientarea schimburilor comerciale către UE. Comerțul UE-Ucraina cu bunuri a depășit dublul nivelului înregistrat de la aplicarea provizorie a acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător, iar comerțul Moldovei cu UE a ajuns la un volum de 2,5 ori mai mare decât în 2016, când acordul cu UE a intrat pe deplin în vigoare. În cazul Georgiei, briefingul notează o tendință mai problematică: exporturile UE către Georgia au stagnat după alegerile din octombrie 2024, pe fondul îndepărtării guvernului Georgian Dream de integrarea europeană.

Ucraina rămâne un caz economic și politic aparte. EPRS arată că profilul exporturilor ucrainene către UE este puternic agricol: în 2025, produsele agroalimentare reprezentau 48,9% din importurile UE din Ucraina, urmate de fier și oțel, cu 12,4%, echipamente mecanice și electrice, cu 9,1%, și minereuri, zgură și cenușă, cu 6,4%.

Comerțul UE-Ucraina cu bunuri a ajuns la 68,1 miliarde de euro în 2025, mai mult decât dublu față de nivelul de la intrarea în vigoare a acordului DCFTA. În același timp, importurile agroalimentare ale UE din Ucraina au scăzut în 2024 și 2025 față de anii anteriori, în timp ce exporturile agroalimentare ale UE către Ucraina au continuat să crească, cu 17,4% în 2025, până la 4,3 miliarde de euro.

Această evoluție explică tensiunile din jurul agriculturii ucrainene. Măsurile temporare de liberalizare comercială aplicate după 2022 au expirat în iunie 2025 și au fost înlocuite de un mecanism de salvgardare mai restrictiv. Cele mai stricte frâne automate se aplică pentru păsări, ouă, zahăr, ovăz, porumb, crupe și miere, iar noul mecanism urmărește să protejeze sectoarele agricole sensibile ale UE și să gestioneze efectele regionale ale liberalizării.

Briefingul avertizează că apropierea economică de UE nu se produce într-un spațiu geopolitic gol. În Balcanii de Vest, stagnarea extinderii a permis dezvoltarea unor rute comerciale cu alți furnizori, în special China, Turcia și Rusia. În 2025, UE reprezenta 56,1% din comerțul total al Balcanilor de Vest, dar ponderea Chinei a crescut de la 5,9% în 2019 la 9,5% în 2025.

Serbia este exemplul cel mai vizibil al acestor relații comerciale multiple. Germania rămâne principalul partener comercial al Serbiei, dar China a devenit un partener în creștere după intrarea în vigoare a unui acord de liber schimb în 2025. Prin inițiativa Belt and Road, China a devenit cel mai mare importator al materiilor extractive și al materiilor prime din Serbia și și-a concentrat investițiile în infrastructură industrială și de transport, inclusiv în Bosnia și Herțegovina.

EPRS notează că unele state din Balcanii de Vest au cooperat în grade diferite cu Digital Silk Road, Serbia și Bosnia și Herțegovina fiind cele mai dependente. În acest context, unii experți cer introducerea unei forme de „condiționalitate China” în politica de extindere, argumentând că influența Beijingului este încă prea puțin prezentă în negocierile de aderare.

Investițiile străine directe sunt ridicate în țările analizate, dar briefingul subliniază că ele nu sunt întotdeauna orientate spre sectoare care susțin creșterea pe termen lung. Moldova are cel mai deschis regim pentru investiții străine directe, urmată de Montenegro, Georgia și Albania, însă nu există o corelație puternică între deschiderea formală a regimului de investiții și volumul intrărilor de capital.

Structura investițiilor diferă puternic între țări. Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord și Serbia atrag mai multe investiții industriale, în timp ce Albania și Kosovo primesc mai multe investiții în servicii, în special în sectorul imobiliar. EPRS arată că UE este cel mai mare contributor la intrările de investiții străine directe în toate țările analizate, dar influența Chinei a crescut în mod semnificativ, mai ales în Serbia și Georgia.

Un instrument cu efect economic imediat este integrarea în Zona unică de plăți în euro, SEPA. Banca Mondială estimează că economiile pentru Balcanii de Vest ar putea ajunge la 500 de milioane de euro pe an, prin reducerea costurilor transferurilor financiare și integrarea mai profundă în piețele financiare europene. În prima lună după aderarea Moldovei la SEPA, tranzacțiile către și dinspre Moldova au crescut cu 300 de milioane de euro, cu economii directe de aproximativ 1,4 milioane de euro. Pentru Ucraina, economiile estimate prin aderarea la SEPA ar putea ajunge între 70 și 100 de milioane de euro pe an.

Digitalizarea oferă o imagine mixtă. Țările analizate stau relativ bine la infrastructură digitală, dar rămân lacune importante în reglementare, inovare și capacitatea de a adopta inteligența artificială. Potrivit indicelui de pregătire pentru inteligență artificială folosit de EPRS, Serbia este cea mai avansată dintre țările analizate în apropierea de nivelul UE la infrastructură digitală, iar țările din Eastern Trio obțin scoruri mai bune decât majoritatea țărilor din Balcanii de Vest.

Ucraina are un avantaj important în folosirea tehnologiei pentru servicii publice. EPRS citează Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale, potrivit căreia Ucraina ocupă locul al cincilea la nivel global pentru utilizarea tehnologiei de către guvern în furnizarea serviciilor publice. UE sprijină infrastructura digitală în țările de extindere prin programul Europa Digitală, iar hub-uri europene de inovare digitală există în Albania, Kosovo, Montenegro, Macedonia de Nord, Serbia și Ucraina.

Totuși, pregătirea pentru AI nu depinde doar de infrastructură. EPRS subliniază diferențe importante în cadrul legal și în capacitatea de inovare. Georgia are scoruri ridicate la aceste componente, posibil datorită reglementărilor mai simplificate și mai prietenoase cu piața, în timp ce în Moldova și Montenegro clusterele de cercetare și tehnologie sunt mai puțin dezvoltate.

Finanțarea viitoarei extinderi rămâne una dintre cele mai sensibile teme. EPRS arată că aplicarea regulilor bugetare actuale într-o Uniune extinsă ar ridica întrebări privind cadrul financiar multianual, politica de coeziune și politica agricolă comună. O analiză Bruegel citată în briefing estimează că aplicarea regulilor actuale ale bugetului UE într-o Uniune extinsă ar crește bugetul de la 1,12% la 1,23% din PIB-ul UE.

Ucraina este centrul celei mai dificile dezbateri bugetare, din cauza dimensiunii sectorului agricol. Țara are aproximativ 37,2 milioane de hectare de teren arabil, mai mult decât Franța și Spania, cele două state membre cu cea mai mare suprafață agricolă utilizată. Un document intern al Consiliului citat de EPRS ar estima costuri de 96,5 miliarde de euro în plăți agricole pentru Ucraina pe șapte ani, ceea ce ar duce la o reducere de 20% a subvențiilor pentru fermierii din actualele state membre. Alte estimări citate variază între 70 și 90 de miliarde de euro, iar o analiză Bruegel indică aproximativ 85 de miliarde de euro pentru Ucraina din politica agricolă comună într-un cadru financiar multianual.

EPRS menționează mai multe opțiuni pentru a gestiona impactul agriculturii ucrainene asupra pieței și bugetului UE: reformarea politicii agricole comune, perioade de tranziție, plafoane de sprijin, un statut special pentru agricultura ucraineană sau investiții în bioeconomie și procesarea alimentelor, astfel încât producția ucraineană să devină mai complementară piețelor UE. Germania și Franța au susținut recent ideea unui statut special pentru agricultura ucraineană.

---

Briefingul plasează aceste evoluții în contextul reformei bugetare europene. Propunerea Comisiei pentru cadrul financiar multianual 2028-2034 ar urma să combine mai multe instrumente de acțiune externă, inclusiv Instrumentul de preaderare, Facilitatea pentru Ucraina și facilitățile de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest și Moldova, în noul regulament Global Europe. EPRS notează că UE se deplasează tot mai mult de la un model de asistență financiară către un model de investiții pentru țările de extindere.

Pentru Uniunea Europeană, miza extinderii nu mai poate fi separată de securitate, lanțuri de aprovizionare, agricultură, investiții, tehnologie și buget. Documentul EPRS arată că aderarea viitoarelor state membre poate întări poziția geopolitică și economică a UE, dar numai dacă procesul este însoțit de reforme în țările candidate și de adaptări serioase ale politicilor europene.

Pentru țările candidate, mesajul este la fel de direct: integrarea graduală în piața unică poate aduce comerț, investiții și finanțare, dar nu înlocuiește reformele economice, capacitatea administrativă, inovarea și alinierea la acquis-ul european. Extinderea este din nou pe agenda strategică a Europei, însă datele economice arată că viteza procesului va depinde de capacitatea UE și a țărilor candidate de a transforma impulsul geopolitic în convergență reală.

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, ECDC, arată că focarul de Ebola provocat de virusul Bundibugyo continuă să afecteze Republica Democratică Congo și Uganda, dar evaluează probabilitatea de infectare pentru persoanele care trăiesc în Uniunea Europeană și Spațiul Economic European ca fiind foarte scăzută.

Pagina de monitorizare a ECDC, actualizată la 1 iunie 2026, indică 282 de cazuri confirmate în Republica Democratică Congo, inclusiv 42 de decese confirmate asociate focarului, și 220 de cazuri suspecte aflate în investigație. Uganda a raportat nouă cazuri confirmate, inclusiv un deces, iar cel puțin trei cazuri au fost legate de călătorii din Republica Democratică Congo.

---

Pe scurt

1. Focarul de Ebola este provocat de virusul Bundibugyo și afectează Republica Democratică Congo și Uganda.

2. Republica Democratică Congo a raportat 282 de cazuri confirmate, 42 de decese confirmate asociate focarului și 220 de cazuri suspecte.

3. Uganda a raportat nouă cazuri confirmate, inclusiv un deces, iar cel puțin trei cazuri au fost legate de călătorii din Republica Democratică Congo.

4. ECDC evaluează riscul pentru populația din Uniunea Europeană și Spațiul Economic European ca fiind foarte scăzut.

5. Agenția europeană și-a intensificat sprijinul prin EU Health Task Force, actualizări epidemiologice, recomandări pentru statele europene și cooperare cu sectorul aviației.

---

Provincia Ituri este cea mai afectată zonă din Republica Democratică Congo, cu 264 de cazuri confirmate în 14 zone de sănătate. Alte 15 cazuri confirmate au fost raportate în North Kivu și trei în South Kivu. ECDC precizează că datele sunt revizuite și armonizate pe măsură ce cazurile sunt confirmate în laborator.

ECDC a avertizat anterior că focarul este de „serioasă preocupare” și diferă de mai multe focare precedente de Ebola prin contextul complex al regiunii afectate și prin faptul că este provocat de virusul Bundibugyo, pentru care nu există în prezent vaccin autorizat sau tratament specific.

Transmiterea virusului Bundibugyo necesită contact direct cu sângele, secrețiile, organele sau alte fluide corporale ale persoanelor infectate, vii sau decedate, ori cu suprafețe și materiale contaminate. Transmiterea poate avea loc și prin contact cu animale infectate, inclusiv prin manipularea sau consumul de carne de vânat, sau prin vizitarea peșterilor și minelor colonizate de lilieci.

Pentru că aceste expuneri sunt puțin probabile în cazul călătorilor obișnuiți din UE sau al persoanelor din UE/SEE care locuiesc în zonele afectate, ECDC evaluează probabilitatea infectării ca scăzută pentru cei aflați în regiune, dacă respectă măsurile recomandate de precauție. Pentru populația generală din UE/SEE, riscul general este considerat foarte scăzut.

Agenția europeană notează însă că personalul organizațiilor umanitare, religioase sau al altor organizații, în special lucrătorii sanitari care intră în contact direct cu pacienți sau comunități locale din zonele afectate, poate fi mai expus. Chiar și pentru acest grup, probabilitatea de infectare este evaluată ca scăzută dacă sunt respectate măsurile adecvate de prevenire și control al infecțiilor.

Calea cea mai probabilă prin care virusul ar putea ajunge în UE/SEE este călătoria unei persoane infectate din zonele afectate către Europa. ECDC estimează însă că importarea unor cazuri ar fi rară, iar transmiterea secundară și apariția unor lanțuri susținute de transmitere în UE/SEE sunt considerate foarte puțin probabile, deoarece cazurile ar trebui identificate și izolate rapid.

---

ECDC și-a intensificat activitățile pe teren prin EU Health Task Force, pentru a sprijini Republica Democratică Congo și Uganda și pentru a obține informații directe despre evoluția focarului. Agenția lucrează cu partenerii săi pentru o prezență mai mare în regiune și pentru colectarea de informații privind screeningul la ieșire, pe care îl consideră esențial pentru reducerea riscului.

Sprijinul european include actualizări epidemiologice zilnice, asistență pentru statele UE/SEE în consolidarea capacității de detectare și izolare rapidă a cazurilor importate, consiliere științifică privind prevenirea și controlul infecțiilor și cooperare cu sectorul aviației pentru gestionarea cazurilor suspecte în timpul zborurilor.

ECDC recomandă autorităților de sănătate publică din UE/SEE să crească nivelul de informare al călătorilor și al profesioniștilor din sănătate, să verifice capacitatea de testare pentru virusul Bundibugyo, să actualizeze procedurile pentru izolare, tratament, urmărirea contactelor și carantină și să ofere informații clare persoanelor care se întorc din zonele afectate.

Persoanele care dezvoltă simptome compatibile cu infecția cu virusul Bundibugyo în termen de 21 de zile de la întoarcerea din zonele afectate ar trebui să se autoizoleze, să solicite rapid asistență medicală și să comunice istoricul de călătorie și posibilele expuneri, potrivit recomandărilor ECDC.

Screeningul la ieșire în țările afectate, prin verificarea simptomelor și evaluarea expunerii, este descris de ECDC ca o măsură importantă de reducere a riscului, deoarece poate identifica persoanele simptomatice înainte de îmbarcare. Agenția precizează însă că această măsură nu poate preveni complet exportarea cazurilor, deoarece absența simptomelor la plecare nu exclude apariția ulterioară a bolii.

Pentru Uniunea Europeană, focarul testează capacitatea de pregătire sanitară în fața amenințărilor transfrontaliere rare, dar severe. Datele ECDC indică un risc foarte scăzut pentru populația europeană, însă recomandările pun accent pe vigilență, informarea călătorilor, pregătirea laboratoarelor și capacitatea sistemelor medicale de a identifica și izola rapid cazurile suspecte.

Președintele Consiliului European, António Costa, a cerut luni Bosniei și Herțegovinei să accelereze reformele necesare pentru avansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, după o întâlnire la Sarajevo cu membrii Președinției țării.

Costa a spus că Bosnia și Herțegovina este „la doar câțiva pași” de următoarea etapă concretă în deschiderea negocierilor de aderare, dar a legat acest progres de aprobarea reformelor judiciare rămase, numirea unui negociator-șef și aplicarea Agendei de reformă.

---

Pe scurt

1. António Costa a cerut Bosniei și Herțegovinei să aprobe cele două reforme judiciare rămase.

2. Președintele Consiliului European a cerut și numirea unui negociator-șef pentru procesul de aderare.

3. Costa a avertizat că Bosnia și Herțegovina a pierdut deja 108 milioane de euro.

4. Alte 373 de milioane de euro sunt în risc în lunile următoare dacă Agenda de reformă nu este implementată.

5. Costa a prezentat extinderea Uniunii Europene ca interes geostrategic pentru pacea, stabilitatea și securitatea continentului.

---

Declarația a fost făcută la începutul celei de-a doua vizite a lui Costa în cele șase țări partenere din Balcanii de Vest, înaintea summitului Uniunea Europeană, Balcanii de Vest, programat la finalul săptămânii la Tivat, în Muntenegru. El a spus că turneul transmite un semnal clar că angajamentul Uniunii Europene față de Balcanii de Vest este real, la fel ca oportunitatea extinderii.

„Bosnia și Herțegovina trebuie să decidă dacă va face munca necesară pentru a împărtăși același viitor în Uniunea Europeană”, a spus Costa.

Președintele Consiliului European a insistat asupra reformelor judiciare și asupra alinierii la legislația Uniunii Europene. El a cerut autorităților să aprobe cele două reforme rămase ale sistemului judiciar și să numească un negociator-șef, două condiții legate de trecerea la o etapă mai concretă a negocierilor de aderare.

Costa a avertizat și asupra costului financiar al întârzierilor. Implementarea Agendei de reformă ar permite deblocarea fondurilor prin Instrumentul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest, destinat convergenței economice și îmbunătățirii vieții cetățenilor. Potrivit lui Costa, Bosnia și Herțegovina a pierdut deja 108 milioane de euro, iar alte 373 de milioane de euro sunt în risc în lunile următoare.

Uniunea Europeană contribuie deja la securitatea și stabilitatea Bosniei și Herțegovinei prin misiunea EUFOR Althea, descrisă de Costa ca un element-cheie al angajamentului european pe termen lung față de stabilitatea țării. El a menționat și sprijinul acordat forțelor armate ale Bosniei și Herțegovinei prin Instrumentul european pentru pace.

Costa a indicat și beneficiile integrării treptate în piața unică europeană înainte de aderare, dacă autoritățile avansează în alinierea la legislația UE. El a dat ca exemple intrarea în spațiul european de roaming și aderarea la Zona unică de plăți în euro, cunoscută ca SEPA.

---

Președintele Consiliului European a prezentat aderarea la Uniunea Europeană ca alegere liberă și suverană a Bosniei și Herțegovinei, dar a subliniat că aceasta presupune mai mult decât acces la piața unică. Potrivit lui Costa, aderarea înseamnă intrarea într-o uniune politică bazată pe valori comune și opțiuni strategice comune.

În același timp, Costa a legat extinderea de securitatea europeană. El a spus că, într-un context global marcat de incertitudine geopolitică și instabilitate economică, extinderea este un interes geostrategic al Europei și o investiție în pacea, stabilitatea și securitatea continentului.

Costa s-a referit și la numirea noului Înalt Reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina, înaintea reuniunii Consiliului de implementare a păcii. El a spus că Bosnia și Herțegovina nu mai este în situația din 1995 și că noul Înalt Reprezentant ar trebui să reflecte alegerea țării de a urmări aderarea la Uniunea Europeană.

Summitul Uniunea Europeană, Balcanii de Vest de la Tivat va fi următorul moment politic în care instituțiile europene vor încerca să consolideze ritmul extinderii. Pentru Bosnia și Herțegovina, mesajul lui Costa fixează o listă scurtă de pași imediați: reforme judiciare, negociator-șef, Agenda de reformă și aliniere la legislația Uniunii Europene.

Statele europene membre NATO trebuie să trateze reducerea unor capabilități americane disponibile pentru Alianță ca pe o oportunitate de a-și accelera propria responsabilitate în apărare, susține Royal United Services Institute într-un comentariu semnat de Oana Lungescu.

Analiza RUSI arată că Statele Unite intenționează să reducă semnificativ o parte din activele și capabilitățile pe care Washingtonul le-ar pune la dispoziția NATO în caz de criză sau conflict. Potrivit comentariului, reducerile ar viza în special domeniul aerian și maritim, unde Washingtonul are nevoie de resurse pentru Indo-Pacific.

---

Pe scurt

1. RUSI susține că reducerea unor capabilități americane pentru NATO nu anulează angajamentul Statelor Unite față de apărarea Europei, dar schimbă calculul strategic european.

2. Analiza arată că cele mai sensibile zone sunt activele aeriene și maritime, inclusiv avioane de luptă, bombardiere strategice, tancuri de realimentare, distrugătoare și submarine.

3. Comentariul plasează mișcarea americană în contextul priorităților Statelor Unite în Indo-Pacific, Orientul Mijlociu și emisfera vestică.

4. RUSI consideră că europenii trebuie să folosească momentul pentru a transforma cheltuielile de apărare în capabilități concrete.

5. NATO ar trebui să planifice și să exerseze scenarii în care sprijinul american ar fi de 50%, 30% sau chiar zero pentru anumite capabilități.

6. Analiza avertizează că, pe măsură ce europenii reduc dependența de Washington, ar putea reduce și dependența de industria americană de apărare.

---

Comentariul RUSI descrie o succesiune de tensiuni transatlantice, inclusiv anunțuri privind retragerea unor trupe americane din Germania, incertitudini privind rotațiile de trupe în Polonia și presiuni mai largi asupra aliaților europeni pentru a prelua o parte mai mare din apărarea convențională a continentului.

Potrivit RUSI, discuția centrală nu privește doar trupele americane prezente în Europa, ci contribuția americană la NATO Force Model. Acest model stabilește forțele și activele pe care fiecare aliat le-ar pune la dispoziție în primele 10 zile, 30 de zile și 180 de zile ale unei crize sau ale unui conflict.

Analiza notează că reducerea anunțată de partea americană ar afecta mai ales capabilitățile de care Statele Unite ar putea avea nevoie în Indo-Pacific. Printre acestea se numără avioanele de luptă, bombardierele strategice, tancurile de realimentare aeriană, distrugătoarele și submarinele.

RUSI subliniază că schimbările nu se vor produce peste noapte și că Statele Unite nu au pus sub semnul întrebării angajamentul de apărare a Europei sau umbrela nucleară americană. Totuși, semnalul politic este important, deoarece arată că europenii trebuie să își asume mai mult din apărarea convențională.

---

Pentru RUSI, riscul imediat este ca semnalele de retragere americană să fie interpretate de Rusia ca o slăbire a descurajării NATO. În același timp, analiza susține că momentul poate oferi Europei o claritate mai mare asupra capabilităților care lipsesc și asupra domeniilor în care trebuie să investească urgent.

Comentariul recomandă ca NATO să ajusteze planurile de apărare și exercițiile colective pentru scenarii în care sprijinul american ar fi parțial sau absent în anumite domenii. O asemenea abordare ar obliga aliații europeni să identifice rapid lipsurile și să construiască soluții proprii.

RUSI notează că mai multe grupuri de state NATO lucrează deja la clustere de capabilități, inclusiv pentru submarine sau rachete cu rază lungă de acțiune. În același timp, aliații europeni încep să caute alternative industriale europene, inclusiv în domeniul sistemelor de avertizare timpurie sau al apărării antiaeriene.

În concluzie, analiza RUSI susține că reducerea unor capabilități americane pentru NATO poate accelera o schimbare deja inevitabilă: o Europă mai responsabilă pentru propria apărare, dar care trebuie să rămână conectată la NATO și la relația transatlantică.

Comisia Europeană a calificat prăbușirea unei drone în România drept o încălcare flagrantă și gravă a suveranității României și a spațiului aerian european, în briefingul de presă de la prânz din 1 iunie.

---

Pe scurt

1. Comisia spune că drona căzută în România este o încălcare gravă a suveranității României.

2. Incidentul este calificat și ca o încălcare a spațiului aerian european.

3. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene a transmis solidaritate deplină României.

4. Comisia leagă incidentul de nevoia de securitate și descurajare pe frontiera estică.

5. Bruxellesul spune că sprijinul pentru Ucraina și presiunea asupra Rusiei trebuie consolidate.

---

Pentru România, formularea Comisiei este importantă deoarece mută incidentul din registrul unui episod național în cel al securității europene. Dacă o dronă rusească ajunge pe teritoriul sau în spațiul aerian al unui stat membru, problema privește întreaga Uniune Europeană.

Comisia a spus că Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene a discutat cu ministrul român de externe pentru a transmite solidaritatea deplină a Uniunii Europene cu România și cu cetățenii români.

Incidentul este plasat de Bruxelles în contextul mai larg al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al riscurilor de securitate de pe frontiera estică. Comisia spune că Uniunea Europeană va continua să își întărească securitatea și capacitatea de descurajare, în special în est.

Mesajul european este și unul politic: presiunea asupra Rusiei trebuie crescută, sprijinul pentru Ucraina trebuie intensificat, iar statele membre trebuie să investească mai mult în pregătirea europeană de apărare.

---

Pentru publicul român, declarația Comisiei confirmă că incidentele de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu sunt tratate ca probleme locale. Ele intră în logica securității europene, a protecției spațiului aerian al Uniunii și a apărării flancului estic.

Comisia Europeană acuză Rusia că încearcă să afecteze economia Armeniei și să influențeze rezultatul alegerilor parlamentare, potrivit unei declarații făcute în briefingul de presă de la prânz din 1 iunie.

---

Pe scurt

1. Comisia spune că Armenia are dreptul să își aleagă propriul parcurs și propriii parteneri.

2. Rusia este acuzată că încearcă să afecteze economia Armeniei.

3. Comisia spune că Moscova urmărește să influențeze rezultatul alegerilor parlamentare.

4. Uniunea Europeană sprijină Armenia împotriva amenințărilor hibride și a manipulării informaționale.

5. Bruxellesul prezintă recentul summit UE, Armenia ca semnal al apropierii dintre cele două părți.

---

Mesajul Comisiei este important pentru că formulează direct presiunea rusă asupra Armeniei ca încercare de interferență politică și economică. Armenia este descrisă de Bruxelles ca stat suveran, democratic și independent, cu dreptul de a-și alege propriile parteneriate.

Comisia spune că sprijină reziliența democratică a Armeniei împotriva amenințărilor hibride, manipulării informaționale și interferențelor externe. Aceste riscuri sunt relevante mai ales în perioade electorale, când propaganda, presiunea economică și campaniile de intimidare pot afecta încrederea în instituțiile democratice.

Bruxellesul nu a oferit detalii despre instrumentele concrete folosite pentru sprijinirea Armeniei. A transmis însă că parteneriatul cu Erevanul este mai puternic ca oricând.

Comisia a amintit primul summit UE, Armenia, desfășurat recent cu participarea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a președintelui Consiliului European, António Costa. Pentru Bruxelles, acest format este un semnal politic privind apropierea dintre Uniunea Europeană și Armenia.

---

Pentru Uniunea Europeană, Armenia a devenit un dosar important al vecinătății estice. Miza nu este doar relația bilaterală cu Erevanul, ci și capacitatea statelor din regiune de a decide independent asupra orientării lor politice, economice și de securitate, fără presiune sau intimidare externă.

Ucraina ar putea primi în iunie 9,1 miliarde de euro din partea Uniunii Europene, în cadrul pachetului de asistență de 90 de miliarde de euro, a anunțat Comisia Europeană în briefingul de presă din 1 iunie.

---

Pe scurt

1. Plata pregătită de Comisia Europeană este de 9,1 miliarde de euro.

2. 5,9 miliarde de euro ar urma să fie folosite pentru apărare, în special pentru drone.

3. 3,2 miliarde de euro ar urma să fie folosite ca sprijin bugetar.

4. Comisia vrea ca plata să fie făcută în cursul lunii iunie, dacă sunt îndeplinite condițiile.

5. Achizițiile pentru apărare ar trebui făcute cu prioritate în Uniunea Europeană, în țările EFTA/SEE și în Ucraina.

---

Pentru Ucraina, cea mai importantă parte a anunțului este direcționarea a 5,9 miliarde de euro către apărare, în special către drone. În războiul declanșat de Rusia, dronele au devenit esențiale pentru recunoaștere, lovituri la distanță, apărare și protecția trupelor.

Restul de 3,2 miliarde de euro ar urma să fie folosit pentru sprijin bugetar. Această componentă este importantă pentru funcționarea statului ucrainean, plata serviciilor publice și menținerea capacității administrative în condiții de război.

Comisia a precizat că mai sunt necesari pași tehnici și procedurali înaintea plății. Bruxellesul trebuie să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile legate de prima tranșă din programul de asistență macrofinanciară.

O parte importantă a mecanismului privește și locul în care se vor face achizițiile militare. Comisia a spus că prioritatea este ca achizițiile să fie organizate în Uniunea Europeană, în țările EFTA/SEE și în Ucraina. Dacă acest lucru nu este posibil, pot fi cerute derogări.

Această regulă arată că sprijinul pentru Ucraina este legat și de consolidarea industriei europene de apărare. Banii europeni pot ajuta Kyivul să reziste agresiunii ruse, dar pot susține și producția de echipamente militare în Europa.

---

Pachetul de 90 de miliarde de euro face parte din sprijinul financiar prin care Uniunea Europeană încearcă să asigure continuitatea statului ucrainean și capacitatea sa de apărare. Noua plată, dacă va fi confirmată în iunie, ar muta o parte importantă a ajutorului european spre echipamente concrete, în special drone.

Uniunea Europeană a transmis Pakistanului că accesul preferențial la piața europeană prin schema GSP+ depinde de progrese concrete în aplicarea convențiilor internaționale privind buna guvernanță, protecția mediului, drepturile muncii și drepturile omului, a declarat Înaltul Reprezentant Kaja Kallas, după dialogul strategic UE, Pakistan de la Islamabad.

---

Pe scurt

1. Kaja Kallas a spus că Pakistanul este o putere regională majoră și un partener important pentru Uniunea Europeană.

2. Uniunea Europeană rămâne cea mai mare destinație pentru exporturile Pakistanului, peste China și Statele Unite la un loc, potrivit declarației Kajei Kallas.

3. Pakistanul este principalul beneficiar mondial al preferințelor comerciale europene GSP+.

4. Kallas a subliniat că GSP+ are condiții clare, inclusiv progrese în guvernanță, mediu, drepturile muncii și drepturile omului.

5. Uniunea Europeană vrea să aprofundeze cooperarea cu Pakistanul în climă, infrastructură digitală, energie curată, migrație, mobilitate și legături între cetățeni.

---

Pentru Uniunea Europeană, relația cu Pakistanul combină trei dosare sensibile: comerțul, stabilitatea regională și securitatea internațională. Kallas a spus că dialogul strategic a reconfirmat angajamentul comun pentru consolidarea relațiilor UE, Pakistan, într-un moment marcat de schimbări profunde în regiune și în lume.

Partea economică este centrală. În declarația sa, Kallas a spus că Uniunea Europeană este, „de departe”, cea mai mare destinație pentru exporturile Pakistanului și că această destinație este mai importantă decât China și Statele Unite la un loc. Ea a adăugat că Pakistanul este principalul beneficiar mondial al schemei GSP+, care oferă preferințe comerciale pentru accesul pe piața europeană.

Mesajul european a fost însă condiționat explicit. Kallas a spus că GSP+ are condiții clare și că accesul preferențial continuu la piața Uniunii Europene depinde de progresul în aplicarea convențiilor internaționale pe care se bazează schema. Ea a menționat buna guvernanță, protecția mediului și, în special, drepturile muncii și drepturile omului.

Această formulare plasează comerțul cu Pakistanul într-o logică europeană mai largă: accesul la piața UE nu este tratat doar ca instrument economic, ci și ca mecanism de presiune și cooperare pentru standarde sociale, de mediu și de guvernanță.

Kallas a indicat și domeniile în care parteneriatul se extinde dincolo de comerț. Uniunea Europeană și Pakistanul discută despre reziliență climatică, infrastructură digitală, energie curată, migrație și mobilitate. În plus, Înaltul Reprezentant a menționat legăturile directe între cetățeni și faptul că Pakistanul ocupă din nou primul loc la nivel global în clasamentul burselor Erasmus Mundus, pentru al cincilea an consecutiv.

Dialogul strategic a inclus și evoluțiile din Orientul Mijlociu. Kallas a spus că Pakistanul a fost principalul mediator între Statele Unite și Iran și că eforturile diplomatice ale Islamabadului au contribuit de mai multe ori la evitarea revenirii la un război deschis.

Potrivit Kajei Kallas, cu sprijinul Pakistanului există acum o deschidere diplomatică fragilă pentru prelungirea încetării focului și redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Ea a avertizat însă că orice înțelegere temporară între Statele Unite și Iran trebuie urmată de discuții mai profunde privind stocul nuclear al Teheranului și alte dosare critice.

Înaltul Reprezentant a spus că Uniunea Europeană este pregătită să contribuie la o soluție pașnică și sustenabilă. Ea a menționat pârghia economică a UE, expertiza nucleară acumulată, relațiile cu partenerii din Golf și contactele directe cu Iranul. Kallas a indicat un rol concret pentru UE în durabilitatea unui eventual acord, inclusiv prin operațiuni maritime, stimulente economice pentru stabilitate pe termen lung sau alte instrumente.

Relația Pakistanului cu Afganistanul a fost un alt punct sensibil. Kallas a spus că Pakistanul este blocat într-un conflict cu Afganistanul și că luptele din ultimele săptămâni au avut consecințe umanitare grave, cu riscul de a alimenta instabilitatea și radicalizarea.

Ea a reiterat apelul Uniunii Europene la reținere și dezescaladare. Kallas a spus că Pakistanul are dreptul să se apere pe sine și populația sa, în conformitate cu dreptul internațional, dar a adăugat că dialogul, nu loviturile aeriene, reprezintă cea mai bună cale de ieșire din această situație.

---

Dialogul strategic UE, Pakistan arată modul în care Uniunea Europeană folosește parteneriatele externe pentru a combina interese economice, standarde privind drepturile omului și obiective de securitate. Pentru Pakistan, accesul la piața europeană prin GSP+ rămâne o miză economică majoră. Pentru Uniunea Europeană, relația cu Islamabadul este relevantă atât pentru comerț și tranziție verde, cât și pentru crizele din Iran, Afganistan și regiunea Golfului.

Uniunea Europeană finanțează dezvoltarea unei arhitecturi comune de cloud care să conecteze infrastructuri de calcul de înaltă performanță, resurse cuantice, dispozitive edge și spații europene de date, într-un proiect menit să reducă fragmentarea digitală și să consolideze autonomia europeană în serviciile de calcul și date.

---

Pe scurt

1. Proiectul NOUS dezvoltă o arhitectură europeană de cloud federat, interoperabil și suveran.

2. Platforma urmărește conectarea calculului de înaltă performanță, a resurselor cuantice, a dispozitivelor edge și a guvernanței datelor.

3. Proiectul răspunde fragmentării actuale dintre infrastructurile cloud, edge și HPC din Europa.

4. Arhitectura NOUS a fost documentată și publicată într-o versiune open source.

5. Proiectul se încheie în decembrie 2026 și intră în etapa de consolidare, validare la scară largă și pregătire pentru exploatare comercială.

---

Pentru cercetători, companii și administrații publice, miza proiectului este accesul mai simplu la putere de calcul, stocare de date și infrastructuri digitale avansate. În prezent, multe infrastructuri europene de cloud, edge și calcul de înaltă performanță funcționează în medii separate, iar sistemele interoperabile, de încredere și suverane pentru date rămân insuficient dezvoltate.

Această fragmentare limitează capacitatea Europei de a procesa volume mari de date și de a transforma performanța științifică în servicii digitale competitive. Deși Europa a investit în calcul de înaltă performanță și dezvoltă spații de date în domenii precum mobilitatea, energia, gestionarea crizelor și calculul științific, lipsește încă o arhitectură comună care să conecteze aceste resurse.

Proiectul NOUS, finanțat de Uniunea Europeană, urmărește să creeze o arhitectură de cloud european federat, interoperabil și suveran. Platforma ar urma să integreze componente de calcul, inclusiv HPC și conectivitate cu resurse cuantice, componente edge pentru procesare distribuită și federată, precum și elemente de guvernanță, ciclu de viață și interoperabilitate a datelor.

Obiectivul este ca resursele de calcul și stocare să poată fi folosite mai eficient inclusiv de la nivelul dispozitivelor edge, adică mai aproape de locul unde sunt generate datele. Acest lucru poate fi important pentru aplicații industriale, cercetare, servicii publice, inteligență artificială, infrastructuri critice și sectoare care au nevoie de procesare rapidă, distribuită și sigură.

NOUS lucrează pe trei direcții principale. Prima este folosirea resurselor de calcul de înaltă performanță și a resurselor cuantice printr-o interfață integrată. A doua este dezvoltarea unui continuum cloud, edge și internetul obiectelor, care să aloce mai bine calculul și stocarea. A treia este conectarea cu spațiile europene de date aflate în dezvoltare.

Ricardo S. Alonso Rincón, director general al AIR Institute, organizația spaniolă care coordonează proiectul, spune că NOUS a obținut deja progrese arhitecturale, tehnice și de guvernanță în domenii precum arhitecturile distribuite, învățarea federată și integrarea hibridă HPC, quantum.

Proiectul a stabilit un cadru de conectivitate între NOUS și infrastructurile europene de calcul de înaltă performanță. Au fost validate inițial fluxuri de lucru care folosesc resurse HPC, iar componentele pentru procesare distribuită și învățare federată pe traseul edge, fog, cloud au fost specificate și implementate.

NOUS a integrat și un concept bazat pe blockchain la nivel arhitectural, pentru trasabilitate și guvernanța ciclului de viață al datelor, completat de analiză juridică și de reglementare. Arhitectura de referință a proiectului a fost documentată și publicată într-o versiune open source, reunind componentele de calcul, edge și date.

Pentru instituțiile de cercetare, proiectul ar putea îmbunătăți accesul la infrastructuri avansate de calcul și ar putea sprijini inovarea interdisciplinară în mai multe spații de date. Pentru industrie și IMM-uri, NOUS urmărește să reducă barierele de acces la analiză avansată și calcul distribuit, creând oportunități de afaceri și întărind competitivitatea.

Din perspectivă publică, proiectul poate ajuta la clarificarea unor întrebări juridice și de guvernanță legate de blockchain, cloud, edge computing și partajarea datelor. CORDIS indică și legătura cu implementarea legislației europene privind datele și cu dezvoltarea unor infrastructuri AI de încredere, orientate spre protecția vieții private și centrate pe oameni.

NOUS se va încheia în decembrie 2026. Etapa următoare se concentrează pe consolidare, validare la scară largă, evaluare, planificarea exploatării și strategii de comercializare. Proiectul pregătește, de asemenea, o foaie de parcurs și ghiduri pentru ecosistemul HPC și pentru alți actori europeni relevanți.

---

Proiectul este important deoarece autonomia digitală europeană nu depinde doar de reguli, ci și de infrastructură. Fără capacitate proprie de calcul, guvernanță a datelor și arhitecturi interoperabile, Europa riscă să rămână dependentă de platforme și servicii controlate din afara Uniunii. NOUS încearcă să răspundă acestei probleme printr-o platformă comună, deschisă și reutilizabilă, care combină arhitectura tehnică, conformitatea juridică, guvernanța, interoperabilitatea și validarea în condiții reale.

Regiunea Mării Baltice are nevoie de o coordonare mai clară între formatele existente de cooperare pentru a răspunde amenințărilor hibride, protecției infrastructurii critice, flotei din umbră, migrației instrumentalizate și riscurilor de securitate generate de Rusia, potrivit unui nou raport publicat de Centrul pentru Studii Estice din Varșovia (OSW).

Raportul analizează arhitectura de securitate care s-a dezvoltat în regiune după invazia rusă a Ucrainei și după aderarea Finlandei și Suediei la NATO, concluzionând că principala provocare nu este lipsa cooperării, ci suprapunerea numeroaselor formate existente și dificultatea coordonării acestora.

---

Pe scurt

1. NATO rămâne principalul garant al securității în regiunea Mării Baltice, potrivit raportului OSW.

2. Aderarea Finlandei și Suediei la NATO a modificat fundamental echilibrul strategic din nordul Europei.

3. Infrastructura critică submarină, cablurile de comunicații, conductele energetice și rutele maritime au devenit priorități de securitate regională.

4. Raportul avertizează asupra riscurilor generate de flota din umbră utilizată pentru transportul petrolului rusesc și de amenințările hibride asociate.

5. OSW propune consolidarea rolului Council of the Baltic Sea States ca platformă de coordonare practică pentru reziliență și securitate civilă.

6. Think tank-ul recomandă utilizarea mai eficientă a structurilor existente, în locul creării unor noi organizații regionale.

---

Potrivit raportului, extinderea NATO către nordul Europei a schimbat profund mediul strategic al regiunii. Odată cu aderarea Finlandei și Suediei, toate statele riverane Mării Baltice, cu excepția Rusiei, sunt acum membre ale Alianței Nord-Atlantice.

Autorii arată că această evoluție oferă NATO o libertate de acțiune semnificativ mai mare în planificarea și apărarea regiunii. În paralel, incidentele recente care au afectat cabluri submarine și alte infrastructuri critice au evidențiat vulnerabilitățile existente în spațiul baltic.

Raportul acordă o atenție deosebită protecției infrastructurii submarine. Cablurile de telecomunicații și interconectoarele energetice reprezintă elemente esențiale pentru funcționarea economiilor și a sistemelor de securitate europene, iar deteriorarea lor poate avea efecte semnificative asupra conectivității și rezilienței regionale.

OSW evidențiază și problema așa-numitei „shadow fleet”, flota de nave utilizată pentru a facilita exporturile rusești de petrol și produse energetice în pofida sancțiunilor occidentale. Potrivit raportului, activitatea acestor nave ridică provocări suplimentare pentru siguranța maritimă, monitorizarea traficului și aplicarea măsurilor restrictive.

În evaluarea think tank-ului polonez, regiunea beneficiază deja de o multitudine de formate de cooperare. Acestea includ NATO, Uniunea Europeană, Nordic-Baltic Eight (NB8), Nordic-Baltic Six (NB6), Bucharest Nine (B9), Eastern Flank Group și Council of the Baltic Sea States (CBSS).

Raportul susține că multiplicarea structurilor nu reprezintă neapărat un avantaj dacă nu este însoțită de o distribuție clară a responsabilităților și de mecanisme eficiente de coordonare. Din acest motiv, autorii recomandă consolidarea cooperării în cadrul platformelor existente.

---

Un rol central în această abordare este atribuit Council of the Baltic Sea States. Potrivit OSW, această organizație este singurul forum politic regional care reunește toate statele baltice și Uniunea Europeană într-un cadru permanent de dialog.

Think tank-ul consideră că CBSS ar putea deveni o platformă mai activă pentru coordonarea măsurilor privind reziliența, protecția infrastructurii critice, răspunsul la incidente maritime, apărarea civilă și combaterea amenințărilor hibride.

Raportul propune inclusiv organizarea unor reuniuni periodice dedicate securității regionale, o cooperare mai strânsă între autoritățile responsabile de protecția infrastructurii critice și exerciții comune de răspuns la situații de criză.

Autorii avertizează însă că dezvoltarea cooperării regionale nu trebuie interpretată ca o alternativă la NATO. În opinia lor, apărarea colectivă rămâne responsabilitatea Alianței, în timp ce structurile regionale trebuie să completeze acest cadru prin măsuri de reziliență, coordonare și răspuns civil.

În concluzie, raportul OSW susține că regiunea Mării Baltice dispune deja de majoritatea instrumentelor necesare pentru a răspunde noilor provocări de securitate. Miza principală nu este construirea unor noi instituții, ci folosirea mai eficientă a celor existente și transformarea cooperării regionale într-un mecanism mai rapid și mai coerent de reacție la amenințările militare și hibride.

Aproape jumătate dintre întreprinderile mici și mijlocii din Uniunea Europeană au dificultăți în găsirea lucrătorilor cu competențele potrivite, potrivit unui nou Eurobarometru prezentat de Comisia Europeană.

Sondajul arată că recrutarea din afara UE rămâne limitată, chiar dacă lipsa de personal calificat afectează competitivitatea companiilor europene. Doar una din șapte întreprinderi mici și mijlocii a încercat să angajeze lucrători din țări terțe în ultimii doi ani.

---

Pe scurt

1. 46% dintre IMM-urile europene spun că au dificultăți în găsirea lucrătorilor cu competențele potrivite.

2. Doar 14% dintre IMM-uri au încercat să recruteze lucrători din afara Uniunii Europene în ultimii doi ani.

3. Dintre companiile care au recrutat cetățeni din țări terțe, 54% au descris procesul ca dificil.

4. Cele mai frecvente obstacole sunt procedurile administrative și de imigrație, lipsa candidaților potriviți și barierele lingvistice.

5. Comisia Europeană leagă rezultatele sondajului de viitorul EU Talent Pool, prima platformă europeană pentru recrutare internațională în ocupații cu deficit de forță de muncă.

---

Principala barieră menționată de companii este complexitatea procedurilor administrative și de imigrație, invocată de 31% dintre respondenți. Urmează dificultatea de a găsi candidați potriviți, menționată de 25% dintre companii, și barierele lingvistice, indicate de 24%.

Datele arată că cele mai multe companii gestionează direct recrutarea lucrătorilor din afara UE. Comisia notează că nivelul de cunoaștere a sprijinului public disponibil pentru recrutare internațională este redus, în timp ce folosirea agențiilor private de recrutare este semnificativ mai ridicată în cazul angajărilor internaționale.

Companiile consultate indică și ce tipuri de sprijin ar face recrutarea din afara UE mai accesibilă. 31% cer sprijin financiar, 25% vor informații și ghidare, 23% cer ajutor pentru găsirea candidaților, 20% menționează sprijin pentru integrarea la locul de muncă, iar 18% indică sprijin pentru imigrație și relocare.

Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, a spus că IMM-urile sunt esențiale pentru economia europeană și reprezintă aproximativ 99% dintre întreprinderi.

„IMM-urile sunt vitale pentru economia UE, reprezentând aproximativ 99% dintre întreprinderi. Ele trebuie să găsească oameni cu competențele potrivite pentru a stimula competitivitatea UE. Prin oferirea informațiilor și canalelor de sprijin potrivite pentru IMM-uri, putem facilita angajarea lucrătorilor străini calificați pentru a reduce deficitul de forță de muncă și competențe din UE”, a spus Mînzatu.

Ea a adăugat că viitorul EU Talent Pool ar urma să ajute la corelarea locurilor de muncă vacante din ocupații cu deficit de personal cu lucrători calificați din afara Uniunii Europene.

Magnus Brunner, comisarul pentru afaceri interne și migrație, a spus că datele arată nevoia de a ajuta companiile să atragă talente.

„46% dintre IMM-urile europene au dificultăți în găsirea personalului. Mai mult de jumătate consideră dificilă recrutarea din afara UE. Acest lucru arată clar că trebuie să ne ajutăm companiile să atragă talente”, a spus Brunner.

Comisarul a legat rezultatele sondajului de strategia UE privind vizele, despre care a spus că urmărește facilitarea recrutării internaționale prin digitalizare, reducerea birocrației și tranziții mai simple de la studii la muncă sau antreprenoriat.

---

EU Talent Pool este prezentat de Comisie ca prima platformă la nivelul Uniunii pentru recrutare internațională. Obiectivul său este să conecteze locurile de muncă vacante din ocupații cu deficit de personal cu lucrători din afara UE.

Rezultatele Eurobarometrului sunt legate de două direcții politice mai largi ale Comisiei: Strategia UE privind vizele și Strategia privind managementul european al azilului și migrației. Ambele documente subliniază nevoia de a simplifica și accelera procesele prin care Europa poate atrage competențele de care are nevoie, inclusiv prin recunoașterea calificărilor și aptitudinilor.

Comisia menționează și parteneriatele pentru talente cu țări terțe. Un exemplu recent este memorandumul de înțelegere cu India, care include deschiderea unor căi pentru atragerea de studenți, cercetători și lucrători către Europa. Primul rezultat anunțat este un birou-pilot European Legal Gateway Office, conceput ca punct unic de informare și sprijin pentru mobilitatea studenților, cercetătorilor și lucrătorilor din sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor.

Pentru economia europeană, datele arată o tensiune structurală: companiile au nevoie de competențe pentru a rămâne competitive, dar mecanismele de recrutare internațională sunt încă greu de folosit pentru multe IMM-uri. Pentru lucrătorii din afara UE, miza este dacă viitoarele instrumente europene vor transforma accesul la piața muncii într-un proces mai clar, mai rapid și mai previzibil.

Comisia Europeană a prezentat luni o foaie de parcurs pentru eliminarea treptată a testării pe animale în evaluările de siguranță chimică, un plan care urmărește înlocuirea graduală a acestor metode cu abordări inovatoare fără animale, fără reducerea nivelului de protecție pentru sănătatea oamenilor, sănătatea animalelor și mediu.

Inițiativa consolidează cadrul REACH, legislația centrală a Uniunii Europene privind substanțele chimice, și face parte din Planul de acțiune pentru substanțe chimice prezentat de Comisie în iulie 2025. Foaia de parcurs include 22 de acțiuni, structurate în trei piloni, și prevede înlocuirea treptată a testării pe animale în 15 domenii, inclusiv substanțe chimice industriale și de consum, pesticide, biocide, medicamente și aditivi pentru alimente și furaje.

---

Pe scurt

1. Comisia Europeană a prezentat o foaie de parcurs pentru reducerea testării pe animale în evaluările de siguranță chimică.

2. Planul include 22 de acțiuni, organizate în trei piloni.

3. Tranziția vizează 15 domenii, inclusiv substanțe chimice industriale, produse de consum, pesticide, biocide, medicamente și aditivi alimentari.

4. Comisia spune că noile metode pot fi mai rapide, mai eficiente ca preț și mai favorabile inovării pentru industrie.

5. Executivul european va începe implementarea imediat și va organiza în 2029 o conferință la nivel înalt pentru evaluarea progreselor.

---

Primul pilon al foii de parcurs urmărește accelerarea dezvoltării și adoptării abordărilor fără animale. Acesta include peste 30 de recomandări specifice pentru înlocuirea, reducerea sau rafinarea testării pe animale în evaluările privind siguranța pentru sănătatea umană și mediu.

Al doilea pilon vizează menținerea Europei în avangarda cercetării și inovării. Comisia propune sprijinirea unui ecosistem larg de cercetare și inovare de afaceri pentru dezvoltarea metodelor fără animale, inclusiv prin folosirea inteligenței artificiale și a seturilor mari de date în dezvoltarea metodologiilor de testare.

Al treilea pilon privește cooperarea în Europa și la nivel internațional. Comisia vrea să creeze un cadru de implementare cu statele membre, agențiile UE și actorii relevanți, dar și să intensifice colaborarea cu autoritățile de reglementare din afara Uniunii.

Vicepreședintele executiv Stéphane Séjourné a spus că publicarea foii de parcurs este „un pas esențial” pentru modernizarea evaluărilor de siguranță chimică și pentru consolidarea rolului Europei în inovare. Potrivit lui, eliminarea treptată a testării pe animale înseamnă atât standarde etice mai ridicate, cât și competitivitate prin tehnologii alternative avansate.

Comisara pentru mediu, reziliență în domeniul apei și economie circulară competitivă, Jessika Roswall, a spus că este „o zi bună pentru animale” și că Europa face pași concreți după decenii de testare pe animale. Ea a descris tranziția ca pe un câștig pentru animale, mediu și companii.

---

Foaia de parcurs vine după Inițiativa cetățenească europeană „Save Cruelty-Free Cosmetics, Commit to a Europe Without Animal Testing”. În 2023, ca răspuns la această inițiativă, Comisia s-a angajat să elaboreze o foaie de parcurs cuprinzătoare pentru eliminarea treptată a testării pe animale în evaluările de siguranță chimică.

Evaluările de siguranță chimică sunt folosite pentru a verifica dacă produsele introduse pe piață sunt sigure, dar Comisia recunoaște că acestea se bazează încă în mare măsură pe testarea pe animale. Noile metode alternative permit o trecere graduală spre soluții care pot fi mai rapide, mai puțin costisitoare și mai favorabile inovării industriale.

Comisia va începe imediat implementarea foii de parcurs, în cooperare cu statele membre, agențiile UE și actorii implicați. Până în 2029, executivul european va organiza o conferință la nivel înalt pentru evaluarea progreselor, cu accent pe utilizarea mai largă a metodelor fără animale în legislația relevantă a Uniunii, inclusiv în REACH.