Uniunea Europeană a început o nouă misiune civilă în Armenia pentru a ajuta instituțiile țării să identifice și să gestioneze atacurile cibernetice, campaniile de manipulare a informației și fluxurile financiare ilicite. Misiunea va avea un mandat inițial de doi ani și va fi condusă de diplomatul român Cosmin George Dinescu.

Noua structură, denumită Misiunea de Parteneriat a Uniunii Europene în Armenia, începe activitatea după ce guvernul armean a solicitat în decembrie 2025 trimiterea unei misiuni civile europene. Consiliul UE a aprobat oficial crearea acesteia la 21 aprilie 2026.

Misiunea va ajuta instituțiile armene să își coordoneze răspunsul la amenințări care nu iau forma unui atac militar convențional. Amenințările hibride pot combina atacuri asupra sistemelor informatice, campanii de dezinformare, presiuni economice, finanțări ascunse și alte acțiuni prin care un actor încearcă să influențeze sau să destabilizeze o țară fără o confruntare armată directă.

În domeniul cibernetic, experții europeni vor oferi sprijin pentru prevenirea, detectarea și gestionarea incidentelor care afectează rețelele și instituțiile publice. Comunicatul Consiliului nu precizează ce instituții armene vor primi asistență, câți experți vor fi detașați sau ce sisteme informatice vor fi vizate.

O altă componentă privește manipularea informațiilor și ingerințele externe, cunoscute în terminologia UE prin abrevierea FIMI. Acestea pot include campanii coordonate, conturi false, distribuirea deliberată a unor informații înșelătoare sau operațiuni menite să afecteze încrederea în instituții și procese democratice.

Misiunea va lucra și în domeniul fluxurilor financiare ilicite. Acestea pot include transferuri ascunse, circuite financiare folosite pentru influență politică, finanțarea unor rețele sau activități de destabilizare și operațiuni concepute pentru evitarea controalelor instituțiilor statului.

Sprijinul european va include consultanță strategică pentru autorități, expertiză specializată și dezvoltarea capacității instituționale. Scopul este ca instituțiile armene să poată lucra împreună, nu separat, atunci când o amenințare afectează simultan securitatea cibernetică, finanțele, comunicarea publică și administrația.

Misiunea va oferi și consiliere operațională practică și va crea o unitate pentru proiecte. Aceasta va putea pune în aplicare acțiuni punctuale prevăzute de mandat, în cooperare cu parteneri internaționali. Consiliul nu a publicat încă lista acestor proiecte.

Caracterul neexecutiv al misiunii înseamnă că personalul european nu va conduce anchete, nu va comanda structurile armene de securitate și nu va adopta măsuri în numele guvernului. Deciziile și aplicarea lor rămân în responsabilitatea autorităților din Armenia.

Misiunea a fost solicitată de guvernul armean. Ministrul de externe al Armeniei a trimis invitația oficială către șefa diplomației europene la 12 decembrie 2025, la zece zile după adoptarea unei noi agende strategice pentru relațiile dintre UE și Armenia.

Agenda convenită în decembrie extinde cooperarea în mai multe domenii, inclusiv securitate și apărare. Combaterea amenințărilor hibride, a manipulării informațiilor și a ingerințelor externe este una dintre prioritățile acesteia.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a legat lansarea misiunii de sprijinul acordat Armeniei în fața presiunilor externe. „Experții UE vor sprijini autoritățile armene în gestionarea amenințărilor cibernetice și a dezinformării și în combaterea fluxurilor financiare ilicite”, a declarat Kallas.

Misiunea va fi formată în principal din specialiști detașați de statele membre ale UE. Mandatul inițial este de doi ani, după care statele membre vor putea decide dacă îl prelungesc, modifică sau încheie.

Conducerea a fost încredințată diplomatului român Cosmin George Dinescu, numit la 11 iunie. El a fost anterior primul șef al Misiunii de Parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova, creată pentru sprijinirea instituțiilor moldovene în fața unor amenințări similare.

Noua misiune nu trebuie confundată cu Misiunea Uniunii Europene în Armenia, cunoscută ca EUMA și desfășurată din 2023. EUMA observă și raportează situația de pe teren, contribuie la securitatea populației și urmărește consolidarea încrederii în zonele în care operează.

Misiunea lansată acum va lucra în interiorul instituțiilor, prin consultanță și dezvoltarea capacității administrative. Cele două structuri au mandate, personal și activități diferite, chiar dacă ambele fac parte din politica de securitate și apărare a Uniunii Europene.

Prin această nouă misiune, Armenia devine una dintre țările în care UE oferă simultan monitorizare pe teren și sprijin instituțional pentru combaterea presiunilor hibride. Mandatul publicat nu include atribuții militare și nici garanții de securitate pentru Armenia.

Uniunea Europeană va finanța un sistem de apărare aeriană cu rază medie pentru Republica Moldova, printr-o măsură de asistență de 120 de milioane de euro adoptată de Consiliul UE în cadrul European Peace Facility. Sprijinul este destinat Forțelor Armate ale Republicii Moldova și completează ajutoarele anterioare pentru supraveghere aeriană și apărare aeriană.

Măsura adoptată de Consiliu marchează o nouă etapă în sprijinul de securitate acordat Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Finanțarea de 120 de milioane de euro va merge către un sistem de apărare aeriană cu rază medie, într-un context în care Chișinăul își întărește capacitatea de apărare și protecție a civililor.

Consiliul precizează că sprijinul este acordat pentru Forțele Armate ale Republicii Moldova. Obiectivul este creșterea eficienței operaționale a armatei moldovene, astfel încât aceasta să poată proteja mai bine populația civilă.

Sprijinul nu pornește de la zero. Noua măsură completează asistența acordată anterior prin European Peace Facility pentru supraveghere aeriană și apărare aeriană. Prin urmare, UE construiește treptat un pachet mai larg de sprijin pentru capacitățile aeriene defensive ale Moldovei.

Valoarea totală a sprijinului acordat Republicii Moldova prin European Peace Facility ajunge la 317 milioane de euro. Această sumă include măsurile adoptate anterior și noua finanțare pentru sistemul de apărare aeriană cu rază medie.

European Peace Facility a fost creat în martie 2021 pentru finanțarea acțiunilor din politica externă și de securitate comună a UE în domeniile militar și al apărării. Instrumentul permite Uniunii să finanțeze măsuri care previn conflicte, susțin pacea și întăresc securitatea și stabilitatea internațională.

Prin acest instrument, UE poate sprijini capacitățile militare și de apărare ale unor state terțe, organizații regionale sau organizații internaționale. În cazul Republicii Moldova, finanțarea este folosită pentru întărirea apărării aeriene, un domeniu direct legat de protecția teritoriului și a populației.

Pentru Moldova, apărarea aeriană are o importanță specială în contextul regional de securitate. Țara se află la frontiera estică a spațiului european și în vecinătatea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. O capacitate mai bună de supraveghere și apărare aeriană reduce vulnerabilitatea în fața incidentelor, presiunilor sau amenințărilor care pot afecta spațiul aerian.

Pentru UE, sprijinul acordat Moldovei arată folosirea European Peace Facility nu doar pentru răspuns la crize, ci și pentru întărirea preventivă a capacităților de apărare ale partenerilor aflați într-un mediu de securitate dificil.

---

Consiliul UE a adoptat măsura de asistență pentru Republica Moldova la 13 iulie 2026. Finanțarea este acordată prin European Peace Facility și vizează apărarea aeriană a Forțelor Armate ale Republicii Moldova.

Reducerea impactului asupra climei, alimentația mai sănătoasă, diversificarea proteinelor și capacitatea de a menține producția și aprovizionarea în perioade de criză sunt principalele direcții propuse pentru viitoarea agendă europeană de cercetare și inovare în domeniul alimentar. Comisia Europeană a publicat rezultatele consultării care va contribui la elaborarea Food 2040, succesorul actualului cadru Food 2030.

Comisia Europeană pregătește o nouă agendă pentru cercetarea și inovarea alimentară, menită să orienteze modul în care Uniunea susține dezvoltarea unor soluții pentru agricultură, procesare, distribuție, alimentație și gestionarea resurselor.

Documentul publicat sub titlul „Building Food 2040” sintetizează opiniile culese într-o consultare la nivelul UE. La aceasta au participat universități și institute de cercetare, organizații agricole, companii, autorități publice, organizații neguvernamentale, reprezentanți ai societății civile și cetățeni.

Food 2040 nu se limitează la producția agricolă. Comisia folosește noțiunea de „sistem alimentar” pentru întregul traseu al hranei: producția materiilor prime, procesarea, transportul, vânzarea, consumul și gestionarea pierderilor și deșeurilor.

Participanții susțin abordarea introdusă prin Food 2030, care tratează împreună sănătatea, mediul, clima, economia și comunitățile. Ei cer însă ca viitoarea agendă să explice mai precis cum vor trece rezultatele cercetării din proiecte și laboratoare către utilizarea efectivă.

Această cerere privește atât politicile publice, cât și activitatea fermierilor și companiilor. Consultarea indică nevoia unor trasee de implementare mai clare, a unor rezultate măsurabile și a unor mecanisme prin care soluțiile dezvoltate să poată fi extinse dincolo de proiectele-pilot.

Reducerea impactului asupra mediului și climei apare printre prioritățile principale. Aceasta poate viza diferite componente ale sistemului alimentar, precum folosirea energiei și apei, emisiile asociate producției și transportului, pierderile alimentare și utilizarea materiilor prime. Raportul de sinteză nu stabilește însă tehnologii obligatorii sau ținte numerice.

O altă direcție este susținerea unor obiceiuri alimentare mai sănătoase. Food 2040 ar urma să includă cercetări și soluții care conectează producția alimentară cu sănătatea populației, fără ca documentul publicat să propună reguli concrete privind dieta sau comercializarea anumitor produse.

Diversificarea proteinelor este menționată separat. Domeniul poate include cercetarea unor surse diferite de proteine și dezvoltarea capacității europene de producție și procesare. Documentul nu indică preferințe pentru o tehnologie sau categorie specifică de produse.

Participanții cer și o reziliență mai mare a sistemului alimentar, adică o capacitate mai bună de a continua să producă și să aprovizioneze populația în timpul crizelor. Pregătirea pentru perturbări, autonomia strategică și reducerea dependențelor sunt incluse între temele recomandate pentru noua agendă.

Lanțurile scurte de aprovizionare reprezintă o altă prioritate. Acestea presupun reducerea numărului de intermediari sau a distanței dintre producător și consumator și pot include piețe locale, cooperare regională și alte forme de distribuție apropiate de locul de producție.

Raportul recomandă și avansarea economiei circulare și a eficienței resurselor. În sistemul alimentar, această abordare urmărește folosirea mai completă a materiilor prime, reducerea pierderilor și reutilizarea resurselor care pot fi reintegrate în procesele de producție.

Una dintre problemele indicate este extinderea insuficientă a inovațiilor alimentare. O soluție testată într-un proiect de cercetare sau într-o companie mică nu ajunge automat să fie folosită pe scară largă. Participanții cer condiții mai bune pentru dezvoltare, demonstrare, investiții și introducerea soluțiilor pe piață.

Food 2040 va continua actuala politică Food 2030, prin care Comisia susține cercetarea și inovarea pentru sisteme alimentare sustenabile, sănătoase și incluzive. Food 2030 promovează colaborarea dintre cercetători, fermieri, industrie, autorități și societatea civilă, în locul tratării separate a fiecărei etape a producției alimentare.

Raportul publicat la 13 iulie reprezintă o contribuție la pregătirea noii agende. Comisia nu a precizat în acest document când va fi adoptată forma finală a Food 2040, ce buget va avea sau prin ce programe vor fi finanțate prioritățile identificate.

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene Teresa Ribera a cerut marilor puteri maritime, inclusiv Uniunii Europene și Chinei, să finalizeze în decembrie acordul internațional pentru reducerea emisiilor produse de nave, după ce adoptarea cadrului a fost deja amânată o dată.

Transportul maritim leagă principalele centre comerciale ale lumii, dar produce aproape 3% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Reducerea acestor emisii depinde de înlocuirea treptată a combustibililor convenționali, construirea unor nave mai eficiente și dezvoltarea infrastructurii necesare în porturi.

Într-un discurs susținut la masa rotundă la nivel înalt privind decarbonizarea sectorului maritim, Teresa Ribera a cerut statelor să încheie negocierile purtate în cadrul Organizației Maritime Internaționale, agenția ONU care stabilește regulile globale pentru transportul naval.

Organizația a adoptat în 2023 o strategie pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de nave. În 2025, Comitetul pentru protecția mediului marin a aprobat un cadru pentru atingerea neutralității climatice, bazat pe un standard global pentru combustibili și pe un mecanism care stabilește un cost pentru emisii.

„Adevăratul test este aplicarea, nu declarațiile, iar timpul nostru se termină”, a spus Ribera. Ea a cerut părților să rezolve punctele rămase în grupul de lucru creat pentru negocieri și să ajungă la un acord în decembrie.

Cadrul a fost deja amânat o dată. Ribera a atribuit întârzierea presiunilor exercitate de un număr redus de state care se opun schimbării, fără să le nominalizeze în discurs. Ea a recunoscut însă că unele guverne au ridicat probleme privind aplicarea regulilor și distribuirea costurilor.

Mai multe state africane și alte economii în curs de dezvoltare au cerut ca acordul să conțină o componentă economică mai puternică. Ribera a spus că aceste preocupări trebuie incluse în negocieri și că tranziția trebuie să ofere un tratament echitabil economiilor în curs de dezvoltare.

„Ceea ce nu ne putem permite este o nouă amânare”, a declarat vicepreședinta executivă a Comisiei. Ea a cerut implicarea celor mai mari puteri maritime, inclusiv a Chinei și a Uniunii Europene, în finalizarea acordului.

China are o poziție centrală în aceste negocieri datorită rolului său în comerțul maritim și construcția de nave. Ribera a salutat sprijinul exprimat de Beijing pentru strategia Organizației Maritime Internaționale din 2023, dar a cerut cooperare pentru transformarea obiectivelor în reguli aplicabile.

Aproximativ 80% din comerțul dintre Uniunea Europeană și China se desfășoară pe mare. Navele transportă și aproape 30% din mărfurile comercializate între statele Uniunii Europene.

UE a început deja să aplice propriile reguli. Transportul maritim a fost inclus în sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, prin care companiile trebuie să plătească pentru o parte din carbonul eliberat. Regulamentul FuelEU Maritime, aplicabil din 2025, obligă operatorii să reducă treptat intensitatea emisiilor combustibililor folosiți la bord.

Comisia sprijină și investițiile în nave cu emisii mai reduse, combustibili alternativi, baterii, noi sisteme de propulsie și alimentarea navelor cu electricitate de la țărm în timpul staționării în port. Ribera a spus că șantierele navale și producătorii europeni de echipamente trebuie să participe direct la această transformare.

UE dezvoltă prin programul Global Gateway și un coridor maritim între portul spaniol Algeciras și Canalul Panama. Proiectul este destinat testării noilor combustibili și infrastructuri pe o rută comercială reală. Ribera a declarat că Uniunea ar putea construi proiecte similare împreună cu porturi și operatori din China.

Vicepreședinta Comisiei a insistat și asupra efectelor sociale ale tranziției. Noile reguli și tehnologii trebuie să protejeze locurile de muncă din transportul naval, șantiere, porturi, pescuit și comunitățile de coastă, a spus ea.

Negocierile internaționale urmează să continue înaintea reuniunii din decembrie. Ribera a cerut statelor să soluționeze până atunci disputele privind aplicarea și echitatea cadrului, astfel încât Organizația Maritimă Internațională să poată adopta un sistem comun pentru întreaga industrie.

Polonia își schimbă treptat politicile pentru persoanele strămutate din Ucraina, pentru lucrătorii migranți și pentru integrarea copiilor cu experiență de migrație sau refugiu în școli. Materialul publicat de Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne a Comisiei Europene arată o combinație de măsuri: sprijinul special pentru ucraineni este redus în unele zone, dar șederea legală este prelungită, iar piața muncii rămâne puternic dependentă de lucrătorii din afara UE.

Una dintre cele mai vizibile schimbări privește sprijinul pentru persoanele strămutate din Ucraina. Polonia prelungește șederea legală pentru persoanele aflate sub protecție temporară, prin statutul PESEL UKR, până la 4 martie 2027. Sunt prelungite și anumite vize și documente de ședere.

Accesul la piața muncii prin procedura simplificată de notificare a angajatorului va continua. Pentru unele grupuri vor exista aranjamente tranzitorii până la 4 martie 2029. În practică, această procedură permite angajatorilor să angajeze mai ușor persoane eligibile, fără toate etapele administrative ale procedurilor obișnuite.

În același timp, alte măsuri vor fi reduse. Sprijinul educațional pentru copii, inclusiv cursuri de limbă, transport și ajutor suplimentar în școli, se va încheia până la finalul anului școlar 2025/2026. Accesul gratuit la servicii medicale va fi restricționat pentru mulți beneficiari care nu lucrează, cu excepții pentru unele grupuri vulnerabile.

Potrivit Polish Migration Forum, restrângerea accesului la sănătate a afectat în special persoane în vârstă, bolnavi cronici și pacienți care urmează tratamente vitale. Această schimbare arată că trecerea de la ajutor de urgență la politici obișnuite de integrare poate lăsa unele categorii vulnerabile fără protecția de care depind.

Costul sprijinului acordat de Polonia în 2025 a fost ridicat. Potrivit unui raport al Bank Gospodarstwa Krajowego citat în material, Polonia a cheltuit peste 8 miliarde de zloți, aproximativ 1,9 miliarde de euro, din Fondul de Asistență pentru persoanele strămutate din Ucraina. Cea mai mare parte a banilor a venit din bugetul statului polonez.

Educația copiilor a reprezentat cea mai mare categorie de cheltuieli. Autoritățile locale au primit 3,3 miliarde de zloți pentru activități educaționale suplimentare, iar 25 de milioane de zloți au mers către burse, alocații și materiale educaționale pentru elevii din Ucraina. Peste 2,4 miliarde de zloți au acoperit beneficii familiale și alte forme de sprijin financiar pentru creșterea copiilor. Alte 763,5 milioane de zloți au fost alocate pentru servicii medicale și medicamente, iar aproape 75,7 milioane pentru beneficii de asistență socială.

Sprijinul public pentru primirea persoanelor strămutate din Ucraina este însă mult mai fragil decât la începutul războiului. Un sondaj CBOS realizat între 27 noiembrie și 8 decembrie 2025, pe un eșantion reprezentativ de 948 de respondenți, arată că 48% dintre polonezi cred că țara ar trebui să primească persoane strămutate din Ucraina, iar 46% se opun.

Acesta este cel mai scăzut nivel de sprijin din cei 10 ani în care CBOS a urmărit atitudinile pe această temă, începând după anexarea Crimeei de către Federația Rusă. Sprijinul este mai ridicat în orașele mari, printre persoanele cu studii superioare și printre cei cu venituri mai mari.

Educația copiilor migranți și refugiați este un alt dosar important. O nouă publicație a unui institut național de cercetare din Polonia conține recomandări pentru autorități centrale, autorități regionale de educație și școli privind integrarea copiilor cu experiență de migrație sau refugiu în sistemul educațional polonez.

Recomandările acoperă nouă zone de integrare, inclusiv sprijin pentru copiii care au trecut prin stres sau traumă, cooperarea cu părinții, condiții de lucru incluzive, rezolvarea conflictelor în contexte cultural diverse și violența între elevi.

Raportul indică mai multe măsuri esențiale: angajarea de asistenți interculturali, formarea profesorilor care lucrează cu elevi migranți, inclusiv pentru abordarea traumelor la copiii refugiați, sprijin pentru profesorii din medii interculturale și asistență psihologică mai largă pentru copiii migranți în limbile lor materne.

Integrarea nu se limitează la școli. O publicație a Fundacja Ocalenie oferă ghiduri practice pentru găzduirea refugiaților în locuințe private, de la pregătire și mutare până la plecare. Ghidul insistă pe stabilirea așteptărilor, prevenirea conflictelor și sprijin profesional pentru gazde și refugiați.

Un instrument central este „Shared Living Pact”, un acord care stabilește regulile casei și împărțirea responsabilităților. Scopul este ca locuirea împreună să fie mai clară și mai puțin vulnerabilă la conflicte, mai ales în situații unde oamenii vin cu experiențe de traumă, pierdere sau incertitudine.

Pe piața muncii, Polonia pregătește o listă de 329 de ocupații deficitare în sectoare considerate cruciale pentru economie. Lista va fi folosită de consulate la emiterea vizelor și de voivozi la emiterea permiselor de muncă. Solicitanții din aceste profesii vor avea prioritate la analizarea dosarelor. Regulamentul este încă în consultare publică.

Lista acoperă domenii foarte diferite: specialiști în sănătate, ingineri, profesioniști IT, lucrători tehnici calificați, instalatori, montatori de conducte, acoperitori, șoferi de transport public, profesori de limbi străine și asistenți didactici. Aceasta arată că migrația economică este legată nu doar de muncă sezonieră sau slab calificată, ci și de sectoare unde Polonia are lipsă de personal specializat.

Datele Statistics Poland arată dimensiunea acestei dependențe. Aproximativ 1,1 milioane de cetățeni din afara UE erau angajați în Polonia la 31 august 2025, cu 5,6% mai mult decât cu doi ani înainte. Ei reprezentau 6,7% din forța de muncă totală.

Ucrainenii rămân cel mai mare grup, cu 67% dintre lucrătorii migranți din afara UE. Urmează lucrători din Belarus, Georgia, India, Columbia și Filipine. Bărbații reprezintă 59,7% dintre lucrătorii migranți. Studiul mai arată că 38,5% dintre acești lucrători sunt angajați prin contracte civile de mandat, nu prin contracte standard de muncă, ceea ce poate afecta stabilitatea locului de muncă și integrarea.

Polonia schimbă și eligibilitatea pentru procedura simplificată de angajare. Din 1 decembrie 2025, cetățenii Georgiei nu mai pot folosi procedura bazată pe declarația angajatorului de încredințare a muncii unui străin, înregistrată la biroul local de muncă. O restricție similară fusese aplicată cetățenilor ruși în octombrie 2022.

Procedura simplificată rămâne disponibilă doar pentru cetățenii Ucrainei, Belarusului, Moldovei și Armeniei. Angajarea prin acest mecanism poate dura până la 24 de luni, după care poate fi depusă o nouă declarație pentru continuarea muncii.

Pe partea de siguranță și drepturi, Ministerul Justiției și Procurorul General au introdus în februarie o schimbare privind infracțiunile motivate de prejudecăți. 50 de parchete vor fi responsabile pentru urmărirea penală a acestor cazuri, inclusiv insulte bazate pe origine națională sau etnică și acte de rasism.

În practică, aproximativ 100 de procurori vor fi formați și specializați în astfel de dosare. Schimbarea vine pe fondul creșterii numărului de infracțiuni de acest tip și al scăderii numărului de cazuri care ajung în instanță. Ministerul Justiției pregătește și un manual pentru procurori și polițiști, precum și programe speciale de formare la Școala Națională de Magistratură și Procuratură.

Imaginea de ansamblu este a unei țări care a devenit rapid una dintre principalele destinații de protecție și muncă pentru migranți în UE, dar care își recalibrează sprijinul. Refugiații ucraineni primesc încă protecție legală, dar unele servicii se restrâng; angajatorii au nevoie de forță de muncă străină, dar procedurile sunt ajustate; școlile au nevoie de asistenți interculturali și sprijin psihologic, iar autoritățile judiciare pregătesc un răspuns mai specializat la infracțiunile motivate de ură.

Comisia Europeană consultă universitățile, institutele de cercetare, companiile și organizațiile cercetătorilor pentru a identifica de ce Europa pierde sau nu reușește să atragă suficient talent științific și ce trebuie schimbat în finanțarea și organizarea carierelor academice.

Comisarul european pentru startup-uri, cercetare și inovare, Ekaterina Zaharieva, a organizat la 10 iulie un dialog cu aproximativ 30 de participanți din universități, institute de cercetare, industrie, sindicate și organizații ale studenților și cercetătorilor.

Întâlnirea s-a concentrat pe două probleme: cum poate Europa deveni o destinație mai atractivă pentru oamenii de știință și cum trebuie adaptate carierele din cercetare la schimbările economice și tehnologice.

„Uniunea Europeană are acum peste 2,2 milioane de cercetători, cu peste 700.000 mai mulți decât în urmă cu un deceniu. Avem instrumente solide pentru a-i atrage și sprijini. Acum trebuie să auzim direct de la cercetători ce funcționează, ce nu funcționează și ce trebuie să facem mai bine”, a declarat Zaharieva.

Participanții au analizat experiența cercetătorilor care folosesc EURAXESS, rețeaua europeană care oferă informații despre locuri de muncă, finanțare și mobilitate, precum și măsurile prevăzute în Agenda de politici pentru Spațiul european de cercetare pentru perioada 2025-2027.

Una dintre problemele discutate a fost recunoașterea mobilității profesionale. Comisia analizează cum pot sistemele de carieră să valorifice mai bine experiența acumulată de un cercetător într-o altă țară sau în afara universităților, de exemplu într-o companie sau într-un institut independent.

Discuțiile au inclus și schimbările aduse de inteligența artificială. Documentul Comisiei nu anunță măsuri concrete, dar arată că noile tehnologii vor influența competențele cerute cercetătorilor și modul în care sunt organizate viitoarele cariere științifice.

Consultarea este legată de inițiativa „Choose Europe for Science”, prin care Uniunea Europeană și statele membre încearcă să atragă cercetători și să ofere condiții mai bune celor care lucrează deja în Europa. De la adoptarea primului pachet, în mai 2025, finanțarea asociată inițiativei a crescut la aproape un miliard de euro.

Banii acoperă, între altele, proiectul-pilot Marie Skłodowska-Curie „Choose Europe for Science”, granturile ERC+, programul ERA Chairs pentru consolidarea centrelor de cercetare și investiții în infrastructuri științifice. Statele membre și regiunile au propus separat peste 100 de inițiative complementare.

Propunerile formulate la întâlnire vor fi folosite pentru aplicarea Platformei europene pentru talente în cercetare și pentru pregătirea viitoarei legi privind Spațiul european de cercetare. Aceasta ar urma să stabilească un cadru mai coerent pentru cercetare, mobilitate și cooperare între statele membre.

Comisia a anunțat că va publica o sinteză a discuțiilor. Zaharieva urmează să organizeze încă un dialog de acest tip înainte de sfârșitul anului.

---

Uniunea Europeană a înregistrat mai puține atacuri teroriste în 2025, dar mai multe arestări, iar peste un sfert dintre suspecții pentru care a fost raportată vârsta aveau cel mult 18 ani. Raportul anual al Europol descrie o amenințare dominată de atacatori individuali, metode simple și radicalizare online rapidă, în care propaganda jihadistă, extrema dreaptă violentă și comunitățile digitale care glorifică violența se combină uneori în ideologii instabile.

Raportul EU TE-SAT 2026 centralizează datele transmise de statele membre privind atacurile, arestările, condamnările și pedepsele pentru infracțiuni de terorism în 2025. Cifrele se bazează pe clasificarea juridică folosită de fiecare stat, iar Europol precizează că nu includ numărul mai mare de investigații aflate încă în desfășurare.

Cele 45 de atacuri raportate în 2025 reprezintă o scădere față de cele 58 înregistrate în 2024. Numărul atacurilor finalizate a coborât de la 34 la 22, dar bilanțul deceselor a crescut de la cinci la șase.

Franța a raportat cele mai multe atacuri, 14, urmată de Italia cu 11, Austria cu șapte și Germania cu patru. Belgia, Grecia și Irlanda au raportat câte două, iar Malta, Țările de Jos și Spania câte unul.

Atacurile includ atât faptele finalizate, cât și planurile care au eșuat în timpul executării sau au fost dejucate de autorități. Din cele 45 de cazuri, 20 au fost oprite înainte de executare, ceea ce explică diferența dintre numărul total de incidente și numărul atacurilor care au produs efectiv victime sau pagube.

Terorismul jihadist a reprezentat 24 dintre cele 45 de atacuri. Nouă au fost finalizate în Germania, Franța, Austria, Irlanda și Spania, iar 15 au fost dejucate în Franța, Austria și Belgia. Cele nouă atacuri finalizate au provocat cinci decese și 81 de răniți.

Germania a înregistrat patru atacuri jihadiste finalizate. Într-unul dintre cazurile prezentate de Europol, un bărbat de 24 de ani a intrat cu mașina într-o mulțime aflată în mișcare la München, în februarie 2025, omorând două persoane și rănind 57.

Metodele folosite au fost în principal simple și ușor accesibile. Dintre cele nouă atacuri jihadiste finalizate, opt au fost comise cu cuțite, iar unul cu un autoturism. Victimele au fost în principal persoane alese aleatoriu în spații publice.

În ansamblul celor 45 de atacuri, înjunghierea a fost metoda cea mai frecventă, cu 15 cazuri. Au urmat dispozitivele explozive, în 11 cazuri, incendierile, în șapte, atacurile cu arme de foc, în cinci, distrugerile de proprietate, în două, și atacul cu vehicul, într-un caz.

Dintre cele 22 de atacuri finalizate, 12 au fost comise de persoane care au acționat singure. Nouă dintre acești atacatori au folosit arme albe, unul o armă de foc, unul un vehicul și unul un dispozitiv incendiar improvizat.

Europol arată că atacatorii individuali nu sunt întotdeauna complet izolați. Mulți consumă propagandă, comunică în grupuri online, interacționează cu persoane radicalizate sau primesc încurajări și instrucțiuni fără să facă parte formal dintr-o organizație.

În mai multe cazuri jihadiste, atacatorii și-au declarat loialitatea față de gruparea Stat Islamic. Raportul precizează însă că, de cele mai multe ori, nu existau dovezi că organizația îi coordonase sau le ordonase atacurile.

Numărul total al arestărilor a crescut pentru al doilea an consecutiv. Cele 486 de persoane reținute în 2025 se compară cu 449 în 2024 și 426 în 2023. Spania a raportat cele mai multe arestări, 117, urmată de Franța cu 84, Țările de Jos cu 63, Italia cu 48, Belgia cu 44 și Austria cu 40.

În dosarele jihadiste au fost arestate 347 de persoane în 16 state. Cele mai multe cazuri au fost în Spania, 100, și Franța, 64. Austria și Țările de Jos au raportat câte 40, Belgia 30, Italia 26, iar Germania 21.

Cele mai frecvente suspiciuni în cazurile jihadiste au fost propaganda teroristă, în 91 de arestări, apartenența la o organizație, în 73, și pregătirea unui atac, în 53. Alte dosare au privit participarea la activitatea unei organizații, amenințări, deplasarea în scop terorist, finanțarea, recrutarea și instruirea.

Tinerii ocupă un loc central în evaluarea Europol. Vârsta medie a persoanelor arestate a fost de 27 de ani. Dintre suspecții pentru care statele au transmis vârsta, 130 aveau cel mult 18 ani.

În dosarele jihadiste, 108 suspecți aveau cel mult 18 ani. Europol descrie cazuri în care adolescenți au căutat online informații despre Statul Islamic, arme și fabricarea bombelor, au distribuit propagandă sau au comunicat cu persoane care împărtășeau aceleași idei.

Raportul oferă exemplul unui adolescent de 17 ani arestat în Italia în octombrie 2025. Analiza dispozitivelor sale a identificat căutări despre Statul Islamic, jihad, arme și fabricarea bombelor, precum și un jurământ de loialitate trimis unei alte persoane radicalizate.

Extrema dreaptă a fost asociată cu cinci atacuri, față de unul în 2024. Un atac a fost finalizat în Franța și a provocat un deces, iar patru au fost dejucate în Franța și Irlanda.

Pentru infracțiuni de terorism de extremă dreaptă au fost arestați 43 de suspecți în nouă state. Cele mai multe cazuri au fost în Germania și Țările de Jos, câte opt, urmate de Belgia și Franța, câte cinci.

Toate persoanele implicate în planuri de atac sau arestate în dosarele de extremă dreaptă erau bărbați. Mulți erau tineri și prezentau probleme de sănătate mintală sau alte vulnerabilități psihosociale, potrivit informațiilor transmise Europol.

Raportul descrie o combinație între neonazism, supremacism alb, antisemitism și ostilitate față de migranți, peste care se suprapun uneori nihilismul, teoriile conspirației, misoginia și fascinația pentru violență. În unele cazuri, suspecții consumau simultan propagandă jihadistă și de extremă dreaptă.

Un adolescent de 15 ani arestat în Italia era suspectat de conspirație teroristă, fabricarea și folosirea dispozitivelor explozive, posesie ilegală de arme și distribuirea de materiale cu abuz sexual asupra copiilor. Anchetatorii au găsit și propagandă a Statului Islamic, imagini cu atacuri și instrucțiuni pentru fabricarea explozibililor.

Europol evidențiază și dezvoltarea unor comunități online în care ideologia este mai puțin clară, iar violența devine obiectivul principal. Rețeaua descentralizată denumită „The Com” include spații dedicate atacurilor cibernetice, șantajului sexual și violenței fizice.

În unele dintre aceste grupuri, victimele, în special fete minore, sunt constrânse să trimită imagini sexuale sau să se rănească. Materialele sunt apoi folosite pentru noi amenințări, iar victimele sunt împinse către acte tot mai violente sau umilitoare. Alte grupuri promovează incendieri, înjunghieri sau crime.

Europol avertizează că granița dintre terorism, extremism violent și alte forme de criminalitate devine mai greu de stabilit. Unii actori combină convingeri contradictorii, iar alții urmăresc statut, recunoaștere sau violență fără o doctrină politică stabilă.

Platformele digitale au rămas principalul spațiu pentru propagandă, recrutare și coordonare. Conținutul extremist apare atât pe platforme mari, cât și pe forumuri mici, iar algoritmii pot crește vizibilitatea materialelor distribuite.

Propaganda destinată tinerilor folosește videoclipuri scurte, meme-uri, GIF-uri, muzică, imagini din jocuri și materiale create de utilizatori. Conținutul mai puțin explicit poate servi drept punct de intrare, după care persoanele interesate sunt mutate către grupuri private și servicii criptate.

În 2025, autoritățile statelor membre și Europol au evaluat 81.862 de materiale online legate de terorism. În urma verificărilor, au transmis 61.412 sesizări către 99 de furnizori de servicii de găzduire.

Inteligența artificială a fost folosită pentru generarea și modificarea imaginilor, materialelor audio și videoclipurilor, inclusiv deepfake-uri, meme-uri și propagandă. Unele persoane au folosit tehnici de evitare a filtrelor integrate în sistemele AI.

Boții și chatboții au fost utilizați pentru distribuirea propagandei, recrutare și creșterea interacțiunii cu materialele extremiste. Europol menționează și folosirea aplicațiilor AI pentru cercetări preliminare legate de pregătirea atacurilor.

Raportul nu indică o abandonare a metodelor tradiționale. Întâlnirile fizice, cluburile de antrenament, concertele, spațiile religioase private și contactele personale continuă să contribuie la radicalizare, recrutare și planificare.

Conflictele internaționale au alimentat propaganda mai multor curente. Războiul din Gaza a fost exploatat de grupări jihadiste, de extrema dreaptă și de grupări de extremă stângă, uneori pentru promovarea antisemitismului și a atacurilor împotriva unor ținte evreiești sau israeliene.

Europol avertizează că presiunea asupra Iranului și rețelei sale de grupări aliate poate crește riscul unor acțiuni împotriva țintelor evreiești, israeliene sau a altor obiective din UE. Raportul descrie arestări și descoperirea unor arme asociate persoanelor suspectate de legături cu Hamas.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a rămas prezent în propaganda extremistă, deși mai puțin decât în anii anteriori. Autoritățile continuă să urmărească riscurile legate de dobândirea de experiență militară, traficul de arme și revenirea persoanelor radicalizate din zonele de conflict.

Terorismul de extremă stângă și anarhist a reprezentat 12 atacuri, în scădere de la 21 în 2024. Unsprezece au fost finalizate, zece în Italia și unul în Grecia, iar unul a eșuat. Nu au fost raportate victime, deoarece țintele au fost în principal clădiri și vehicule.

În 2025 nu au fost raportate atacuri teroriste separatist-etno-naționaliste confirmate, dar au existat 34 de arestări. Partidul Muncitorilor din Kurdistan a rămas principalul actor urmărit, alături de grupări republicane disidente irlandeze și cercuri separatiste corsicane și basce.

În instanțe, 21 de state au raportat 505 hotărâri în dosare de terorism: 406 condamnări și 99 de achitări. Rata condamnărilor a fost de 88% în dosarele jihadiste și de extremă dreaptă, 76% în cele separatist-etno-naționaliste și 41% în cele de extremă stângă și anarhiste.

Pedeapsa medie cu închisoarea a fost de șase ani. Două treimi dintre condamnări au fost de cel mult cinci ani, iar 17% au fost de cel puțin zece ani. Pedepsele au variat de la două luni la închisoare pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate.

România a raportat trei arestări pentru infracțiuni asociate terorismului jihadist, în creștere de la una în 2024 și două în 2023. Datele Eurojust arată o singură hotărâre încheiată în România în 2025, soldată cu o condamnare într-un dosar jihadist. Nu au fost raportate atacuri teroriste pe teritoriul României.

Pentru perioada următoare, Europol estimează că atacurile cu pregătire redusă, comise cu metode simple împotriva civililor sau în spații publice, vor rămâne cea mai persistentă amenințare. Atacurile mai complexe nu sunt excluse, mai ales pe fondul revenirii unor luptători, eliberării din închisoare a persoanelor condamnate și accesului mai ușor la tehnologie și instrucțiuni operaționale.

Europa nu trebuie să egaleze Rusia după vechile calcule militare ale Războiului Rece pentru a o descuraja, ci să îi poată arăta credibil că un război terestru împotriva Europei nu poate fi câștigat. Aceasta este ideea centrală a unui comentariu publicat de European Policy Centre și semnat de Chris Kremidas-Courtney, care susține că revoluția dronelor, munițiilor de precizie, senzorilor și războiului electronic schimbă economia războiului în favoarea apărătorului.

Comentariul pornește de la o observație mai largă despre războaiele actuale: puterea militară avansată nu mai garantează rezultate politice rapide. Rusia nu a reușit să învingă Ucraina, deși a pornit războiul împotriva unui vecin de dimensiuni medii fără trupe NATO pe teren. Statele Unite și Israelul, două dintre cele mai avansate puteri militare din lume, au constatat la rândul lor că superioritatea tehnologică și loviturile precise nu produc automat rezultatele politice dorite.

Pentru Europa, această schimbare contează direct. Autorul susține că armele ieftine, precise și cu rază lungă, împreună cu senzorii care fac câmpul de luptă mult mai transparent, au inversat costurile războiului. A devenit mai ieftin să negi controlul unui teritoriu decât să îl cucerești și să îl menții. Într-un astfel de mediu, un apărător bine pregătit poate face cucerirea prea scumpă pentru un agresor mai mare.

Aceasta schimbă standardul descurajării. Europa nu ar trebui să pornească de la ideea că trebuie să egaleze Rusia în toate categoriile convenționale și după toate rapoartele doctrinare vechi. Standardul relevant este dacă poate promite credibil Moscovei un război pe care Rusia nu îl poate câștiga.

Ucraina este exemplul de bază. Rusia a intrat în război cu un avantaj convențional considerat de mulți analiști copleșitor, dar nu a reușit să își atingă obiectivele politice centrale. Ucraina a arătat că supraviețuirea, aprovizionarea, motivația și capacitatea de a impune costuri permanente pot opri transformarea puterii militare brute într-o victorie politică.

EPC susține că direcția europeană s-a schimbat. Germania a trecut de pragul de 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare și se reînarmează într-un ritm greu de imaginat acum cinci ani. Polonia construiește una dintre cele mai capabile forțe terestre din Europa, iar statele nordice și baltice au transformat decenii de îngrijorare strategică în investiții militare concrete.

Această evoluție nu este completă și nici perfect integrată. Dar, potrivit autorului, contează și faptul că natura investițiilor necesare s-a schimbat. Ucraina a demonstrat că dronele, munițiile de precizie, războiul electronic și infanteria motivată pot produce pierderi severe unei forțe convenționale mai mari. Tehnologiile care altădată cereau amploarea unei superputeri pot fi folosite acum de forțe mai mici, dacă sunt bine echipate și capabile să învețe rapid.

Textul folosește și exemplul Strâmtorii Hormuz pentru a arăta cum apărătorii mai mici pot bloca actori mai puternici. În analiza autorului, închiderea strâmtorii de către Iran și dificultatea Statelor Unite de a restabili trecerea liberă au arătat noua asimetrie a rutelor strategice. Chiar după lovirea a 13.000 de ținte, Iranul ar fi păstrat aproximativ 70% din rachete și trei sferturi din lansatoare, semn că un apărător pregătit, cu adâncime strategică, poate absorbi o campanie aeriană foarte avansată și continua să conteste un punct vital.

Pentru Europa, lecția este că descurajarea poate fi mai accesibilă decât pare, dar doar dacă investițiile sunt făcute corect. Riscul nu este doar subfinanțarea, ci cumpărarea unor platforme prea scumpe, prea puține și prea greu de pierdut. Autorul avertizează că Europa ar putea repeta greșeli americane, construind forțe sofisticate pentru un război scurt și decisiv, în timp ce Rusia ar putea urmări un conflict lung, bazat pe epuizare.

Apărarea prin negare cere adâncime. Asta înseamnă stocuri de muniții măsurate în ani, nu în săptămâni, capacitate industrială pentru producție susținută și forțe care pot continua să impună costuri atât timp cât Moscova poate susține agresiunea.

Un alt element este adaptarea rapidă. În Ucraina, contramăsurile au redus eficiența unor arme avansate în doar câteva luni. Autorul menționează că obuze ghidate care loveau ținta în 70% din cazuri au ajuns, după bruiaj, la o eficiență de doar 6%. Ambele părți caută constant ferestre temporare de superioritate, iar ciclul tehnologic se măsoară în săptămâni, nu în ani.

Aceasta înseamnă că descurajarea prin negare nu poate fi construită o singură dată și apoi păstrată neschimbată. Europa are nevoie de o capacitate permanentă de adaptare, de industrie agilă și de învățare directă din experiența Ucrainei.

NATO rămâne esențial pentru descurajarea amenințării existențiale ruse, prin umbrela nucleară a Statelor Unite, Marii Britanii și Franței. Dar întrebarea pentru forțele convenționale europene este dacă pot face un război terestru rusesc imposibil de câștigat.

Credibilitatea este însă la fel de importantă ca numărul de arme. Descurajarea funcționează doar dacă adversarul crede că războiul ar fi imposibil de câștigat. Autorul notează că agresorii pot fi optimiști încăpățânați, iar Moscova și Washingtonul au lansat războaie convinse de victorii rapide. De aceea, capacitatea europeană de negare trebuie testată și demonstrată vizibil.

Comentariul menționează un exercițiu NATO recent în care forțe aliate au fost înfrânte clar de operatori ucraineni de drone cu experiență de război. Pentru autor, acesta este un semnal de alarmă privind domeniile care trebuie corectate urgent.

Dar amenințarea rusă nu este doar convențională. Rusia desfășoară deja o campanie hibridă împotriva Europei: sabotaj asupra infrastructurii critice, dezinformare menită să fractureze coeziunea politică, atacuri cibernetice și finanțarea ascunsă a partidelor extremiste. Aceste acțiuni nu sunt doar pregătiri pentru un război convențional, ci metode alternative de slăbire a capacității și voinței Europei de a rezista.

Domeniul maritim este prezentat ca zona în care această campanie devine tot mai vizibilă. Sabotajul cablurilor submarine, flota fantomă care transportă petrol sancționat și interferențele de navigație arată că mările nu mai pot fi tratate ca spații garantate de reguli și norme. Pentru UE, a cărei securitate și prosperitate depind de comerțul maritim, aceasta devine o vulnerabilitate strategică.

Autorul descrie o lume a „mărilor închise”, în care trecerea trebuie negociată, protejată sau plătită, nu presupusă ca garantată. În această lume, Europa nu își poate opri apărarea la frontiera terestră. Are nevoie și de capacitate navală pentru protejarea comerțului și rutelor maritime în ape pe care nimeni nu le controlează complet.

Textul avertizează și asupra strategiei ruse de durată. Kremlinul ar fi renunțat la ideea unei victorii de tip 1945 și își reformulează obiectivele în termeni de rezistență, prezentând Rusia ca pe o fortăreață asediată. În această logică, epuizarea Occidentului ar înlocui succesul militar rapid.

Europa are astfel două probleme de descurajare: una militară, legată de capacitatea de a face un război terestru imposibil de câștigat pentru Rusia, și una de reziliență democratică, legată de capacitatea de a rezista presiunii sub pragul războiului. Cele două nu se substituie. O Europă capabilă să oprească o invazie, dar incapabilă să își apere instituțiile de subversiune, și-ar putea pierde voința și coeziunea din interior.

EPC critică dezbaterea europeană pentru că rămâne prea concentrată pe indicatori vechi: număr de brigăzi grele, ținte de cheltuieli, ordine de bătaie și raporturi clasice de forță. Autorul susține că standardul mai relevant este negarea, nu dominarea. Europa nu trebuie să controleze tot spațiul militar, ci să facă ocuparea teritoriului prea costisitoare.

Concluzia comentariului este că Europa are bogăția, industria și capacitatea necesare pentru a deveni imposibil de cucerit, deși costurile vor fi mai mari pentru statele de pe flancul estic, care ar suporta primul șoc al unei agresiuni convenționale ruse. Dar securitatea nu se oprește la imposibilitatea cuceririi: o Uniune dependentă de comerțul maritim trebuie să își apere și mările, infrastructura și rutele globale de aprovizionare.

---

Comentariul „Europe may be closer to deterrence than it realises” a fost publicat de European Policy Centre la 13 iulie 2026. Autorul este Chris Kremidas-Courtney, senior visiting fellow la EPC.

Uniunea Europeană a sancționat cinci companii ruse implicate în dezvoltarea și operarea unor tehnologii care permit autorităților să monitorizeze comunicațiile populației. Printre acestea se află VK, proprietarul VKontakte, compania care administrează aplicația Max și trei producători de echipamente și software pentru sistemul național rusesc de interceptare a internetului și telefoniei.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat sancțiunile la 13 iulie, în cadrul regimului creat pentru persoanele și organizațiile implicate în încălcări grave ale drepturilor omului și în reprimarea societății civile și a opoziției democratice din Rusia.

Noile măsuri se concentrează asupra infrastructurii tehnologice prin care autoritățile ruse controlează comunicațiile digitale. Consiliul spune că firmele incluse pe listă furnizează instrumente care restrâng libertatea de exprimare, accesul la informații și libertatea de asociere.

Cea mai cunoscută companie sancționată este VK Company, proprietarul VKontakte, una dintre principalele rețele sociale din Rusia. Sancțiunile vizează și Communication Platform, o filială a VK responsabilă pentru dezvoltarea și administrarea aplicației Max.

Potrivit Consiliului, Max este preinstalată pe toate dispozitivele mobile vândute în Rusia și include funcții extinse de supraveghere. Aplicația este administrată sub supravegherea Serviciului Federal de Securitate, FSB, iar informațiile colectate prin intermediul său ar fi fost folosite în acțiuni represive împotriva utilizatorilor.

Sunt vizate în special persoanele care critică războiul Rusiei împotriva Ucrainei sau publică informații pe care autoritățile ruse le-au interzis. Comunicatul nu precizează cazurile individuale în care informațiile obținute prin Max au fost folosite și nici volumul datelor colectate.

Celelalte trei companii sancționate, Citadel, VAS Experts și Norsi-Trans, produc, dezvoltă și comercializează echipamente și programe legate de SORM, abrevierea rusească pentru Sistemul de Măsuri Operative de Investigație.

SORM este infrastructura prin care serviciile ruse pot intercepta și monitoriza comunicațiile fixe, mobile și online. Sistemul poate fi folosit pentru urmărirea apelurilor telefonice, e-mailurilor, mesajelor text, traficului de internet și activității de pe rețelele sociale.

Consiliul UE afirmă că această infrastructură este folosită pentru controlarea populației și identificarea persoanelor considerate incomode de autorități. Printre grupurile vizate se află jurnaliști, opozanți politici, reprezentanți ai minorităților și cetățeni fără o funcție publică.

Sancțiunile nu vizează simpla producere de echipamente de telecomunicații. Consiliul leagă companiile de furnizarea unor produse construite sau adaptate pentru cerințele sistemului de supraveghere și pentru accesul autorităților la comunicațiile private.

Patru persoane care ocupă funcții de conducere în companiile sancționate au fost incluse pe listă. Consiliul consideră că, prin rolurile lor, acestea sprijină abuzurile grave împotriva drepturilor omului și reprimarea societății civile și a opoziției democratice.

Pentru companii, sancțiunile înseamnă înghețarea fondurilor și a resurselor economice deținute în Uniunea Europeană. Cetățenii și companiile europene nu le pot transfera bani, bunuri sau alte resurse care le-ar putea aduce un avantaj economic.

Aceleași restricții financiare se aplică celor patru persoane. În plus, acestea nu pot intra în Uniunea Europeană și nici tranzita teritoriul statelor membre.

După noile includeri, regimul european privind încălcările drepturilor omului din Rusia se aplică unui număr de 98 de persoane și șapte entități. Măsurile sunt distincte de sancțiunile economice mai ample adoptate împotriva Rusiei în urma invaziei Ucrainei.

UE a creat acest regim separat în 2024, după moartea lui Alexei Navalnîi. El permite sancționarea persoanelor și organizațiilor responsabile pentru încălcări grave ale drepturilor omului, reprimarea opoziției și subminarea democrației și a statului de drept în Rusia.

Regimul permite și sancționarea celor care sprijină material sau tehnologic aceste acțiuni, chiar dacă nu participă direct la arestări, procese sau acte de violență. Acesta include și restricții asupra exporturilor din UE de echipamente care pot fi folosite pentru reprimare internă, supravegherea telecomunicațiilor sau interceptarea comunicațiilor.

Prin includerea VK și a furnizorilor SORM, sancțiunile europene se extind asupra companiilor care construiesc infrastructura digitală folosită în represiune. Măsurile nu opresc funcționarea platformelor sau a sistemului în Rusia, dar limitează accesul firmelor și directorilor lor la active, finanțare și relații economice în Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană și un grup de state și instituții financiare au pus la dispoziție 883,6 milioane de euro pentru intervențiile de început necesare refacerii serviciilor de bază în Gaza. Noua inițiativă Team Gaza va coordona proiecte pentru apă, canalizare, gestionarea molozului și a deșeurilor, sănătate, energie, agricultură și alimentație.

Inițiativa a fost lansată la Bruxelles, în cadrul celei de-a doua reuniuni a Grupului donatorilor pentru Palestina, co-prezidată de comisarul european pentru Mediterana, Dubravka Šuica, și premierul Autorității Palestiniene, Mohammad Mustafa. La reuniune au participat 65 de delegații reprezentând state, organizații internaționale, instituții regionale și bănci de dezvoltare.

Team Gaza nu este prezentată ca un singur fond administrat de Comisie, ci ca o platformă de coordonare a contribuțiilor și proiectelor deja susținute de diferiți donatori. Scopul este evitarea suprapunerilor și orientarea banilor către prioritățile identificate în evaluarea rapidă a pagubelor și nevoilor din Gaza publicată în aprilie 2026 de Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite și Banca Mondială.

Cele 883,6 milioane de euro provin de la Comisia Europeană, Spania, Danemarca, Regatul Unit, Germania, Norvegia, Finlanda, Italia, Țările de Jos, Franța, Japonia, Elveția, Suedia și Belgia, împreună cu Banca Europeană de Investiții și Banca Mondială. Australia și Canada și-au exprimat interesul de a se alătura.

„Redresarea timpurie” acoperă lucrările care permit reluarea unor servicii de bază și pregătesc terenul pentru reconstrucția ulterioară. În Gaza, acestea includ repararea conductelor și instalațiilor de apă și canalizare, îndepărtarea molozului și a deșeurilor solide, reluarea furnizării de energie, refacerea serviciilor medicale și susținerea agriculturii și a aprovizionării cu alimente.

Comisia a anunțat că Dubravka Šuica a convenit cu autoritățile israeliene pașii necesari pentru aplicarea a două proiecte importante în domeniul apei și al gestionării deșeurilor. Comunicatul nu oferă detalii despre valoarea proiectelor, locurile în care vor fi implementate sau data la care lucrările ar putea începe.

Participanții au discutat și despre Agenda de reformă a Autorității Palestiniene. Guvernul palestinian a prezentat modificări în finanțele publice și controlul cheltuielilor, administrația publică, mediul de afaceri, digitalizarea serviciilor, rețelele de apă și electricitate, protecția socială și educație.

Aceste reforme sunt legate direct de o parte a finanțării europene. Comisia acordă sprijin bugetar Autorității Palestiniene în funcție de aplicarea unei matrice de reforme convenite cu UE.

Pentru transferurile directe către Autoritatea Palestiniană, Comisia folosește PEGASE, un mecanism creat în 2008. Acesta include verificări înainte de plată și controale ulterioare și permite mai multor donatori să transfere bani printr-un sistem comun.

De la lansare, PEGASE a canalizat 3,8 miliarde de euro către palestinieni. La reuniunea de la Bruxelles, Spania, Danemarca, Cipru, Irlanda, Grecia, Portugalia, Italia, Țările de Jos, Franța, Elveția și Belgia au semnat contribuții noi de 41,7 milioane de euro.

Această sumă se adaugă angajamentului de 310 milioane de euro al Comisiei pentru 2026 și 2027 prin PEGASE. Comunicatul nu indică distribuția exactă a noilor contribuții între salarii, servicii publice, protecție socială sau alte nevoi bugetare.

Grupul donatorilor pentru Palestina a fost creat ca parte a programului european pentru redresarea și reziliența Palestinei. Prima reuniune a avut loc în noiembrie 2025.

În aprilie 2025, Comisia a aprobat un program de 1,6 miliarde de euro pentru Palestina, cu o durată de trei ani. Acesta include sprijin pentru Autoritatea Palestiniană, investiții și măsuri pentru redresare și reziliență.

Din 1994, Uniunea Europeană spune că a acordat aproape 30 de miliarde de euro în asistență palestinienilor. Comisia susține că întărirea capacității administrative și financiare a Autorității Palestiniene este necesară pentru funcționarea serviciilor publice și pentru susținerea unei viitoare soluții cu două state.

La reuniune au participat pentru prima dată Nikolay Mladenov, în calitate de Înalt Reprezentant al Board of Peace, și Ali Shaath, șeful Comitetului Național pentru Administrarea Gazei. Team Gaza este concepută să coopereze cu aceste structuri și cu alte inițiative internaționale, potrivit Comisiei.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că sprijinul pentru redresarea Gazei trebuie însoțit de reformarea și consolidarea Autorității Palestiniene. „Oamenii din Gaza au nevoie de sprijin financiar susținut pentru a-și acoperi nevoile de bază, pentru a se reface și pentru a-și reconstrui viețile”, a spus Kallas.

Dubravka Šuica a declarat că Team Gaza va finanța proiecte care să readucă serviciile esențiale și să îmbunătățească viața de zi cu zi. Inițiativa rămâne deschisă altor donatori și instituții care doresc să contribuie la proiectele de redresare timpurie.

Comisia Europeană a modificat lista produselor care intră sub Regulamentul UE privind defrișările și a actualizat sistemul digital prin care companiile vor depune declarațiile de diligență. Măsurile sunt menite să clarifice ce produse intră în regulile anti-defrișare înainte ca obligațiile să înceapă să se aplice la finalul anului 2026.

Regulamentul UE privind defrișările, cunoscut ca EUDR, obligă companiile să verifice dacă anumite produse puse pe piața europeană sau exportate din Uniunea Europeană sunt fără legătură cu defrișarea sau degradarea pădurilor. Nu este suficient ca produsul să fie legal pe hârtie. Operatorii trebuie să demonstreze că a fost produs conform legislației țării de origine și că nu provine de pe terenuri defrișate sau degradate.

Regulamentul acoperă șapte categorii de materii prime: bovine, cacao, cafea, palmier de ulei, cauciuc, soia și lemn. Acoperă și produse derivate, adică produse obținute din aceste materii prime sau care le includ în lanțul lor de producție. Actualizarea Comisiei nu schimbă lista celor șapte materii prime, ci modifică produsele derivate incluse sau excluse.

Prin actul delegat adoptat la 13 iulie, Comisia elimină din domeniul regulamentului pieile, pielea, anvelopele reșapate, boabele de soia pentru însămânțare, articolele din cauciuc vulcanizat, benzile transportoare și de transmisie, precum și scaunele pentru avioane și autovehicule. Măsura vine după consultări cu părțile interesate, feedback public și o evaluare făcută pe baza metodologiei prezentate într-un document de lucru al serviciilor Comisiei.

În același timp, Comisia adaugă cafeaua solubilă, anumite derivate din ulei de palmier și limbile de vită congelate. Aceste produse nu vor intra imediat sub obligații. Pentru ele, aplicarea începe la 30 decembrie 2027, pentru ca firmele să aibă timp să își adapteze lanțurile de aprovizionare, documentația și sistemele interne.

Actul delegat clarifică și alte situații practice. Mostrele și produsele folosite pentru analiză, examinare și testare sunt în afara domeniului regulamentului. Sunt introduse și scutiri țintite pentru anumite categorii, inclusiv deșeuri, produse folosite și second-hand, materiale de ambalare și produse folosite la fabricarea medicamentelor.

Actul delegat merge acum la Parlamentul European și la Consiliul UE pentru control înainte de intrarea în vigoare. Această etapă permite celor două instituții să examineze modificările făcute de Comisie.

A doua măsură adoptată de Comisie privește sistemul informatic EUDR. Acesta este platforma prin care companiile vor depune declarații de diligență și declarații simplificate. Sistemul trebuie să permită firmelor și autorităților să urmărească informațiile necesare pentru aplicarea regulamentului.

Comisia spune că sistemul actualizat include simplificări operaționale cerute de statele membre și de industrie. Printre acestea se află declarații simplificate pentru operatorii primari micro și mici și specificații tehnice actualizate pentru interfețe automate de programare, API, folosite de companiile care vor conecta propriile sisteme la platforma europeană.

Sistemul informatic este din nou accesibil de la finalul lunii iunie 2026. Companiile pot începe să se familiarizeze cu noile funcționalități și să introducă date înainte ca regulile să se aplice efectiv. Comisia spune că va adăuga funcționalități suplimentare mai târziu în vară, va actualiza documentația și va oferi sesiuni de formare pentru companii de la finalul lunii iulie.

Pachetul de acum completează măsurile de simplificare prezentate de Comisie în mai 2026. Acestea includ ghidul actualizat și lista de întrebări frecvente. Ghidul, disponibil inițial doar în engleză, a fost adoptat formal în toate limbile UE.

Jessika Roswall, comisara europeană pentru mediu, reziliența apei și economie circulară competitivă, a spus că pachetul oferă claritate și predictibilitate companiilor, statelor membre și partenerilor internaționali înainte de aplicarea regulamentului la finalul lui 2026.

„With this package, we are providing the clarity and predictability that businesses, Member States and our international partners need to prepare for the application of the EU Deforestation Regulation at the end of 2026”, a spus Jessika Roswall.

Pentru firme, regula centrală rămâne diligența. Operatorii care pun pe piața UE sau exportă produse vizate trebuie să arate că acestea nu sunt legate de defrișări și că respectă legislația relevantă a țării de producție. În practică, asta înseamnă colectarea de informații despre lanțul de aprovizionare, evaluarea riscurilor și, când este necesar, măsuri de reducere a riscului.

Pentru autorități, sistemul informatic este esențial deoarece permite verificarea declarațiilor și aplicarea regulilor în mod mai uniform. Pentru companii, actualizarea listei de produse clarifică mai bine ce intră și ce nu intră sub obligații, reducând riscul unor interpretări diferite înainte de termenul de aplicare.

Regulamentul va începe să se aplice de la 30 decembrie 2026 pentru operatorii mari și mijlocii și pentru operatorii micro și mici deja acoperiți de Regulamentul UE privind lemnul. Pentru ceilalți operatori micro și mici, aplicarea începe la 30 iunie 2027.

Comisia spune că, încă înainte de aplicare, regulamentul a încurajat schimbări în sectorul public și privat, a crescut transparența lanțurilor de aprovizionare și a deschis oportunități de piață pentru produse fără legătură cu defrișarea.

---

Comisia Europeană a adoptat măsurile la 13 iulie 2026. Ele se bazează pe modificarea legislativă agreată în decembrie 2025 și fac parte din pachetul de simplificare prezentat în mai 2026.

Europenii cer măsuri mai puternice pentru protecția copiilor online, în special pe rețelele sociale, unde cyberbullyingul, hărțuirea, racolarea online, exploatarea sexuală și expunerea la conținut dăunător sunt văzute ca riscuri majore. Un nou Flash Eurobarometer publicat de Comisia Europeană arată că aproape două treimi dintre respondenți susțin reguli europene care să restricționeze accesul copiilor la social media în funcție de vârstă.

Sondajul arată o preocupare puternică pentru siguranța copiilor pe social media. Cyberbullyingul și hărțuirea sunt pe primul loc, cu 71% dintre respondenți îngrijorați. Racolarea online și exploatarea sexuală sunt menționate de 70%, iar expunerea copiilor la conținut dăunător, precum violență, auto-vătămare sau extremism, de 69%.

Tot 69% dintre respondenți se tem de folosirea abuzivă a datelor personale ale copiilor. Alte riscuri importante sunt recrutarea copiilor pentru activități ilegale, menționată de 64%, și expunerea la design adictiv al platformelor, menționată de 60%.

Rezultatele vin într-un moment în care UE discută mai multe dosare legate de protecția minorilor online, siguranța platformelor și responsabilitatea companiilor digitale. Sondajul arată că sprijinul public pentru intervenția europeană este ridicat: 63% dintre europeni vor reguli UE care să limiteze accesul copiilor la social media în funcție de vârstă.

Dintre aceștia, 36% susțin o interdicție sub un anumit prag de vârstă, iar 27% preferă un model de acces întârziat. În schimb, 15% dintre respondenți ar prefera întărirea resurselor pentru aplicarea legii, iar 13% ar lăsa supravegherea în seama părinților și școlilor, fără intervenție suplimentară a UE.

Sondajul leagă protecția copiilor și de problema mai largă a informației online. Două treimi dintre europeni, 66%, spun că folosesc social media în fiecare zi pentru a se informa despre actualitate sau politică. Această dependență de platforme face ca dezinformarea, conținutul ilegal și materialele manipulate să devină probleme de interes public, nu doar chestiuni de consum digital.

Pentru combaterea informațiilor false sau înșelătoare, cea mai susținută măsură este sancționarea mai dură a conținutului ilegal online, menționată de 44% dintre respondenți. Urmează reguli mai puternice pentru platforme, cu 40%, și etichetarea clară a conținutului generat sau manipulat cu inteligență artificială, cu 38%.

O parte importantă a respondenților leagă și combaterea dezinformării de accesul minorilor la social media. 37% indică un prag minim de vârstă pentru acces, iar 29% susțin investiții mai mari în educație media și fact-checking independent.

Eurobarometrul include și o componentă privind democrația. Europenii consideră libertatea de exprimare, menționată de 34%, alegerile libere și corecte, cu 32%, și respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale, cu 31%, drept elementele cele mai importante ale unei societăți democratice.

Lupta împotriva corupției este menționată de 28% dintre respondenți. Transparența și responsabilitatea liderilor politici, împreună cu un sistem judiciar independent, sunt indicate de 26%, iar participarea cetățenilor la dezbaterea publică și la procesul decizional de 22%.

În privința influențării deciziilor UE, respondenții nu se limitează la vot. 46% văd formele de participare mai directă ca modalitate eficientă de influențare a deciziilor europene, iar 42% menționează participarea în mișcări politice, partide sau sindicate.

Pe securitate și apărare, sondajul arată sprijin clar pentru o capacitate europeană mai puternică. 68% dintre europeni sunt de acord că UE ar trebui să își consolideze capacitatea de a se apăra autonom împotriva amenințărilor externe potențiale. În același timp, 56% spun că au încredere în UE pentru întărirea securității și apărării și protejarea mai bună a cetățenilor, cu patru puncte procentuale mai mult decât în ianuarie 2026.

Pe energie, europenii văd regenerabilele și eficiența energetică drept răspunsuri la presiunea prețurilor și la dependența de combustibili fosili. 56% dintre respondenți cred că dezvoltarea unei capacități mai mari de energie regenerabilă poate ajuta UE să se îndepărteze de combustibilii fosili, iar două cincimi indică măsurile de eficiență energetică. 32% văd energia nucleară ca posibilă soluție.

Creșterea prețurilor la energie a schimbat și comportamentul gospodăriilor. 31% dintre respondenți spun că și-au redus consumul total de electricitate. 27% au început să își monitorizeze mai atent consumul, iar 26% au redus folosirea încălzirii sau răcirii.

Alte măsuri sunt adaptarea consumului la ore diferite ale zilei pentru a beneficia de prețuri mai mici, menționată de 20%, investițiile în aparate mai eficiente energetic, cu 16%, compararea sau schimbarea furnizorului ori contractului de energie, cu 14%, și instalarea sau luarea în calcul a unor soluții de energie regenerabilă, tot cu 14%.

Sondajul conturează patru priorități publice care se suprapun cu agenda politică a UE: protecția copiilor online, reziliența democratică, apărarea europeană și tranziția energetică. În toate cele patru domenii, respondenții cer mai multă capacitate de acțiune la nivel european, fie prin reguli pentru platforme, fie prin securitate, energie curată sau implicare democratică.

---

Flash Eurobarometer 584 privind provocările și prioritățile UE a fost realizat online între 19 și 24 iunie 2026. În total, au fost intervievați 25.904 cetățeni din toate cele 27 de state membre.