Europa – Club Economic

G7, UE, Brazilia și Coreea de Sud lansează o rețea portuară împotriva traficului de droguri

2EU.Brussels — Wed, 11 Nov 2026 21:13:10 +0000

Macarale și containere în portul Le Havre, Franța. Fotografie ilustrativă.

Miniștrii de externe ai G7 și reprezentanta Uniunii Europene au confirmat lansarea unei rețele de cooperare împotriva traficului de droguri prin porturi maritime, împreună cu Brazilia și Coreea de Sud. Rețeaua G7+ va facilita schimbul de informații și colaborarea între porturi și autoritățile competente, potrivit declarației comune publicate pe 11 noiembrie, după reuniunea ministerială de la Paris.

Pe scurt

Prima reuniune a rețelei a avut loc la Marsilia, pe 9 și 10 noiembrie, în paralel cu întâlnirea miniștrilor de externe ai G7 de la Paris. Liderii G7 anunțaseră inițiativa în iunie, la Évian.
Coreea de Sud a desemnat portul Busan. Comunicatul său menționează, printre alte porturi participante, Marsilia, Le Havre, Dunkerque, Hamburg, Genova, Houston și London Gateway.
Rețeaua va coordona schimbul de informații și cooperarea între porturi cu inițiative existente, inclusiv Alianța Europeană a Porturilor. Oficiul ONU pentru Droguri și Criminalitate se numără printre organizațiile care vor sprijini inițiativa.

La prima reuniune a rețelei, organizată la Marsilia pe 9 și 10 noiembrie de președinția franceză a G7, delegațiile au discutat cum să consolideze securitatea portuară și cum să organizeze cooperarea. Ministerul sud-coreean de Externe și autoritatea vamală au trimis reprezentanți la Marsilia, iar Autoritatea Portuară Busan a participat prin videoconferință. La reuniune au luat parte și reprezentanți ai Oficiului ONU pentru Droguri și Criminalitate, ai Organizației Mondiale a Vămilor, ai Interpol și ai Organizației Maritime Internaționale, potrivit Seulului.

Coreea de Sud a desemnat Busan, un important nod de transbordare din Asia de Nord-Est, drept port participant. În același comunicat, Seulul a enumerat Marsilia, Le Havre, Dunkerque, Hamburg, Genova, Houston și London Gateway printre porturile din rețea. Declarația ministerială nu publică o listă completă și nu precizează bugetul sau calendarul unor operațiuni comune.

Liderii G7 se angajaseră la summitul de la Évian, pe 17 iunie, să creeze rețeaua până în noiembrie. Documentul identifica transportul maritim drept principala cale a traficului internațional de droguri și precursori chimici și cerea o colaborare mai strânsă între autoritățile portuare, organismele de aplicare a legii și operatorii privați. Liderii au propus și un inventar al bunelor practici, precum și posibile vizite comune la autoritățile portuare și de aplicare a legii. În noiembrie, miniștrii au stabilit că rețeaua va coopera cu inițiativele existente, printre care Alianța Europeană a Porturilor, Coaliția Europeană împotriva Drogurilor și Comitetul pentru siguranță maritimă.

Alianța Europeană a Porturilor, lansată de Comisie și președinția belgiană a Consiliului UE în ianuarie 2024, reunește autorități vamale, poliție, administrații portuare și operatori privați. La lansarea alianței, Comisia a anunțat 200 de milioane EUR pentru echipamente de control vamal, inclusiv pentru scanarea containerelor. Finanțarea privește controalele vamale ale UE. Declarația de la Paris nu anunță o alocare pentru rețeaua G7+.

Documente și surse principale

Von der Leyen susține la COP31 ca electricitatea să ajungă la 35% din consumul final de energie la nivel mondial până în 2035

2EU.Brussels — Wed, 11 Nov 2026 21:11:32 +0000

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține angajamentul „35 by 35” la summitul liderilor COP31 de la Antalya, pe 11 noiembrie 2026. Cadru extras din înregistrarea oficială. © European Union, 2026 / European Commission Audiovisual Service. CC BY 4.0 (https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/).

Ursula von der Leyen a susținut la summitul liderilor COP31, pe 11 noiembrie, la Antalya, un angajament voluntar prin care electricitatea ar urma să acopere 35% din consumul final de energie la nivel mondial până în 2035. Președinta Comisiei Europene a legat trecerea la electricitate de reducerea emisiilor și de securitatea energetică, pe fondul perturbării aprovizionării prin Strâmtoarea Ormuz.

Pe scurt

Inițiativa „35 by 35”, promovată de președinția turcă a COP31, vizează ponderea electricității în consumul final de energie la nivel mondial.
Agenția Internațională pentru Energie estimează această pondere la 23% în 2025. Ținta de 35% presupune o creștere de 12 puncte procentuale în zece ani.
Comisia a propus separat pentru UE o țintă indicativă de electrificare de 46% până în 2040.
Registrul Consiliului UE indică examinarea autorizării semnării angajamentului în numele Uniunii la 13 noiembrie.

Ținta privește energia consumată efectiv de gospodării, industrie, transport și alte sectoare. Creșterea ponderii electricității ar însemna, de exemplu, înlocuirea unor cazane pe gaz cu pompe de căldură sau trecerea de la motoare cu combustie la vehicule electrice. Efectul asupra emisiilor depinde și de felul în care este produs curentul suplimentar.

Președinția turcă a COP31 promovează angajamentul „35 by 35” ca inițiativă voluntară, susținută prin măsuri adaptate fiecărei țări. Extinderea rețelelor, stocarea și accesul la finanțare contează pentru ritmul în care gospodăriile și întreprinderile își pot schimba echipamentele.

În raportul său privind electrificarea, Agenția Internațională pentru Energie arată că ponderea electricității în consumul final mondial ar putea ajunge la circa 33% până în 2035 dacă tehnologiile electrice deja competitive ar fi folosite pe deplin. Calculul folosește prețurile la energie dinaintea perturbării aprovizionării prin Ormuz. Estimarea oferă un reper pentru efortul necesar ca ponderea să ajungă la 35%.

Von der Leyen a spus că peste 70% din electricitatea UE provenea în 2025 din surse curate. Procentul descrie sursele din care este produsă electricitatea. Separat, Planul de acțiune pentru electrificare al Comisiei propune ca electricitatea să acopere 46% din întregul consum final de energie al UE până în 2040. Comisia a prezentat această țintă ca indicativă, sub rezerva unei evaluări de impact.

Discursul de la Antalya confirmă sprijinul politic al președintei Comisiei pentru angajament. Registrul Consiliului UE înscrie pentru 13 noiembrie examinarea autorizării semnării acestui instrument neobligatoriu în numele Uniunii.

Documente și surse principale

Loránt Vincze menține reforma repartizării mandatelor în Parlamentul European la stadiul de document de lucru

2EU.Brussels — Wed, 11 Nov 2026 21:11:06 +0000

Raportorul Loránt Vincze intervine în comisia pentru afaceri constituționale a Parlamentului European, pe 10 noiembrie 2026, în dezbaterea despre repartizarea mandatelor. Cadru extras din înregistrarea oficială. © European Union, 2026 — Source: European Parliament.

Eurodeputatul român Loránt Vincze (PPE) a prezentat pe 10 noiembrie, în Comisia pentru afaceri constituționale a Parlamentului European (AFCO), un document de lucru privind repartizarea permanentă a mandatelor între statele membre. Raportorul a spus că dosarul va rămâne în această etapă, deoarece o formulă de calcul depinde de alegeri politice încă deschise, inclusiv câte locuri să aibă Parlamentul și ce populație să intre în calcul.

Pe scurt

Vincze a prezentat mai multe modele de repartizare. Comisia nu a votat o formulă în cadrul dezbaterii.
Parlamentul are în legislatura 2024–2029 720 de locuri, dintre care 33 revin României.
Consiliul European a cerut o metodă permanentă până la sfârșitul lui 2026 și, separat, o propunere privind componența pentru 2029–2034, dacă este posibil până la sfârșitul lui 2027.

Pentru legislatura actuală, numărul mandatelor a crescut de la 705 la 720. Cele 15 locuri suplimentare au revenit unui număr de 12 state. Franța, Spania și Țările de Jos au primit câte două, iar alte nouă state câte unul. Vincze a folosit acest exemplu pentru a arăta că Parlamentul revine la negocierea repartizării la fiecare legislatură.

Tratatul privind Uniunea Europeană stabilește un minim de șase și un maxim de 96 de mandate pentru fiecare stat, precum și un plafon general de 750 de membri plus președintele. Reprezentarea este proporțională descrescător. În calculul de dinaintea rotunjirii, statele mai populate au dreptul la mai multe locuri, iar fiecărui eurodeputat dintr-un stat mai populat îi revine un număr mai mare de cetățeni decât unui eurodeputat dintr-un stat mai mic.

Printre opțiunile prezentate în comisie, compromisul de la Cambridge combină un număr fix de locuri pentru fiecare stat cu o alocare proporțională în funcție de populație. O altă formulă împarte mandatele folosind trei componente, una egală între state, una proporțională cu populația și una calculată în funcție de rădăcina pătrată a populației. Alegerea parametrilor poate schimba numărul de locuri al fiecărui stat.

O altă întrebare este cine intră în populația de referință. Repartizarea actuală folosește populația rezidentă obișnuită, care include cetățeni ai unor țări din afara UE. Vincze a propus examinarea unui set statistic dedicat Parlamentului, întrucât tratatul prevede că instituția reprezintă cetățenii Uniunii. Documentul mai propune folosirea datelor de la 1 ianuarie din anul aflat cu doi ani înaintea alegerilor europene, urmată după șase luni de transmiterea propunerii Parlamentului către Consiliul European. El examinează și posibilitatea unei rezerve de locuri pentru viitoare extinderi.

În dezbatere, raportorul din umbră Vytenis Andriukaitis (S&D) a avertizat că formulele aplicabile pe termen lung ar putea costa unele state mandate. Charles Goerens (Renew) a ridicat problema dreptului de inițiativă al Parlamentului și a marjei sale de negociere dacă repartizarea ar fi delegată unei formule.

Decizia din 2023 a Consiliului European stabilește actuala repartizare și cere o metodă permanentă până la sfârșitul lui 2026. Pentru următoarea legislatură, Parlamentul trebuie să înainteze o propunere cu suficient timp înainte de începerea legislaturii 2029–2034, dacă este posibil până la sfârșitul lui 2027. Consiliul European stabilește componența în unanimitate, la inițiativa Parlamentului și cu aprobarea acestuia. Dosarul figurează în continuare ca fiind în așteptarea unei decizii în comisie.

Documente și surse principale

Reforma anchetelor Parlamentului UE trece la discuții politice

2EU.Brussels — Wed, 11 Nov 2026 21:07:21 +0000

Raportorul Thijs Reuten prezintă reforma anchetelor parlamentare în Comisia pentru afaceri constituționale, pe 10 noiembrie 2026. Relația cu procedurile judiciare și audierea reprezentanților instituțiilor UE rămân în discuție.

Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană au făcut progrese în discuțiile tehnice privind reforma anchetelor parlamentare, dar mai au de convenit asupra a două puncte. Eurodeputatul olandez Thijs Reuten (S&D) a prezentat pe 10 noiembrie Comisiei pentru afaceri constituționale un proiect revizuit. Discuția politică prevăzută pentru 8 decembrie ar urma să trateze relația cu procedurile judiciare și condițiile de audiere a membrilor instituțiilor și organismelor UE.

Pe scurt

Textul prezentat de Reuten este un document de lucru rezultat din consultările tehnice informale desfășurate între iulie și octombrie. Acordul politic rămâne de negociat.
Articolul 5 privește situațiile în care o anchetă parlamentară se suprapune cu o procedură judiciară. Articolul 12 privește audierea membrilor instituțiilor și organismelor UE.
Parlamentul poate adopta noul regulament printr-o procedură legislativă specială, cu aprobarea Consiliului și a Comisiei. Între timp, se aplică normele din 1995.

Potrivit lui Reuten, proiectul consemnează punctele de apropiere identificate de reprezentanții celor trei instituții în discuțiile tehnice. Raportorul a spus că a urmărit păstrarea garanțiilor existente și simplificarea regulilor. A propus și ca Parlamentul să poată examina după trei ani modul în care s-ar aplica noul regulament.

Prima chestiune rămasă deschisă privește articolul 5 din proiect. Tratatul prevede deja că o comisie de anchetă a Parlamentului nu poate examina fapte aflate în fața unei instanțe cât timp procedura judiciară este în curs. Discuția privește felul în care regulamentul va trata această suprapunere.

A doua chestiune privește articolul 12 și condițiile în care o comisie de anchetă poate audia membri ai instituțiilor și organismelor UE. În temeiul normelor actuale, la o cerere motivată, instituția sau organismul vizat desemnează funcționarul autorizat să se prezinte, cu excepțiile prevăzute de legislație pentru motive de confidențialitate ori de securitate. În AFCO, unii eurodeputați au cerut garanții mai clare privind prezentarea reprezentanților Comisiei la audieri.

Reuten a sugerat că instituțiile ar putea formula unele dintre precizări în considerentele regulamentului, care explică normele, fără să redeschidă articolele discutate la nivel tehnic. Reprezentantul Comisiei a apreciat că documentul oferă o bază pentru discuțiile politice și a spus că angajamentele existente de cooperare cu Parlamentul se aplică și comisiilor de anchetă.

În dezbatere a fost discutat și pragul pentru includerea unei opinii minoritare în raportul de anchetă. Reuten a explicat că documentul de lucru ar cere susținerea unui sfert dintre membrii comisiei de anchetă pentru includerea acelei opinii în raport. El a precizat că un eurodeputat ar putea în continuare să formuleze individual o opinie minoritară în dezbaterea politică ulterioară.

Președinția irlandeză a Consiliului a spus că va prezenta stadiul dosarului ambasadorilor statelor membre, în perspectiva stabilirii unei poziții la începutul lunii decembrie. Agenda Coreper II din 11 noiembrie a înscris dosarul ca punct de informare privind stadiul lucrărilor. Președintele comisiei parlamentare a indicat 8 decembrie pentru următoarea discuție politică și a semnalat sprijin larg în comisie pentru ca raportorul să continue pe baza documentului de lucru.

Miza este modul în care Parlamentul poate verifica dacă dreptul UE a fost aplicat corect. La cererea unui sfert dintre membrii săi, Parlamentul poate înființa o comisie temporară care să investigheze presupuse încălcări sau cazuri de administrare defectuoasă. Procedura urmează în continuare o decizie comună a celor trei instituții din 1995. Parlamentul a votat o propunere de reformă în 2012 și a adoptat o rezoluție legislativă în 2014, însă dosarul nu s-a încheiat cu un nou regulament.

Articolul 226 din Tratatul privind funcționarea UE prevede că Parlamentul stabilește aceste reguli printr-un regulament adoptat din proprie inițiativă, cu aprobarea Consiliului și a Comisiei. Textul prezentat pe 10 noiembrie rămâne baza pentru discuția politică din decembrie.

Documente și surse principale

Restanțele legislative din Spațiul Economic European scad la 585 de acte, dar cresc întârzierile legate de cerințele constituționale

2EU.Brussels — Wed, 11 Nov 2026 21:03:06 +0000

Nicolas von Lingen, șef de unitate în Secretariatul General al Comisiei Europene, vorbește despre restanțele de încorporare a legislației UE în Acordul SEE, la comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European, la Bruxelles, pe 10 noiembrie 2026.

Spațiul Economic European (SEE) avea la 30 septembrie 2026 un stoc de 585 de acte ale UE care așteptau încorporarea în acord, cu zece mai puține decât în aprilie. În același timp, raportul de progres al Comitetului mixt SEE, datat 11 noiembrie, arată că numărul deciziilor cu cerințe constituționale încă neîndeplinite după șase luni a crescut de la 26 la 34. Comisia Europeană avertizează că întârzierile pot lăsa întreprinderi din aceeași piață internă să funcționeze temporar după reguli diferite.

Pe scurt

La 30 septembrie, 585 de acte ale UE așteptau încorporarea în Acordul SEE, față de 595 la 8 aprilie. Pentru 175 dintre acestea, termenul de conformare în UE expirase de mai puțin de șase luni.
La 23 octombrie, 34 de decizii ale Comitetului mixt aveau cerințe constituționale neîndeplinite după șase luni, față de 26 în aprilie. Acest indicator privește decizii de încorporare deja adoptate.
Din ianuarie până la 23 octombrie 2026, Comitetul mixt a adoptat 285 de decizii care încorporează 457 de acte, față de 251 de decizii și 445 de acte în perioada comparabilă din 2025.
La 10 noiembrie, în Parlamentul European, reprezentantul Comisiei a avertizat că decalajele afectează condițiile de concurență. Consiliul SEE va discuta funcționarea acordului și digitalizarea pieței interne la 17 noiembrie.

Acordul SEE extinde piața internă a Uniunii Europene la Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Normele UE relevante sunt introduse în acord prin decizii ale Comitetului mixt, în care sunt reprezentate Uniunea și cele trei state. O singură decizie poate încorpora mai multe acte europene. Unele decizii presupun și îndeplinirea unor cerințe constituționale naționale, cum ar fi aprobarea parlamentară.

Raportul Comitetului mixt arată că, dintre cele 585 de acte aflate în așteptare la 30 septembrie, 175 depășiseră termenul de conformare în UE cu mai puțin de șase luni. Între 1 ianuarie și 23 octombrie 2026, comitetul a adoptat 285 de decizii care încorporează 457 de acte. În perioada de la 1 ianuarie la 24 octombrie 2025, adoptase 251 de decizii pentru 445 de acte.

Cele 34 de decizii înregistrate la 23 octombrie privesc o etapă ulterioară, în care Comitetul mixt a adoptat deja decizia de încorporare, iar notificarea privind îndeplinirea cerințelor constituționale este încă în așteptare după șase luni. Acordul prevede aplicarea provizorie în acest caz, cu excepția situației în care o parte notifică faptul că decizia nu poate fi aplicată provizoriu. O decizie aflată în această statistică poate privi mai multe acte.

În comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European, Nicolas von Lingen, șeful unității pentru SEE din Secretariatul General al Comisiei Europene, a explicat că decalajele pot afecta concurența și predictibilitatea regulilor pentru firme. Dacă o normă intră în aplicare în cele 27 de state UE înainte de a se aplica și în țările partenere, operatorii care lucrează în aceeași piață pot avea temporar obligații diferite.

În aceeași dezbatere, von Lingen a indicat 549 de acte restante în octombrie și a menționat separat 31 de acte afectate de cerințe constituționale. Prima cifră se referă la un alt moment decât stocul de 585 de acte din septembrie, iar a doua numără acte, în timp ce raportul numără decizii. Reprezentantul Comisiei a spus și că 47 de acte așteptau încorporarea de cel puțin cinci ani.

Printre dosarele încă deschise, raportul enumeră reguli privind piața electricității, transparența piețelor angro de energie, garantarea depozitelor, supravegherea contrapărților centrale și aplicarea normelor de concurență. Comitetul mixt a adoptat, între timp, decizii care privesc codurile rețelelor de gaze, mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră și actualizarea cadrului Solvabilitate II. Intrarea în vigoare a acestor decizii depinde de condițiile fiecăreia.

Consiliul SEE se reunește la Bruxelles la 17 noiembrie. Miniștrii vor discuta funcționarea acordului și modul în care digitalizarea poate sprijini competitivitatea și creșterea pieței interne. Raportul din 11 noiembrie a fost pregătit pentru această reuniune.

Documente de referință

Eurodeputații cer 12,42 miliarde EUR pentru protecția civilă și urgențele sanitare. Comisia vrea flexibilitate la alocarea fondurilor

2EU.Brussels — Wed, 11 Nov 2026 20:59:36 +0000

Comisara europeană Hadja Lahbib intervine în plenul Parlamentului European la dezbaterea privind protecția civilă și pregătirea pentru urgențe sanitare, la Bruxelles, pe 11 noiembrie 2026. Cadru din înregistrarea dezbaterii.

Parlamentul European a dezbătut la Bruxelles, pe 11 noiembrie, cum ar urma să fie finanțate protecția civilă și pregătirea pentru urgențe sanitare în perioada 2028–2034. Parlamentul a cerut anterior 12,42 miliarde EUR în negocierile pentru bugetul multianual, față de 10,675 miliarde EUR propuse de Comisie. Raportul comun al comisiilor pentru mediu și sănătate publică prevede câte 40% pentru cele două domenii și o rezervă de 20%. Comisara Hadja Lahbib a avertizat în plen că alocările prestabilite ar îngreuna mutarea banilor acolo unde apar nevoi urgente.

Pe scurt

Parlamentul a cerut în raportul intermediar privind bugetul UE pentru 2028–2034 o finanțare de 12,42 miliarde EUR. Comisia propune 10,675 miliarde EUR. Ambele sume sunt la prețuri curente.
Raportul comun ENVI–SANT ar aloca 40% pentru protecția civilă și rezerva rescEU, 40% pentru pregătirea și răspunsul la urgențe sanitare și 20% pentru nevoi neprevăzute. Comisia vrea libertate mai mare de a realoca fondurile în timpul unei crize.
Raportorii propun evaluarea vulnerabilităților până la nivel local, avertizare timpurie, stocuri medicale și un statut pentru voluntarii care intervin în prima linie.
Cristian Terheș a prezentat în numele raportorului SEDE priorități privind adăposturile, infrastructura critică, cooperarea civil–militară, voluntarii și pregătirea comună. Nicolae Ștefănuță este raportor pentru evaluarea bugetară a dosarului în Comisia pentru bugete.
Votul în plen asupra poziției în primă lectură este programat pentru 12 noiembrie. Regulamentul și bugetul final depind de negocierile cu Consiliul și de acordul privind cadrul financiar multianual.

Comisia Europeană a propus în iulie 2025 să reunească într-un singur cadru finanțarea Mecanismului de protecție civilă al UE și sprijinul pentru pregătirea și răspunsul la urgențe sanitare. Instrumentul, denumit UCPM+, ar integra activități finanțate în prezent prin componenta de pregătire pentru crize a programului EU4Health. Statele membre ar rămâne responsabile în primul rând de protecția civilă și de răspunsul sanitar.

La prețurile din 2025, cele două sume aflate în discuție sunt 9,458 miliarde EUR în propunerea Comisiei și 11 miliarde EUR în solicitarea Parlamentului. Suma cerută de Parlament face parte din poziția sa intermediară asupra bugetului multianual. Raportul legislativ ENVI–SANT, elaborat de Leire Pajín (S&D, Spania) și Aurelijus Veryga (ECR, Lituania), propune să protejeze finanțarea celor două domenii prin ponderi distincte și să lase o cincime din fonduri pentru nevoi emergente.

Veryga a susținut în plen că pregătirea pentru urgențe sanitare are nevoie de finanțare previzibilă. El a amintit că între 2020 și 2024 mecanismul a fost activat de peste 650 de ori, de aproximativ patru ori mai des decât în cei cinci ani anteriori. Lahbib a spus că mecanismul a fost activat de peste 900 de ori de la înființarea sa în 2001. Comisara a susținut investițiile în pregătire și a avertizat că alocările fixe pot încetini răspunsul, pentru că tipul și amploarea crizelor din următorii șapte ani sunt greu de anticipat.

În prezent, Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență mobilizează asistența oferită de state. Rezerva rescEU poate completa această asistență cu aeronave pentru stingerea incendiilor, stocuri medicale și alte capacități. Comisia propune și un centru de coordonare pentru crize care afectează mai multe sectoare simultan. Raportul ENVI–SANT precizează atribuțiile acestuia.

Comisiile propun cartografierea vulnerabilităților la nivel național, regional și local și un serviciu spațial european care să sprijine avertizarea populației. Pajín a invocat inundațiile din regiunea Valencia din 2024 și a cerut ca deciziile de pregătire să folosească date științifice. Raportul prevede un rol mai mare pentru autoritățile locale și un statut juridic pentru voluntarii care intervin în prima linie.

În domeniul sanitar, raportul propune dispoziții distincte pentru stocurile de contramăsuri medicale. Veryga a invocat experiența pandemiei de COVID-19 pentru a susține rezerve strategice, formarea profesioniștilor și capacități de intervenție pregătite înaintea unei crize. Sprijinul UE ar ajuta statele să detecteze și să gestioneze amenințările sanitare care trec frontierele.

În numele lui Reinis Pozņaks, raportorul Comisiei pentru securitate și apărare (SEDE), eurodeputatul Cristian Terheș (ECR, România) a enumerat cinci priorități în plen. Acestea sunt adăposturile și spațiile de protecție, infrastructura critică, cooperarea civil–militară, voluntarii și pregătirea comună. Raportul propune un cadru european pentru cooperarea dintre autoritățile civile și cele militare în situații de urgență de mare amploare.

Jonas Sjöstedt a atras atenția în numele Comisiei pentru control bugetar asupra riscului ca aceleași activități să fie finanțate din bugetele naționale și din cel european. A cerut să se poată urmări mai clar cum sunt cheltuiți banii. În Comisia pentru bugete, eurodeputatul Nicolae Ștefănuță (Verzi/ALE, România) este raportor pentru evaluarea bugetară a dosarului.

Islanda, Liechtenstein și Norvegia au salutat în iunie propunerea și au cerut clarificarea condițiilor de participare la noul mecanism. Separat, acordul provizoriu privind bugetul anual al UE pentru 2027 include o suplimentare de 13,5 milioane EUR pentru mecanismul actual.

Comisiile ENVI și SANT au adoptat raportul comun pe 1 octombrie și l-au transmis plenului pe 12 octombrie. Votul în primă lectură este programat pentru 12 noiembrie. Parlamentul și Consiliul vor negocia textul, iar suma disponibilă va depinde și de acordul asupra bugetului multianual al UE pentru 2028–2034.

Documente și surse principale

Comisia Europeană nu comentează cazul eurodeputatei Markéta Gregorová, care spune că a fost reținută la Beijing

2EU.Brussels — Wed, 11 Nov 2026 20:57:52 +0000

Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, la briefingul din 10 noiembrie 2026, la Bruxelles. Întrebată despre cazul eurodeputatei Markéta Gregorová, Pinho a spus că nu are detalii și că instituția nu comentează deocamdată.

Comisia Europeană nu a comentat, la briefingul din 10 noiembrie, cazul eurodeputatei cehe Markéta Gregorová, care spune că autoritățile chineze au reținut-o aproximativ 90 de minute pe aeroportul din Beijing. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, a declarat că nu are detalii. Gregorová călătorea în China pentru o misiune comercială a Parlamentului European.

Pe scurt

Întrebată pe 10 noiembrie despre incident și despre eventuale contacte cu autoritățile chineze, Paula Pinho a spus că nu are detalii și că, pentru moment, Comisia nu comentează.
Gregorová afirmă că a fost oprită la sosirea în Beijing, pe 26 octombrie, deși avea un pașaport diplomatic și călătorea cu o delegație invitată oficial. Potrivit relatării ei, controlul a durat aproximativ 90 de minute, iar polițiștii de frontieră nu i-au comunicat motivul.
Eurodeputata a cerut explicații prin reprezentanța UE în China, ambasada Cehiei și Ministerul chinez de Externe. Ea a spus că ia în calcul să discute cazul cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
Parlamentul European confirmă că Gregorová a făcut parte din delegația pentru comerț internațional, care a vizitat Beijing, Hangzhou și Shanghai între 27 și 29 octombrie.

Jurnalistul Carlo Martuscelli de la Politico a ridicat cazul la briefingul Comisiei și a întrebat dacă executivul european a luat legătura cu autoritățile chineze. Pinho a răspuns că nu are detalii și că instituția nu va comenta deocamdată. Ea nu a precizat dacă a avut loc vreun contact diplomatic.

Gregorová, membră a grupului Verzilor/ALE și vicepreședintă a delegației Parlamentului European pentru relațiile cu China, a spus că polițiștii de frontieră au oprit-o pe 26 octombrie, după aterizarea pe aeroportul internațional Beijing Capital. În relatarea publicată pe 4 noiembrie de Partidul Piraților din Cehia, eurodeputata afirmă că i s-a interzis să folosească telefonul și că i s-a cerut să meargă într-o încăpere separată, fără pașaportul diplomatic și în afara câmpului vizual al colegilor. Ea spune că a refuzat aceste condiții și că eurodeputatul german Engin Eroglu, președintele delegației pentru relațiile cu China, a rămas alături de ea.

Eurodeputata a spus că a putut continua călătoria după aproximativ o oră și jumătate, fără să primească o explicație. A cerut clarificări prin reprezentanța UE în China, ambasada Cehiei și Ministerul chinez de Externe. Ea a indicat că ar putea discuta incidentul cu Roberta Metsola. Motivul opririi la frontieră rămâne neclar.

Parlamentul European a confirmat participarea lui Gregorová și Eroglu la misiunea Comisiei pentru comerț internațional, condusă de eurodeputatul german Bernd Lange. Între 27 și 29 octombrie, delegația s-a întâlnit cu oficiali și reprezentanți ai mediului de afaceri la Beijing, Hangzhou și Shanghai. Eurodeputații au discutat despre dezechilibrul comercial, accesul companiilor europene pe piața chineză și aprovizionarea cu materii prime critice. Bilanțul oficial al vizitei prezintă aceste discuții și nu menționează incidentul de la aeroport.

Documente și surse principale

Eurodeputatul Peter Agius cere un test obligatoriu pentru impactul legislației UE asupra insulelor

2EU.Brussels — Wed, 11 Nov 2026 20:53:49 +0000

Portul Mġarr, Gozo, în mai 2026. Malta cere ca UE să țină cont de costurile legăturilor maritime pentru insule.

Eurodeputatul maltez Peter Agius (PPE) a cerut ca propunerile legislative ale UE să fie însoțite de o evaluare obligatorie a impactului asupra insulelor. În dezbaterea din 10 noiembrie 2026 a Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) a Parlamentului European, ministrul maltez pentru Gozo și planificare, Clint Camilleri, a cerut evaluarea din timp a costurilor pentru locuitori și întreprinderi, în special a celor legate de transport. Comisia Europeană pregătește o analiză a costurilor insularității în cadrul strategiei sale din iunie.

Pe scurt

Peter Agius propune ca UE să evalueze sistematic efectele legislației asupra insulelor înainte de adoptare. Clint Camilleri a cerut ca analiza să țină cont de dependența de transportul maritim și aerian și de costul cumulat al normelor.
Comisia Europeană pregătește o analiză a costurilor insularității și va examina situația insulelor în revizuirea regulilor privind emisiile, combustibilii maritimi și ajutoarele de stat.
Comisia folosește cadrul general de evaluare a impactului. Reuniunea IMCO a fost un schimb de opinii, fără vot asupra testului propus.

Camilleri a invocat două exemple de norme care pot afecta costurile legăturilor maritime. Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) acoperă, în condițiile prevăzute de legislație, și emisiile din transportul maritim. Regulamentul FuelEU Maritime cere reducerea intensității emisiilor de gaze cu efect de seră ale energiei folosite la bord. Pentru întreprinderile de pe insule, costurile de transport influențează atât aprovizionarea, cât și accesul la clienți din alte state membre.

Ministrul a dat exemplul insulei Gozo, unde legăturile cu insula principală Malta depind de transportul maritim. Din portul Mġarr pleacă, între altele, feribotul rapid spre Valletta. Eurodeputatul maltez Alex Agius Saliba (S&D) a semnalat, la rândul său, că unii comercianți nu livrează în Malta și că micii producători de pe insule întâmpină dificultăți când încearcă să vândă în alte state membre.

Agius vrea ca evaluarea să identifice din timp costurile disproporționate și să arate unde legislația ar trebui să prevadă condiții adaptate sau derogări. În octombrie, eurodeputații discutaseră deja despre luarea în calcul a impactului asupra insulelor, într-o dezbatere în plen axată pe finanțare și conectivitate. În IMCO, Agius a cerut ca evaluarea să devină o etapă obligatorie a pregătirii legislației.

Reprezentanții Comisiei au indicat cadrul general de evaluare a impactului. Strategia pentru insule, adoptată la 10 iunie, prevede identificarea timpurie a inițiativelor cu efecte semnificative asupra insulelor, pentru ca aceste efecte să fie analizate în evaluarea generală. Strategia prevede și o analiză aprofundată a costurilor insularității, în special în transport. La reuniune nu a fost comunicat un termen de publicare a studiului.

Strategia prevede examinarea nevoilor de conectivitate ale insulelor în revizuirea ETS și a regulamentului FuelEU Maritime, precum și a derogărilor specifice în revizuirea FuelEU Maritime. Comisia va analiza particularitățile insulelor și în revizuirea normelor privind ajutoarele de stat. În plus, invită statele să ia în considerare folosirea unei părți din veniturile ETS pentru transport cu emisii zero și investițiile aferente.

Potrivit Comisiei, aproximativ 17 milioane de persoane locuiesc pe insulele UE, inclusiv în Malta, Cipru și Irlanda. Strategia se întemeiază pe articolul 174 din Tratatul privind funcționarea UE, care cere o atenție specială pentru regiunile cu dezavantaje naturale sau demografice grave și permanente. Regiunile ultraperiferice, abordate în aceeași reuniune IMCO, au o strategie separată și un regim prevăzut la articolul 349.

Camilleri a cerut și flexibilitate în viitoarele planuri naționale și regionale din bugetul UE pentru 2028–2034. A invocat investițiile în infrastructura portuară și în servicii de transport pentru a îmbunătăți accesul la piața internă. Alocările pentru viitorul buget rămân de negociat.

Documente și surse principale

UE și Nigeria semnează primul acord de readmisie pentru persoanele fără drept de ședere

2EU.Brussels — Wed, 11 Nov 2026 20:46:55 +0000

Bianca Odumegwu-Ojukwu și Magnus Brunner la discuțiile despre readmisie. New York, 21 sept. 2026.

Uniunea Europeană și Nigeria au semnat la Abuja, pe 10 noiembrie 2026, primul lor acord de readmisie. Documentul stabilește proceduri pentru identificarea și returnarea persoanelor care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condițiile legale de intrare, prezență sau ședere pe teritoriul uneia dintre părți. Parlamentul European trebuie să aprobe acordul înainte ca Uniunea să îl poată încheia printr-o decizie a Consiliului.

Pe scurt

Magnus Brunner, comisarul european pentru afaceri interne și migrație, și Bianca Odumegwu-Ojukwu, ministra de externe a Nigeriei, au semnat acordul la Abuja.
Acordul prevede cooperarea în ambele sensuri, inclusiv pentru a stabili identitatea persoanelor care nu au documente valabile.
Acordul va intra în vigoare în prima zi a celei de-a doua luni de după ultima notificare privind finalizarea procedurilor.
În UE, autoritățile examinează individual fiecare caz. Se aplică în continuare dreptul la azil și garanțiile împotriva expulzării colective și a returnării în caz de risc grav.

Brunner și Odumegwu-Ojukwu au semnat la sediul Ministerului de Externe al Nigeriei. Cele două părți au anunțat semnarea pe 11 noiembrie. Consiliul UE autorizase negocierile în septembrie 2016, iar cei doi oficiali discutaseră acordul și în septembrie 2026, în marja Adunării Generale a ONU.

În practică, readmisia presupune ca autoritățile unei părți să coopereze la primirea unei persoane pe care cealaltă parte a decis să o returneze. Ministrul nigerian de interne, Olubunmi Tunji-Ojo, a declarat înainte de semnare că Nigeria își conectează bazele de date pentru a verifica mai repede cetățenia persoanelor vizate, inclusiv când actele lipsesc.

După consimțământul Parlamentului European, Consiliul UE poate adopta decizia de încheiere a acordului. Comisia precizează că documentul va intra în vigoare în prima zi a celei de-a doua luni de după ultima notificare privind finalizarea procedurilor. Textul integral al acordului, cu referința ST 12944/26, figurează în registrul Consiliului ca inaccesibil publicului.

În UE, autoritățile examinează situația fiecărei persoane și eventualele nevoi de protecție înainte de a decide returnarea. Carta drepturilor fundamentale garantează dreptul la azil, interzice expulzările colective și protejează persoanele împotriva îndepărtării către un stat unde ar risca în mod serios pedeapsa cu moartea, tortura ori tratamente inumane sau degradante.

Comisia a anunțat și lansarea unui dialog UE–Nigeria la nivel de înalți funcționari privind migrația și securitatea. Cooperarea mai largă vizează și combaterea traficului de persoane și a facilitării trecerii ilegale a frontierelor, precum și căile de migrație legală. În septembrie, Odumegwu-Ojukwu a cerut sprijin pentru reintegrarea persoanelor returnate și mai multe oportunități de mobilitate legală.

Documente și surse principale

Europol consideră Republica Moldova o prioritate și spune că poate sprijini anchetele autorităților române și moldovene

2EU.Brussels — Wed, 11 Nov 2026 20:44:26 +0000

Jean-Philippe Lecouffe, director executiv adjunct al Europol pentru operațiuni, la începutul intervenției sale în reuniunea JPSG de la Bruxelles, la 10 noiembrie 2026. În aceeași sesiune, el a spus că Republica Moldova este una dintre prioritățile agenției în cooperarea cu partenerii din afara UE.

Republica Moldova se numără printre prioritățile Europol în cooperarea cu țările din afara UE, a declarat Jean-Philippe Lecouffe, directorul executiv adjunct pentru operațiuni al agenției, la 10 noiembrie 2026, la Bruxelles. Răspunzând delegației parlamentare a României, el a spus că autoritățile române și moldovene pot solicita sprijin pentru anchete privind criminalitatea transfrontalieră, inclusiv pentru investigații financiare.

Pe scurt

La reuniunea Grupului mixt de control parlamentar asupra Europol, Lecouffe a spus că agenția are ofițeri de sprijin în Republica Moldova și că țara este una dintre prioritățile sale în cooperarea cu partenerii din afara UE.
Autoritățile române și moldovene pot solicita analiză, sprijin în investigații financiare și cooperare prin grupuri operative. Măsurile coercitive rămân în responsabilitatea autorităților naționale.
Delegația României a cerut sprijin pentru flancul estic, inclusiv un mecanism de finanțare pentru activități operative. Lecouffe a descris formele de sprijin deja disponibile.
Republica Moldova a participat la 154 de acțiuni EMPACT în 2024–2025, potrivit Comisiei Europene. Pentru 2026–2027, raportul Comisiei prevede participarea la 104 acțiuni în 11 dintre cele 13 planuri operaționale.

Delegația României a cerut Europol să explice cum evaluează utilizarea rețelelor criminale de către actori statali ostili în regiunea Mării Negre și ce sprijin poate acorda statelor de pe flancul estic în cooperare cu Ucraina și Republica Moldova. Intervenția a invocat incidentele cu drone, contrabanda, introducerea ilegală de migranți, sabotajul și atacurile cibernetice. Delegația a solicitat și un mecanism de finanțare dedicat activităților operative ale statelor aflate în prima linie.

Lecouffe a spus că Europol și-a dezvoltat competențe legate de drone și că acordă o atenție deosebită Republicii Moldova. El a enumerat sprijinul analitic, asistența în investigații financiare și cooperarea prin grupuri operative, pe care autoritățile române și moldovene le pot solicita în funcție de anchetă. Aceste forme de asistență se înscriu în mandatul agenției. Arestările, perchezițiile și alte măsuri coercitive rămân în responsabilitatea autorităților naționale. Cererea delegației române pentru un mecanism financiar dedicat a rămas o propunere.

Raportul Comisiei Europene din 2026 confirmă că Europol continuă să trimită ofițeri de sprijin în Republica Moldova și consemnează că, din ianuarie 2026, un ofițer moldovean de legătură este detașat la sediul agenției din Haga. Raportul descrie cooperarea în dosare de trafic de droguri, în special droguri sintetice, criminalitate organizată contra patrimoniului, introducere ilegală de migranți și fraude.

Cooperarea are la bază acordul operațional și strategic semnat de Europol și Republica Moldova în decembrie 2014. În septembrie 2026, Lecouffe și șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, au discutat despre schimbul securizat de informații, investigații comune și combaterea grupărilor criminale transfrontaliere. Poliția Republicii Moldova a indicat că folosește rețeaua securizată de schimb de informații SIENA în această cooperare.

Comisia arată că Republica Moldova a participat la 154 de acțiuni în cadrul Platformei multidisciplinare europene împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT) în 2024–2025. Pentru 2026–2027, raportul prevede participarea la 104 acțiuni în 11 dintre cele 13 planuri operaționale, cu accent pe droguri sintetice, trafic de arme, rețele criminale periculoase, criminalitate informatică și trafic de persoane. Republica Moldova conduce o acțiune privind drogurile sintetice și coordonează în comun alte trei acțiuni.

Documente de referință

EDPB alege recrutarea automatizată pentru controalele coordonate din 2027

2EU.Brussels — Wed, 11 Nov 2026 20:42:10 +0000

Imagine de ilustrare. Controalele coordonate din 2027 vor analiza cum sunt respectate drepturile candidaților atunci când aplicațiile pentru un loc de muncă sunt triate automat.

Comitetul European pentru Protecția Datelor (EDPB) a anunțat pe 11 noiembrie că selecția automatizată a candidaților va fi tema celei de-a șasea acțiuni coordonate de aplicare a legislației privind protecția datelor. Acțiunea va începe în cursul anului 2027 și va urmări respectarea a două drepturi prevăzute deja de Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). Unul protejează candidații în fața deciziilor luate exclusiv automat care îi afectează semnificativ. Celălalt le permite să obțină informații despre modul în care le-au fost folosite datele.

Pe scurt

Acțiunea vizează instrumentele care triază candidaturile, inclusiv cele bazate pe inteligență artificială.
Un candidat respins exclusiv pe baza unui scor automat poate beneficia de protecția articolului 22 din GDPR. Articolul 15 îi permite, în cazurile prevăzute de regulament, să afle cum i-au fost folosite datele la luarea deciziei.
Participarea autorităților este voluntară. Danemarca și-a confirmat participarea, iar EDPB nu a anunțat o listă completă, o dată exactă de lansare sau organizațiile care vor fi verificate.

Un instrument de recrutare poate sorta CV-uri, compara calificări și recomanda cine ar trebui chemat la interviu. Dacă programul elimină singur o candidatură, decizia poate intra sub incidența articolului 22 din GDPR. Acesta protejează persoanele în cazul deciziilor bazate exclusiv pe prelucrarea automată a datelor, inclusiv prin crearea de profiluri, care produc efecte juridice sau le afectează într-o măsură similară și semnificativă.

Rolul recrutorului contează. Dacă examinează informațiile relevante și are autoritatea de a schimba rezultatul înainte de luarea deciziei, recomandarea programului poate face parte dintr-o evaluare umană. O aprobare formală a rezultatului automat, fără o examinare reală, poate lăsa decizia sub incidența articolului 22.

Regulamentul permite o astfel de decizie în trei situații. Ea poate fi necesară pentru încheierea sau executarea unui contract, autorizată de legislația UE ori de cea națională sau bazată pe consimțământul explicit al persoanei. În cazurile legate de contract sau de consimțământ, operatorul trebuie să îi permită persoanei cel puțin să obțină intervenție umană, să își exprime punctul de vedere și să conteste decizia. Dacă decizia este autorizată prin lege, actul respectiv trebuie să prevadă garanții adecvate.

Dreptul de acces, prevăzut la articolul 15, îi permite candidatului să afle ce date personale au fost folosite. În cazul deciziilor automatizate vizate de articolul 22, acesta include informații relevante despre logica prelucrării, importanța ei și consecințele preconizate. Pentru cineva a cărui candidatură a fost respinsă, explicația poate arăta, de exemplu, cum a folosit sistemul datele despre experiența profesională și cum au influențat ele rezultatul.

Curtea de Justiție a UE a precizat în februarie 2025, în cauza Dun & Bradstreet Austria privind evaluarea bonității, că explicația trebuie să prezinte într-un limbaj inteligibil procedura și principiile folosite efectiv. Comunicarea unui algoritm complex nu este suficientă. Atunci când compania invocă secretul comercial sau protecția datelor altor persoane, autoritatea de supraveghere sau instanța poate examina informațiile și decide ce trebuie comunicat persoanei vizate.

Autoritățile participante își vor coordona activitatea prin cadrul european de aplicare a GDPR. Acesta permite colectarea de informații și, după caz, deschiderea sau continuarea unor investigații. Autoritatea daneză de protecție a datelor a anunțat că va participa și că va începe pregătirea verificărilor naționale. Pentru România, participarea nu a fost confirmată public până la momentul redactării.

Regulamentul european privind inteligența artificială tratează separat anumite sisteme utilizate pentru trierea candidaturilor și evaluarea candidaților, pe care le încadrează, în principiu, în categoria de risc ridicat. Acțiunea EDPB se concentrează pe aplicarea GDPR, ale cărui garanții pot fi relevante și atunci când selecția este automatizată prin reguli informatice fără inteligență artificială. Candidații își pot exercita drepturile în condițiile prevăzute de regulament și înainte ca verificările să înceapă.

Surse

Coraportorii PE vor reguli comune pentru cloudul suveran și autorizare mai rapidă pentru centrele de date

2EU.Brussels — Wed, 11 Nov 2026 20:40:18 +0000

Eurodeputatul Reinier van Lanschot prezintă proiectul comun privind Cloud and AI Development Act la Parlamentul European, la Bruxelles, pe 11 noiembrie 2026. Cadru din înregistrarea conferinței de presă.

Eurodeputații Diego Solier și Reinier van Lanschot au prezentat pe 11 noiembrie, la Bruxelles, proiectul lor comun pentru Cloud and AI Development Act (CADA). Ei propun ca furnizorii de cloud să fie evaluați după aceleași criterii în toată Uniunea, ca proiectele eligibile de centre de date să fie autorizate mai repede în zone desemnate și ca achizițiile publice să sprijine dezvoltarea furnizorilor europeni. Cei doi sunt coraportorii comisiilor pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) și pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO), care urmează să discute proiectul.

Pe scurt

Comisia Europeană propusese în iunie patru niveluri de garanție pentru cloud. Coraportorii vor să clarifice criteriile, să recurgă la auditori acreditați și să evite ca aceeași garanție să fie evaluată diferit de la o țară la alta.
În zonele de accelerare, centrele de date eligibile ar beneficia de autorizare simplificată. Coraportorii vor consultarea localnicilor înainte de alegerea zonelor și beneficii pentru comunitățile gazdă.
Solier și van Lanschot vor ca evaluarea riscurilor să includă și activități esențiale operate privat, precum cele din spitale, aeroporturi și energie. Garanțiile ar urma să fie proporționale cu sensibilitatea serviciului.
Coraportorii propun folosirea achizițiilor publice pentru dezvoltarea furnizorilor europeni. Accesul furnizorilor din țări partenere ar depinde de îndeplinirea condițiilor pentru nivelul de garanție cerut.
La conferință, Parlamentul a anunțat publicarea proiectului pentru 12 noiembrie și discutarea lui în comisiile reunite pe 1 decembrie. Votul în comisii era prevăzut orientativ pentru mijlocul lui martie 2027, iar cel în plen pentru aprilie.

Proiectul coraportorilor pornește de la regulamentul propus de Comisie pe 3 iunie 2026. Executivul vrea să tripleze cel puțin capacitatea centrelor de date din UE în cinci până la șapte ani și să stabilească un cadru comun pentru evaluarea controlului asupra serviciilor cloud. Solier, eurodeputat spaniol din grupul ECR, a spus că Europa are nevoie de capacitate proprie de calcul și de acces fiabil la energie pentru a putea dezvolta și folosi sisteme de inteligență artificială.

Cei doi coraportori vor ca proiectele eligibile din zonele de accelerare să beneficieze de proceduri de autorizare mai simple. Solier a spus că proiectele trebuie să respecte normele de mediu. Van Lanschot, eurodeputat neerlandez din grupul Verzilor/ALE, a cerut ca localnicii să fie implicați înainte de desemnarea zonelor și ca investițiile să aducă beneficii comunităților gazdă. A dat ca exemple folosirea căldurii degajate de instalații pentru încălzirea școlilor și investițiile în infrastructura publică locală.

Consultarea contează pentru că amplasarea unui centru de date poate solicita racorduri la rețeaua electrică, apă pentru răcire și terenuri. Într-o dezbatere separată, relatată de 2eu.brussels, Comisia a explicat că eticheta UE pentru centrele de date arată dacă instalația este pregătită să refolosească căldura. Cantitatea de căldură livrată efectiv rămâne o chestiune distinctă.

În privința cloudului, propunerea Comisiei definește patru niveluri de garanție pentru sectorul public. Primul cere ca datele să fie prelucrate și stocate în UE. Al doilea adaugă cerințe de independență față de țări terțe și de transparență a lanțului de furnizare a software-ului. Al treilea cere, în principiu, proprietate și control din UE, precum și garanții suplimentare privind personalul, și prevede o cale de recunoaștere a unor furnizori din țări terțe. Al patrulea cere transparență și control integral asupra lanțului software și protecție împotriva ingerințelor unei țări terțe.

Coraportorii vor să păstreze cele patru niveluri și să clarifice condițiile fiecăruia. Van Lanschot a propus auditori acreditați și criterii uniforme, pentru ca un furnizor să nu își poată alege țara ori auditorul care aplică interpretarea cea mai permisivă. El a spus că proiectul ar acorda Comisiei atribuții pentru a menține consecvența evaluărilor în UE.

Solier a susținut că nivelul de garanție trebuie ales în funcție de riscul serviciului. Van Lanschot a propus ca acest principiu să se aplice și activităților esențiale operate privat. A menționat spitalele, aeroporturile și centralele electrice, unde o întrerupere poate afecta populația indiferent cine deține sau administrează infrastructura.

Cei doi văd în achizițiile publice o sursă de contracte care le-ar permite furnizorilor europeni să investească și să crească. Solier a cerut flexibilitate pentru ca administrațiile să poată cumpăra servicii fiabile și competitive. El a susținut continuarea cooperării cu parteneri internaționali de încredere, cu garanții mai stricte pentru activitățile cele mai sensibile. Întrebat despre Regatul Unit, van Lanschot a spus că furnizorii britanici ar putea îndeplini cerințele nivelului 3 dacă respectă condițiile aplicabile.

Condițiile de autorizare au fost și subiect de lobby înaintea propunerii Comisiei din iunie. Organizația SOMO a identificat în analiza sa 367 de contacte de lobby înregistrate, cu 160 de entități, între decembrie 2024 și iunie 2026. Cercetarea privește pregătirea propunerii Comisiei și arată că accelerarea autorizării a fost o prioritate pentru mai mulți operatori și asociații din industrie.

La finalul conferinței, Parlamentul a anunțat că textul coraportorilor urma să fie publicat pe 12 noiembrie, cu o primă discuție comună ITRE–IMCO pe 1 decembrie. Calendarul de lucru indicat la 11 noiembrie plasa votul în comisii la mijlocul lui martie 2027 și votul în plen în aprilie. După stabilirea poziției Parlamentului, forma finală a regulamentului va depinde de negocierile cu Consiliul.

Europa – Club Economic

G7, UE, Brazilia și Coreea de Sud lansează o rețea portuară împotriva traficului de droguri

Pe scurt

Documente și surse principale

Declarația comună a miniștrilor de externe ai G7 și a UE

Coreea de Sud confirmă reuniunea de lansare de la Marsilia

Declarația liderilor G7 de la Évian privind traficul de droguri

Lansarea Alianței Europene a Porturilor

Von der Leyen susține la COP31 ca electricitatea să ajungă la 35% din consumul final de energie la nivel mondial până în 2035

Pe scurt

Documente și surse principale

Comisia Europeană — Discursul Ursulei von der Leyen la COP31

Președinția COP31 — Angajamentul mondial „35 by 35”

AIE — Raportul privind electrificarea

Comisia Europeană — Planul de acțiune pentru electrificare

Consiliul UE — Registrul documentului ST 14988/26

Loránt Vincze menține reforma repartizării mandatelor în Parlamentul European la stadiul de document de lucru

Pe scurt

Documente și surse principale

Parlamentul European — Înregistrarea reuniunii AFCO din 10 noiembrie

Sistemul permanent de repartizare a locurilor în Parlamentul European

Decizia Consiliului European privind componența Parlamentului pentru 2024–2029

Articolul 14 din Tratatul privind Uniunea Europeană

Studiul Parlamentului European privind o metodă permanentă de repartizare

Reforma anchetelor Parlamentului UE trece la discuții politice

Pe scurt

Documente și surse principale

Articolul 226 din TFUE privind dreptul de anchetă al Parlamentului European

Decizia interinstituțională din 1995 privind exercitarea dreptului de anchetă

Prezentarea lui Thijs Reuten în comisia AFCO, 10 noiembrie

Reuniunea Coreper II din 11 noiembrie 2026

Inițiativa parlamentară precedentă privind dreptul de anchetă

Restanțele legislative din Spațiul Economic European scad la 585 de acte, dar cresc întârzierile legate de cerințele constituționale

Pe scurt

Documente de referință

Raportul de progres al Comitetului mixt SEE

Raportul anterior privind funcționarea Acordului SEE

Reuniunea Consiliului Spațiului Economic European din 17 noiembrie

Dezbaterea AFET din 10 noiembrie privind restanțele din SEE

Acordul SEE și cerințele constituționale

Eurodeputații cer 12,42 miliarde EUR pentru protecția civilă și urgențele sanitare. Comisia vrea flexibilitate la alocarea fondurilor

Pe scurt

Documente și surse principale

Dezbaterea din plen privind UCPM+

Raportul comun ENVI–SANT A10-0271/2026

Mecanismul de protecție civilă pentru 2028–2034

Propunerea Comisiei COM(2025) 548

Dosarul legislativ 2025/0223(COD)

Comisia Europeană nu comentează cazul eurodeputatei Markéta Gregorová, care spune că a fost reținută la Beijing

Pe scurt

Documente și surse principale

Briefingul de presă din 10 noiembrie 2026, I-297547

Anunțul misiunii INTA în China, 22 octombrie 2026

Comunicarea privind rezultatele misiunii comerciale

Relatarea inițială privind incidentul Gregorová, 3 noiembrie 2026

Declarația Markétei Gregorová despre incident

Eurodeputatul Peter Agius cere un test obligatoriu pentru impactul legislației UE asupra insulelor

Pe scurt

Documente și surse principale

Strategia UE pentru insule

Raportul de sinteză al consultării publice

Documentele reuniunii IMCO din 10 noiembrie 2026

Comunicarea privind cererea eurodeputatului Peter Agius

Serviciul de feribot între Valletta și Gozo

UE și Nigeria semnează primul acord de readmisie pentru persoanele fără drept de ședere

Pe scurt

Documente și surse principale

UE și Nigeria semnează acordul de readmisie

Nigeria prezintă măsurile de verificare a identității

Nigeria confirmă semnarea acordului de readmisie

Documentația Consiliului privind semnarea și încheierea acordului

Carta UE privind protecția în caz de îndepărtare sau expulzare

Europol consideră Republica Moldova o prioritate și spune că poate sprijini anchetele autorităților române și moldovene

Pe scurt

Documente de referință

Înregistrarea reuniunii JPSG din 10 noiembrie 2026

Raportul 2026 privind Republica Moldova

Acordul de cooperare operațională și strategică cu Republica Moldova

Întrevederea dintre Viorel Cernăuțeanu și Jean-Philippe Lecouffe

Regulamentul privind mandatul Europol