Administrațiile publice reprezintă 31,8% dintre incidentele și evenimentele cibernetice analizate în noul raport al Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), cea mai mare pondere dintre sectoarele urmărite. Agenția europeană avertizează însă că numărul atacurilor nu spune singur cât de grave sunt efectele lor. Compromiterea unui furnizor IT poate perturba simultan serviciile mai multor organizații.

ENISA a publicat raportul la 22 septembrie. Ediția folosește pentru prima dată această perioadă de raportare calendaristică, de la 1 ianuarie la 31 decembrie 2025, și extinde monitorizarea unor activități infracționale, inclusiv breșele de date și fraudele. Agenția precizează că sursele publice și informațiile furnizate voluntar nu oferă o imagine completă, iar unele campanii de spionaj sunt documentate la luni sau ani după desfășurare.

În administrația publică, instituțiile centrale și cele locale au ponderi apropiate între țintele înregistrate, de 35,1%, respectiv 33,8%. Atacurile de tip DDoS domină acest tablou. Ele urmăresc supraîncărcarea serviciilor online și apar frecvent în jurul unor alegeri, operațiuni ale autorităților sau tensiuni geopolitice. Raportul atribuie o parte importantă a acestei activități unor grupări motivate ideologic.

Frecvența acestor atacuri trebuie separată de gravitatea consecințelor. Ransomware-ul poate combina blocarea sistemelor prin criptare, furtul datelor și extorcarea victimelor. ENISA îl consideră cel mai perturbator tip de incident pe termen scurt, chiar dacă atacurile de indisponibilizare ocupă o parte mai mare din evidențele analizate.

Dependența de furnizori comuni poate amplifica efectele. Raportul descrie un atac ransomware asupra unui furnizor IT suedez care a afectat aproximativ 200 de municipalități și autorități regionale, perturbând sisteme utilizate pentru raportări de resurse umane. Exemplul arată de ce evaluarea riscului unei instituții trebuie să includă serviciile externe pe care se bazează.

Raportul de amenințări plasează în continuare administrația publică într-o zonă în care importanța serviciilor depășește nivelul de maturitate cibernetică observat. Evaluarea separată NIS360 a ENISA urmărește tocmai această relație dintre cât de critic este un sector și cât de pregătit este să gestioneze riscurile. Pentru instituțiile publice, miza privește astfel atât protecția propriilor sisteme, cât și continuitatea serviciilor dependente de furnizori comuni.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a examinat în cadrul unei audieri la Strasbourg cazul a zece copii ucraineni din Crimeea, despre care organizația care îi reprezintă susține că au primit forțat cetățenia rusă și au fost propuși spre adopție. Localizarea lor rămâne necunoscută reprezentanților, iar eventuala adoptare a unora dintre copii face parte din faptele pe care procedura trebuie să le clarifice.

Dosarul pornește de la situația unor copii foarte mici, aflați deja în îngrijirea statului când Rusia a preluat controlul asupra Crimeei. Născuți între 2009 și 2013, aveau atunci între un an și cinci ani. Uniunea Helsinki Ucraineană pentru Drepturile Omului (UHHRU), care a sesizat Curtea în numele lor, afirmă că autoritățile ruse au refuzat să îi predea Ucrainei, în pofida solicitărilor repetate ale acesteia.

Reprezentanții au invocat apariția numelor și fotografiilor copiilor pe site-uri rusești destinate adopțiilor. Dispariția ulterioară a unor nume de pe aceste pagini i-a determinat să suspecteze că adopțiile începuseră sau fuseseră încheiate. Documentele Curții prezintă această posibilitate ca afirmație a reprezentanților, fără să confirme că toți cei zece copii au fost adoptați.

Plângerea are două componente. În temeiul articolului 5 al Convenției europene a drepturilor omului, UHHRU contestă menținerea copiilor în instituții, ascunderea informațiilor despre locul unde se află și includerea în sistemele rusești de adopție sau plasament, situație pe care o califică drept dispariție forțată. În temeiul articolului 8, organizația susține că schimbarea arbitrară a cetățeniei și înscrierea pe site-uri de adopție au afectat identitatea socială a copiilor ca cetățeni ucraineni. Acestea sunt acuzațiile supuse examinării, asupra cărora Curtea nu s-a pronunțat încă.

Printre întrebările adresate părților se numără locul în care se află copiii, existența unor adopții și baza juridică a menținerii lor în instituții. Curtea a cerut și clarificări privind dreptul UHHRU de a-i reprezenta în această procedură. Organizația nu are contact cu copiii, iar judecătorii trebuie să stabilească dacă poate acționa în numele lor în condițiile articolului 34 al Convenției.

Audierea din 22 septembrie s-a desfășurat fără reprezentanți ai Rusiei. Potrivit Grefei, guvernul rus nu a transmis observații și nici nu a răspuns solicitării de a indica cine îl va reprezenta. Camera a considerat că desfășurarea audierii în aceste condiții era compatibilă cu buna administrare a justiției. Guvernul ucrainean și mai multe organizații au intervenit în procedură ca terți.

Dosarul are și o limită temporală esențială. În februarie 2023, Curtea a respins cererea unei măsuri provizorii pentru oprirea adopțiilor deoarece aceasta privea evenimente ulterioare datei de 16 septembrie 2022, când Rusia a încetat să fie parte la Convenție. Grefa a precizat că o asemenea decizie nu prejudecă admisibilitatea sau fondul cererii. Curtea a acordat dosarului prioritate și a protejat identitatea copiilor prin anonimat.

Cererea, depusă în ianuarie 2023, a fost comunicată guvernului rus în martie 2025, iar audierea privește atât admisibilitatea, cât și fondul. Deliberările sunt confidențiale, iar soluția va fi anunțată ulterior. Până atunci, localizarea copiilor și eventuala lor adoptare rămân întrebări deschise în documentele publice ale cauzei.

Furnizorii de energie ar trebui obligați să folosească modele de factură care pun la vedere consumul, suma de plată și principalele costuri, recomandă Consiliul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Energiei (CEER). Raportul său din 2026 propune o primă pagină sau o secțiune de sinteză ușor de citit, completată prin acces la calculele detaliate și la instrumente pentru compararea ofertelor.

Problema identificată de reglementatori este că facturile pot conține informațiile cerute de lege fără să-i ajute pe clienți să înțeleagă pentru ce plătesc. Datele importante ajung în caractere mici, pe paginile din spate sau în machete aglomerate. Potrivit CEER, acumularea explicațiilor tehnice și a informațiilor despre drepturi descurajează consultarea documentului și participarea consumatorilor la piața energiei.

Directiva europeană privind piața electricității cere deja facturi corecte, clare, concise, ușor de înțeles și de comparat. Anexa sa stabilește și informațiile care trebuie evidențiate, inclusiv prețul de plătit, scadența și consumul. Aceste obligații nu stabilesc însă un model grafic unic. CEER recomandă ca utilizarea modelelor elaborate la nivel național să devină obligatorie; raportul nu instituie el însuși o nouă obligație pentru furnizori.boe.es)

În prezentarea propusă, clientul ar trebui să găsească imediat perioada facturată, cantitatea consumată, totalul de plată, denumirea ofertei, informațiile despre contract și datele de contact ale furnizorului. Costul energiei, tarifele de rețea și taxele ar trebui să fie ușor de distins. Informațiile tehnice suplimentare ar rămâne accesibile separat. CEER recomandă elaborarea modelelor împreună cu furnizorii și organizațiile consumatorilor, păstrând libertate pentru identitatea vizuală a companiilor.

Italia oferă un exemplu de reorganizare obligatorie a facturii. Formatul introdus de autoritatea de reglementare ARERA de la 1 iulie 2025 include o primă pagină comună, cu datele clientului și ale furnizării, suma de plată și informațiile despre facturare. Acesta se aplică, între altele, clienților casnici, cu excepția celor din serviciul de electricitate Maggior Tutela.arera.it)

Pe pagina următoare apare un „bon al energiei”, conceput după logica unui bon de cumpărături. Acesta separă sumele calculate în funcție de consum de costurile fixe și, pentru electricitate, de componenta aferentă puterii contractate. Sunt evidențiate componentele de furnizare, rețea și alte costuri reglementate, iar taxele și eventualele reduceri apar distinct. Structura arată astfel ce parte a costului variază cu energia consumată și ce parte se plătește independent de acel consum.

Bonul italian folosește însă prețuri medii pentru agregarea costurilor, ceea ce face necesară păstrarea accesului la detalii. O casetă separată prezintă condițiile economice ale ofertei, iar un cod QR conduce la calculul detaliat. Rezumatul permite citirea rapidă a facturii, în timp ce aceste informații suplimentare îi permit clientului să verifice aplicarea contractului.arera.it)

În Spania, regulile disting între modelul strict pentru tariful reglementat de electricitate PVPC și cerințele minime aplicabile facturilor pentru clienții de pe piața liberă alimentați la joasă tensiune, cu putere contractată de cel mult 15 kW. Prin urmare, furnizorii nu au cu toții obligația de a folosi aceeași machetă. O componentă comună este accesul la comparatorul autorității pentru piețe și concurență, CNMC, prin codul QR de pe factură sau printr-un link în versiunea electronică. boe.es)

Codul transmite comparatorului datele necesare calculului, precum codul poștal, puterea contractată și consumul anual repartizat pe intervale tarifare. Clientul poate compara ofertele fără să transcrie manual aceste informații. CNMC a adăugat și instrumentul Entiende tu factura, care explică datele contractuale și componentele facturii, inclusiv eventualele penalități la încetarea contractului.CNMC)

Limita unui rezumat devine evidentă la tarifele dinamice. CEER arată că totalul consumului și un preț mediu lunar ponderat nu sunt suficiente pentru reconstituirea independentă a facturii. În exemplul analizat, verificarea presupune înmulțirea prețului din fiecare oră cu energia consumată în acea oră. O factură mai scurtă trebuie, așadar, să păstreze accesul la informațiile din care rezultă suma finală.

Pentru consumatorii care folosesc în principal facturi pe hârtie sau au competențe digitale limitate, informațiile esențiale trebuie să rămână accesibile fără trecerea obligatorie printr-un portal. CEER recomandă ca instrumentele digitale să completeze factura clară și inteligibilă. Mutarea explicațiilor online nu rezolvă problema dacă documentul primit de client rămâne greu de înțeles.

Rețeaua European Digital Rights (EDRi) și SHARE Foundation cer Uniunii Europene să condiționeze progresul Serbiei spre aderare de oprirea abuzurilor cu programe de spionaj informatic, după documentarea unor atacuri împotriva studenților și opozanților. Investigația include infectarea confirmată cu Pegasus a telefonului unui membru al mișcării studențești, însă cercetătorii nu identifică public cine a ordonat sau operat acel atac.

Apelul celor două organizații pentru drepturi digitale, publicat la 23 septembrie, pornește de la constatările făcute publice de SHARE și Citizen Lab la 2 septembrie. SHARE a documentat cel puțin 14 persoane vizate, între care membri ai mișcării studențești, activiști, un parlamentar și un consilier local din opoziție. Accesul clandestin la telefoanele lor poate expune conversațiile, contactele și persoanele cu care se organizează, avertizează organizațiile.

Cele 14 cazuri nu reprezintă 14 infectări confirmate cu Pegasus. În august, 12 persoane au contactat SHARE după ce primiseră alerte Apple privind atacuri cu spyware comercial. Analizele ulterioare au identificat și două infectări pe Android cu un program descris de SHARE ca o nouă versiune a NoviSpy. Apple precizează că alertele sale indică, cu un grad ridicat de încredere, vizarea individuală a utilizatorului, dar că investigațiile companiei nu pot oferi certitudine absolută.

În cazul iPhone-ului analizat de Citizen Lab, cercetătorii au găsit indicii de infectare cu Pegasus în intervalul decembrie 2025–ianuarie 2026. Atacul a exploatat iMessage fără ca utilizatorul să fie nevoit să deschidă un link sau să întreprindă vreo altă acțiune. Laboratorul a făcut public cazul cu acordul persoanei vizate, păstrându-i anonimatul și nepublicând momentul exact al infectării pentru a-i proteja viața privată.

Compromiterea telefonului permite un acces mult mai larg decât interceptarea unei singure conversații. Potrivit Citizen Lab, Pegasus, dezvoltat de NSO Group, poate accesa fotografii, notițe și mesaje, inclusiv din aplicații cu comunicații criptate, și poate activa pe ascuns microfonul sau camera. Acestea sunt capacitățile programului; raportul public nu inventariază datele efectiv extrase din telefonul studentului.

Cele două cazuri Android descrise de SHARE presupun o altă metodă, care necesită acces fizic la dispozitiv. Într-unul dintre ele, telefonul unui membru al mișcării studențești fusese confiscat când acesta a fost dus la audieri la poliție. În declarația publicată de SHARE, șeful Security Lab al Amnesty International, Donncha Ó Cearbhaill, afirmă că instrumentele au fost instalate în timpul detenției și că noul program a fost „conceput cu eforturi specifice pentru a evita detectarea de către experții în securitate”.

SHARE spune că același program a fost găsit pe un al doilea telefon după difuzarea unor mesaje Viber private de pe dispozitiv la televiziunea Informer. Această succesiune face parte din probele prezentate de organizație; comunicatul nu stabilește cine a transmis mesajele televiziunii. Nici constatarea infectării cu Pegasus, în cazul separat analizat de Citizen Lab, nu echivalează cu atribuirea acelui atac autorităților sârbe. Președinta parlamentului, Ana Brnabić, neagă spionarea studenților, potrivit The Guardian.

Pentru EDRi și SHARE, consecința politică depășește încălcarea vieții private. Organizațiile avertizează că accesul la comunicările opozanților poate permite identificarea colaboratorilor și a planurilor lor și poate fi folosit pentru discreditare sau șantaj. Ele cer Comisiei să trateze folosirea spyware ca parte a evaluării reculului democratic și să condiționeze progresul aderării de încetarea utilizării acestor instrumente de către agențiile de securitate și alte autorități sârbe.

Comisia consemnase deja atacuri cu spyware asupra unor persoane reținute sau audiate, în raportul despre Serbia din noiembrie 2025. Un caz privind cel puțin șapte persoane se afla atunci în faza de verificări preliminare, fără indicii de progres. Evaluarea precedă cazurile anunțate în septembrie 2026 și nu stabilește stadiul actual al acelui dosar.

Presiunea politică include și finanțarea europeană. La 3 septembrie, grupul Verzilor/ALE din Parlamentul European a cerut suspendarea plăților către Serbia prin instrumentele de preaderare și Mecanismul de reformă și creștere, până la încheierea unei investigații internaționale complete. Grupul a solicitat și un audit independent al agențiilor de securitate. Acestea sunt cererile grupului politic, fără a constitui prin ele însele o suspendare a fondurilor.

EDRi susține că reacția UE față de Serbia trebuie însoțită de măsuri împotriva abuzurilor din interiorul Uniunii. Organizația promovează o interdicție care să acopere dezvoltarea, producția, comercializarea, exportul și utilizarea spyware și cere eliminarea stimulentelor financiare pentru industrie. Este poziția sa de advocacy, nu o interdicție generală adoptată de UE. În apelul privind Serbia, EDRi și SHARE solicită totodată investigații și căi efective de reparare a prejudiciilor pentru persoanele vizate.

Analizele tehnice ale cazurilor continuă, potrivit SHARE și Citizen Lab. Pentru persoanele care primesc o alertă, organizațiile recomandă sprijin specializat, iar Citizen Lab îndeamnă utilizatorii expuși să activeze Lockdown Mode și să își actualizeze dispozitivele. Cercetătorii consideră că vulnerabilitatea folosită în atacul analizat a fost remediată de Apple; această măsură de protecție nu lămurește însă cine a comandat supravegherea sau ce date a obținut.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a discutat cu Tim Cook, președintele executiv al consiliului de administrație al Apple, despre protecția copiilor online și propunerea EU KIDS Act, la New York, în marja Adunării Generale a ONU. Discuția intervine după prezentarea unui proiect care ar impune și magazinelor de aplicații obligații privind verificarea vârstei și accesul minorilor la servicii potrivite pentru ei.

Relatând întâlnirea la briefingul Comisiei, purtătoarea de cuvânt șefă adjunctă, Arianna Podestà, a spus că cei doi au convenit asupra importanței protejării vieții private, siguranței și securității copiilor. Von der Leyen a cerut ca inovația companiilor tehnologice să ofere părinților mijloace de control și utilizatorilor tineri o protecție solidă. Relatarea nu anunță un angajament al Apple de a susține integral propunerea sau modificări concrete ale produselor companiei.

Proiectul prevede obligații la nivelul magazinelor prin care sunt distribuite aplicațiile. Acestea ar trebui să clasifice fiecare aplicație în funcție de vârsta utilizatorilor și să împiedice accesul sau cumpărarea de către minori a celor considerate nepotrivite pentru vârsta lor. Furnizorii ar trebui să publice metodologia clasificării, să evalueze vârsta utilizatorilor și să permită distribuirea în magazin a soluției europene de verificare a vârstei. Pentru copiii sub 13 ani, accesul ar fi activat și controlat prin instrumentele destinate părinților sau tutorilor.

Pentru accesul la rețelele sociale vizate, Comisia propune verificări prin soluții certificate, independente de platforme, care să confirme atingerea pragului de vârstă fără să dezvăluie identitatea utilizatorului. Platforma ar primi răspunsul privind îndeplinirea condiției de vârstă, fără să examineze documentul de identitate. Fiecare stat membru ar trebui să ofere cel puțin o modalitate gratuită de dovedire a vârstei, inclusiv persoanelor fără identitate digitală.

Apple are deja un instrument prin care aplicațiile pot primi intervalul de vârstă al unui utilizator, fără data exactă a nașterii. Potrivit documentației companiei, funcția Age Range for Apps folosește informațiile din contul Apple, iar pentru copiii și adolescenții dintr-un grup familial trebuie configurată de un părinte sau tutore. Documentația precizează și o limită a protecției oferite prin această comunicare restrânsă de date. Dezvoltatorul unei aplicații poate asocia răspunsul primit cu informații personale pe care le colectează separat. Relatarea întâlnirii nu include o evaluare europeană a conformității acestui instrument cu propunerea.

Propunerea, prezentată la 17 septembrie, ar interzice conturile pe rețelele sociale pentru copiii sub 13 ani și ar permite celor de 13 și 14 ani doar conturi limitate, gestionate de un părinte sau tutore, cu cel mult o oră de utilizare pe zi. De la 15 ani, minorii și-ar putea administra propriile conturi. Accesul gradual ar fi însoțit de protecții integrate în servicii, inclusiv profiluri private în mod implicit și restricții asupra funcțiilor care încurajează utilizarea excesivă.

Protecția minorilor este deja abordată prin Regulamentul privind serviciile digitale. Orientările publicate de Comisie în iulie 2025 recomandă, între altele, conturi private în mod implicit și dezactivarea unor funcții precum redarea automată sau notificările care favorizează utilizarea excesivă. Aceste orientări servesc evaluării respectării obligațiilor existente; aplicarea recomandărilor este voluntară și nu garantează automat conformitatea. Ele nu trebuie confundate cu obligațiile suplimentare din noul proiect de regulament.

EU KIDS Act rămâne o propunere care trebuie negociată și adoptată de Parlamentul European și Consiliu. Discuția cu Apple nu schimbă acest stadiu și nu stabilește un calendar de aplicare pentru companie; obligațiile finale vor depinde de textul asupra căruia vor conveni colegiuitorii.

Comisia Europeană propune deblocarea a 4,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru Ungaria și restabilirea accesului la Erasmus+ și Orizont Europa pentru universitățile administrate de fundații de interes public. Comisia consideră că reformele adoptate de Budapesta au remediat încălcările statului de drept care puneau în pericol bugetul UE. Ridicarea restricțiilor depinde însă de aprobarea Consiliului Uniunii Europene.

Propunerea prezentată la Bruxelles vizează cele două măsuri de protecție adoptate în decembrie 2022. Prima a suspendat 55% din angajamentele bugetare pentru trei programe de coeziune din perioada 2021–2027, care acoperă mediul și eficiența energetică, transporturile și dezvoltarea teritorială. Cele 4,2 miliarde de euro ar redeveni disponibile ca angajamente pentru finanțare; anunțul nu reprezintă transferul acestei sume către Ungaria.

A doua măsură a interzis asumarea unor noi angajamente juridice cu fundațiile de interes public vizate și cu entitățile administrate de acestea, pentru fondurile gestionate direct sau indirect de Comisie. De aici au rezultat restricțiile pentru universitățile respective în Erasmus+ și Orizont Europa. Dacă propunerea este aprobată, studenții și cercetătorii lor ar putea beneficia din nou de acces deplin la aceste programe. Interdicția din 2022 privea categoria de entități definită în decizie, fără să excludă toate universitățile ungare.

Schimbarea evaluării se bazează pe măsurile notificate de Ungaria la 9 septembrie 2026 și pe aplicarea lor, potrivit Comisiei. Autoritatea pentru Integritate a primit competențe mai puternice și acces la datele necesare activității sale, iar Ungaria a instituit un sistem cuprinzător de declarații de avere. Comisia menționează și consolidarea controalelor asupra fondurilor europene și creșterea transparenței achizițiilor și cheltuielilor publice.

Aceste intervenții răspund unor probleme care au motivat suspendarea finanțării. În evaluarea din 2022, Consiliul descria proceduri de achiziții cu un singur ofertant, concentrarea contractelor la anumite firme și protecții insuficiente împotriva conflictelor de interese. O altă deficiență privea posibilitatea de a contesta în instanță deciziile de a nu investiga sau urmări penal presupuse fapte de corupție. Comisia afirmă acum că Ungaria a extins controlul jurisdicțional asupra deciziilor autorităților de investigare și urmărire penală.

În cazul fundațiilor de interes public, Comisia consideră că au fost sporite transparența și protecția împotriva conflictelor de interese, în perspectiva desființării acestora. Comunicatul nu precizează calendarul desființării. Propunerea de ridicare a restricțiilor se bazează pe evaluarea remediilor deja adoptate și aplicate, fără să prezinte desființarea drept un fapt împlinit.

Comisia invocă, suplimentar, aderarea Ungariei la Parchetul European și noile reguli privind beneficiarii reali și achizițiile publice. Potrivit Parchetului European, Ungaria a devenit stat participant la 2 august 2026. Începerea activității operative este o etapă distinctă, prevăzută pentru a douăzecea zi de la numirea procurorului european al Ungariei.

Comisarul pentru buget, combaterea fraudei și administrație publică, Piotr Serafin, atribuie schimbarea reformelor guvernului condus de Péter Magyar. „Comisia va proteja întotdeauna fondurile UE împotriva corupției și a utilizării abuzive. Această politică nu se va schimba”, a declarat el în comunicat. Comisia concluzionează că nu mai sunt îndeplinite condițiile pentru menținerea măsurilor în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea.

Evaluarea privește protecția bugetului în dosarul deschis în 2022, nu închiderea tuturor procedurilor europene referitoare la Ungaria. Potrivit Comisiei, Consiliul are la dispoziție o lună de la prezentarea propunerii pentru a decide ridicarea măsurilor. Până la acea decizie, deblocarea fondurilor și restabilirea accesului universităților rămân propuneri.

Italia rămâne peste pragul de deficit necesar pentru a ieși în 2026 din procedura europeană de deficit excesiv, după ce datele Istat au indicat un deficit de 3,1% din produsul intern brut pentru 2025. Comisia Europeană a explicat că o eventuală aprobare a clauzei derogatorii naționale nu ar elimina condiția ca deficitul anului trecut să fie sub 3%, iar cererea de flexibilitate bugetară a Romei este încă în evaluare.

La briefingul de presă al Comisiei, purtătorul de cuvânt pentru economie, Balazs Ujvari, a descris două condiții pentru închiderea procedurii în acest an. Prima privește rezultatul efectiv din 2025, care trebuie să fie sub pragul de 3%, indiferent de clauza derogatorie. A doua privește previziunile pentru 2026 și 2027, care trebuie să arate menținerea deficitului sub acest nivel; în această evaluare a anilor următori poate fi luată în calcul flexibilitatea acordată prin clauză.

Comisia nu a prezentat însă cifra de 3,1% drept rezultatul unei verificări deja încheiate de Eurostat. Ujvari a precizat că statele membre transmit de două ori pe an datele privind deficitul și datoria publică, următorul termen fiind 1 octombrie. Eurostat urmează să verifice informațiile, iar executivul european își va face evaluarea în cadrul pachetului de toamnă al semestrului european. Cifra publicată de autoritățile italiene rămâne, din perspectiva acestei verificări europene, una preliminară.

La Roma, ministrul economiei și finanțelor, Giancarlo Giorgetti, a recunoscut că guvernul nu obține ieșirea anticipată din procedură pe care o sperase pentru acest an. Într-o declarație relatată de ANSA, el a indicat 2027 ca posibil moment al închiderii, în linie cu documentul italian de finanțe publice. Aceasta este perspectiva exprimată de ministru, fără a reprezenta o decizie a instituțiilor europene.

Italia are deja stabilit un calendar de corectare a deficitului. Recomandarea adoptată de Consiliul UE în ianuarie 2025 cere eliminarea situației de deficit excesiv până în 2026 și limitează creșterea nominală a cheltuielilor nete la 1,3% în 2025 și 1,6% în 2026. Acest calendar privește anul în care trebuie corectat deficitul, în timp ce închiderea procedurii presupune evaluarea rezultatelor bugetare și a durabilității corecției.

În paralel, Roma a cerut activarea clauzei derogatorii naționale, solicitare primită de Comisie la 11 septembrie. Potrivit ANSA, care a citat surse guvernamentale, demersul urmărește obținerea unei marje pentru investiții în apărare și energie. Mecanismul permite unui stat să se abată temporar de la traiectoria bugetară stabilită de Consiliu în circumstanțe excepționale, din afara controlului său, cu un impact major asupra finanțelor publice. O condiție rămâne ca această abatere să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu.

Orientările Comisiei din august prevăd extinderea flexibilității pentru apărare la anumite măsuri de securitate energetică. Sunt vizate intervenții care reduc structural dependența de combustibilii fosili, precum investițiile în rețele electrice și stocarea energiei curate; reducerile de accize la combustibili fosili și subvențiile pentru aceștia sunt excluse. Pentru măsurile energetice eligibile, plafonul este de 0,3% din PIB anual și de 0,6% cumulat în perioada 2026–2028. Aceste limite descriu cadrul de evaluare, fără să constituie sume deja aprobate Italiei.

Comisia nu a confirmat că va încheia analiza cererii italiene înaintea reuniunii miniștrilor de finanțe din 9 octombrie, termen invocat de o jurnalistă în briefing. Ujvari a spus că evaluarea nu are un termen prevăzut de reglementări și că instituția lucrează cât mai rapid. Activarea necesită apoi aprobarea Consiliului, pe baza evaluării și recomandării Comisiei; potrivit purtătorului de cuvânt, Consiliul are o lună pentru acest pas.

Finanțarea europeană pentru redresarea Siriei riscă să consolideze rețelele clientelare ale noii conduceri dacă proiectele nu sunt însoțite de reforme și controale, avertizează un studiu realizat pentru Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European. Autorii recomandă condiții anticorupție verificabile, sprijin pentru instituții și participarea comunităților la reconstrucție, astfel încât apropierea UE de Damasc să contribuie la servicii publice și siguranță, fără să întărească o nouă ordine autoritară.

Studiul, publicat în septembrie 2026, este semnat de Jan Daniel, Anna Filipiová și Clément Steuer și examinează evoluțiile de după căderea regimului Bashar al-Assad, în decembrie 2024. Cercetarea combină analiza documentelor cu 19 interviuri realizate special pentru proiect între martie și iunie 2026 și alte nouă interviuri din cercetări anterioare. Concluziile și recomandările aparțin autorilor, fără să reprezinte poziția oficială a Parlamentului European.

UE a făcut deja pași spre reluarea cooperării. În ianuarie 2026, Comisia a anunțat un pachet de aproximativ 620 de milioane de euro pentru 2026–2027, care include ajutor umanitar, sprijin pentru redresarea timpurie și cooperare bilaterală. La 11 mai, Consiliul UE a adoptat decizia de ridicare a suspendării parțiale a acordului de cooperare cu Siria. Aplicarea prevederilor restabilite a fost prevăzută pentru prima zi a lunii următoare notificării autorităților siriene.

Deschiderea diplomatică nu a eliminat însă concentrarea puterii, arată studiul. Declarația constituțională din martie 2025 îi permite președintelui de tranziție Ahmed al-Sharaa să numească miniștrii fără aprobarea parlamentului și să desemneze direct o treime dintre parlamentari. Autorii descriu o tranziție în care instituțiile formale coexistă cu rețele de influență bazate pe loialități personale și politice, ceea ce ridică întrebări despre cine controlează resursele și cui îi răspunde.

Acest mod de exercitare a puterii poate influența distribuirea beneficiilor reconstrucției. În analiza autorilor, contează cine primește contractele, în ce regiuni ajung investițiile și cât din valoarea creată rămâne în economia siriană. Dacă proiectele se concentrează în centrele economice și în operațiuni imobiliare profitabile, comunitățile periferice pot rămâne excluse. Finanțarea externă poate astfel reproduce dependența de rețele politice, în loc să ofere acces mai larg la locuri de muncă și servicii.

Amploarea nevoilor depășește refacerea câtorva proiecte vizibile. Banca Mondială estima în octombrie 2025 costurile reconstrucției fizice la 216 miliarde de dolari, într-un interval de incertitudine de 140–345 de miliarde, pe baza pagubelor produse între 2011 și 2024. Studiul pentru Parlament recomandă investiții în școli, unități medicale și infrastructură comunitară, alături de sprijinul pentru organizațiile locale. Acestea ar asigura condițiile materiale de care depind viața comunităților și participarea civică.

Autorii propun ca Parlamentul să ceară Comisiei dovezi privind aplicarea măsurilor anticorupție înainte de eliberarea finanțării și suspendarea plăților dacă auditurile constată folosirea necorespunzătoare a fondurilor. Comisiile parlamentare competente ar putea organiza audieri cu auditori și organizații siriene care monitorizează transparența. Sunt recomandări privind controlul viitoarelor proiecte, nu o constatare că banii europeni au fost deja deturnați. Studiul cere, în paralel, continuarea ajutorului umanitar și a sprijinului pentru societatea civilă.

Asistența tehnică ar trebui să „consolideze instituțiile în sine, nu persoanele din interiorul lor”, scriu autorii. În practică, aceasta înseamnă reguli administrative, competențe și mecanisme de control care să reziste schimbării titularilor funcțiilor. Pentru eventualele proiecte europene destinate poliției sau altor structuri de securitate, studiul recomandă criterii explicite privind drepturile omului și controlul civil.

Evaluările economice oferă și semnale de redresare. Într-o analiză preliminară publicată în august 2026, după o misiune la Damasc, experții Fondului Monetar Internațional anticipau o creștere de două cifre pentru acel an. Ei avertizau însă că sărăcia rămâne răspândită, creșterea diferă între regiuni, iar lipsurile datelor limitează analiza. Era o prognoză, nu un rezultat deja înregistrat.

Redresarea și calitatea instituțiilor influențează și posibilitatea revenirii refugiaților. Studiul arată că întoarcerea durabilă presupune locuințe, servicii publice, locuri de muncă și garanții de securitate. Autorii recomandă explorarea unui cadru care să permită vizite temporare în Siria fără pierderea automată a protecției. Propunerea ar permite decizii mai bine informate, dar nu echivalează cu un drept nou adoptat la nivelul UE și nu înlocuiește îmbunătățirea condițiilor din țară.

Influența europeană are și limite externe. Turcia dispune de instrumente militare și economice mai directe, iar statele din Golf au promis investiții importante în infrastructură, potrivit studiului. Autorii consideră că finanțarea europeană poate avea mai mult efect dacă este previzibilă și coordonată cu ceilalți parteneri, iar statele membre susțin condiții coerente. Sprijinul financiar, singur, nu garantează acceptarea reformelor de către Damasc.

Pentru următoarele 12–24 de luni, studiul conturează trei evoluții posibile: consolidarea unor instituții mai funcționale și incluzive, stabilizarea autoritară sau o nouă fragmentare a țării. Scenariile nu sunt predicții, iar chiar consolidarea statului nu presupune neapărat dispariția autoritarismului. Recomandarea pentru UE este să urmărească participarea reală, controlul resurselor și capacitatea instituțiilor de a furniza servicii, adaptând finanțarea și partenerii de implementare la evoluțiile de pe teren.

Numărul reclamațiilor privind practicile comerciale neloiale în vânzarea energiei înregistrate de autoritatea spaniolă pentru piețe și concurență (CNMC) a crescut de la 35 în 2023 la 102 în 2025, potrivit unui nou raport al Consiliului Reglementatorilor Europeni din Domeniul Energiei (CEER). Vânzările telefonice concentrează cele mai multe sesizări de acest tip, iar verificarea documentelor de contractare poate lăsa nedetectată inducerea în eroare din contactele comerciale anterioare.

Cele 102 reclamații reprezentau 40% din sesizările primite de CNMC despre schimbarea furnizorului, nu din toate reclamațiile energetice și nici din totalul consumatorilor. Un furnizor avea o contribuție importantă la rezultat; raportul indică o pondere recalculată de 19,6% după excluderea sa. Datele descriu cazurile ajunse la autoritate și nu măsoară frecvența tuturor practicilor neloiale din piață.

Creșterea a urmat unei scăderi inițiale. În 2022 fuseseră înregistrate 105 reclamații de acest tip, după care numărul a coborât la 35 în 2023 și a urcat la 56 în 2024. Totalul din 2025 s-a apropiat astfel de nivelul din 2022. CEER arată că, după restrângerea vânzărilor nesolicitate la domiciliu, problemele semnalate s-au concentrat în principal în canalul telefonic.

Mecanismul descris în studiile de caz începe adesea cu un contact nesolicitat și cu presiunea de a decide repede. Clientului i se spune că ar putea pierde o reducere sau că trebuie să își reînnoiască contractul. Agentul poate omite numele furnizorului pe care îl reprezintă ori faptul că acceptarea ofertei înseamnă trecerea la o altă companie. Consumatorul ajunge astfel să ia o decizie fără să cunoască efectul real al discuției, potrivit raportului.

Dificultatea apare și când autoritatea încearcă să probeze ce s-a întâmplat. CEER explică faptul că argumentele înșelătoare pot lipsi atât din documentele contractuale, cât și din înregistrarea etapei formale de contractare. Singura urmă poate rămâne reclamația ulterioară a clientului. În cazul spaniol analizat, indicii precum numeroasele sesizări și încetările rapide ale contractelor nu au fost suficiente pentru a demonstra concludent practicile înșelătoare, în condițiile în care documentele și înregistrările păreau formal corecte.

Un caz concret de intervenție este decizia obligatorie adoptată de CNMC la 5 februarie 2026 pentru Factor Energía. Autoritatea a cerut verificarea acordului anterior apelului comercial, păstrarea înregistrărilor și un apel ulterior prin care clientul să confirme că știe că schimbă furnizorul. Compania trebuie să urmărească activitatea agenților de vânzări prin indicatori și să raporteze autorității. Procedura a impus măsuri de control, fără să aplice o amendă.

În răspunsul public din 18 februarie, Factorenergia a subliniat absența unei sancțiuni și a contestat evaluarea izolată a numărului de reclamații, invocând creșterea companiei și diferențele dintre furnizori. A afirmat că a tratat sesizările cu diligență. În decizie, CNMC răspunsese că intervenția avea în vedere și motivele reclamațiilor, nu numai creșterea numărului lor.

Spania a întărit între timp cerințele pentru contractarea electricității, prin reguli aplicabile din 12 iunie 2026. Pentru consumatorii persoane fizice, solicitarea de a fi contactați trebuie să fie expresă, neechivocă, informată și destinată unui scop specific; clientul poate și să inițieze el însuși apelul. Textul păstrează însă situațiile în care contactarea poate fi întemeiată pe interes legitim, în condițiile normelor de protecție a datelor.

Această excepție nu reprezintă o permisiune generală de a suna orice persoană. Circulara autorității spaniole pentru protecția datelor permite, în anumite condiții, folosirea datelor obținute legal într-o relație contractuală anterioară pentru oferte similare ale aceleiași companii. Firma trebuie să respecte drepturile persoanei, inclusiv dreptul de opoziție.

CNMC a clarificat separat că bifarea unei clauze generale pe un site terț sau participarea la o promoție fără legătură cu electricitatea nu constituie o solicitare valabilă pentru asemenea apeluri. Inițiativa trebuie să provină dintr-o acțiune directă și conștientă a consumatorului. Furnizorul trebuie să înregistreze integral conversația, indiferent cine a inițiat-o, iar înaintea încheierii contractului trebuie să transmită un rezumat separat al condițiilor principale.

Comparația cu Polonia arată de ce CEER cere și verificarea rezultatelor măsurilor. După interzicerea încheierii contractelor de energie la domiciliu în iulie 2021, ponderea sesizărilor despre practici neloiale a coborât la 0,3% din reclamațiile energetice în 2024 și 2025, față de circa 12–13% în 2018–2019, potrivit raportului. Autoritatea poloneză nu a observat o creștere a reclamațiilor similare privind vânzările telefonice. Indicatorul are însă alt numitor decât seria spaniolă, astfel că procentele nu pot fi comparate direct.

Pentru Spania, CEER cere evaluarea efectelor protecțiilor introduse în 2026, inclusiv a modului în care acestea fac consimțământul și procesul de vânzare verificabile. Seria de reclamații încheiată în 2025 descrie problema la care răspund noile reguli; ea nu stabilește dacă măsurile aplicate din iunie au redus-o.

Platformele online foarte mari trebuie să respecte alegerea utilizatorilor de a primi recomandări fără profilare și să înceteze colectarea datelor pentru profilarea destinată recomandărilor cât timp această opțiune este activă, precizează Comitetul European pentru Protecția Datelor (CEPD). Orientările sale finale privind relația dintre Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) și Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) stabilesc și limite pentru datele folosite la verificarea vârstei, astfel încât protejarea minorilor să respecte viața privată a utilizatorilor.

Orientările 3/2025, adoptate în versiune finală după consultarea publică, privesc situațiile în care funcționarea platformelor este reglementată de ambele acte europene. DSA stabilește obligații pentru serviciile online, iar RGPD guvernează prelucrarea datelor personale. CEPD explică modul în care furnizorii trebuie să aplice RGPD în aceste situații, păstrând competențele autorităților responsabile de DSA și ale instanțelor europene.

Un sistem de recomandare stabilește ce informații sunt prezentate unui utilizator și în ce ordine. El poate funcționa fără profilare, de exemplu atunci când un magazin afișează produsele cele mai vândute fără să folosească trăsăturile vizitatorului. Analizarea comportamentului unei persoane pentru a-i anticipa preferințele reprezintă însă creare de profiluri și intră sub incidența RGPD.

Articolul 38 DSA obligă platformele și motoarele de căutare desemnate foarte mari să ofere cel puțin o opțiune fără profilare pentru fiecare sistem de recomandare. CEPD precizează că opțiunile trebuie prezentate în mod egal la prima utilizare și că furnizorii trebuie să respecte alegerea inclusiv după închiderea și redeschiderea serviciului. Revenirea la profilare presupune o schimbare activă din partea utilizatorului.

Alegerea trebuie să producă efecte și asupra colectării datelor. Potrivit orientărilor, platforma nu poate acumula informații pentru recomandări personalizate viitoare cât timp este activă varianta fără profilare, invocând posibilitatea ca persoana să se răzgândească ulterior. Limita privește profilarea pentru recomandări; datele necesare pentru înregistrarea opțiunii utilizatorului pot fi prelucrate pentru respectarea DSA și păstrate atât cât este necesar.

În privința minorilor, DSA interzice publicitatea bazată pe profilare folosind datele destinatarului atunci când platforma știe cu un grad rezonabil de certitudine că acesta este minor. Totodată, articolul 28 nu obligă furnizorul să colecteze date suplimentare pentru a stabili acest lucru. Când o măsură de protecție presupune prelucrarea datelor, platforma trebuie să demonstreze necesitatea și proporționalitatea acesteia.

CEPD recomandă evitarea mecanismelor care identifică fără echivoc utilizatorul pe baza exclusivă a articolului 28 DSA, precum solicitarea unui act de identitate direct de către platformă. Dacă un interval de vârstă este suficient pentru a stabili că persoana este minoră, verificarea datei exacte a nașterii nu este justificată. Orientările indică înregistrarea îndeplinirii condițiilor de acces la serviciu, în locul stocării permanente a vârstei pe acest unic temei.

Această precizare răspunde și unei obiecții formulate în consultarea publică. Participanți la consultare au susținut că păstrarea vârstei poate fi necesară pentru adaptarea setărilor și a conținutului pe măsură ce copilul crește. Raportul CEPD arată că textul a fost modificat pentru a recunoaște posibilitatea unui temei juridic din afara DSA pentru stocarea vârstei sau a intervalului de vârstă.

Verificarea rămâne adaptată riscurilor serviciului. Orientările Comisiei Europene privind protecția minorilor recomandă metode eficace, fiabile și neintruzive, inclusiv verificări pentru accesul la conținut destinat adulților, precum pornografia și jocurile de noroc. Evaluarea trebuie să privească atât protecția copilului, cât și efectele asupra drepturilor persoanelor cărora li se cer date.

Extinderea condițiilor privind statul de drept pentru viitoarele fonduri europene riscă să păstreze un obstacol politic în aplicarea lor, avertizează Centre for European Reform (CER). Într-o analiză semnată de cercetătoarea Zselyke Csaky, centrul atrage atenția asupra priorității acordate procedurii în care guvernele trebuie să aprobe blocarea plăților, chiar când Comisia ar putea utiliza și mecanismul privind drepturile fundamentale.

Clauza se găsește în articolul 8 alineatul (8) al propunerii privind noul fond care ar reuni finanțări pentru coeziune, agricultură, pescuit și alte domenii. Dacă încălcarea identificată în procedura privind Carta ar putea constitui și o încălcare a condiției referitoare la statul de drept, textul cere activarea cu prioritate a procedurii din articolul 9. Propunerea Comisiei datează din iulie 2025 și face parte din negocierile pentru bugetul 2028–2034.

Cele două proceduri împart diferit puterea de decizie. Pentru Cartă, Comisia ar informa statul despre evaluarea sa și i-ar acorda două luni pentru observații și eventuale măsuri corective. Dacă ar constata că cerința rămâne neîndeplinită, ar adopta propria decizie, identificând măsurile din plan afectate. Cererile de plată ar putea fi depuse în continuare, însă sumele corespunzătoare nu ar fi plătite până la îndeplinirea condiției.

În procedura privind statul de drept, Comisia ar transmite Consiliului propunerea de decizie după evaluarea răspunsului național. Proiectul prevede un termen de patru săptămâni pentru adoptarea deciziei de către Consiliu. Tot Consiliul ar interveni ulterior pentru modificarea sau eliminarea măsurii, la propunerea Comisiei, în funcție de remedierea încălcării.

Majoritatea calificată cere, în regula obișnuită, cel puțin 15 dintre cele 27 de state membre, reprezentând minimum 65% din populația UE. Un guvern vizat nu poate bloca singur decizia. Abținerile contează însă împotriva adoptării, astfel încât existența unei evaluări a Comisiei nu înlocuiește necesitatea formării majorității în Consiliu.

Precedentul Ungariei arată că mecanismul existent a putut produce restricții financiare. În decembrie 2022, statele au convenit suspendarea a aproximativ 6,3 miliarde de euro, reprezentând 55% din angajamentele pentru programele vizate, pe fondul problemelor privind achizițiile publice, urmărirea penală și combaterea corupției. Consiliul a justificat nivelul suspendării prin evaluarea riscului rămas pentru buget, ținând cont de măsurile corective adoptate de autoritățile ungare.

Regulamentul actual de condiționalitate, aplicabil din 1 ianuarie 2021, urmărește protejarea bugetului atunci când încălcările statului de drept afectează sau prezintă un risc grav de a afecta suficient de direct interesele financiare ale UE. Blocarea fondurilor nu elimină obligațiile statului față de beneficiarii finali. Aceste obligații rămân relevante pentru organizațiile și proiectele care depind de finanțări administrate național.

Propunerea pentru noul fond adaugă posibilitatea ca sumele dezangajate în urma aplicării condiționalității să fie puse din nou la dispoziție prin alte instrumente europene, gestionate direct sau indirect. Articolul 15 alineatul (4) indică în special programele pentru democrație, societatea civilă, valorile UE și combaterea corupției. Formularea creează o posibilitate de realocare, fără a garanta automat compensarea fiecărui beneficiar afectat.

O analiză a serviciilor Parlamentului European, realizată pentru Comisia pentru bugete în ianuarie 2026, identifică suprapuneri între noile condiții și regulamentul existent. Documentul cere clarificări privind folosirea fondurilor dezangajate și rolul Parlamentului în această procedură. El precizează și că blocarea privește măsurile identificate în decizie, în timp ce restul planului poate continua.

În documentul de negociere din 11 iunie 2026, președinția Consiliului păstrează implicarea Consiliului în aplicarea condițiilor orizontale și prezintă între paranteze opțiunea reutilizării fondurilor pentru programe care sprijină democrația. Documentul precizează că nu este obligatoriu pentru delegații și nu încheie negocierile. Atât distribuția puterii de decizie, cât și mecanismul de protejare a beneficiarilor rămân astfel de stabilit în textele finale.

Prima Listă roșie europeană a fluturilor de noapte estimează că 11,9% dintre speciile cuprinse în evaluarea pentru Uniunea Europeană sunt amenințate cu dispariția. Raportul prezentat de Comisia Europeană identifică degradarea habitatelor, schimbările climatice și presiunile agricole printre principalele amenințări, în timp ce informațiile insuficiente despre sute de specii limitează evaluarea riscului.

Studiul aplică metodologia Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) pentru 3.082 de specii la nivel european și 2.828 în UE. Acoperă în principal grupul numit macrolepidoptere nocturne, care reunește fluturii de noapte de talie mai mare. Europa are aproximativ 10.000 de specii de fluturi de noapte, iar cele mai multe dintre speciile mici au rămas în afara evaluării, din cauza cunoștințelor mai reduse despre distribuția și ecologia lor.

În UE, raportul încadrează 23 de specii în categoria celor în pericol critic de dispariție, 86 ca periclitate și 166 ca vulnerabile. Împreună, aceste categorii formează grupul speciilor amenințate. Procentul de 11,9% este estimarea autorilor care ține seama de lipsa datelor, potrivit metodei IUCN, presupunând că speciile insuficient cunoscute sunt amenințate în aceeași proporție ca cele pentru care există informații suficiente.

Pentru 506 specii din UE, reprezentând 17,9% din totalul evaluat, datele nu permit stabilirea riscului de dispariție. La nivelul întregii Europe, această categorie cuprinde 726 de specii, aproape un sfert din cele evaluate, iar ponderea ajunge la aproximativ 35% în rândul speciilor endemice europene, care nu trăiesc în mod natural în afara continentului. Lipsa informațiilor privește inclusiv răspândirea, ecologia și evoluția populațiilor.

Vulnerabilitatea acestor insecte are consecințe pentru mai multe componente ale ecosistemelor. Documentul de conservare care însoțește evaluarea arată că numeroase specii polenizează plante sălbatice, culturi și plante de grădină, în timp ce adulții și omizile asigură hrană pentru păsări, lilieci și alte animale. Unele specii depind de o singură plantă-gazdă sau de condiții foarte precise de habitat, ceea ce le face sensibile la modificări locale.

În peisajele agricole, extinderea parcelelor și dispariția gardurilor vii, a marginilor de câmp și a pajiștilor bogate în specii reduc sursele de hrană, adăposturile și posibilitățile de deplasare. Insecticidele pot afecta direct supraviețuirea larvelor și a adulților, iar erbicidele pot elimina plantele de care depind. Raportul descrie și riscul opus intensificării agriculturii, atunci când abandonarea pășunatului extensiv și a cositului permite dezvoltarea arbuștilor și dispariția habitatelor deschise necesare anumitor specii.

Schimbările climatice restrâng, la rândul lor, spațiul disponibil unor fluturi de noapte adaptați frigului. Pe măsură ce condițiile potrivite se deplasează spre altitudini mai mari, populațiile montane pot rămâne fără habitat. Autorii dau exemplul speciei Agrotis proverai, care a dispărut de la altitudini mai joase și este acum limitată la zone mai înalte din Abruzzo, în Italia.

Iluminatul artificial nocturn adaugă o presiune care afectează orientarea, hrănirea și reproducerea. Unele specii sunt atrase de lumină și devin mai expuse prădătorilor, în timp ce altele evită zonele iluminate, care le pot împiedica deplasarea. Autorii precizează că importanța relativă a poluării luminoase față de ceilalți factori de declin necesită cercetări suplimentare, chiar dacă efectele locale pot fi substanțiale.

Raportul înregistrează și o dispariție, cea a speciei Eupithecia ogilviata din Azore. Alte specii sunt considerate posibil dispărute, dar confirmarea rămâne dificilă în lipsa unor cercetări suficiente. Evaluarea riscului depinde și de scara geografică, astfel încât statutul european al unei specii poate fi diferit de situația ei într-o anumită țară.

Documentele erau disponibile în catalogul Oficiului pentru Publicații al UE din iulie, iar Comisia le-a prezentat concluziile într-un comunicat din 21 septembrie. Evaluarea completează seria dedicată celor patru grupuri de polenizatori vizate de inițiativa europeană, alături de albine, fluturi de zi și sirfide, muște care pot avea un rol important în polenizare.

Planul de conservare propune refacerea și conectarea habitatelor, gestionarea terenurilor în funcție de nevoile speciilor și reducerea iluminatului inutil. Printre soluțiile recomandate se află orientarea corpurilor de iluminat în jos, reducerea intensității și folosirea senzorilor sau a programării pentru a limita durata iluminării. În paralel, schema de monitorizare elaborată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei include fluturii de noapte și urmărește colectarea comparabilă a datelor despre abundență, diversitate și prezență, necesare pentru a urmări evoluția populațiilor.