Producția totală a țărilor membre ale organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a crescut luna trecută, în ciuda acordului de reducere a acesteia pentru a limita excesul de ofertă, conform raportului publicat de cartel.

Cele 14 țări membre ale OPEC au produs, în iulie, în medie, 32,86 milioane barili pe zi, cu 173.000 barili, sau 0,5 %, mai mult față de luna anterioară, conform raportului prezentat la sediul din Viena al organizației.

Producția comună a membrilor OPEC se apropie astfel de cele 33 milioane barili, nivelul din decembrie 2016, când cartelul și alte mari țări producătoare au decis să retragă de pe piață 1,8 miliarde barili, un acord ce a fost reînnoit în mai.

Libia și Nigeria, care au rămas în afara pactului din cauza problemelor de producție cu care se confruntă, sunt membrii OPEC unde a crescut cel mai mult producția, în afară de Arabia Saudită. Irak, Angola și Venezuela au avut o scădere a producției în iulie.

Conform OPEC, dezechilibrul între cerere și ofertă s-a redus pe parcursul lui 2017 și în trimestrul al doilea a ajuns la 390.000 de barili supraofertă.

Stocurile de petrol din țările cele mai dezvoltate și cu cel mai mare consum continuă să fie foarte ridicat și în iulie se cifra la 3,033 miliarde barili.

Pentru 2018, OPEC estimează o creștere a cererii mondiale de petrol de 1,32%, până la 97,77 milioane barili pe zi. Aceste consum foarte mare va fi acompaniat de o creștere similară a producției.

Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană au semnat un acord privind alocarea a 120 de milioane de euro pentru dezvoltarea de internet Wi-Fi gratuit în toate spațiile publice din Uniunea Europeană, transmite AFP.

Acordul semnat de cele trei instituții include angajamentul acestora de a finanța de la 6.000 până la 8.000 de municipalități din statele membre UE cu suma de 120 de milioane de euro pentru achiziția de echipamente pentru Wi-Fi gratuit.

„Autoritățile publice locale care vor dori să ofere o conexiune Wi-Fi în zonele unde o ofertă publică sau privată similară nu există vor putea face o cerere de finanțare printr-un proces simplu și non-birocratic. Sursele specifice de finanțare vor fi finalizate cu ocazia discuțiilor în curs cu privire la revizuirea programului financiar multianual”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.

Acordul a urmat propunerii președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de anul trecut, ca până în 2020 toate orașele din UE să dispună de Wi-Fi gratuit în zona obiectivelor principale publice, precum piețe, parcuri, biblioteci și spitale.

Aproximativ 2.000 de IMM-uri româneşti vor beneficia de 177 de milioane de euro datorită acordului semnat de Fondul European de Investiţii cu Raiffeisen Bank, potrivit Comisiei Europene (CE).

„Facilitarea accesului la finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii este o componentă importantă a Planului. Sunt încântată de faptul că, prin reuşita Acordului din 11 mai, şi mai multe companii româneşti vor putea investi în extindere, în crearea de locuri de muncă şi în inovare”, a afirmat Corina Creţu, comisarul pentru politică regională.

Acordul Fondului European pentru Investiţii Strategice (EFSI) a fost semnat la data de 11 mai.

Planul Juncker va da startul unor noi investiţii la nivel european, în valoare de aproximativ 743 milioane de euro, și este destinat sprijinirii creării de locuri de muncă şi stimulării creşterii economice în Europa.

Țițeiul a ajuns la cele mai mici prețuri din ultimul an, după ce Agenția Internațională pentru Energie a SUA a raportat o creștere a stocurilor de petrol din Statele Unite la 528,4 milioane de barili pentru săptămâna trecută, transmite Bloomberg.

Datele guvernamentale arată că reducerea producției  cartelului țărilor exportatoare de petrol, OPEC, precum și ale altor mari producători nu au fost suficiente pentru a limita livrările pe piața americană.

Ministrul petrolului al Arabiei Saudite, Khalid Al-Falih a declarat joi că livrările globale de petrol au scăzut mai încet decât se așteptau OPEC și partenerii ei. Aceasta înseamnă că este posibilă o a doua reducere a cotelor de producție, după cea adoptată în ianuarie a.c.

Sortimentul West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 2,86 dolari pe baril, sau 5,4% la New York Mercantile Exchange, cel mai scăzut nivel de după 7 decembrie 2016.

Pe piața europeană, cotația țițeiului Brent a pierdut 2,81 dolari, până la 53,11 dolari pe baril la bursa londoneză ICE Futures Europe exchange, de asemenea cea mai scăzută cotație de după 7 decembrie.

Arabia Saudită și Rusia, arhitecții acordului de reducere a producției din luna ianuarie au făcut front comun pentru respectarea reducerilor de cote. Alături de reprezentanții Irakului și Mexicului, ei au insistat că acest acord funcționează.

„Perioada, record ca durată, a speculațiilor bursiere, se apropie cel mai probabil de final, ceea ce poate reprezenta începutul marelui exod”, a declarat pentru Bloomberg, John Kilduff partener la Again Capital LLC, un hedge fund din New York specializat pe piața energiei. „Asigurările date la conferință nu sunt de natură să liniștească piața, iar stocurile de petrol continuă să crească, având în vedere gradul mai redus de utilizare.” Livrările au urcat la 8,21 milioane de barili, cel mai ridicat nivel săptămânal înregistrat din 1982, în baza atingerii unui maxim al producției de petrol din acest an.

Cotația petrolului ar putea să scadă până la 40 de dolari pe baril dacă OPEC nu va înăspri în curând prevederile acordului de reducere a cotelor de producție, spune Scott Sheffield, președinte al producătorui de petrol de șist Natural Resources Co.

Uniunea Europeana a lansat luni un program prin care se vor efectua lunar plăţi pe card refugiaţilor sirieni în Turcia. Măsura face parte din acordul semnat în martie cu Ankara pentru stăvilirea fluxului migrator.

In baza programului denumit Plasa de Urgenta pentru Siguranta Sociala (Emergency Social Safety Net – ESSN), refugiatii vor primi pe cardurile prepaid bani pentru a-si acoperi cheltuielile de baza pentru cazare, hrana, scolarizare si asistenta medicala, scrie Hotnews, care citează Agerpres.

La inceputul acestui an statele Uniunii Europene au aprobat alocarea a trei miliarde de euro destinate ameliorarii conditiilor de trai pentru cei aproximativ trei milioane de migranti aflati in Turcia, majoritatea sirieni, iar programul ESSN face parte din acest demers.

„Astazi am lansat cel mai mare proiect umanitar pe care UE l-a sustinut pana in prezent. Acesta va furniza un venit de baza pentru un milion de refugiati sirieni”, a declarat comisarul european pentru ajutor umanitar, Christos Stylianides.

Programul ESSN va fi implementat prin intermediul agentiei Programul Alimentar Mondial (PAM), in parteneriat cu autoritatile de la Ankara si cu Semiluna Rosie Turca.

Conform acordului incheiat cu Turcia pentru stavilirea fluxului migrator, UE s-a angajat ca in schimbul colaborarii Turciei pentru stavilirea valului de migranti veniti mai ales din Orientul Mijlociu sa ofere acestei tari trei miliarde de euro pana in anul 2017 si inca trei miliarde dupa acest an, bani destinati acoperirii cheltuielilor pentru refugiati.

In baza acestui acord, UE finanteaza si alte proiecte umanitare in Turcia, dar presedintele turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat de mai multe ori blocul comunitar ca nu isi respecta angajamentele financiare asumate, acuzatii respinse de Comisia Europeana.

Conform executivului comunitar, pana in luna iulie ajutorul total acordat de UE Turciei pentru refugiati s-a ridicat la suma de 2,155 miliarde de euro.