Economia românească a crescut accelerat în acest an, în special pe baza importurilor, în contextul unei producţii care nu poate acoperi o cerere internă tot mai mare, stimulată de avansul salariilor, dar creşterea costurilor de finanţare şi deprecierea monedei naţionale, trend observat în ultimele luni ale acestui an, vor putea pune probleme serioase anul viitor atât consumatorilor, cât şi firmelor, este concluzia unui sondaj făcut de News.ro în rândul specialiștilor în domeniu.

Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat, recent, estimările publicate la jumătatea lunii noiembrie, referitoare la creşterea de 8,8%, pe serie brută, a Produsului Intern Brut (PIB) în al treilea trimestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În primele nouă luni ale acestui an, PIB-ul a crescut cu 7% pe serie brută şi cu 6,9% pe serie ajustată sezonier.

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit  în sus estimările privind creşterea economică din acest an a României, la 6,1%, faţă de 5,6% cât estimase anterior. Totodată, unii economişti văd o creştere de peste 7% în acest an, în contextul unei accelerări în ultimele trei luni ale anului.

O creştere economică bazată pe importuri, care a dus la creşterea deficitului comercial, consideră secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan.

„2017 a fost un an bun, dar asta pentru că firmele au stiut în general să se adapteze şi să obţină profit, desi au fost măsuri care au încurcat antreprenorii. Economia a crescut pe consum, pe importuri, ceea ce s-a văzut clar în avansul deficitului comercial”, a afirmat Pârvan.

Deficitul comercial al României a fost în octombrie de 1,32 miliarde euro, în creştere cu 35,7% faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi lună a anului trecut, când a fost 971 milioane euro, potrivit datelor INS. Anul viitor, ar fi bine dacă statul ar aduce mai multă claritate şi predictibilitate în acţiunile sale, consideră Pârvan.

„În 2018 sperăm ca statul să ne lase să facem afaceri. E nevoie de mai multă predictibilitate, de mai multă claritate. La split TVA şi la modificările Codului Fiscal nu avem nici acum normele de aplicare. Informatizarea ANAF ar fi o măsură foarte eficientă, de asemenea”, a spus Pârvan.

Acest an se va încheia cu o creştere economică estimată la 7,2%, bazată în principal pe consum, dar ritmul va încetini anul viitor din cauza creşterii dobânzilor, deşi cererea externă va rămâne solidă, a declarat, pentru News.ro, economistul şef al ING Bank România, Ciprian Dascălu.

„Estimăm că anul 2017 va încheia cu o creştere economică de 7,2% bazată în principal pe consum. Prognozăm o încetinire la 4,7% anul viitor din cauza creşterii ratelor de dobandă, impulsului fiscal mai redus, avansului semnificativ mai mic al veniturilor reale din cauza temperării creşterilor salariale şi accelerarii inflaţiei, o uşoară depreciere a leului şi influenţa incertitudinilor de natură fiscală asupra comportamentului consumatorilor, care probabil vor deveni mai precauţi. Cererea externa va rămâne solidă, ceea ce limitează riscurile unei încetiniri mai accentuate”, a declarat Dascălu.

Guvernul a construit pentru anul viitor un buget bazat pe premise optimiste, iar creşterea dobânzilor ar putea reprezenta o frână, a avertizat economistul Aurelian Dochia.

„Există riscuri legate de unele dezechilibre, în condiţiile în care bugetul este construit pe premise optimiste în ceea ce priveşte veniturile. Dacă aceste nu se vor realiza, există riscul creşterii deficitului bugetar. (…) Un alt risc este cel legat de creşterea dobânzilor, trend observat deja în ultimele luni ale acestui an. Dobânzile mai mari ar putea reprezenta o frână pentru împrumuturi, cu efect în consum şi investiţii şi, implicit, în creşterea economică”, a declarat Dochia, pentru News.ro.

Parlamentul a adoptat cu 255 de voturi„pentru” şi 95 de voturi „împotrivă” legea bugetului de stat pentru anul 2018. Partidele de opoziţie au criticat bugetul de stat pe 2018, despre care au spus că nu respectă deficitul structural asumat de România prin Tratatul fiscal din 2012 şi că şubrezeşte economia.

Proiectul de buget pentru 2018 a fost construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

Totodată, economiştii avertizează că, cel mai probabil, indicele Robor va continua creşterea şi anul viitor, iar leul nu se va opri din trendul de depreciere în raport cu euro, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe creditare. În acest context, economiştii consideră că vor exista atât persoane fizice, cât şi firme care nu vor mai putea să se împrumute sau să ramburseze împrumuturi deja luate, ceea ce ar putea duce la creşterea numărului de insolvenţe.

Economiştii avertizează şi asupra riscurilor externe, în special cel reprezentat de strategia Rezervei Federale americane (Fed), care a demarat un amplu program de reducere a obligaţiunilor deţinute. În contextul în care Fed vrea să-şi reducă activele de peste 4 trilioane de dolari şi să vândă o mare parte din obligaţiunile cumpărate după 2008 pentru susţinerea economiei, economiştii avertizează că această operaţiune ar putea duce la scăderea preţului obligaţiunilor şi la creşterea dobânzilor.

Un alt risc este cel legat de situaţia Poloniei, care a fost sancţionată recent de Comisia Europeană (CE). CE a anunţat că a declanşat o procedură fără precedent împotriva Poloniei, care poate conduce la privarea ţării de drepturile de vot în cadrul Uniunii Europene, din cauza refuzului Varşoviei de a modifica reforme judiciare controversate.

Preşedintele Klaus Iohannis a spus într-o discuţie informală cu jurnaliştii, că există riscul ca România să fie sancţionată de UE, pe modelul Poloniei, iar ”urmările vor fi pe măsura gravităţii modificărilor”. El a spus că efectele OUG 13 încă persistă şi că în afară nu se înţelege ce doreşte România, pare că mai degrabă vrea să o ia înapoi.

Comisiile de specialitate ale Parlamentului au decis majorări substanţiale de salarii în domeniul medical şi în educaţie, deşi lefurile au crescut în aceste sectoare în medie cu 30% în ultimul an, informează Ziarul Financiar.

Impactul bugetar anunţat de Ministerul Finanţelor este de 4,8 miliarde de lei, dar econo­miştii cred că va fi mult mai mare. Potrivit acestora, majo­ra­rea nu va avea influenţă asupra bugetului pe 2016, dar va face un an 2017 extrem de dificil, în condiţiile în care cheltuielile sunt deja la limită.

„Impactul pentru 2017 este unul major. Repetăm greşelile din 2008, când felul în care s-a acţionat – un de­fi­cit bugetar de 5,5% din PIB, la o creş­tere economică de peste 8% – a fost ex­pre­sia unei iresponsabilităţi totale”, co­men­tează economistul Ionuţ Dumitru.

Avertizări vin şi de la economistul Aurelian Dochia. Acesta adaugă: „O să tragem ponoasele mai târziu, poate nu chiar ca în 2008 – 2009, pentru că nu suntem într-o conjunctură de criză. Însă riscurile sunt evidente. 2017 va fi un an cu multe semne de întrebare: este improbabil că vom mai avea o creştere economică de 5% ca în 2016, la care se adaugă toate presiunile pe buget decise în acest an. Este posibil ca peisajul favorabil să se schimbe ca urmare a depăşirii deficitului bugetar de 3% din PIB, prin urmare ratele de dobândă să se modifice, iar ratingul de ţară să fie pus sub semnul întrebării”.

Parlamentul face majorări de salarii în pofida legii responsabilităţii fiscal-bugetare (69/2010) care spune: “Nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia Ro­mâniei, re­publicată, care conduc la creşterea cheltuie­lilor de personal sau a pensiilor în sec­torul bugetar”. Le­gea a fost ela­borată tocmai pentru a preîn­tâmpina exce­sul din anii electo­rali 2008 – 2009. Însă încăl­ca­rea le­gilor se poate re­zol­va uşor, printr-o singură sintagmă: „Prin derogare de la legea X”.

De ce econo­miştii au o senzaţie de deja-vu în faţa deciziei Parla­mentului din aceste zile? În campania electorală din 2008 (alegeri legislative) şi apoi în cea din 2009 (alegeri prezi­denţiale) s-au întâmplat lucruri care au devenit în timp exemple de neadecvare. Pe fondul campaniei electorale, chel­tuielile de personal ale bugetului consolidat au crescut cu 72% într-un singur an, de la 25 de miliarde de lei în 2007 la 42 de miliarde în 2008. Efectul legilor de majorare a cheltuielilor adop­tate în 2008 s-a răsfrânt şi asupra anului 2009. Astfel, cheltuielile buge­tului cu sala­riile au crescut în 2009 cu încă aproa­pe 4 miliarde de lei, comparativ cu anul precedent, până la 46,7 miliar­de de lei, în total o creştere cu 87% faţă de 2007. Nu există date certe care să arate cât a fost influenţat cursul de această inundaţie de bani. A existat un „mix“, spune economistul Ionuţ Dumitru, între conjunctura internaţio­nală gravă şi politicile proaste luate de guvern.

Cert este că din septembrie 2008 pâ­nă în decembrie 2008, leul şi-a a pier­dut 7% din valoare, de la 3,62 lei/euro în septembrie până la 3,91 lei/euro în decembrie. Până în de­cem­brie 2009, când s-au încheiat alegerile prezi­denţiale, faţă de toamna lui 2008, când partidele au intrat în forţă în ale­geri, leul a pierdut 16,5% în faţa euro.

În acea perioadă, deficitul bugetar (ESA) s-a dublat de la 2,8% în 2007 la 5,5% în 2008, pentru a face încă un salt spectaculos în 2009, până la 9,5% din PIB, pe fondul crizei.

„Este o nesăbuinţă să ai un deficit bugetar de 5,5% din PIB (în 2008 – n.red.) la o creştere economică de 8,5%. Dacă nu exista acest derapaj în 2008, criza nu ar fi lovit atât de puternic. Exemplul Poloniei este de învăţătură: polonezii nu au căzut în recesiune pentru că nu au avut dezechilibrele macro pe care le-am avut noi”, comentează Ionuţ Dumitru.

Ce a urmat se ştie: tăieri de salarii, cu o explicaţie plastică a preşedintelui de atunci Traian Băsescu: statul este un om gras care s-a urcat în spatele unui om slab care este economia.

Guvernul liberal din 2008 al lui Popescu-Tăriceanu a refuzat formal majorarea salariilor din învăţământ cu 50%, cum cerea Parlamentul. Dar membrii guvernului care erau parlamentari şi parlamentarii liberali au votat „pentru”, la fel ca toţi ceilalţi. Majorările au fost anulate de guvernul Boc care i-a urmat lui Tăriceanu, dar profesorii şi alte categorii şi-au recâştigat drepturile salariale acordate de Parlament, în instanţă. Sunt decizii de plată în urma unor hotărâri jude­cătoreşti de 11 mld. lei, din care au fost plătite până acum 9 mld. lei.

„Scenariul se poate repeta. Guvernul ce va veni va constata că nu poate să plăti sumele pe care Parla­men­tul i le decide acum şi le anulează, dar oamenii recâştigă majorările în instanţe“, comentează Ionuţ Dumitru.