UE investeşte mai puţin în inovare decât China sau SUA, iar numărul start-up-urilor europene cu o valoare de peste 1 miliard de dolari este la jumătate faţă de China şi la un sfert din cele americane. Cum se pregătește România pentru Noua Agendă Europeană dedicată Cercetării și Inovării? Despre aceste provocări și soluțiile care se întrevăd în Agenda liderilor europeni #FutureOfEurope #EURoad2Sibiu am discutat în cadrul misiunii economice a think-tank-ului INACO și a Facultății REI – ASE, în perioada 15-17 mai, la Bruxelles, cu specialiștii Comisiei Europene, a Parlamentului European și ai reprezentanței României la Bruxelles.


Puncte Tari:

În prezent, Europa cu 7% din populaţia globală, asigură 20% din cercetare şi dezvoltarea globală şi o treime din publicaţiile ştiinţifice de înaltă calitate. Europa are o bază industrială solidă şi este cea mai deschisă zonă din lume pentru cercetare şi inovare, implicându-se activ în programele internaţionale comune, dezvoltând proiecte în colaborare cu centre de cercetare din întreaga lume.

Cadrul pe care se bazează cercetarea şi inovarea europeană include Piaţa Unică Digitală (The Digital Single Market), Uniunea Energetică (the Energy Union), Strategiile Industriale (Industrial Strategies), Politica de Competitivitate (Competition Policy), precum şi instrumente specific, cum ar fi Planul de Investiţii (the Investment Plan), programul Horizon 2020 pentru cercetare şi inovare, Fondurile structurale şi de investiţii europene (the European Structural and Investment Funds).

Actualul program pentru cercetare şi dezvoltare Horizon 2020, care beneficiază de o finanţare de 13,1 miliarde euro în perioada 2014-2020, a transformat UE într-un lider global în multe domenii ale ştiinţei şi tehnologiei. Consiliul European pentru Cercetare (the European Research Council) a reuşit să atragă cercetători de top în Europa. De pildă, acţiunea Marie Sklodowska Curie, cu un buget de 6,2 miliarde euro, a contribuit la dezvoltarea carierei cercetătorilor de top.

Fondul Social European şi Programul Erasmus + investesc în dezvoltarea abilităţilor cetăţenilor. Politica Agricolă Comună urmăreşte întărirea capacităţii de inovare în zonele rurale prin sprijinirea asimilării oportunităţilor digitale.

Cercetarea şi inovarea în UE au cunoscut o serie de rezultate remarcabile în diferite domenii:

– Identificarea cu mai multă acurateţe a nivelului de chimioterapie necesar în tratamentul cancerului.

– Un dispozitiv revoluţionar ‘MINICARE HNL’ capabil să diagnotizeze o infecţie bacteriană în 10 minute şi, drept consecinţă, să scadă cantitatea de antibiotic prescrisă, dispozitiv care a câştigat premiul de 1 milion de euro ‘Horizon Prize’.

– Cercetătorii au reuşit producerea de combustibil solar de tip kerosene din apă şi dioxid de carbon utilizând energia solară concentrată.

– Au fost dezvoltate 1,6 milioane de doze de vaccine anti Ebola, în cadrul proiectului ‘EBOVAC’.

– Introducerea unei flote de autobuze echipate cu celule bazate pe oxigen, care să contribuie la un aer mai curat în marile metropole.

– Realizarea unui feribot 100% electric pentru un transport antipoluant

– Transformarea unor terenuri ce nu pot fi utilizate în agricultură din zona mediteraneană în zone pentru producerea cosmeticelor bio.

– Utilizarea imprimantelor 3D pentru construirea caselor.

– Realizarea unei baterii de 100 de ori mai puternică decât cele obişnuite, care se pot reîncărca de 1.000.000 de ori.

Puncte slabe/Vulnerabilităţi:

Cu toate acestea, Europa are un deficit de inovare, în special în intensificarea şi difuzarea inovaţiei, în transformarea ideilor inovative în oportunităţi de dezvoltare în economia reală. În prezent, Europa este depăşită şi de China şi de SUA în ceea ce priveşte investiţiile în tehnologiile viitorului.

UE este încă departe de ţinta de 3% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare. UE investeşte mai puţin în inovare (1,3% din PIB)  comparativ cu principalii competitor, SUA (2%), Japonia (2,6%), Coreea (3,3%).

Numărul start-up-urilor europene cu o valoare de peste 1 miliard de dolari este la jumătate faţă de China şi reprezintă un sfert din cele din SUA.

Una dintre vulnerabilităţile cronice ale UE este nivelul scăzut de investiţii private în inovare, de 1,3% din PIB, care este inferior procentelor alocate  de China (1,6% ), SUA (2% ), Japonia (2,6%), Coreea (3,3%).

Prea puţine start-up-uri europene supravieţuiesc etapei inţiale de 2-3 ani, dintre acestea încă şi mai puţine devin firme mari şi sub 5% dintre IMM-urile europene se internaţionalizează.

La nivelul UE, peste jumătate dintre cetăţeni nu au abilităţi digitale sau au abilităţi digitale scăzute, iar dacă facem o comparaţie între performanţele României şi media europeană, constatăm că procentele pentru populaţia fără competenţe digitale se ridică la 40% în România, faţă de media UE de 20%. La competenţe digitale scăzute, România înregistrează 30%, faţă de media UE de 20%. La competenţe digitale de bază, România cu cele 20%, este departe de UE cu 30%, iar la competenţe digitale avansate România înregistrează abia 10%, comparativ cu UE 30%, ceea ce explică ultimul loc ocupat de România la acest capitol între statele europene.

Propunerile Noii Agende Europene pentru Cercetare şi Inovare #FutureOfEurope #EURoad2Sibiu

Ţinând cont de aceste vulnerabilităţi, Comisia Europeană propune alocarea unui buget de 100 miliarde de euro pentru programele de cercetare şi dezvoltare Horizon Europe şi Euratom. Comisia propune, de asemenea, alocarea a 11 miliarde de euro pentru Fondul European de Investiţii pentru dezvoltarea unor instrumente financiare şi bugetare care să atragă 200 miliarde de euro pentru cercetare şi inovare prin investiții private.

Fondul European pentru Investiţii Strategice va investi în proiectele strategice de cercetare şi dezvoltare cel puţin o treime din cele 500 miliarde de euro de care va dispune.

Comisia Europeană pune un mare accent pe facilitarea accesului la finanţare încă din stadiile iniţiale, finanţare asigurată prin instrumentele specializate InnovFin, în cadrul programului Horizon 2020 (40 miliarde euro), Programul pentru competitivitatea IMM-urilor (40 miliarde euro).

O nouă iniţiativă propune combinarea programului Horizon 2020, a fondurilor europene strategice şi de investiţii, a programului pentru competitivitatea IMM-urilor, the European Fund for Strategic, pentru a lansa Venture EU. Această investiţie îşi propune impulsionarea capitalului de risc în UE prin investiţii private şi management privat. Venture EU va avea o investiţie iniţială de 410 milioane euro, îşi propune atragerea a 2,1 miliarde euro în următoarele 12 luni, pentru a investi în cel puţin 1500 de start-up-uri europene.

Comisia propune o nouă lege a insolvenţei care să sprijine restructurarea întreprinderilor şi să prevină falimentul, care să dea inovatorilor şi antreprenorilor oneşti o a doua şansă.

Pentru impulsionarea inovaţiilor majore, Comisia a propus crearea Consiliului European al Inovării, care va lucra în coordonare cu Institutul European al Inovării şi Tehnologiei şi cu instrumente specifice, precum Radarul Inovaţiei (Innovation Radar) şi 120 de Strategii de Specializare Inteligente (Smart Specialisation Strategies).

Comisia Europeană propune şi înfiinţarea până în anul 2024 a unei reţele de “Universităţi Europene”, cu 20 de universităţi de top din statele UE, care să ducă cooperarea transfrontalieră la un nou nivel, care să dezvolte strategii pe termen lung pentru o educaţie de înaltă calitate, care să impulsioneze cercetarea şi inovarea,  care să asigure mai multe mobilităţi pentru profesori, cercetători şi studenţi, și care să devină motorul competitivităţii universitare în Europa.

Consiliul European al Inovării va parcurge o etapă pilot în perioada 2018-2020, cu un buget de 2,7 miliarde de euro, având ca obiectiv identificarea inovațiilor cu potenţial ridicat, de mare risc, care se pot dezvolta rapid.

Aceste propuneri fac parte din Noua Agendă Europeană pentru Cercetare şi Inovare  #FutureOfEurope #EURoad2Sibiu și reprezintă contribuţia Comisiei Europene pentru asigurarea competitivităţii globale a Europei. Ea a fost prezentată la discuţia informală a şefilor de stat şi de guvern, desfăşurată pe 16 mai 2018, la Sofia. Comisia consideră că investiţia în cercetare şi inovare este o investiţie în viitorul Europei, care va ajuta UE să fie un lider global de competitivitate, va contribui la păstrarea modelului social european unic şi la îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi a cetăţenilor europeni.

Următorul val al inovării digitale şi fizice este puternic ancorat în ştiinţă şi tehnologie, domenii unde este vital ca Europa să menţină un avantaj competitiv.

Comisia solicită liderilor europeni să sprijine cercetarea la nivel european, să îşi asume scopuri ambiţioase, cu o valoare europeană ridicată, de la combaterea cancerului, până la oceane fără deşeuri din plastic.

Cum se pregătește România pentru Noua Agendă Europeană dedicată Cercetării și Inovării?

Nicicum. Am ridicat aceste provocări în cadrul dezbaterii INACO – Forumul Inventatorilor Români de la Salonul de Inventică EUROINVENT de la Iași, în data de 18 mai:

România este pe ultimul loc în UE la ponderea resursei umane angajate în știință și tehnologie, cu 27% (singura din UE cu un procent sub 30%), departe față de media europeană de 46% (detalii aici: https://inaco.ro/doua-propuneri-ale-inaco-pentru-ca-romania-sa-elibereze-ultimul-loc-in-ue-la-ponderea-resursei-umane-angajate-in-stiinta-si-tehnologie/).

Cheltuielile alocate de România pentru Cercetare şi Dezvoltare (CD) sunt la sub un sfert din media europeană și mult mai mici ca cele din Bulgaria (% PIB).

În prezent, România a alocat pentru CD doar 0,48% din PIB, mai puțin decât în anul 2008, cu o tendință divergentă de dezinvestire față de media UE, care crește an de an alocările din 2007 încoace.

Scade numărul de cercetători în România, în timp ce crește în UE. Concret, România a pierdut circa 5 mii de cercetători în ultimii 11 ani, de la 22.958 in anul 2005, la 18.046 în anul 2016, conform ultimelor date oficiale ale Eurostat.

Vestea bună este că crește numărul de brevete românești înregistrate la Oficiul European la circa 100 anual, de cinci ori mai mult decât în anul 2006, dar rămânem înfiorător de departe de cele 20.000 – 25.000 de brevete înregistrate anual în Germania.

Costurile brevetării invențiilor românești sunt de peste două ori mai mari decât în Germania și triple față de Polonia. Procedurile sunt mai lungi la noi decât în UE, SUA, Japonia sau Coreea de Sud (detalii aici: https://inaco.ro/costurile-brevetarii-inventiilor-romanesti-sunt-de-peste-doua-ori-mai-mari-decat-in-germania-si-triple-fata-de-polonia/).

În concluzie, România este cea mai modestă economie inovatoare din UE…și cu cea mai accentuată viteză de deterioare a performanțelor inovatoare din UE! Iar despre propunerea INACO lansată Guvernului și Parlamentului României anul trecut pentru crearea Grupului de Lucru pentru Economia Viitorului care să ne ajute să ne ancorăm în tendințele europene și globale încă nu s-a luat nicio decizie publică oficială (detalii aici despre misiunea și componența GLEV: https://inaco.ro/inaco-propune-crearea-grupului-de-lucru-pentru-economia-viitorului-glev/).

„INACO a pregătit a patra ediție a Ghidului de finanțare pentru internaționalizarea și dezvoltarea companiilor românești pe care îl pune la dispoziția tuturor celor interesați de susținerea financiară a proiectelor lor. Această inițiativă civică lunară a INACO dorește să facă o conexiune strict necesară între organismele care oferă fondurile și românii care ar putea să le folosească, conexiune care la noi nu este făcută organizat, cu claritate și constanță”, anunță Andreea Paul, președintele think-tank-ului INACO – Inițiativa pentru Competitivitate.

În Ghid sunt prezentate 37 de oportunități active, mari programe de finanțare – precum Orizont 2020, Programul transnațional “Dunărea” sau programul de studii Erasmus. Dar și programe specifice – precum cele pentru producții artistice sau mici producători agricoli. Veți găsi în Ghid și programe de susținere a progresului tehnologic sau inovației, de sprijin pentru tineri, pentru start-up-uri sau fonduri din afara cadrului UE etc.

Inițiativa pentru Competitivitate încearcă să întreprindă un demers cât mai exhaustiv, cât mai complet în ceea ce privește prezentarea publică a surselor de fonduri pentru țara noastră.

10 noutăți aduce ediția lunii aprilie a Ghidului INACO față de luna anterioară, descrise succint, atractiv și pragmatic pentru mediul românesc de afaceri:

• COMPETIȚIE DEDICATĂ IMM-urilor: CECURI DE INOVARE
• GRANTURI SEE ȘI NORVEGIENE (2014-2021): Programul “RO Innovation”
• PROGRAMUL CERCETARE FINANȚAT DIN MECANISMELE FINANCIARE SEE ȘI NORVEGIAN 2014-2021
• FOND DE INVESTIȚII PENTRU NECESITATEA CREȘTERII START-UP-URILOR DIN EUROPA: Eight Roads Ventures, Londra
• FOND DE INVESTIȚII LANSAT DE CĂTRE UE PENTRU CREȘTEREA START-UP-URILOR DIN COMUNITATEA EUROPEANĂ: VENTURE EU
• SCHEMA DE AJUTOR DE MINIMIS PENTRU MĂSURA DE PROMOVARE A VINURILOR ÎN ȚĂRI TERȚE
• ÎMBUNĂTĂȚIREA COMPETITIVITĂȚII ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII (Investiții Teritoriale Integrate–ITI Delta Dunării)
• PROGRAMUL TRANSNAȚIONAL DUNĂREA
• PROGRAMUL DE CERCETARE ȘI DEZVOLTARE PENTRU O VIAȚĂ ACTIVĂ ȘI ASISTATĂ
• PROGRAMUL ORIZONT 2020 (HORIZON 2020)

• „Facem acest lucru deoarece considerăm că finanțarea este începutul obligatoriu al oricărei inițiative românești care dorește să fie competitivă în țară și în afară. Succes celor întreprinzători!”, transmite președintele INACO.

  Acest Ghid va fi lansat în data de 26 aprilie, la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România în cadrul evenimentului dedicat instrumentelor europene financiare și ne-financiare pentru mediul de afaceri din România, la orele 10.30, alături de experți și potențiali beneficiari.

  Ghidul de finanțare poate fi descărcat liber aici: https://inaco.ro/wp-content/uploads/2018/04/Ghidul-de-finantare-pt-internationalizarea-companiilor-romanesti-_24-APRILIE-2018.pdf

„INACO a pregătit a patra ediție a Ghidului de finanțare pentru internaționalizarea și dezvoltarea companiilor românești pe care îl pune la dispoziția tuturor celor interesați de susținerea financiară a proiectelor lor. Această inițiativă civică lunară a INACO dorește să facă o conexiune strict necesară între organismele care oferă fondurile și românii care ar putea să le folosească, conexiune care la noi nu este făcută organizat, cu claritate și constanță”, anunță Andreea Paul, președintele think-tank-ului INACO – Inițiativa pentru Competitivitate.

În Ghid sunt prezentate 37 de oportunități active, mari programe de finanțare – precum Orizont 2020, Programul transnațional “Dunărea” sau programul de studii Erasmus. Dar și programe specifice – precum cele pentru producții artistice sau mici producători agricoli. Veți găsi în Ghid și programe de susținere a progresului tehnologic sau inovației, de sprijin pentru tineri, pentru start-up-uri sau fonduri din afara cadrului UE etc.

Inițiativa pentru Competitivitate încearcă să întreprindă un demers cât mai exhaustiv, cât mai complet în ceea ce privește prezentarea publică a surselor de fonduri pentru țara noastră.

10 noutăți aduce ediția lunii aprilie a Ghidului INACO față de luna anterioară, descrise succint, atractiv și pragmatic pentru mediul românesc de afaceri:

• COMPETIȚIE DEDICATĂ IMM-urilor: CECURI DE INOVARE
• GRANTURI SEE ȘI NORVEGIENE (2014-2021): Programul “RO Innovation”
• PROGRAMUL CERCETARE FINANȚAT DIN MECANISMELE FINANCIARE SEE ȘI NORVEGIAN 2014-2021
• FOND DE INVESTIȚII PENTRU NECESITATEA CREȘTERII START-UP-URILOR DIN EUROPA: Eight Roads Ventures, Londra
• FOND DE INVESTIȚII LANSAT DE CĂTRE UE PENTRU CREȘTEREA START-UP-URILOR DIN COMUNITATEA EUROPEANĂ: VENTURE EU
• SCHEMA DE AJUTOR DE MINIMIS PENTRU MĂSURA DE PROMOVARE A VINURILOR ÎN ȚĂRI TERȚE
• ÎMBUNĂTĂȚIREA COMPETITIVITĂȚII ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII (Investiții Teritoriale Integrate–ITI Delta Dunării)
• PROGRAMUL TRANSNAȚIONAL DUNĂREA
• PROGRAMUL DE CERCETARE ȘI DEZVOLTARE PENTRU O VIAȚĂ ACTIVĂ ȘI ASISTATĂ
• PROGRAMUL ORIZONT 2020 (HORIZON 2020)

„Facem acest lucru deoarece considerăm că finanțarea este începutul obligatoriu al oricărei inițiative românești care dorește să fie competitivă în țară și în afară. Succes celor întreprinzători!”, transmite președintele INACO.

Acest Ghid va fi lansat în data de 26 aprilie, la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România în cadrul evenimentului dedicat instrumentelor europene financiare și ne-financiare pentru mediul de afaceri din România, la orele 10.30, alături de experți și potențiali beneficiari.

Ghidul de finanțare poate fi descărcat liber aici: https://inaco.ro/wp-content/uploads/2018/04/Ghidul-de-finantare-pt-internationalizarea-companiilor-romanesti-_24-APRILIE-2018.pdf

Andreea Paul

Președinte INACO – Inițiativa pentru Competitivitate

Conf. univ. dr. la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, ASE

m: +40 722 63 71 40 | w: www.inaco.ro| www.andreeapaul.ro | e: andreea.paul@inaco.ro 

fb: http://www.facebook.com/andreea.maria.paul | in: ro.linkedin.com/in/andreeapaul

Str. Hristov Botev, nr. 26, sector 3, cod poştal 030237, Bucureşti, Romania.

România este singura ţară din lume unde banca centrală cere o anumită politică fiscală, iar premierul indică public cât ar trebui să fie rata dobânzilor, a declarat, luni, Andreea Paul, preşedintele Asociaţiei pentru Competitivitate (INACO), în cadrul unei dezbateri pe tema bugetului României pentru anul viitor.

„Suntem singura ţară din lume unde BNR propune politica fiscală, iar Guvernul politica monetară. Viceguvernatorul BNR iese public şi cere cotă progresivă de impozitare, iar premierul indică public cam cât trebuie să fie ROBOR şi dobânzile. Plecăm la drum de la această realitate tristă, de la o lipsă crasă de înţelegere a rolului fiecăruia, iar fiecare dintre decidenţi se pricepe mai bine la ce trebuie să facă celălalt, nu el însuşi”, a arătat ea.

Paul a mai spus că, potrivit calculelor INACO, anul acesta au avut loc 120 de modificări fiscale.

„Creştem prin haos, prin impredictibilitate, prin vise nerealiste, bugetare, nu prin productivitate. La INACO am numărat peste 120 de modificări fiscale operate în acest an şi publicate în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă o modificare fiscală, în medie, la trei zile, şi lucrătoare, şi nelucrătoare. În schimb, avem aceleaşi şcoli, aceleaşi spitale, aceleaşi drumuri publice, deşi ne împrumutăm anul acesta în ritm alert, cu circa 30 de miliarde de lei pe primele 11 luni şi anul nu s-a terminat”, a continuat reprezentanta INACO.

Ea a arătat că românii vor munci, în 2018, mai bine de jumătate de an pentru a-şi plăti dările către stat.

„INACO a calculat ziua libertăţii fiscale ca fiind data de 6 iunie. Adică, până în 6 iunie un lucrător munceşte pentru a-şi plăti dările la stat, iar din 7 iunie încolo pentru el şi familia lui. Odată cu trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, ziua libertăţii fiscale se transformă în data de 15 iulie. Aşadar, de anul viitor, contribuabilul român cu salariu mediu va lucra până în 15 iulie a fiecărui an pentru plata dărilor către stat, iar din 16 iulie încolo pentru el însuşi şi familia lui”, a spus Andreea Paul.

Potrivit acesteia, proiectul de buget de anul viitor aduce aceeaşi lipsă de viziune ca în 2017.

„Adică să consumăm mai mult, să importăm mai mult şi să construim nimic. Anul acesta, cu creştere-record în Europa, nu am dat în funcţiune niciun kilometru nou de autostradă, nicio şcoală nouă, niciun spital nou, cu excepţia stadionului de la Craiova, care este singurul obiectiv investiţional realizat”, a susţinut ea.

Evoluțiile tehnologice, cercetarea științifică, revolutia industrială (a patra, istoric vorbind) care se petrec sub ochii noștri nu ar trebui să ne prindă cu ochii închiși, sau privind în altă parte. Trebuie să luăm măsuri pentru a “prinde trenul” acestor schimbări accelerate, fie că e vorba de robotizare, securitate cibernetică, fabricație aditivă și printare 3D, biotehnologii, inteligență artificială, internetul tuturor lucrurilor sau monede virtuale. Fiecare trebuie să se adapteze – statul / întreprinzătorul / muncitorul / șomerul. Indiferent de vârstă sau sex, capacitatea de adaptare la schimbare trebuie să fie maximă și permanentă. Mai ales tinerii, la început de drum, trebuie să fie ajutați să pornească spre viitor într-o direcție care să aibă ea însăși viitor. Nu mai este momentul școlilor de “tinichigii și ospătari” – cum se spunea acum doar câțiva ani. McDonald’s vrea să elimine începând din restaurantele din Statele Unite lucrătorii din bucătării, apoi chiar pe cei care vând și să îi înlocuiască, desigur, cu roboți. Suntem în fața celei mai puternice schisme economice și sociale sub noul val tehnologic.

INACO propune crearea GRUPULUI DE LUCRU PENTRU ECONOMIA VIITORULUI (GLEV) pentru a revizui strategiile economice şi sociale ale României, în urma analizei atente a noilor provocări cu care ne confruntăm. GLEV ar trebui prezidat de către Președintele sau Premierul României. Rezultatele GLEV ar trebui publicate în anul 2018 într-un raport sintetic care să includă recomandările şi planul de acţiuni pentru a pregăti România pentru Economia Viitorului. Un moment cheie de reconstrucție prilejuit de aniversarea Centenarului.

Membrii GLEV ar trebui atrași din diverse domenii, inclusiv din guvern, sectorul privat, sindicate, mediul academic/universitar, toate partidele politice, organizaţii ne-guvernamentale etc. astfel încât rezultatele GLEV să se bazeze pe contribuţiile şi ideile a peste 10.000 de persoane.

Recomandările cheie ar trebui să ţintească progrese importante în ceea ce privește cultivarea unui popor cu înaltă calificare, creșterea unei economii româneşti competitive la nivel european, chiar global, şi inovatoare. Lumea de azi este foarte diferită de începutul deceniului. Au apărut evenimente neașteptate, suprapuse cu schimbări structurale pe termen mai lung:

• În primul rând, creșterea globală va fi mai mică decât în ​​deceniul trecut.

• În al doilea rând, suntem într-o epocă de schimbări tehnologice rapide, iar lanțurile de valori globale și modelele de producție se schimbă rapid.

• În al treilea rând, incertitudinea politică a crescut, în timp ce partidele politice răspund neliniștilor unor segmente ale populației într-o manieră, adeseori, populistă şi protecţionistă, fără viziune pe termen lung.

Toate acestea sunt schimbări semnificative, în plină desfăşurare. Trebuie să fim pregătiți să facem față acestor schimbări tehnologice și noilor incertitudini.

Există multe oportunități pentru noi de a inova, de a ne valorifica resursele şi a ne dezvolta abilitățile, de a rămâne deschişi și conectați, cu scopul de a da o şansă reală copiilor, tinerilor şi generaţiilor actuale, cu scopul de a deveni cu adevărat relevanți în Europa şi în lume. Vedem, de asemenea, potențialul puternic de creştere al multor piețe ale lumii la care producătorii şi exportatorii români s-ar putea conecta.

Viziunea INACO este ca noi, generaţia actuală, să fim pionierii generației următoare, pornind cu câteva strategii și acțiuni care vor maximiza șansele de succes ale României:

ROMÂNIA EUROPEANĂ, UNITĂ şi LIBERĂ. În primul rând, România ar trebui să-şi aprofundeze și să-şi diversifice conexiunile internaționale, să continue să sprijine piețele libere și deschise.

ROMÂNIA EDUCATĂ și TALENTATĂ. În al doilea rând, ne vom dezvolta abilităţile necesare în Economia Viitorului și vom sprijini utilizarea şi achiziția expertizelor înalte.

ROMÂNIA COMPETITIVĂ. În al treilea rând, trebuie să dezvoltăm şi să consolidăm capacitățile întreprinderilor, astfel încât companiile noastre să fie inovatoare și competitive.

ROMÂNIA DIGITALĂ. În al patrulea rând, trebuie să dezvoltăm capacități digitale puternice și să sprijinim adoptarea pe scară largă a tehnologiilor noi în toate sectoarele economiei.

Pentru a sprijini aceste patru strategii, trebuie:

a. să investim în infrastructura fizică și socială din România;

b. să ne asigurăm că executarea acestor strategii se face într-un mod integrat, prin hărțile de transformare a industriei, în funcţie de nevoile și posibilitățile specifice fiecărei industrii şi regiuni.

c. să colaborăm pentru a permite inovarea, creșterea durabilă a salariilor și o carieră semnificativă aici, în România, pentru a ne reinventa şi pentru a putea profita de noile oportunități tehnologice.

GLEV ar trebui să se bazeze pe cinci subgrupe de lucru pentru a revizui și a face recomandări în următoarele domenii cheie:

1. Capacități corporative viitoare și inovare – care să le permită utilizarea tehnologiilor noi, precum și noi modele de afaceri și parteneriate pentru a crea valoare (co-prezidat de ministrul finanţelor şi preşedintele CCIR).

2. Industrii și piețe cu potenţial de creștere viitoare – va lua în considerare tendințele macroeconomice și tehnologice, avantajele comparative ale României în industriile și piețele care vor conduce economia globală a viitorului. Acesta va identifica clusterele prioritare și va recomanda strategii de creștere a acestora (co-prezidat de ministrul pentru mediul de afaceri, preşedinţii AOAR şi PIAROM).

3. Viitorul conectivității – va studia modul în care România poate rămâne bine conectată ca un centru cheie competitiv în viitoarea economie europeană şi globală, luând în considerare noile tendințe şi configuraţii globale (co-prezidat de ministrul pentru tehnologia informaţiilor şi preşedintele ANIS).

4. Viitorul orașului şi satului românesc – identifică noi oportunități de creștere urbană și rurală prin consolidarea infrastructurii sale, depășirea constrângerilor resurselor și asigurarea unui mediu foarte viu (co-prezidat de ministrul pentru dezvoltare regională, preşedinţii AMR-AOR şi ACOR).

5. Locuri de muncă și abilități viitoare – va examina tendințele, inclusiv cele demografice și tehnologice, care vor afecta locurile de muncă și cerințele viitorului și vor recomanda modalitățile de pregătire a noilor generaţii (co-prezidat de ministrul pentru educaţie, muncă şi președinții sindicatelor și ai INACO).

​Credem că această propunere poate fi finisată, îmbunătățită, dar mai ales că sunt necesare consensul și cooperarea noastră, iar autoritatea academică, civică, a partidelor politice și a instituţiei guvernamentale sunt necesare pentru demersul nostru dedicat creșterii competitivității economice şi sociale în România. Am transmis această propunere și partidelor politice, și Guvernului în luna august. Alte țări au făcut-o deja. Am pornit de la cele mai bune practici mondiale în domeniu, fără a reinventa apa caldă. INACO atrage semnalul scurt și la obiect: ca să fii competitiv trebuie să înțelegi perspectiva lumii de mâine, să te cunoști pe tine însăți ca putere economică reală și potențială, dar apoi  să aduci un plus de creativitate față de ceilalți prin acțiuni asumate colectiv și colaborativ.