București, 22 ianuarie 2019: Greșelile la job sunt adesea criticate de către șefii români sau chiar penalizate, în funcție de gravitate, arată un sondaj realizat de UP! Your Service, liderul global în construirea unei culturi superioare a serviciilor. Astfel, patru din zece angajați români spun că au primit critici de la șeful lor atunci când au făcut o greșeală, dintre care cei mai mulți (63,3%) au fost criticați între patru ochi, aproape un sfert, de față cu colegii de echipă, iar restul (12,6%) au fost inclusiv penalizați pentru greșelile lor.
Vestea bună este că există și manageri care au o abordare constructivă atunci când cineva din echipă face o greșeală. În total, 47,5% dintre angajații români spun că șefii lor nu numai că nu îi critică în astfel de situații, dar chiar îi ajută să repare greșeala. Restul de 12,5% dintre respondenți susțin că nu apar niciun fel de repercusiuni atunci când greșesc.
Deși nu sunt de dorit, greșelile la locul de muncă sunt inerente, numai 11% dintre angajații români spunând că nu au făcut niciodată o greșeală la job, potrivit sondajului UP! Your Service România. Opt din zece angajați își recunosc imediat greșeala și încearcă să o remedieze, cu sau fără sprijin și numai 2% dintre angajați se absolvă de vină, în timp ce 1,5% încearcă chiar să ascundă situația de colegi sau de superiorul direct.
„Modul în care un manager tratează angajații atunci când aceștia greșesc cultivă sau distruge asumarea responsabilității din partea lor. Angajații care sunt în directă interacțiune cu clienții trebuie să își asume, uneori, responsabilitatea și pentru greșelile pe care le fac colegii lor, iar alteori chiar și pentru greșeli ale clienților. Dacă o greșeală este pedepsită, se va dezvolta o cultură bazată pe frică și pe învinuirea altora. O greșeală trebuie imediat reparată, indiferent cine este responsabil, și trebuie folosită ca oportunitate de învățare și îmbunătățire continuă”, spune Elena Călin, CEO UP! Your Service România.
Atitudinea negativă a șefilor față de angajați atunci când greșesc este cel mai adesea demotivantă, mai ales dacă nici nu primesc apreciere pentru reușitele lor și pentru munca depusă. Aproape un sfert dintre respondenți susțin că în ultima lună nu au primit deloc apreciere de la șefi, iar alți aproape 20% spun că nu își amintesc să fi primit recent o vorbă bună de la managerul lor. La polul opus, 41% au fost lăudați cel puțin o dată pentru performanțele din ultima lună, iar 17,5%, chiar de mai multe ori.
Managerii joacă, așadar, un rol extrem de important în motivarea angajaților să performeze mai bine la locul de muncă, o treime dintre respondenții la sondajul UP! Your Service România considerând că ar fi mai implicați și, chiar mai productivi dacă managerul ar arăta apreciere pentru rezultatele lor. Peste 26% cred că implicarea lor ar crește și atunci când șeful i-ar sprijini să găsească soluții în situațiile dificile cu care se confruntă, motivându-i totodată să depună eforturi mai mari pentru a evita eventuale greșeli sau probleme. Pentru a se simți mai motivați, 34,4% dintre angajații români își doresc să știe clar care sunt așteptările managerului de la ei, 28,6% ar vrea să le fie ascultate opiniile și 27,7% se așteaptă la mai multă transparență și onestitate din partea șefului lor. În plus, 28,4% și-ar dori să beneficieze de sprijin mai mare din partea managerului direct pentru a participa la cursuri și traininguri care să îi ajute să dobândească abilități valoroase pentru ei și pentru companie, iar 22,6% cred că ar fi util inclusiv ca acesta să-și dedice timp pentru a îi instrui acolo unde este necesar.
Sondajul UP! Your Service România a fost desfășurat la sfârșitul anului trecut, pe un eșantion format din 2.286 de respondenți din mediul urban din toată țara.

Despre UP! Your Service România

UP! Your Service este liderul global în construirea unei culturi superioare a serviciilor. Fondată în Singapore în anul 2003 de către Ron Kaufman, unul dintre cei mai apreciați profesioniști în domeniul customer service, UP! Your Service lucrează astăzi cu cele mai mari companii din lume și le ajută să își construiască o cultură a serviciilor superioare, care să genereze în mod repetat rezultate în business-urile lor.

În România, UP! Your Service este prezentă din 2016, venind în sprijinul companiilor de pe plan local în demersul lor de transformare și orientare către oferirea de servicii superioare clienților. Metodologia dezvoltata de UP! Your Service include o serie de principii fundamentale de servicii, reguli de leadership, metodologii demonstrate pentru evaluarea și construirea culturii organizaționale, exemple și planuri de lucru eficiente în orice industrie și cultură.

Managerii din România par optimişti când vine vorba despre mersul afacerilor… în toate domeniile! Potrivit Institutului Naţional de Statistică, directorii firmelor din ţara noastră se aşteaptă la o creştere a activităţii în industrie, construcţii, servicii şi comerţ în perioada martie – mai. În acelaşi timp, însă, ei prevăd o stagnare a numărului de salariaţi în primele trei sectoare, în timp ce numărul acestora este aşteptat să scadă în comerţ, arată INS.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate marţi, există unele modificări faţă de raportul anterior privind tendinţele economice, publicat la finalul lunii februarie, când managerii estimau scăderea activităţii în comerţ, notează agenţia de presă News.ro. În intervalul martie-mai, cel mai mic sold conjunctural rămâne în comerţ, +7%, în creştere faţă de cel din raportul anterior (-17%).

„În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere moderată a activităţii economice (sold conjunctural +7%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra relativă stabilitate (sold conjunctural +4%)”, se arată în raportul INS.

Soldul conjunctural reflectă diferenţa dintre aşteptările pozitive şi cele negative exprimate de către managerii chestionaţi. Un sold pozitiv reflectă un număr mai mare de companii care au aşteptări de creştere a activităţii sau a comenzilor, în timp ce un sold conjunctural negativ reflectă aşteptări de scădere a activităţii în sectorul analizat.

Managerii au aşteptări optimiste în privinţa activităţii din construcţii, cu un sold conjunctural de +32%, faţă de +13% în raportul precedent, situaţie obişnuită în perioada primăverii, când activitatea din construcţii creşte semnificativ.

De asemenea, activitatea din industrie ar urma să crească, soldul conjunctural fiind de +19%, (+12% în raportul anterior). În servicii, activitatea economică este aşteptată să înregistreze o creştere moderată, +10% (+7% în raportul anterior).

Managerii prevăd creşteri uşoare ale numărului de angajaţi în industrie, construcţii şi servicii, şi o scădere în comerţ.  Astfel, în comerţ se aşteaptă o scădere a numărului de salariaţi, cu un sold conjunctural de -18% (-14% în raportul anterior). În construcţii, aşteptările sunt îmbunătăţite, cu un sold conjunctural de +10% (+3% în raportul precedent). În industrie şi în servicii sunt estimate creşteri moderate ale personalului, cu solduri conjuncturale de +4%, respectiv +5%.

Cercetarea INS mai arată că managerii se aşteaptă la o creştere a preţurilor în toate sectoarele. Cea mai mare creştere de preţuri este aşteptată în construcţii, sold conjunctural +12%.

Costurile cu forţa de muncă au crescut într-un ritm galopant în ultimul an în ţara noastră! Potrivit EUROSTAT, România a înregistrat în ultimul trimestru al anului 2016 cea mai mare creştere din UE, de 12,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Procentul este cu mult peste media europeană de 1,7%.

Potrivit datelor publicate de biroul european de statistică, în zona euro, costul orar al forţei de muncă a avansat cu 1,6%, notează agenţia de presă News.ro. Creşteri mari ale acestor costuri au mai avut loc în Lituania (10,7%), Letonia (8,1%) şi Bulgaria (8%). Scăderi au fost consemnate în Grecia (-0,5%) şi Austria (-0,1%).

Principalele două componente ale costurilor forţei de muncă sunt salariile şi costurile non-salariale. În zona euro, salariul pe oră lucrată a avansat în ultimul trimestrul al anului 2016  cu 1,6%, iar componenta non-salarială cu 1,5%, comparativ cu intervalul similar din 2015.

La nivelul Uniunii Europene, salariile orare au urcat în aceeaşi perioadă cu 1,8%, iar componenta costurilor non-salariale cu 1,5%. În funcţie de activităţile economice, costurile orare cu forţa de muncă au crescut în zona euro cu 1,8% în industrie, cu 2,3% în construcţii, cu 1,5% în servicii şi cu 1,5% în activită economice care nu includ afaceri. La nivelul UE, aceste costuri au avansat cu 1,7% în industrie, cu 3,1% în construcţii, cu 1,6% în servicii şi cu 1,8% în economia non-business, arată datele Eurostat.

Numărul pensionarilor din România a scăzut uşor la finalul anului trecut. Potrivit Institutului Naţional de Statistică INS, în ultimul trimestru din 2016 s-au înregistrat cu 6,000 mai puţini persionari, respectiv 5,245 milioane de persoane. În schimb, potrivit INS, pensia medie lunară a fost de 958 lei, mai mare cu 0,7% faţă de trimestrul anterior.

Institutul Naţional de Statistică informează că raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10. Raportul prezintă variaţii semnificative în teritoriu, de la numai 5 pensionari la 10 salariaţi în Bucureşti la 17 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman, notează agenţia de presă Mediafax.

Astfel, ajutorul de asigurări sociale de stat acordat foştilor angajaţi a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă depăşind 400 de lei (750 lei în judeţul Giurgiu faţă de 1.183 lei în Municipiul Bucureşti). Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 931 lei, iar raportul dintre pensia medie nominala netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit ṣi contribuṭia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 50,1% (comparativ cu 53,3% în trimestrul precedent), arată raportul Statisticii.

Umilinţă pentru mai bine de jumătate de ţară! Potrivit calculelor Institutului Naţional de Statistică, românii din majoritatea regiunilor ţării nu câştigă nici măcar 400 de euro, chiar şi cu primele de sărbători. În decembrie, anul trecut, câştigurile medii nete au depăşit 500 de euro doar în Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Cluj, Timiş, Sibiu şi Braşov. Cele mai mari creşteri salariale s-au înregistrat, în ultimul an, în judeţele Bacău, Caraş-Severin şi Covasna. 

În România, câştigul salarial mediu net s-a majorat în decembrie 2016 cu 11,4% faţă de ultima lună din 2015, la 2.354 lei (echivalentul a 521 euro), nivel maxim istoric pentru România, notează agenţia de presă News.ro. În decembrie, cursul mediu al euro, la care s-a făcut echivalenţa salariilor în moneda europeană, a fost de 4,5173 lei, potrivti Băncii Naţionale a României (BNR). Câştigurile salariale includ atât salariile, cât şi bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajaţii.

Statisticile oficiale arată că, deşi câştigul mediu net la nivel naţional a depăşit pragul de 500 de euro,  doar angajaţii din Bucureşti şi din  alte cinci judeţe bogate au câştigat, în medie, peste 500 euro în decembrie, în celelalte judeţe salariile fiind mult mai mici, mai notează News.ro. Salariaţii din Bucureşti au cele mai mari salarii din ţară, cu un câştig mediu net în luna decembrie 2016 de 3.219 lei (713 euro, la cursul mediu BNR din luna decembrie), urmaţi de cei din judeţele Ilfov (2.743 lei, 607 euro), Cluj (2.605 lei, 577 euro) şi Timiş (2.512 lei, 556 euro).

Pe următoarele locuri se clasează judeţele Sibiu (2.375 lei, 526 euro) şi Braşov (2.284 lei, 506 euro), în restul ţării cîştigurile medii fiind sub 500 euro net.  În topul câştigurilor medii urmează, la mare distanţă, judeţele Constanţa (2.184 lei, 483 euro), Iaşi (2.183 lei, 483 euro), Argeş (2.160 lei,  478 euro), Mureş (2.156 lei, 477 euro) şi Galaţi (2.154 lei, 477 euro).

La polul opus, în 17 judeţe câştigurile medii nete sunt sub 500 euro.  Cele mai mici câştiguri din România erau, în ultima lună a anului trecut, în judeţele Teleorman (1.628 lei, 360 euro), Bistriţa-Năsăud (1.653 lei, 366 euro), Harghita (1.671 lei, 370 euro) şi Suceava (1.672 lei, 370 euro).

În ceea ce priveşte evoluţia salariilor din 2016, cele mai mari creşteri ale câştigurilor nete s-au înregistrat, în decembrie 2016 faţă de ultima lună din 2015, în judeţele Bacău, cu un avans de 25%, Tulcea (21%), Caraş-Severin (19,5%), Covasna (19%) şi Brăila (18,5%). În schimb, în judeţul Gorj salariile au scăzut, în medie, cu 0,5% în 2016. Anul trecut, salariile au primit un impuls în luna mai, când salariul brut minim pe economie a crescut cu 19%, de la 1.050 de lei la 1.250 de lei. 

Angajaţii români din multinaţionale vor câştiga cu 5,7% mai mult anul acesta. Asta indică rezultatele studiului Korn Ferry Hay Group, publicate de Ziarul Financiar. Procentul reprezintă cel mai mare nivel de creştere de salarii din Europa Centrală şi de Est, dar şi una dintre cele mai mari majorări la nivel global, potrivit cercetării.  

Dacă la noi salariile vor creşte, în mod real, cu 5,7% anul acesta, în Polonia creşterea reală estimată este de 3,8%, în Cehia de 2,2%, în Ungaria de 2,9%, iar în Bulgaria de 4,7%. Potrivit lui Harry Meintassis, Managing Partner al Korn Ferry Hay Group România, citat de Ziarul Financiar, „Salariile din România cresc cu un ritm uşor mai mare decât în alte state din Europa Centrală şi de Est ca urmare a mai multor factori: economia a crescut mai rapid, iar nivelul salariilor este mai mic, mai ales pentru locurile de muncă care necesită calificare mai scăzută”.

Studiul Korn Ferry Hay Group privind creşterile salariale reale a fost realizat pe baza estimărilor de majorări de salarii ale angajatorilor (în special companii multina­ţio­nale), ajustate în funcţie de nivelul inflaţiei estimat de Eco­nomist Intelligence Unit – divizia de cercetare, analiză şi previziuni a publicaţiei The Economist, precizează Ziarul Financiar.

Croaţia, Muntenegru şi chiar Bulgaria sunt mai eficiente decât România când vine vorba de atragerea şi păstrarea angajaţilor valoroşi. Potrivit unui studiu realizat de compania de recrutare Adecco, citat de News.ro, ţara noastră ocupă locul 55 pe plan global, din 118 state analizate. 

Studiul Global Talent Competitiveness Index (GTCI) este realizat anual şi măsoară modul în care ţările cultivă, atrag şi păstrează candidaţii, oferind resurse pentru a dezvolta strategii de creştere a competitivităţii pe piaţa globală a muncii.

Elveţia şi Singapore ocupă primele locuri în clasament, iar patru ţări nordice sunt prezente în top 10: Suedia, Danemarca, Finlanda şi Norvegia. Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii se găsesc pe locul al treilea şi al patrulea.

”Ţările de la vârful topului împărtăşesc trăsături-cheie, cum ar fi sisteme educaţionale care satisfac nevoile economiei, politici de angajare care favorizează flexibilitatea, mobilitatea şi spiritul antreprenorial, precum şi relaţii strânse între mediul de afaceri şi decidenţii politici”, se arată în studiu.

România se clasează pe locul 55 din 118 ţări analizate în raport, după state precum Kazahstan, Macedonia, Bulgaria, Panama, Mauritius, Muntenegru şi Croaţia. România depăşeşte, ân schimb, state precum Rusia, Kuwait, Oman, Serbia, Turcia, Argentina şi Ucraina.

Cele şase criterii luate în calcul de realizatorii studiului sunt modul în care România formează candidaţi, îi atrage, îi dezvoltă, îi reţine şi ce aptitudini tehnice şi globale au aceştia.

Cea mai slabă plasare în clasament, pentru România, este legată de atragerea candidaţilor, locul 82. Singurul capitol la care România performează mai bine este cel al dezvoltării resurselor umane, locul 53.

Potrivit unui studiu efectuat de compania de cercetare în domeniul resurselor umane ManpowerGroup, doar două ţări din lume – Japonia şi Taiwan – au dificultăţi mai mari decât România în ceea ce priveşte deficitul de angajaţi talentaţi, 72% dintre firmele de pe piaţa locală având această problemă.

Cele mai mari probleme sunt în găsirea de meseriaşi calificaţi, muncitori, ingineri şi operatori de producţie.

Firmele care activează în România se confruntă cu dificultăţi tot mai mari în găsirea de angajaţi calificaţi, în contextul în care numărul şomerilor a ajuns la 521.202 în noiembrie 2016, nivel minim după izbucnirea crizei, în 2008, iar rata şomajului a coborât la 5,7%, potrivit datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele oficiale arată că numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în al treilea trimestru din 2016 cu 16,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, la 62.900, în ciuda şomajului încă ridicat din unele regiuni.

Legea salarizării unitare a bugetarilor va fi finalizată şi trimisă către Parlament cel mai târziu în luna iunie 2017. Declaraţia îi aparţine ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, şi a fost făcută luni, 16 ianuarie. Vasilescu a precizat, totodată, că raportul dintre salarii va fi de 1 la 13.

„Acum lucrăm la Legea salarizării unitare, iar toate salariile bugetarilor vor creşte, evident că vor creşte şi cele ale demnitarilor în raportul care este absolut necesar, dar credem că e bine să se întâmple toate aceste majorări odată pentru toată lumea”, a spus ministrul Muncii, citată de agenţia de presă Mediafax.

Vasilescu a menţionat că raportul dintre salarii va fi de 1 la 13. „Nu o luăm de la zero. Raportul va fi de 1 la 13. Termenul este trimestrul al doilea al acestui an, deci practic din aprilie-mai trebuie să o avem în curs de finalizare ca maximum în luna iunie să intrăm cu ea în Parlament”, a adăugat ministrul Muncii, menţionând că legea va intra în dezbaterea Legislativului înainte de vacanţa parlamentară.

Şomajul în rândul tinerilor români rămâne la un nivel ridicat, rata fiind de 21,7%, peste media europeană de 20,3%, conform datelor publicate joi de Eurostat, raportate la anul 2015.

Cu toate că evoluţia ratei şomajului în ceea ce priveşte tinerii din România, cu vârsta până la 25 de ani, a fost în scădere din 2013 (23,7%) şi până anul trecut, nivelul continuă să fie unul îngrijorător, informează agenţia de presă Mediafax.

Conform datelor Oficiului European de Statistică – Eurostat, cel mai scăzut grad de neangajare se înregistrează în rândurile tinerilor din Germania (7,2%). Cele mai mari rate ale şomajului sunt raportate în Grecia, unde aproape 50% dintre tinerii ce ar fi putut să intre în activitate nu au un loc de muncă, şi în Spania, unde rata şomajului este de 48,3%.

În ceea ce priveşte rata generală a şomajului din luna octombrie 2016, aceasta a atins în ţara noastră 5,8%, ce mai mică fiind semnalată în Cehia (3,8%) şi cea mai mare în Grecia (23,4%). Media europeană este de 8,3%.

Aproape 60% din români întâmpină probleme atunci când apar cheltuieli importante, având bani doar pentru a-şi acoperi nevoile primare, potrivit unui studiu al Grupului Kruk, prezentat de agenția de presă Mediafax.

O parte dintre români evaluează situaţia lor financiară la un nivel mediu, având bani suficienţi pentru nevoile curente, dar în cazul unor cheltuieli mai mari deja apar problemele. 1 din 5 locuitori ai României nu are probleme atunci când vine vorba de cheltuieli mai mari, în timp ce 1 din 10 români îşi poate permite economii, potrivit studiului citat.

Peste 15% din respondenţi susţin că banii pe care îi câştigă se termină adesea înainte de sfârşitul lunii şi nu sunt suficienţi nici pentru a le acoperi nevoile de bază, iar 58% declară că au suficienţi bani pentru a-şi acoperi nevoile primare, însă este o problemă atunci când apar anumite cheltuieli importante.

De cealaltă parte, 18% îşi pot permite orice şi reuşesc să îşi acopere chiar şi cheltuielile neprevăzute fără probleme majore, dar doar 8% îşi pot permite orice şi reuşesc să pună bani deoparte, ca economii.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.000 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani, în perioada 19-26 octombrie 2016.

Creşterea consumului din ultima perioadă a avut efecte oarecum neaşteptate. Potrivit conducerii Băncii Naţionale a României, acest lucru a încurajat mai mult importurile decât producţia internă, astfel că a creat locuri de muncă mai degrabă în străinătate decât în ţară.

„Păstrarea macrostabilităţii este esenţială, trebuie să avem grijă de echilibrul economniei ca de ochii noştri din cap”, a spus viceguvernatorul BNR, Lucian Croitoru, citat de agenţia de presă Mediafax. „Creşterea consumuluui a creat locuri de muncă mai degrabă în alte ţări, importurile crescând mai repede decât exporturile. Producţia internă nu a făcut faţă cererii. Nu suntem împotriva stimulării consumului, dar recomandăm un dozaj în aplicarea măsurilor şi stimulentelor”, a mai spus Croitoru.

La rândul său, Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, a prezentat strategia „România competitivă”, arătând că puterea de cumpărare a populaţiei poate creşte – conform strategiei – de la 57% din media UE în prezent la 70% din media UE în 2020, numai dacă economia creşte sustenabil.

Economia nu poate creşte sustenabil doar prin stimuli monetari şi fiscali, ci trebuie să acţioneze aici toţi factorii de creştere a PIB-ului potenţial. În plus, a spus Lazea, „după mai mulţi ani în care economia României a fost pilotată după strategiile FMI sau Comisiei Europene, cred că a sosit timpul unei strategii de inspiraţie proprie”.

Valentin Lazea a mai spus că strategia „România competitivă” presupune un buget de 17 miliarde de euro, din care două treimi sunt asigurate deja în bugetele instituţiilor.

„La Guvern sunt 365 de strategii, din care două treimi nu au niciun buget ataşat şi ar fi necesare nouă bugete anuale pentru a finanţa ceea ce cred ministerele că este prioritar”, a mai spus oficialul BNR.

Avem tot mai puțini șomeri. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, numărul persoanelor fără un loc de muncă a scăzut în septembrie cu 1,7% față de luna precedentă şi cu 17,5% față de aceeași lună a anului trecut, la un nivel minim istoric. Astfel, rata şomajului s-a diminuat la 5,9%, cel mai redus nivel de la începutul anului 2009, arată statistica INS.

Numărul şomerilor în vârstă de 15-74 ani, estimat pentru luna septembrie din anul curent este de 520.000 de persoane, în scădere atât faţă de luna precedentă (529.000 de persoane), cât şi faţă de aceeaşi lună a anului anterior (630.000 de persoane).

Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi a depăşit-o cu 1,9 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile fiind 6,7% în cazul persoanelor de sex masculin şi 4,8% în cazul celor de sex feminin).

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4,9% pentru luna septembrie 2016 (5,7% în cazul bărbaţilor şi 3,8% în cel al femeilor).

Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 77,9% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna septembrie 2016.

„Evoluţiile pozitive din piaţa forţei de muncă din ultimele luni confirmă ciclul investiţional post-criză”, comentează Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania, în buletinul BT Daily.