Companiile Saudi Agricultural and Livestock Investment Company (SALIC) din Arabia Saudită și Al Dahra din Emiratele Arabe Unite vor investi cinci miliarde de riyali (1,33 miliarde de dolari) în sectorul agricol din regiunea Mării Negre, a declarat, miercuri, directorul general de la SALIC, Abdullah Aldubaikhi, informează publicația Gulf News.

„Investițiile au început deja. Vom achiziționa companii și vom investi în cereale și creșterea animalelor”, a declarat Abdullah Aldubaikhi, cu ocazia unui forum de afaceri organizat la Abu Dhabi.

Aldubaikhi a adăugat că investițiile vor fi realizate în zece țări din regiunea Mării Negre, inclusiv Rusia, Ucraina, România, Ungaria, Belarus și Bulgaria, și vor include achiziția de terenuri agricole, logistică și facilități de depozitare.

Regele Salman al Arabiei Saudite a încheiat recent o vizită istorică la Moscova, prima vizită oficială a unui suveran saudit în Rusia, ocazie cu care a încheiat mai multe acorduri cu președintele Vladimir Putin, în valoare de miliarde de dolari.

Spiritul de cooperare dintre membrii cartelului a permis fără mari discuții ca acordul care prevede plafonarea producției să fie prelungit pentru încă nouă luni, rezultat care este descris ca fiind un succces. „Păstrarea nivelului producției actuale pentru încă nouă luni pentru țările noastre reprezintă o decizie ne dă încredere că ne vom atinge în siguranță și aproape cu certitudine scopurile”, a declarat Khalid al-Falih, ministrul saudit al energiei, la conferința de presă.

Pentru traderi, termenii acordului nu sunt suficienți și ar fi dorit să vadă o acțiune mai agresivă precum prelungirea plafonului de producție pe o perioadă de 12 luni dacă nu o nouă diminuare a cantităților de țiței livrate de cartel pe piață. Cu toate acestea, perioada de nouă luni este mai lungă decât așteptările piețelor de până acum câteva săptămâni.

„Este o dezamăgire că OPEC nu a făcut mai mult pentru a echilibra piețele”, a declarat Oliver Jakob, analist al piețelor de energie la Petromatrix, pentru CNBC. „O prelungire de nouă luni a reducerilor era deja inclusă în prețuri. Asta arată că OPEC nu poate face mult mai mult”, a explicat analistul.

Dar acordul, pe care l-a agreat și Rusia, ridică trei întrebări majore, la care deocamdată nu se știe răspunsul. Înțelegerea va putea rezista încă nouă luni, pe fondul relațiilor tensionate dintre Arabia Saudită și Rusia? Creșterea producției de petrol de șist din SUA nu se va dovedi a exercita o tentație prea mare pentru țările OPEC să-și respecte cotele atribuite? Și poate cea mai importantă: Ce planuri are OPEC pe termen lung?

După ce va expira acest acord, în martie anul viitor, o revenire a producției ar putea conduce la situația din perioada 2014 – 2016 când prețurile au scăzut sub 30 de dolari pe baril. Iar cartelul ar putea să impună noi limitări. „Mă îngrijorează că nu este clară o strategie post-acord”, a declarat pentru Bloomberg, Ebele Kemery, de la JPMorgan Asset Management. „Așa cum vedem evoluția piețelor, și în 2018 va fi un exces de producție. Ei vorbesc de stabilitatea prețurilor. Însă ca să fie preț stabil trebuie să știm ce va fi după expirarea acordului” a completat Kemery.

În consecinţă, preţul petrolului a închis, joi, în scădere cu peste 5%. Cotaţia WTI, de referinţă în SUA, s-a prăbuşit cu 5,26%, la 48,6 dolari pe baril, iar preţul petrolului Brent, de referinţă în Europa, a coborât cu 5,1%, la 51,2 dolari pe baril, potrivit cotaţiilor Bloomberg.

Țițeiul a ajuns la cele mai mici prețuri din ultimul an, după ce Agenția Internațională pentru Energie a SUA a raportat o creștere a stocurilor de petrol din Statele Unite la 528,4 milioane de barili pentru săptămâna trecută, transmite Bloomberg.

Datele guvernamentale arată că reducerea producției  cartelului țărilor exportatoare de petrol, OPEC, precum și ale altor mari producători nu au fost suficiente pentru a limita livrările pe piața americană.

Ministrul petrolului al Arabiei Saudite, Khalid Al-Falih a declarat joi că livrările globale de petrol au scăzut mai încet decât se așteptau OPEC și partenerii ei. Aceasta înseamnă că este posibilă o a doua reducere a cotelor de producție, după cea adoptată în ianuarie a.c.

Sortimentul West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 2,86 dolari pe baril, sau 5,4% la New York Mercantile Exchange, cel mai scăzut nivel de după 7 decembrie 2016.

Pe piața europeană, cotația țițeiului Brent a pierdut 2,81 dolari, până la 53,11 dolari pe baril la bursa londoneză ICE Futures Europe exchange, de asemenea cea mai scăzută cotație de după 7 decembrie.

Arabia Saudită și Rusia, arhitecții acordului de reducere a producției din luna ianuarie au făcut front comun pentru respectarea reducerilor de cote. Alături de reprezentanții Irakului și Mexicului, ei au insistat că acest acord funcționează.

„Perioada, record ca durată, a speculațiilor bursiere, se apropie cel mai probabil de final, ceea ce poate reprezenta începutul marelui exod”, a declarat pentru Bloomberg, John Kilduff partener la Again Capital LLC, un hedge fund din New York specializat pe piața energiei. „Asigurările date la conferință nu sunt de natură să liniștească piața, iar stocurile de petrol continuă să crească, având în vedere gradul mai redus de utilizare.” Livrările au urcat la 8,21 milioane de barili, cel mai ridicat nivel săptămânal înregistrat din 1982, în baza atingerii unui maxim al producției de petrol din acest an.

Cotația petrolului ar putea să scadă până la 40 de dolari pe baril dacă OPEC nu va înăspri în curând prevederile acordului de reducere a cotelor de producție, spune Scott Sheffield, președinte al producătorui de petrol de șist Natural Resources Co.

Vânzările de arme la nivel global au atins, în ultimii cinci ani, cel mai ridicat nivel din 1990, creșterea fiind datorată cererii sporite din Orientul Mijlociu și Asia. India se situează în continuare în topul clasamentului ca cel mai mare importator din lume, arată cel mai recent raport al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI).

În intervalul 2012-2016, importurile de arme destinate țărilor din Asia și Oceania au reprezentat 43% din importurile globale, cu o creștere de 7,7% față de perioada precedentă 2007-2011. Importurile de arme din India au reprezentat 13% din totalul vânzărilor la nivel mondial din 2012-2016, cu o creștere de 3,3 puncte procentuale față de intervalul 2007-2011, urmată de Arabia Saudită, care a înregistrat cu o creştere de 212% în perioada menționată faţă de același interval.

„În ultimii cinci ani, majoritatea statelor din Orientul Mijlociu s-au orientat către Statele Unite și Europa în dorința lor de a deține capacități militare moderne”, a explicat un cercetător SIPRI, Pieter Wezeman.

Zona Orientului Mijlociu și monarhiile din Golf au absorbit 29% din armele comercializate în întreaga lume în ultimii cinci ani, în creștere cu 17% față de intervalul 2007-2011. Pe a treia poziție se află Europa (11%, față de 18% în 2007-2011), cele două Americi (8,6%, față de 11% în 2007-2011) și Africa (8,1%, față de 9,4% în 2007-2011).

„Fără un instrument de control al cursei înarmărilor, statele din Asia continuă să-și mărească arsenalele”, a declarat Siemon Wezeman. „În timp ce China este din ce în ce mai în măsură să înlocuiască importurile de arme cu produse indigene, India rămâne dependentă de tehnologia furnizată de numeroși furnizori dispuși să le livreze armament, inclusiv Rusia, SUA, statele europene, Israel și Coreea de Sud”, a completat acesta.

Statele Unite și Franța sunt principalii furnizori de arme pentru Orientul Mijlociu, în timp ce Rusia și China sunt principalii exportatori către Asia.

Rusia a înregistrat în luna noiembrie cea mai mare producţie de petrol de după căderea Uniunii Sovietice şi un nivel maxim al ultimilor aproape 30 de ani, pe care o va folosi ca referinţă în reducerea producţiei decisă săptămâna aceasta împreună cu Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), relatează Reuters.

Rusia s-a angajat să reducă gradual producţia cu 300.000 de barili pe zi în prima jumătate a anului 2017, în cadrul acordului cu ceilalţi mari producători de ţiţei, în scopul susţinerii cotaţiilor bursiere, informează News.ro.

În noiembrie, producţia de ţiţei a Rusiei a urcat la 11,21 milioane de barili pe zi, în medie, cel mai înalt nivel de după prăbuşirea URSS, în 1991, arată datele publicate de Ministerul Energiei.

Comparativ cu luna august, luna de dinanintea acordului preliminar de la Alger dintre OPEC şi Rusia, producţia rusească de petrol a crescut cu 500.000 de barili pe zi.

Potrivit acordului definitiv de săptămâna aceasta, primul dintre OPEC şi Rusia după 2001, au fost fixate ţinte de reducere a producţiei pentru fiecare ţară, iar aproape toţi membrii OPEC au căzut de acord ca luna octombrie 2016 să fie luna de referinţă, de la care se calculează reducerile.

Însă Rusia va folosi luna noiembrie sau decembrie, în cazul unei producţii şi mai mari, ca lună de referinţă de la care va efectua scăderea producţiei, deoarece producţia din luna octombrie a fost cu 10.000 de barili pe zi mai mică decât cea din noiembrie, potrivit declaraţiilor ministrului rus al Energiei, Aleksandr Novak, citate de Reuters.

„Vârful producţiei zilnice din noiembrie a fost de 11,231 milioane barili. Toate acordurile noastre vor fi stabilite pe baza acestui nivel”, a spus Novak.

Pentru luna decembrie, Rusia estimează o creştere a producţiei medii de petrol la 11,3 milioane de barili pe zi.