Reducerea investițiilor străine directe s-au redus cu 18,56% în primele opt luni din acest an, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, la 2,52 miliarde de euro, a comunicat Banca Națională a României.

„Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 2,518 miliarde de euro (comparativ cu 3,092 miliarde de euro în perioada ianuarie — august 2016), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2,804 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 286 milioane euro”, se spune în comunicatul BNR.

Conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), numărul firmelor cu capital străin nou înființate a crescut, în primele opt luni din acest an, cu 12%, comparativ cu perioada similară a anului precedent, la 3.951 de unități. Cele 3.951 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de peste 34,1 milioane de dolari, în creștere cu 14,4% comparativ cu ianuarie — august 2016.

România a înregistrat, în 2016, cel mai slab an din ultimii 18 ani în privința firmelor cu capital străin nou înființate. Astfel, anul trecut au fost înființate 5.348 de astfel de firme, în scădere de la 5.831 unități, în 2015. După 1991, cele mai multe societăți au fost înființate în anul 2007, când au fost înregistrate peste 15.000 de astfel de firme. La polul opus, cele mai puține au fost în anul 1995, respectiv 3.400 unități.

Valoarea totală a capitalului social al celor 5.348 firme se ridică la 40 milioane dolari, cu 1,4% peste 2015.

În perioada 1991 — 2016, au fost înființate 209.814 de societăți cu participare străină la capital, valoarea totală a capitalului social subscris fiind de peste 44,8 miliarde de euro.

Din cele 209.814 firme, 43.627 firme au capital italian, dar cea mai mare valoare a capitalului social este a societăților olandeze, respectiv 8,71 miliarde de euro, în aproximativ 4.919 firme.

Comparativ cu luna anterioară, volumul împrumuturilor contractate de persoanele fizice și companii a crescut în aprilie 2017 cu 0,1% (-0,2% în termeni reali), până la 223,27 miliarde lei (49,25 miliarde euro).

Creditul în lei s-a majorat cu 1,1% (0,8% în termeni reali), la 131,34 miliarde lei, în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 1,3% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 1,0%). Raportat la aceeași lună din 2016, împrumuturile în lei au crescut în luna aprilie cu 13,5%.

Soldul creditelor în lei contractate de populație s-a majorat cu 1,3% comparativ cu luna precedentă și cu 21,1% față de aprilie 2016, ajungând la 69,3 miliarde lei. Creditele în lei acordate firmelor au crescut cu 0,8% față de martie și cu 6% față de a patra lună a anului trecut, la 62 miliarde lei.

Împrumuturile în valută acordate populației au scăzut cu 1,6%, în echivalentul monedei naționale, până la 45 miliarde lei, echivalent în lei, iar cele contractate de companii, tot în valută, au coborât cu 1,1%, până la echivalentul a 46,93 miliarde lei.

La finele lunii aprilie, creditul neguvernamental (valoarea totală a împrumuturilor contractate de populație plus companii nefinnaciare) a înregistrat o creștere de 3,2% (2,5% în termeni reali) faţă de 30 aprilie 2016, pe seama majorării cu 13,5% a componentei în lei (12,8% în termeni reali) şi a diminuării cu 8,7% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 9,8%).

Ca urmare a acestei evoluții, la finalul lui aprilie, valoarea creditelor în lei a ajuns la 58,8% din valoarea totală a creditelor acordate de bănci populației și firmelor, în timp ce creditele în valută nu mai reprezintă decât 41,2%.

În contextul în care în ultimii ani încrederea românilor a scăzut față de bănci odată cu creditarea, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, avertizează instituțiile bancare să-și consolideze credibilitatea în fața clienților, să se apropie de aceștia mai mult și să îi cultive, deoarece, cu toate că situația macroeconomică a României din prezent este cea mai bună din ultimii 27 ani, totuși există riscuri mai mari, transmite News.ro.

”E nevoie de a vă recâștiga credibilitatea după acești ani, ea a scăzut. Sunt toate datele pentru ca aceasta să fie recâștigată, în măsura în care s-a pierdut (…)”, a declarat Isărescu în cadrul Forumului Pieței Financiare, organizat de Asociația Română a Băncilor (ARB).

Guvernatorul BNR a subliniat totodată că sistemul bancar este foarte solid în acest moment și deține un exces de lichiditate, două puncte forte pe care băncile se pot baza pentru a recâștiga încrederea clienților.

„Cum am putea să caracterizăm situaţia economico-financiară a României? Nu am văzut niciodată, în 27 de ani, o situaţie macroeconomică mai bună, dar nici riscuri mai mari. Nu este o contradicţie, nu este un conflict. Riscul unei căderi este mai mare şi efectele sunt mai mari, atunci când ajungi acolo sus. Trebuie să ne asumăm riscuri cu o prudenţă mai mare. Sunt riscuri mai mari, pe care trebuie să vă luaţi inima în dinţi şi să le administraţi mai bine. Situaţia financiară a băncilor s-a întărit. Se poate vorbi de un restart al creditării”, a declarat Mugur Isărescu.

El a subliniat că, dacă o bancă are prea multe litigii cu clienții, trebuie să găsească metode a negocia și rezolva aceste probleme în interiorul băncii, în condițiile în care băncile trebuie să se apropie mai mult de clienți pentru creșterea creditării.

”Maniera de a aborda prudența printr-un pas înapoi în ceea ce privește creditarea nu mai merge. Trebuie să vă apropiați de clienți, să vă cultivați clienții. Acestea se fac prin benevolență, înțelegerea nevoilor și negociere”, a declarat Isărescu.

De asemenea, guvernatorul BNR a adus în discuție și faptul că  sistemul bancar nu a trebuit să fie suținut din bani publici pentru a depăși criza financiară, acesta fiind în prezent într-o situație foarte bună cu exces de lichiditate și cu un nivel redus, de circa 10%, al nivelului creditelor neperformante.

Moneda națională s-a depreciat față de euro, vineri, 31 martie a.c., până la 4,5511 lei, în scădere cu 0,65 de bani (-0,14%) față de cotația din ziua anterioară, de 4,5446 lei, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

Și în raport cu dolarul american, leul și-a continuat scăderea, ajungând la cotația de 4,2615 lei pentru un bilet verde. Față de cursul de schimb anunțat joi, de 4,2325 lei, moneda națională a mai pierdut 2,90 bani (-0,69%) vineri în fața dolarului. Maximul istoric în fața monedei naționale (4,3504 lei/dolar) a fost atins pe 28 decembrie 2016.

În ceea ce privește francul elvețian, acesta a crescut cu 0,76 bani (-0,17%) vineri la 4,2563 lei, de la 4,2487 lei, cu cât fusese cotat cu o zi înainte.

Lira sterlină a crescut de asemenea de la 5,2621 lei până la 5,3015 lei.

Gramul de aur valora mai mult, vineri, cu 6,55 de bani (-0,34%), față de ziua precedentă, cotația acestuia ajungând la 170,1555 lei, de la 170,0900 lei.

Creditul guvernamental a avansat în perioada februarie 2016 – februarie 2017 cu 3,5% mai mult decât cel neguvernamental, arată datele recente publicate de Banca Națională a României.
Pentru aceeași perioadă de raportare, ritmul în care s-a împrumutat statul în februarie a fost mult mai alert, creditul guvernamental majorându-se cu 7,4%, în timp ce cel neguvernamental doar cu 2,1%.
După primele două luni din acest an, creditul guvernamental a ajuns la valoarea de 96,22 miliarde lei, în creștere cu 1,8%, față de sfârșitul anului anterior, iar depozitele constituite de rezidenții clienți neguvernamentali au atins nivelul de 278,18 miliarde lei, majorare de 0,6% raportat tot față de finele lui 2016.
Structurat în funcție de valuta în care s-a împrumutat statul, BNR constată că „la 28 februarie 2017, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 2,1% (1,9% în termeni reali) faţă de 29 februarie 2016, pe seama majorării cu 13,9% a componentei în lei (13,7% în termeni reali) şi a diminuării cu 10,6% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 11,5%). La 28 februarie 2017, creditul guvernamental a crescut cu 7,4% (7,2% în termeni reali) faţă de 29 februarie 2016”.
Creditele pentru gospodăriile populației au înregistrat un avans de 12,7% în februarie 2017, față de februarie anul trecut, și de 1% în februarie, comparativ cu ianuarie a.c., ajungând la 104,52 miliarde lei.
În ceea ce privește creditele persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), aici a avut loc o majorare de 9,4% în februarie 2017, față de aceeași lună din 2016, și au crescut, totodată, cu 0,4%, în februarie față de ianuarie a.c., la 81,06 miliarde lei.
Față de aceeași perioada a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 3,2%, în comparație cu depozitele în valută ale persoanelor juridice, care s-au diminuat până la 8,2% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice s-au diminuat cu 9,2%), potrivit BNR.

Ministerul Finanțelor a fost nevoit să respingă în cadrul licitației de luni, pentru a doua oară consecutiv, toate ofertele băncilor pentru obligațiuni scadente în 29 aprilie 2024 din cauza dobânzilor cerute și care au fost considerate a fi prea mari. În plus, oferta Finanțelor a fost subscrisă, arată datele publicate de Banca Națională a României.
Valoarea licitației anunțată a fost de 300 milioane lei, însă băncile nu au oferit decât 288 milioane lei.
„Ministerul Finanţelor Publice respinge în totalitate ofertele de cumpărare transmise considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat”, arată cumunicatul BNR.
News.ro scrie că eșecul plasării noii emisiuni de obligațiuni era previzibil, fiind anticipat de către analiști. „Nu este cel mai lichid titlu şi, pe fondul incertitudinilor interne şi externe mari, cererea ar putea fi slabă; mai mult, având în vedere că MF ar putea decide să nu plătească randamentele mai mari cerute de piaţă (după cum am văzut recent), e posibil să vedem o licitaţie cu alocare parţială sau chiar una eşuată”, arăta raportul ING Bank, publicat luni dimineaţă.
La licitaţia precedentă din cadrul emisiunii de titluri scadente în aprilie 2024, din 16-17 februarie, Ministerul Finanţelor a reuşit să plaseze obligaţiuni de 345 milioane lei, în linie cu valoarea programată.
Randamentul mediu obţinut de bănci a fost de 3,51% pe an până la scadenţă, iar randamentul maxim – de 3,53%, în creştere sensibilă faţă de licitaţiile precedente pentru aceeaşi scadenţă. Obligaţiunile emise de către stat au o rată a cuponului de 2,25%.
Pentru Ministerul Finanţelor, licitaţia de luni este a doua la rând în care respinge toate ofertele, după cea de joi, pentru obligaţiuni scadente în 26 februarie 2020 cu o valoare anunţată de 600 milioane lei, din cauza dobânzilor considerate prea mari.
Ministerul Finanţelor şi-a propus pentru martie 2017 să împrumute de pe piaţa internă 3,7 miliarde lei, la care se pot adăuga 375 milioane lei prin licitaţii suplimentare.

Moneda națională a României s-a apreciat față de euro, dolarul american şi faţă de francul elveţian, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României.

De asemenea, cursul leului afișat joi de BNR era de 4,5456 lei  pentru un euro, faţă de 4,5512 lei  pentru ziua precedentă.

Dolarul american a scăzut la 4,3037 lei, după ce miercuri a valorat 4,3105 lei.

Leul românesc s-a apreciat și față de francul elveţian, acesta fiind evaluat la 4,2433 lei, în timp ce miercuri fusese cotat la 4,2541 lei.

Efectele reducerii TVA din 2016 nu au fost bine evaluate, măsura a fost tardiva și nu a condus la o creștere economică sustenabilă, susține consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Lucian Croitoru.

Reducerea TVA a impulsionat creșterea consumului care a fost satisfăcut prin importuri suplimentare. Din acest motiv, Lucian Croitoru consideră că în final scăderea TVA va conduce la un efect contrar scopului inițial.

Consilierul guvernatorului BNR spune că este pentru prima dată după anii ’90 când s-a făcut o reducere a TVA concomitent cu creșterea cheltuielilor. Aceasta a produs un deficit și un șoc în societate. Motivarea celor care au inițiat această măsură au susținut se va obține accelerarea creșterii economice. Însă numeroși experți au atras atenția că astfel de măsuri, precum reducerea TVA, nu sunt sustenabile.

Teoria economică, arată Croitoru, spune că reducerea TVA trebuie să aibă un efect incert asupra prețurilor. Aceasta, deoarece, pe fondul relaxării fiscale, se mărește deficitul de cont curent, se apreciază moneda în termeni reali, crește producția, se măresc ratele dobânzilor.

„Dar la noi reducerea TVA a dus la reducerea prețurilor, a dus la acea deflație fără legătură cu cererea, o deflație falsă, a dus la o creștere a salariilor reale în economie și aceste salarii reale crescute au dus la un consum mai mare și la creșterea deficitului de cont curent. O parte din cererea noastră a fost plasată în străinătate, de aceea nu am văzut-o în prețuri”, a explicat Croitoru.

Introducerea unui asemenea șoc în economie (creșterea deficitului bugetar de la 0,8% din PIB la 2,8% în 2016) nu a fost oportună. Deoarece, anul trecut, România își atinsese potențialul de dezvoltare. Mai mult, Croitoru susține că majorările salariale au produs un mare dezavantaj producătorilor.

„După părerea mea, creșterea economică se va încetini în urma impulsului de atunci și, deci, acea măsură nestudiată nu a creat perspectiva unei creșteri economice așa cum se dorește”, a completat oficialul BNR.

Referitor la măsurile de protecție socială, oficialul citat nu le neagă necesitatea, însă susține că nu pot fi alimentate decât din creștere economică pe termen lung.

Pe de altă parte, au avut loc ieşiri de 932 de milioane de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, valoarea acesteia fiind de circa 3,62 miliarde euro, în condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) se situau, la finele lunii martie, la 34,9 miliarde de euro, faţă de 34,6 miliarde de euro în februarie.

Sursa: adevarulfinanciar.ro