Guvernul a adoptat în şedinţa de vineri o hotărâre care prevede că pentru dobânda calculată creditelor acordate prin programele guvernamentale cu garanţia statului se va utiliza indicele de referinţă în locul ROBOR-ului, a anunţat ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, potrivit Economica.net.

„S-a adoptat o hotărâre de Guvern pentru modificarea legislaţiei specifice programelor guvernamentale cu garanţia statului pentru clarificarea modalităţii de aplicare a prevederilor OUG 19/2019. Este o măsură necesară care va duce la reducerea costurilor de finanţare a creditelor acordate prin programele guvernamentale ‘Prima casă’, ‘Prima maşină’ şi ‘Investeşte în tine’, programele de succes pe care românii le-au accesat cu mult interes. Astfel, pentru dobânda calculată creditelor acordate prin aceste programe guvernamentale se va utiliza indicele de referinţă care va înlocui ROBOR. Acest indicator de referinţă a fost introdus pentru a reduce costurile de finanţare a împrumuturilor luate de cetăţeni şi pentru a creşte transparenţa modului de calcul al dobânzilor”, a spus Teodorovici, la Palatul Victoria, după şedinţa de Guvern.

De asemenea, el a mai adăugat că programul „O casă, o familie” ar putea fi adoptat de Guvern în prima jumătate a lunii iunie.

Cotaţia IRCC anunţată de BNR pe 2 mai a fost de 2,36%. Azi, ROBOR la trei luni a scăzut la 3,25%, faţă de 3,26%, nivelul din şedinţa precedentă şi a atins cea mai mică valoare din 2 aprilie 2019. La 1 aprilie, ROBOR la trei luni era cotat la 3,23%. ROBOR la şase luni a rămas la 3,38%.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,27%, potrivit datelor publicate marţi de Banca Naţională a României (BNR).

Luni, indicele ROBOR la 3 luni a coborât la 3,27%, cel mai scăzut nivel din 2 aprilie, când a fost 3,23%, potrivit News.ro

Totodată, indicele ROBOR la 6 luni a scăzut de la 3,39% la 3,38%.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

Alpha Bank este prima bancă din România ce acceptă cardurile UnionPay în rețeaua proprie de terminale ATM.

Alpha Bank Romania a semnat un acord de parteneriat cu UnionPay International, unul dintre cei mai mari emitenți de carduri din lume, devenind prima bancă din România care acceptă cardurile UnionPay în rețeaua natională de terminale ATM.

România a devenit în ultimii ani o destinație de interes pentru întreprinzătorii și turiștii chinezi, iar acest nou parteneriat va facilita tranzacțiile financiare și va aduce multiple beneficii posesorilor de carduri UnionPay.

“Suntem onorați să lansăm acest parteneriat cu UnionPay în România. Toți posesorii de carduri UnionPay vor avea de acum înainte posibilitatea de a efectua tranzacții sigure și convenabile prin rețeaua de ATM-uri Alpha Bank Romania și în scurt timp prin rețeaua de terminale POS din toată țara” a declarat Cristian Dragoș, Vicepresedinte Executiv Retail Alpha Bank Romania.

Wei Zhihong, directorul filialei europene UnionPay International, a adăugat: „Parteneriatul anunțat  astăzi reprezintă încă un pas înainte în procesul nostru de expansiune globală. Nu există nicio îndoială că România a devenit o piață importantă pentru afacerile și turiștii chinezi, iar parteneriatul cu Alpha Bank Romania va aduce beneficii posesorilor de carduri UnionPay și va facilita  tranzacțiile financiare”.

Cu peste 7 miliarde de carduri emise în toată lumea, UnionPay este organizația cu cea mai mare bază de carduri din lume. Rețeaua sa globală s-a extins în 174 de țări și regiuni, acoperind 52 de milioane de comercianți și peste 2,6 milioane de ATM-uri în întreaga lume.

București, 23 mai 2019

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,28%, iar indicele ROBOR la 6 luni a scăzut la cel mai mic nivel din ultimele şase săptămâni, potrivit datelor publicate joi de Banca Naţională a României (BNR).

Miercuri, indicele ROBOR la 3 luni a coborât la 3,28%, cel mai scăzut nivel din 2 aprilie, când a fost 3,23%, scrie News.ro

De asemenea, indicele ROBOR la 6 luni a scăzut la 3,37%, cel mai mic nivel din 2 aprilie, când a fost tot 3,32%.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 3,29%, cel mai scăzut nivel din ultimele şase săptămâni, potrivit datelor publicate marţi de Banca Naţională a României (BNR).

Luni, indicele a stagnat la 3,30%, pentru a treia oară consecutive, potrivit News.ro.

Marţi, indicele a scăzut la 3,29%, cel mai scăzut nivel din 2 aprilie, când a fost 3,23%.

Totodată, indicele ROBOR la şase luni a scăzut la 3,39%.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,30%, pentru a treia oară consecutiv, potrivit datelor publicate luni de Banca Naţională a României (BNR).

Luni, 6 mai, indicele a coborât la 3,30%, cel mai scăzut nivel din 2 aprilie, când a fost 3,23, potrivit News.ro.

Vineri, indicele a stagnat la 3,30%, pentru a doua oară consecutiv.

Luni, indicele a stagnat, pentru a treia oară consecutiv.

Totodată, indicele ROBOR la şase luni a stagnat la 3,40%, pentru a cincea oară consecutive, conform sursei citate.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,36%, potrivit datelor publicate joi de Banca Naţională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei, conform News.ro

De asemenea, indicele ROBOR la şase luni a stagnat joi, după ce, miercuri, a urcat de la 3,39% la 3,41%.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a urcat la 3,33%, potrivit datelor publicate marţi de Banca Naţională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei., conform News.ro

De asemenea, indicele ROBOR la şase luni a urcat de la 3,38% la 3,39%.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

Reprezentanţii First Bank au transmis, joi, că al 13-lea salariu şi schemele de plata variabilă aferente anului 2018 au fost plătite la timp, iar salariaţii care urmează să părăsească banca vor primi toate măsurile compensatorii, aşa cum au fost negociate şi agreate cu sindicatul Piraeus Bank România, prin Contractul Colectiv de Muncă, potrvit News.ro

”În legătură cu informaţiile prezentate astăzi în articolul privind acţiunea de pichetare organizată de sindicatul Piraeus Bank România, dorim să precizăm următoarele: indemnizaţia anuală (cel de-al 13-lea salariu) a fost plătită integral în 2018 tuturor angajaţilor băncii în lunile iulie şi decembrie; schemele de plată variabilă aferente anului 2018 au fost plătite în conformitate cu reglementările interne în vigoare pentru toţi angajaţii eligibili din reţeaua teritorială şi centrele de afaceri; salariaţii care urmează să părăsească banca vor primi toate masurile compensatorii, aşa cum au fost negociate şi agreate cu sindicatul Piraeus Bank România, prin Contractul Colectiv de Muncă”, au transmis, joi, reprezentanţii First Bank.

În același timp, membrii sindicatului din cadrul First Bank vor solicita majorarea numărului de salarii compensatorii pentru angajaţii care vor fi concediaţi, acordarea celui de-al 13-lea salariu şi a bonusurilor pe 2018.

Potrivit G4Media, First Bank urmează să concedieze 379 de persoane şi să închidă sau să comaseze 40 de filiale.

Ministerul Finanţelor pare că s-a răzgândit şi se va împrumuta în cele din urmă tot de la bănci: plănuieşte să atragă peste 2,1 miliarde lei de pe piaţa internă în februarie, conform datelor oferite de Adevărul.
Recent, ministrul Eugen Teodorovici a dat ordin ca Finanţele să nu se mai împrumute de la instituţiile de credit, ci să ia bani din Trezorerie.
„Am dat dispoziţie şi am spus: nu ne împrumutăm în piaţă (…) Avem sumele necesare în trezorerie pentru a ne finanţa, (…) pentru foarte mult timp, minim şase luni de zile”, spunea ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici, săptămâna trecută”, se arată în ordinul aprobat de Ministerul Finanţelor.
Prima emisiune va avea loc joi, când Finanţele plănuiesc să atragă 300 milioane lei, la o dobândă de 4% pe termen scurt, potrivit sursei citate.
În data de 28 ianuarie, Ministerul Finanţelor Publice a respins toate ofertele băncilor primite în cadrul licitaţiei pentru o emisiune de obligaţiuni de stat pe 152 de luni, prin care intenţiona să atragă 400 de milioane de lei.

⦁ Lipseste motivatia economica – analizand evolutia din ultimul deceniu, media indicelui ROBOR cu maturitate la 3 luni s-a pozitionat la 1% (un punct procentual) peste media inflatiei. Fundamentele economice indica o corelatie pozitiva foarte apropiata dintre cei doi indicatori. Astfel, AAFBR a avertizat inca din luna August 2017, ca indicele ROBOR cu maturitate la 3 luni (situat la 0,9% la acel moment) va depasi pragul de 2% in primul semestru din 2018, respectiv 3% in a doua jumatate a anului, din cauza presiunilor inflationiste. Avand in vedere ca rata medie a inflatiei pentru ultimele 12 luni este de 4,6%, respectiv 3,4% in luna Noiembrie 2018 fata de aceeasi luna a anului anterior, apreciem ca nivelul actual al indicelui ROBOR cu maturitate la 3 luni de 3,04% este chiar scazut (situat sub nivelul inflatiei anuale). Spre exemplu, la finalul anului 2012, indicele ROBOR cu maturitate la 3 luni era situat la 6,04%, in conditiile in care inflatia anuala la vremea respectiva era aproape de 5%. Variabilele esentiale care determina evolutia indicelui ROBOR nu se refera la preferintele unor anumitor banci, ci reflecta nivelul de lichiditate din piata (corelatie inversa), inflatiei (corelatie pozitiva) si al riscului de creditare, aspecte care sunt imputabile unei intregi natiuni.

⦁ Efectele asupra economiei sunt negative – consumatorul roman, si companiile active in Romania, nu sunt sprijinite de aceasta masura, deorece conditiile de finantare se vor inaspri iar costurile aditionale se pot transfera partial catre consumatorul final. Chiar daca aceasta masura exista si in alte tari din UE, mediul de afaceri activ in Romania difera semnificativ fata de media din UE, din mai multe considerente: gradul foarte ridicat de indatorare (respectiv 75%, maximul din UE), capitalul de lucru negativ (companiile nu se pot autofinanta pe termen scurt), nivelul de polarizare foarte ridicat (primele 1% din companiile active concentreaza 67% din veniturile inregistrare de intregul mediu de afaceri) si varsta foarte redusa (durata medie de viata a unei firme active in Romania este de aproape 10 ani), termenul de incasare al creantelor este foarte extins. Astfel, companiile active in Romania sunt mult mai vulnerabile la socurile externe, accesul la finantare sau costul capitalului influentand semnificativ supravieturirea acestora. Pe termen mediu, inclusiv statul roman urmeaza sa aibe foarte mult de suferit, din cauza cresterii insolventelor si a disponibilizarii personalului din companiile foarte vulnerabile.

⦁ Comparatie cu alte tari din UE  – chiar daca aceasta masura exista sub diferite forme si in alte state din UE (exemplu: Polonia, Ungaria, Franta, Germania sau Austria), exista diferente majore privind modalitatea de aplicare si destinatia fondurilor. Majoritatea tarilor respective au implementat aceste masuri dupa dezbateri cu sectorul bancar (oferind astfel predictibilitate si perspectivele unor masuri finale optime) si utilizeaza fondurile astfel colectate pentru eventuale ajutoare viitoare care urmeaza sa fie oferite sectorului bancar in contextul unei crize financiare majore. Astfel, ratiunea acestor masuri este oferirea unei stabilitati sectorului bancar, care sa poata continua finantarea economiei si pe durata de recesiune, diminuand astfel efectele negative resimtite de populatie si companii in diferite etape ale ciclului economic.

⦁ Impact asupra bursei locale este negativ – indicele BET, al celor mai lichide actiuni de la BVB,  se deprecia in jurul orei 13.30 cu circa 11% fata de ziua anterioara, in timp ce actiunile marilor banci pierdeau din valoare intre 15%-17% fata de inchiderea din ziua precedenta.  Evolutia bursei este un indicator de predictie economica si duce la deteriorarea increderii in evolutia economica viitoare. Cresterea volatilitatii indicelui bursier, din cauza fluctuatiilor majore pe termen scurt, reflecta majorarea riscului din economie, ceea ce poate duce la diminuarea investitiilor straine directe si a investitiilor companiilor pe termen lung. Toate acestea contribuie la scaderea competitivitatii companiilor active in Romania si pericliteaza siguranta locurilor de munca.