Veniturile lunare ale unei familii din România au fost în 2018 de 4.251 lei, în creştere cu 25,3% mai mari faţă de anul anterior, potrivit datelor communicate de INS.

Pe membru de familie, suma a urcat la 1.631 lei (+26,3%), diferenţa de ritm de creştere fiind explicată de scăderea numărului mediu de persoane dintr-o gospodărie de la 2,63 la 2,61, potrivit Curs de guvernare.ro

Cei din familiile de agricultori au beneficiat de o majorare ceva mai mică de 10%, în timp ce situaţia membrilor familiilor de şomeri a stagnat în termeni nominali (+0,4%) şi s-a înrăutăţit în termeni reali (inflaţia medie pe 2018 a fost de 4,63%).

Potrivit rezultatelor Anchetei bugetelor de familie (ABF) întreprinsă de INS, cele mai creşteri de venituri s-au consemnat, de departe, în familiile de salariaţi (aproape 34%), urmaţi la jumătate din acest ritm de cele de pensionari (circa 17%).

Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât și bugetele de pensii și de șomaj, a încheiat primele 4 luni cu un deficit de 11,4 miliarde lei (2,4 miliarde euro), 1,1% din Produsul Intern Brut (PIB), cu 88,4% mai mare față de cel din aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care cheltuielile de personal au crescut cu 26%, arată datele publicate luni pe site-ul Ministerului Finanțelor.

În primele patru luni din 2018, deficitul bugetar a fost de 6,05 miliarde lei, respectiv 0,65% din PIB, scrie Profit.ro. În martie, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, ca serie brută, cu 8,4%,

Avansul, pe serie brută, s-a datorat creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+9%), vânzările de produse nealimentare (+7,1%) şi la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+4%).

În 2018, faţă de 2017, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut, ca serie brută, cu 5,4%, ritm scăzut faţă de cel din anul precedent.

Zilele bancnotei de 500 euro sunt numărate. Consiliul Băncii Centrale Europene (BCE) a decis încă de acum doi ani sistarea emisiunii problematicei bancnote, care ar stimula finanțarea de activități teroriste și spălarea de bani, potrivit Hotnews.ro

Pentru a asigura o trecere lină la seria de bancnote Euro-2, Bundesbank-ul german și Banca Națională a Austriei au hotărât, inițial, să continue tipărirea acesteia. Însă în 26 aprilie e „Schluss“, adică gata cu tipărirea de bancnote liliachii. Nu toată lumea întâmpină vestea cu relaxare, enervați sunt mulți cumpărători de mașini, obișnuiți să plătească cash.

Bancnota de 500 euro nu mai e inclusă în noua Serie Europa, care va ieși de sub tipar, deoarece valoarea ei mare „ar putea favoriza activități ilegale“, după cum scrie publicația austriacă Heute.at. Restul cupiurilor de 5, 10, 100 și 200 euro rămân neschimbate.

Informația oficială a Băncii Naționale a Austriei (OeNB) este că „nimeni nu trebuie să-și facă griji, bancnota de 500 euro este în continuare mijloc de plată legal și rămâne momentan în circulație“. „Acest lucru înseamnă, concret, că aceste bancnote pot fi date în continuare clienților, de către bănci – atâta vreme cât ele sunt în stoc“.

Și BCE a precizat că bancnota de 500 euro își va păstra valoarea pe timp nedeterminat, chiar dacă tipărirea sa va fi sistată. Măsura este menită să combată finanțările de acțiuni teroriste și plata muncii la negru.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,36%, potrivit datelor publicate joi de Banca Naţională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei, conform News.ro

De asemenea, indicele ROBOR la şase luni a stagnat joi, după ce, miercuri, a urcat de la 3,39% la 3,41%.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a urcat la 3,33%, potrivit datelor publicate marţi de Banca Naţională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei., conform News.ro

De asemenea, indicele ROBOR la şase luni a urcat de la 3,38% la 3,39%.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

Guvernul intenționează să mai atragă în acest an, de pe piețele externe, încă 1,25 miliarde euro, după împrumutul de 3 miliarde euro contractat recent prin vânzarea de eurobonduri pe 7, 15 și 30 de ani, cea mai mare sumă luată până acum la o singură ieșire pe piețele externe, conform Profit.ro.

Cele 3 miliarde euro sunt prezentate de Ministerul Finanțelor ca asigurând rezerva în lei și în valută existentă în prezent în Trezoreria Statului, la un nivel care acoperă peste 7 luni din necesarul de finanțare al anului. „Avem în vedere menținerea în continuare a prezenței României pe piețele externe în vederea completării planului de finanțare previzionat pentru anul în curs și, în situația unor condiții de piață favorabile, chiar prefinanțarea nevoilor planificate pentru anul următor”, spune ministrul de resort, Eugen Teodorovici.

Decizia Ministerului Finanțelor Publice de a emite un volum de 3 miliarde euro, se înscrie în strategia de a asigurare resurselor necesare de pe piețele externe în prima parte a anului, urmând ca în cea de a doua partea anului să procedeze, în mod similar, cu acțiunile întreprinse de alte agenții de datorie din Uniunea Europeană, la prefinanțarea necesităților aferente anului următor, funcție de condițiile de piață.

Aproape patru milioane de români au intrat acum mai bine de zece ani într-un sistem de acumulare prin plasamente financiare pe termen lung, potrivit Curs de guvernare.

Sistem care să le asigure în perspectivă o pensie personală menită să acopere din deficitul inevitabil care se manifesta la sistemul clasic de pensii spre mijlocul acestui secol, din cauza numărului tot mai mic de angajaţi contributori faţă de numărul tot mai mare de pensionari care se vor afla în plată.

De reţinut, aceste sume au fost mai mici decât se planificase iniţial, când angajamentele luate de statul român au vizat creşterea de la 2% din venitul salarial mediu brut spre 6% din venitul salarial mediu brut, valoarea maximă la care s-a împotmolit creşterea spre nivelul ce urma să fie aplicat pe termen lung fiind de 5,1%.

Ministerul Finanțelor intenționează să împrumute de la bănci și alți investitori mari 2,47 miliarde de lei în luna martie, după ce în februarie a atras 2,2 miliarde de lei, în linie cu ceea ce își propusese, conform Profit.ro

De asemenea, suma atrasă în februarie este mică față de ce împrumuta statul în mod obișnuit, dar trebuie precizat că tot în februarie Trezoreria a mai luat, tot prin titluri de stat, alte 700 de milioane de lei prin titluri destinate exclusiv populației, totalul ajungând astfel la 2,9 miliarde de lei.

Astfel, Finanțele nu au publicat nici până în prezent programul pentru 2019, iar prospectele lunare sunt de obicei pentru sume reduse, potrivit sursei amintite.

Suma nu include în jur de 2 miliarde de lei atrase de la populație și contractarea/trageri de împrumuturi de la instituțiile financiare internaționale. Necesarul brut de finanțare era calculat la aproximativ 74 miliarde de lei.

Executivul a aprobat in sedinta de guvern de astazi plafonul total de garantare pentru anul 2019, aferent programului Prima casa, in valoare de doua miliarde de lei, bani alocati de catre Ministerul Finantelor Publice pentru romanii care doresc sa isi achizitioneze o locuinta, confrom datelor Wall-Street.
De asemenea, anul trecut au fost acordate un numar de 20.423 garantii, in valoare totala de 1,9 miliarde de lei, cu o valoare medie a garantiei acordate de 94.000 lei, precum si 7.160 promisiuni de garantare, in valoare totala de 800 de milioane de lei.
Finantatori participanti in program sunt: BRD, BCR, Banca Transilvania, CEC Bank, ING, Raiffeisen Bank, OTP Bank, Banca Romaneasca, Unicredit, Garanti, Piraeus Bank, Marfin, Credit Agricole si Leumi Bank.

Patronii IMM susțin că proiectul pentru bugetul pe 2019 este fragil și dezechilibrat, iar banii prevăzuți pentru mediul de afaceri din România sunt puțini, potrivit Hotnews.
Proiectul bugetului pe anul 2019 prevede pentru Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comerț și Antreprenoriat un buget diminuat cu 28,9% comparativ cu 2018.
De asemenea, reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) au dezbătut luni incertitudinile legate de acest subiect și modul în care acestea afectează afacerile românești, conform sursei amintite.
Totodată, reprezentanții CNIPMMR menționează că deși în Programul de Guvernare 2017-2020 se vorbește despre simplificarea birocrației și reducerea cheltuielilor administrative, în Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2019 sunt prevăzute creșteri semnificative a veniturilor din taxe (“taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități”, este prevăzută o creștere cu 257,13% raportat la 2018).

Guvernul a aprobat vineri proiectul de buget pe 2019. Acesta a fost fundamentat pe creștere economică de 5,5% și un deficit bugetar de 2,55% din PIB, conform datelor Curs de guvernare.
De asemenea, veniturile bugetare ar urma să se ridice la 342,7 miliarde de lei (341,4 miliarde de lei în varianta publicată la sfârșitul lunii ianuarie), echivalentul a 33,5% din PIB și cheltuieli totale de 368,8 miliarde de lei (față de 367,5 miliarde de lei în varianta publicată anterior), echivalentul a 37,1% din PIB.
Principalele cheltuieli: asistență socială – 107,6 miliarde de lei, cheltuieli de personal – 102,5 miliarde de lei, investiții – 49,6 miliarde de lei și bunuri și servicii – 46,5 miliarde de lei.
Totodată, Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a precizat, după ședința de Guvern, că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) are în buget un target de venituri fiscale colectate de 28%, însă plafonul cerut de Finanțe este de 30%.
”Nivelul pe care ANAF trebuie să îl aducă în acest an este de 30%. Este obligația ANAF pentru acest an, pentru că trebuie să luăm acele măsuri de care tot vorbim an de an, o colectare mai bună a TVA, scăderea evaziunii fiscale, la vamă lucrurile nu stau cum ne-am dori”, a declarat Teodorovici.

Administratorii fondurilor de pensii private trebuie să majoreze capitalul social cu cel puțin 3,7 miliarde de lei până la finele anului viitor și să vină cu cel puțin jumătate din această sumă până la finele lunii iunie, potrivit ordonanței de urgență avizată vineri seara de Guvern.
Guvernul menționează, în OUG, că administratorii trebuie să vireze, până la 30 iunie, 50% din capitalul social minim și diferența până la finele anului, în baza unor noi cote minime impuse, conform Profit.ro.
Pragurile erau menționate în prima formă a OUG publicată de Guvern, însă în forma finală au fost introduse și termenele până la care majorările de capital trebuie efectuate. Calculele Profit.ro, realizate anterior, arată că necesarul de capital suplimentar se ridică la 3,7 miliarde de lei.