Piața neagră a țigaretelor a înregistrat în 2016 un nivel mediu de 16,8%, în creștere față de media anuală din 2015 (care a fost 16%), conform datelor companiei de cercetare Novel Research. Procentul din 2016 reprezintă cel mai ridicat nivel mediu anual din 2011 până în prezent.

„Regiunea nord-est a fost cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete pe tot parcursul anului 2016, situându-se la 41,9%, în creștere cu 4,5% față de 2015. Regiunile sud-vest, vest și nord-vest dețin, de asemenea, cote importante: 24,4%, 23,8%, respectiv 21,1%, cifrele fiind în ușoară creștere în 2016 comparativ cu anul precedent. Din punct de vedere al provenienței, categoria „cheap whites” a continuat să dețină și în 2016 cea mai mare pondere (58,2%), urmată de produsele provenite din Ucraina (20%, în creștere cu 5,4 p.p. comparativ cu 2015) și Moldova (14,9%, în scădere cu 5,7 p.p. față de anul precedent). Ponderea produselor provenite din Serbia se situează la 2%, nivel relativ constant față de 2015. Și în 2016, comerțul ilicit se încadrează în trendul ascendent înregistrat în ultimii trei ani, cu o creștere absolută de 3,5 p.p. față de 2012”, a declarat Marian Marcu, Director Novel Research.

Dorel Fronea, vicepreședinte ANAF și coordonator al activității structurilor vamale a declarat: „Comerțul ilegal cu țigarete nu înseamnă doar pierderi semnificative la bugetul de stat, dar și impulsionarea fenomenului de crimă organizată, cu implicații serioase asupra securității statului și a intereselor naționale. Acest record înregistrat în 2016 de piața neagră demonstrează încă o dată că este absolut necesară reorganizarea structurilor vamale, în vederea creșterii eficienței activității pe care o desfășurăm, precum și o abordare concertată a combaterii comerțului ilegal. În august 2016, am demarat reoperaționalizarea structurilor vamale și am relansat și eficientizat echipele canine, iar în ianuarie 2017 am reînființat echipele mobile. Totodată, Strategia Națională de combatere a comerțului ilegal cu țigarete, inițiată de Vamă, a fost finalizată și urmează să fie lansată public. Obiectivul nostru este de a atinge un nivel al contrabandei cât mai apropiat de media de 10% din Uniunea Europeană. De precizat că în iulie 2013, ultima lună în care m-am aflat anterior la conducerea Autorității Naționale a Vămilor, contrabanda era de 11,8%. Sunt ferm convins că prin măsurile incluse în Strategia anticontrabandă, care presupun un proces de reorganizare profundă, resurse umane înalt calificate, dotarea cu echipamente la cele mai înalte standarde, creșterea gradului de cooperare pe plan intern cu celelalte autorități de aplicare a legii, cu mediul de afaceri, dar și pe plan extern, cu instituțiile similare și cele interstatale, vom putea reduce contrabanda”.

„În 2016, statul a pierdut circa 672 milioane de euro, bani care în loc să meargă către prioritățile guvernamentale au ajuns în buzunarele contrabandiștilor. Deși creșterea pieței negre a fost limitată de eforturile comune ale industriei și Autorității Vamale, devine clar că 2017 va fi un an de test pentru statul român. Statul va trebui să implice toate autoritățile de control pentru a lupta cu tendința de creștere a pieței negre din ultima jumătate de an. Și asta pentru că după 20 mai, când legea de transpunere a Directivei Europene a Tutunului își va produce toate efectele, traficanții vor putea aduce din țările vecine țigări nu doar la jumătate din prețul la care sunt vândute în România, ci și neconforme cu standardele europene. Tocmai de aceea, este necesară o implementare cât mai rapidă a Strategiei Naționale de combatere a traficului ilicit cu produse din tutun, cu participarea activă a tuturor factorilor cu atribuții  în domeniu.”, a declarat Ileana Dumitru, Director Legal & External Affairs, BAT Romania.

„Recordul înregistrat de comerțul ilicit cu țigarete în 2016 reflectă situația extrem de dificilă în care s-a aflat piața legală a țigaretelor, situație generată de incertitudinea legislativă în care ne-am desfășurat activitatea, în absența unui dialog transparent și constructiv al autorităților de reglementare cu reprezentanții celui de al doilea mare contribuabil la bugetul de stat. Într-un mediu ostil, dominat de teme false și acuzații nefondate lansate de activiștii antitutun, Comitetul inter-ministerial pentru coordonarea politicilor în domeniul tutunului a fost, practic, anihilat. Astfel, deși trebuia să avem o lege care să transpună Directiva privind fabricarea și comercializarea țigaretelor până la 20 mai, guvernul a tergiversat aprobarea proiectului, care a devenit lege și a intrat în vigoare pe repede înainte abia la sfârșitul anului, acordând doar o lună pentru conformarea producției, în absența Normelor de aplicare. Cadrul legislativ nu e complet, dat fiind că, pe lângă Normele de aplicare a legii 201/ 2016 urmează să fie adoptat un număr record de acte secundare sub forma unor Ordine de ministru. Așa cum am arătat, incertitudinea permanentă și reglementările disproporționate nu duc la atingerea obiectivelor de sănătate publică, ci au ca efect direct creșterea contrabandei”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria.

„După ce în luna septembrie a fost înregistrată o creștere abruptă a pieței negre în toate regiunile țării, media anuală calculată de Novel vine ca o concluzie îngrijorătoare a evoluției fluctuante a comerțului ilegal din 2016. Faptul că regiunea nord-est continuă să fie și în acest an cea mai afectată de comerțul ilegal ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru toate instituțiile statului. În plus, așa cum se întâmplă de fiecare dată în sezonul rece, țigaretele traficate ilegal în această perioadă se regăsesc pe piață abia în primăvară, așadar este de așteptat ca în lunile următoare nivelul contrabandei să crească. Ca urmare, este cu atât mai mult necesară o abordare echilibrată a cadrului de reglementare în care ne desfășurăm activitatea și aplicarea cât mai curând a Strategiei Naționale de combatere a comerțului ilegal, inițiată de Autoritatea Vamală”, a precizat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania. 

„Și în 2016, autoritățile au folosit toate resursele pe care le-au avut la dispoziție în scopul combaterii comerțului ilicit cu țigarete. Au fost făcute sute de percheziții, s-au destructurat zeci de rețele de crimă organizată, au fost descoperite fabrici ilegale și magazine aprovizionate de contrabandiști. Doar în luna noiembrie a anului trecut, DIICOT și Poliția de Frontieră au confiscat în Botoșani un tir cu 670.000 pachete țigarete ilegale. Toate aceste eforturi nu au reușit să contrabalanseze un cadru de reglementare instabil, care s-a reflectat pe parcursul anului și în bilanțul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), care a arătat fluctuații semnificative ale încasărilor din accize. Ca urmare, este necesar ca acțiunile autorităților de aplicare a legii să fie susținute de toți factorii cu putere de decizie într-un domeniu care aduce la buget circa 3 miliarde de euro anual”, a declarat Adrian Pirau, Director Comercial, Imperial Tobacco Romania. 

Totodată, pentru reducerea contrabandei pe viitor, sunt necesare mai multe schimbări legislative, pe care producătorii de țigarete, împreună cu autoritățile de aplicare a legii le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, este necesară clarificarea situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.

Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

Odată cu lansarea, la Ploieşti, a producţiei unor articole inedite din industria tutunului, România şi-a consolidat statutul de ţară în care sunt testate inovaţiile multinaţionalelor pentru ca ulterior noile creaţii să pornească în cucerirea pieţelor globale. MEDIAFAX consemnează câteva exemple.

Săptămâna trecută, British American Tobacco (BAT) România a anunţat investiţii în fabrica de la Ploieşti în valoare de 100 de milioane de euro în producţia componentei tehnologice care se regăseşte în „glo IFuse”, şi anume „Neopods”. O tehnologie care permite îmbinarea într-un produs hibrid a ţigărilor tradiţionale şi a ţigărilor electronice, fără a degaja miros, fum sau scrum.

BAT a selectat România ca prima ţară din lume unde lansează glo iFUSE, adăugând astfel o nouă verigă „lanţului” de inovaţii ale multinaţionalelor care îşi testează noile produse mai întâi în ţara noastră. România nu mai este doar un loc în care sunt replicate şabloanele de pe alte meleaguri, ci şi unul din care inovaţiile îşi croiesc o matcă tot mai vizibilă.

Iată o altă verigă din „lanţul” inovaţiilor aplicate aici de companiile multinaţionale: Nescafé Milano, prima cafenea pe care compania a deschis-o în acest format după o ideee ce s-a născut în România. A prins contur în Piaţa Romană din Bucureşti, a fost aprobată la Vevey, în Elveţia, iar apoi a fost pusă în practică în mai multe ţări. Valoarea investiţiei s-a plasat în jurul a 200.000 de euro. Noutatea în acest caz constă în pachetul complet pe care compania îl pune pe masa partenerilor. Deşi nu Nestlé este operatorul afacerii, compania a inventat o soluţie integrată de business care include atât produse (cafea, cappuccino, ciocolată), cât şi aparatură de ultimă generaţie cu serviciile-suport destinate partenerilor – de la trainingul personalului şi mentenanţa echipamentelor, până la strategia de marketing şi comunicare.

Lista inovaţiilor testate în România este mai lungă, iar alte modele, în diferite faze de dezvoltare, sunt reţete precum Metro Punct, iaurturile Activia Gustare de Seară sau reclamele Orange.

Un exemplu relevant este povestea Metro Punct, o reţea de magazine dezvoltată de Metro Cash & Carry România. Modulele Metro Punct au o suprafaţă de câteva ori mai mică decât spaţiile cu care Metro a împânzit lumea. Sortimentul de mărfuri listate este mai restrâns decât în cazul unui magazin clasic, dar acoperă 80% din nevoile de cumpărare ale clienţilor – revânzători de produse alimentare în magazine mai mici şi unităţi turistice. Primul modul Metro Punct a fost inaugurat la Satu Mare, în aprilie 2010, şi în numai nouă luni compania a mai deschis încă trei (la Piatra Neamţ, Buzău şi Târgovişte). În regiunea est-europeană au fost deschise, de atunci, zeci de magazine similare, în ţări precum Polonia, Bulgaria, Ucraina sau Serbia, dar invenţia românească face cu ochiul şi directorilor care coordonează afacerile Metro din Vest.

Încă un exemplu: Danone a lansat în premieră, în România, produsul Activia Gustare de seară, identificând şi valorificând „un nou moment de consum” – o inovaţie în industria alimentară. Ideea Activia Gustare de Seară s-a ivit pornind de la „o experienţă pe care credem că o împărtăşesc multe femei cu un stil de viaţă activ: seara, când ajung acasă, îşi doresc să mănânce ceva care totuşi să nu fie nici greu, nici mult, ci doar o gustare uşoară, sănătoasă şi săţioasă”, au explicat reprezentanţii Danone, în momentul lansării. Următorul pas a fost cel în care ideea a fost împărtăşită echipei de marketing, celei de cercetare şi dezvoltare şi managementului companiei. Odată stabilit potenţialul ideii, a început testarea conceptului şi apoi a fost dezvoltat produsul. A urmat etapa de testare pe grupuri de consumatoare, iar în februarie 2011 noul tip de iaurt a fost lansat pe piaţă. Desigur, mai întâi pe piaţa din România. Gustarea de Seară a trezit, la fel ca şi alte inovaţii autohtone, şi interesul managerilor din alte filiale Danone. „Mai multe ţări din Europa au decis să lanseze produsul”, au precizat reprezentanţii Danone, adăugând că acesta se află în diferite faze de dezvoltare în alte ţări, de la teste cu consumatorii locali şi până la teste de producţie locală a reţetei.

În acelaşi „lanţ” al inovaţiilor se înscrie şi agenţia de publicitate Publicis România, care a creat şi trimis peste hotare mai multe campanii publicitare. De exemplu, în toamna lui 2009, Bosnia a cumpărat campania „Fă-ţi plinul cu o maşină”, iar Armenia şi Republica Moldova au ales două campanii româneşti dezvoltate de Publicis pentru Orange. „De cele mai multe ori, campaniile făcute de noi erau confundate cu adaptări după campanii internaţionale, datorită calităţii lor. A fost însă şi mai plăcut să vedem că multe dintre ele chiar au devenit campanii internaţionale, dar le adaptează alţii”, au precizat reprezentanţii Publicis. Compania a realizat şi unul din spoturile realizate în vara 2010 pentru Garnier Color Naturals, care a rulat nu doar în România, ci în toată Europa de Est, apoi agenţia a dezvoltat o campanie cu o consistentă componentă online pentru seria limitată Renault Twingo Miss Sixty, care a fost exportată în Olanda, Guadalupe, Martinica, Guyana Franceză şi Germania. Un alt spot, realizat pentru Renault, „The Hitchhiker”, a fost exportat pe mai multe pieţe din America de Sud şi din Europa. Mai mult, 10 campanii Orange, create de Publicis România, au fost exportate în Franţa, Luxembourg, Spania, Polonia, Slovacia, Armenia şi Republica Moldova.

Un alt domeniu în care România se înscrie drept cap de afiş la testele inovative ale multinaţionalelor este cel farmaceutic, mai ales în ceea ce priveşte testele de pe plan local, folosite în dezvoltarea medicamentelor noi. O precizare importantă: pacienţii semnează un consimţământ informativ prin care sunt de acord să facă parte din procesul de testare a medicamentelor. Datele Agenţiei Naţionale a Medicamentului indică faptul că cel mai des testate sunt antineoplazicele (împotriva cancerelor), apoi produsele destinate sistemului nervos central, tubului digestiv şi sistemului cardiovascular.

Dar indiferent în ce domeniu se nasc inovaţiile, cert este că „laboratorul” românesc, cu cei 20 de milioane de locuitori ai săi, este un atu cu mare greutate în alegerea României ca ţară de test pentru inovaţiile multinaţionalelor.