Investiţiile străine directe au scăzut în primul trimestru al acestui an cu circa 20% faţă de perioada similară a anului trecut, la 1,243 miliarde de euro, conform datelor publicate marţi de Banca Naţională a României.

„Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1.243 milioane euro (comparativ cu 1.555 milioane euro în perioada ianuarie – martie 2018), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 854 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 389 milioane euro”, menţionează BNR.

De asemenea, în perioada ianuarie – martie 2019, numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate a crescut cu 9,1%, comparativ cu perioada similară a anului anterior, la 1.496 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele 1.496 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 3,941 milioane dolari, în creştere cu 127,3% faţă de perioada ianuarie – martie 2018, scrie Antena3.ro.

Potrivit sursei citate, în intervalul 1991 – 2018, au fost înfiinţate 221.334 de societăţi cu participare străină la capital, valoarea totală a capitalului social subscris fiind de peste 63,117 miliarde de dolari.

Banca Naţională a României organizează miercuri „Ziua porţilor deschise” iar în intervalul orar 11:00 – 19:00 cei interesaţi vor putea vizita Palatul Vechi din Bucureşti, muzeul BNR şi o colecţie de lingouri şi monede de aur din Tezaurul BNR, a anunţat banca central, potrivit Antena3.ro.

„Cu ocazia împlinirii a 139 de ani de la înfiinţare, BNR deschide vizitatorilor Palatul Vechi din Bucureşti, precum şi sucursale regionale şi agenţii ale BNR din teritoriu. Cei interesaţi vor avea acces în Palatul Vechi al Băncii Naţionale, situat în Centrul Vechi din Bucureşti, cu intrare din Str. Lipscani, nr. 25. Publicul larg va putea explora Sala Consiliului de Administraţie şi vechiul cabinet al Guvernatorului, Sala de Marmură, colecţia numismatică şi expoziţiile: „Istoria leului’, „Banca Naţională a României şi Marea Unire’, „Istoria bancnotei româneşti’ şi „TezAur’”, precizează BNR.

Amenajată în cadrul Muzeului BNR, expoziţia permanentă „TezAur’ proiectează un concept modern şi original, care porneşte de la imaginea Pământului ca depozitar al zăcămintelor de aur, iar vizitatorii vor descoperi informaţii inedite despre metalul nobil şi vor putea admira lingouri autentice din aur şi monede din aur din Tezaurul Băncii Naţionale.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, vineri, că rezervele valutare administrate de banca centrală erau, în 28 februarie, de 32,491 miliarde de euro, cu 569 milioane euro mai mari faţă de cele înregistrate în 31 ianuarie, potrivit News.ro.

În ianuarie, rezervele valutare administrate de BNR au scăzut cu 1,134 miliarde euro, la 31,92 miliarde de euro

De asemenea, rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,873 miliarde euro.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 28 februarie 2019 au fost de 36,364 miliarde euro, faţă de 35,765 miliarde euro la 31 ianuarie, conform sursei citate.

Plăţile scadente în luna martie 2019 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 113 milioane euro.

Rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimul an, a crescut în ianuarie la 3,32%, de la 3,27% în decembrie, după patru luni consecutive de scădere, în condițiile în care cartofii s-au scumpit cu 10,02% în ultima lună, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).
De asemenea, în decembrie 2018, cartofii erau deja mai scumpi cu 39,64% față de decembrie 2017. În decembrie 2018, rata anuală a inflației a scăzut la 3,27%, de la 3,43% în noiembrie, conform datelor Profit.ro.
Totodată, în ianuarie, prețul combustibililor, care are un impact mai larg asupra celorlalte prețuri, a crescut, față de decembrie, cu 0,64%. Banca Națională a României (BNR) a crescut de la 2,9% la 3% prognoza de inflație pentru finalul acestui an și a estimat un nivel de 3,1% pentru finalul lui 2020, în contextul în care anticipații inflaționiste pot fi rapid deteriorate în viitor, iar OUG-ul anunțat de Guvern la finalul anului trecut pune deja presiune pe inflație, a anunțat luni guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit sursei amintite.

Economiştii subliniază că plata unei emisiuni de obligaţiuni în euro este principalul motiv pentru care rezervele internaţionale ale României au scăzut în ianuarie faţă de decembrie, ceea ce era de aşteptat, deoarece data acesteia era cunoscută, nu intervenţiile pe piaţa valutară a Băncii centrale, potrivit Mediafax.
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la data de 31 ianuarie 2019 au fost de 35,765 de miliarde de euro, o în scădere cu 1,035 miliarde de euro, comparativ cu acelea de la data de 31 decembrie 2018, conform datelor transmise vineri de Banca Naţională a României (BNR).
De asemenea, rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar în condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,843 de miliarde de euro, potrivit sursei amintite.
În plus, plăţile scadente în luna februarie 2019 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de MFP, însumează circa 247 de milioane de euro.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR), a declarat, marți, la Realitatea TV, că instituția este în continuare atentă la evoluția cursului de schimb, în ciuda temperării din ultimele două zile, potrivit Mediafax.
„Tensiunea s-a mai temperat (în ceea ce privește cursul de schimb – n.red.), dar, în continuare, rămâne o situație care merită toată atenția și beneficiază de toată atenția Băncii Naționale. Asta nu pentru că spune cineva sau altcineva să facem acest lucru, ci pentru că aceasta este treaba noastră. Din păcate, nu avem suficiente clarificări – nici legate de buget, nici legate de Ordonanța 114, ca să mai risipim din tensiunea aceasta. Ulterior (după ce vor veni clarificările – n.red.), depinde ce clarificări vin”, a spus Dan Suciu, într-o emisiune la Realitatea TV.
Cursul de schimb al monedei naționale a scăzut marți la 4,7601, cu 0,06% față de luni, când s-a oprit din perioada de creștere din ultimele trei săptămâni, după ce a atins, vineri, un maxim istoric de 4,7648 lei/euro, conform datelor oferite de Hotnews.
Situația tensionată din economie a redus din încrederea investitorilor pe termen lung și a atras investitorii oportuniști.

Rezervele valutare la Banca Națională a României cu crescut cu 162 de milioane de euro la 32,5 miliarde de euro în noiembrie față de luna anterioară. Este a doua lună consecutivă de creștere a rezervei valutare și a treia din acest an după februarie, conform datelor Profit.ro.

În rezervă au intrat 931 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice și altele, potrivit Băncii Naționale a României.

De asemenea, între februarie și septembrie, rezerva valutară a fost în continuă scădere, de la un nivel de 35 de miliarde de euro la 31,42 miliarde de euro, în condițiile în care BNR a intervenit pe cursul de schimb pentru susținerea leului, pe fondul adâncirii deficitului de cont curent.

Plățile scadente în luna decembrie 2018 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor Publice, însumează circa 137 milioane euro, potrivit sursei citate.

Revenirea inflației în intervalul țintă al băncii centrale, de 2,5% plus/minus 1 punct procentual, s-ar putea produce chiar luna aceasta, a declarat, pentru Profit.ro, consultantul de strategie al BNR, Adrian  Vasilescu.

Revenirea la o inflație de cel mult 3,5% mai devreme de finalul anului, când prognoza băncii centrale prevede coborârea la acest nivel, este de așteptat din mai multe considerente, deși în mare parte din an rata țintită de BNR a urcat la peste 5%, într-o perioadă cu mai multe șocuri inflaționiste generate de creșterea prețurilor administrate. „Am putea avea o scădere până la 3,5% a ratei anuale a inflației în noiembrie, în condițiile în care deja am avut o scădere luna trecută, pentru că a ieșit din baza de calcul a indicelui luna octombrie a anului 2017, când am avut primul șoc inflaționist al acestui ciclu. Iar în noiembrie va ieși din baza de calcul și luna noiembrie 2017”, spune Vasilescu.

De asemenea, România a intrat într-un nou ciclu inflaționist în luna octombrie a anului trecut. Rata lunară a inflației a sărit atunci la 1,28%, șocul fiind produs în contextul reintroducerii supraaccizei la carburanți și a unor noi tarife la energie electrică, termică și gaze naturale, toate influente în inflație, dublat de o conjunctură nefavorabilă pentru prețurile internaționale ale petrolului.

Totodată, BNR a majorat din nou dobânda, pe 7 mai, de la 2,25% la 2,5%. Inflația lunară s-a temperat din nou în mai, iunie și iulie (în iulie indicele a fost chiar negativ de -0,48%), însă luna august a venit cu un nou șoc, influențat din nou de prețurile la gaze, electricitate. Sub 5% rata anuală a inflației a coborât abia în octombrie, când din baza de calcul a indicelui au iețit datele din luna similară din 2017, cea a primului șoc inflaționist din actualul ciclu.

Rezervele valutare la Banca Națională a României se situau, la finele lunii iulie, la 31,378 miliarde euro, în scădere cu 388 milioane euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, de 31,766 miliarde euro, informează Banca Națională a României printr-un comunicat remis AGERPRES.

Conform BNR, în cursul lunii iulie au avut loc intrări de 1,462 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice etc și ieșiri de 1,85 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele.

De asemenea, rezerva de aur s-a menținut la 103,7 tone, potrivit sursei citate.

În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 3,467 miliarde euro. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 iulie 2018 au fost de 34,845 miliarde euro, față de 35,349 miliarde euro la 30 iunie 2018.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat, joi, 503,4 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat tip benchmark pe 60 luni, la un randament mediu de 4,90% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Națională a României (BNR).

De asemenea, valoarea nominală a emisiunii a fost de 400 de milioane de lei, însă băncile au suprasubscris oferta, până la 1,048 miliarde de lei. Vineri este programată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 60 milioane de lei la randamentul stabilit joi, potrivit Economica.net.

Totodată, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) intenționează să împrumute 2,7 miliarde de lei de la bănci în luna iulie a acestui an, prin redeschiderea unor emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, suma la care se pot adăuga 405 milioane de lei din alocările sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark, potrivit prospectului de emisiuni publicat de Finanțe.

Banca Națională a României a pus spre consultare publică Regulamentul privind instituțiile emitente de monedă electronică, termenul limită pentru transmiterea comentariilor fiind 12 iulie 2018, potrivit Agerpres.

Proiectul vizează, în linie cu competențele BNR atribuite potrivit proiectului Ordonanței de urgență a Guvernului privind activitatea de emitere de monedă electronică, reglementarea procedurii de autorizare a instituțiilor emitente de monedă electronică, precum și detalierea elementelor de supraveghere prudențială (privind mecanismele de protejare a fondurilor deținătorilor de monedă electronică, procedura de aprobare/notificare a modificărilor intervenite ulterior autorizării, fondurile proprii, cerințele de raportare).

Conform BNR, proiectul Regulamentului privind instituțiile emitente de monedă electronică propune înlocuirea Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 8/2011 privind instituțiile emitente de monedă electronică, cu completările ulterioare, fiind urmărită, împreună cu proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind activitatea de emitere de monedă electronică, asigurarea transpunerii în legislația națională a mai multe directive și regulamente privind serviciile de plată în cadrul pieței interne.