Spiritul de cooperare dintre membrii cartelului a permis fără mari discuții ca acordul care prevede plafonarea producției să fie prelungit pentru încă nouă luni, rezultat care este descris ca fiind un succces. „Păstrarea nivelului producției actuale pentru încă nouă luni pentru țările noastre reprezintă o decizie ne dă încredere că ne vom atinge în siguranță și aproape cu certitudine scopurile”, a declarat Khalid al-Falih, ministrul saudit al energiei, la conferința de presă.

Pentru traderi, termenii acordului nu sunt suficienți și ar fi dorit să vadă o acțiune mai agresivă precum prelungirea plafonului de producție pe o perioadă de 12 luni dacă nu o nouă diminuare a cantităților de țiței livrate de cartel pe piață. Cu toate acestea, perioada de nouă luni este mai lungă decât așteptările piețelor de până acum câteva săptămâni.

„Este o dezamăgire că OPEC nu a făcut mai mult pentru a echilibra piețele”, a declarat Oliver Jakob, analist al piețelor de energie la Petromatrix, pentru CNBC. „O prelungire de nouă luni a reducerilor era deja inclusă în prețuri. Asta arată că OPEC nu poate face mult mai mult”, a explicat analistul.

Dar acordul, pe care l-a agreat și Rusia, ridică trei întrebări majore, la care deocamdată nu se știe răspunsul. Înțelegerea va putea rezista încă nouă luni, pe fondul relațiilor tensionate dintre Arabia Saudită și Rusia? Creșterea producției de petrol de șist din SUA nu se va dovedi a exercita o tentație prea mare pentru țările OPEC să-și respecte cotele atribuite? Și poate cea mai importantă: Ce planuri are OPEC pe termen lung?

După ce va expira acest acord, în martie anul viitor, o revenire a producției ar putea conduce la situația din perioada 2014 – 2016 când prețurile au scăzut sub 30 de dolari pe baril. Iar cartelul ar putea să impună noi limitări. „Mă îngrijorează că nu este clară o strategie post-acord”, a declarat pentru Bloomberg, Ebele Kemery, de la JPMorgan Asset Management. „Așa cum vedem evoluția piețelor, și în 2018 va fi un exces de producție. Ei vorbesc de stabilitatea prețurilor. Însă ca să fie preț stabil trebuie să știm ce va fi după expirarea acordului” a completat Kemery.

În consecinţă, preţul petrolului a închis, joi, în scădere cu peste 5%. Cotaţia WTI, de referinţă în SUA, s-a prăbuşit cu 5,26%, la 48,6 dolari pe baril, iar preţul petrolului Brent, de referinţă în Europa, a coborât cu 5,1%, la 51,2 dolari pe baril, potrivit cotaţiilor Bloomberg.

Cotația țițeiului Brent scade sub 50 de dolari pe baril pentru prima dată în acest an după ce stocurile din USA au ajuns la un nou record, întărind temerea că decizia OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) de a reduce producția nu dă rezultatele scontate, transmite Bloomberg.

Stocurile de petrol din SUA au crescut în săptămâna care s-a încheiat pe 17 martie cu cinci milioane de barili, a comunicat Administrația pentru Informații în Energie a SUA, anunț care a declanșat imediat o avalanșă de ordine de vânzare, ceea ce a împins țițeiul tip Brent sub pragul de 50 de dolari pe baril pentru prima dată după noiembrie 2016.

Cea mai recentă cădere a cotației denotă că petrolul a pierdut toate câștigurile după ce la finele anului trecut OPEC alături de Rusia au căzut de acord să reducă producția pentru a pune capăt celor doi ani de criză a prețurilor care au afectat industria petrolieră.

Această nouă ieftinire a petrolului va pune presiune pe cei 13 membri ai cartelului exportatorilor de petrol să continue cu tăierile de producție sau să extindă perioada de valabilitate de șase luni a acordului, atunci când se vor întâlni în luna mai, contramăsuri la revenirea pe creștere a producției SUA care zădărnicește efortul de ridica cotația peste 60 de dolari barilul.

„Sunt tot mai mari îndoielile printre jucătorii din piață că noi reduceri operate de OPEC vor putea să restabilească rapid echilibrul de pe piața petrolului”, a declarat Carsten Fritsch de la Commerzbank pentru Bloomberg. „Reducerea livrărilor nu a reușit deocamdată să reducă din excedentul de petrol de pe piață”.

Acțiunile companiilor petroliere au fost afectate de scăderea prețului, tipul Brent atingând un minim de 49 dolari pe baril, în timp ce brandul american West Texas Intermediate (WTI) a atins 47 dolari un baril. Titlurile BP,  Royal Dutch Shell și ExxonMobil au scăzut în line la bursă.

Majorarea stocurilor de petrol din SUA vine după ce producătorii de petrol de șist din SUA au reluat în forță forajele încurajați de revenirea prețului, ceea ce le-a îmbunătățit marja de profit după pierderile înregistrate în cei doi ani de criză a cotațiilor.

Companiile din SUA au crescut numărul sondelor pentru a noua lună consecutivă, determinându-i pe analiști să-și revizuiască în creștere estimările pentru producția din acest an a SUA. Aceasta este o problemă pentru OPEC care spera ca revenirea pe creștere a zăcămintelor de șist să fie doar temporară.

Unii analiști consideră că OPEC trebuie să decidă o reducere și mai mare a producției pentru a obține impactul pe care și-l doresc în piață și scumpirea petrolului.

Între sfârșitul anului 2014 și 2016, Arabia Saudită a adoptat o politică de creștere a producției în încercarea de a restrânge exploatările din zăcămintele de șist din SUA precum și a celor care presupuneau costuri ridicate, însă prăbușirea prețului pe o perioadă atât de extinsă a lovit chiar și propria economie dependentă de exporturile de țiței.

Pe de altă parte, producătorii de petrol de șist și-au îmbunătățit sensibil tehnologiile și au mărit gradul de recuperare a zăcămintelor, ajungând să fie profitabili și dacă prețul coboară puțin sub 50 de dolari pe baril.

OPEC a ajuns la un acord care limitează producţia zilnică totală a statelor membre la 32,5 milioane de barili. Această reducere înseamnă o tăiere a producţiei cu 1,2 milioane de barili/zi din partea statelor membre şi cu 600.000 de barili/zi din partea celorlalte, notează Mediafax.

„În acest moment, avem măcar siguranţa că s-a pus o plasă de siguranţă sub pragul inferior al preţului petrolului. Intrăm în faza delicată de aplicare a acordului, în care aceste reduceri trebuie asumate şi puse în practică de fiecare stat membru”, spune  Ole Hansen, Head of Commodity Strategy la banca de investiţii Saxo Bank.

În funcţie de dimensiunea contribuţiei fiecărui stat membru la acestă reducere, Ole Hansen crede că va fi o adevărată “luptă” pentru un preţ al ţiţeiului peste 54 dolari/baril. Producătorii din SUA sunt gata de atac, ceea ce va pune o oarecare presiune pe creşterea preţului, asta până când stocurile la nivel global încep să scadă cu adevărat.

Cu toate acestea, Hansen crede că echilibrarea pieţei se va produce mult mai rapid, în câteva luni, faţă de câteva trimestre, cum se credea iniţial.

„Dacă se alătură şi Rusia politicii de reducere a producţiei, am putea vedea o creştere peste pragul de 54$/baril. Fără Moscova, mi se pare greu de realizat, dar tot cred că vom avea o stabilizare a preţului undeva peste 45$ şi sub 55$. Iranul rămâne principalul obstacol, dar s-ar putea să vedem un acord de “îngheţare” în jurul cantităţii de 3,9 milioane de barili/zi, adică aproape de cifra declarată oficial la Teheran. Acordul de la Viena reprezintă o victorie a economiei asupra politicii şi totul rămâne la latitudinea statelor OPEC de a convinge piaţa că aceste angajamente se şi pun în aplicare, spre deosebire de eforturile eşuate din ultimii ani”, mai spune analistul.

Prețul petrolului continuă să crească! Astăzi, tariful barilului de petrol a crescut cu 1% și se apropie de maximul acestui an. Mai mult, potrivit agenției de presă Reuters, investitorii anticipează că acordul statelor OPEC de limitare a producţiei va ajuta la reducerea ofertei excedentare în piaţă.

Cotaţia petrolului Brent, de referinţă la Londra, este în creştere cu 64 de cenţi, la 52,57 dolari pe baril, aproape de un maxim al ultimului an de 52,86 dolari pe baril. Și preţul petrolului de referinţă pe piaţa americană este în urcare cu 51 de cenţi, la 50,32 dolari pe baril, notează News.ro.

Statele OPEC au convenit recent să decidă cote mai reduse de producţie pentru fiecare membru până la reuniunea oficială de la sfârşitul lunii noiembrie. Obiectivul este reducerea producţiei OPEC la 32,5 – 33 milioane de barili de petrol pe zi, de la nivelul actual de 33,6 milioane de barili pe zi.

Potrivit ministrului saudit al Energiei, Khalid al-Falih, a declarat că statele OPEC pot ajunge la un acord la viitoarea reuniune a organizaţiei.