circula si dupa Brexit pe baza cartii de identitate spre sau dinspre Regatul Unit, in cadrul unei sesiuni de informare cu privire la drepturile cetatenilor romani din Marea Britanie dupa Brexit, desfasurata joi la Consiliul Local Harrow – Londra, potrivit Wall Street.

„Sunt foarte multi care ne intreaba daca mai pot merge acasa de Paste fara pasaport, doar cu buletinul. Da, pot merge. La Sectia Consulara primim zilnic 300-350 de cereri de pasapoarte, ceea ce creeaza o presiune foarte mare pe zona serviciilor consulare pe care le putem presta. Sunt altii care spun: ‘nu mai plecati acasa de Paste pentru ca nu va veti mai putea intoarce’. Toate aceste lucruri se disemineaza in comunitate, creeaza probleme atat Ambasadei, cat si Consulatului. Oamenii trebuie sa inteleaga ca resursele noastre sunt limitate. Va cer rabdare si intelegere cu noi, dupa cum va pot promite ca vom face tot ceea ce este necesar, inclusiv sa mutam Sectia Consulara de la Londra intr-un sediu nou, astfel incat sa raspundem cat mai repede si operativ nevoilor romanilor”, a afirmat ambasadorul Dan Mihalache, citat intr-un comunicat de presa difuzat vineri Ambasada, scrie Agerpres.

Dupa prezentarea sustinuta de reprezentantul Comisiei Europene, cetatenii romani prezenti la eveniment si cei care au urmarit sesiunea online au avut ocazia sa obtina clarificari suplimentare in cadrul sesiunii de intrebari si raspunsuri. Evenimentul a fost transmis live pe Facebook cu sprijinul asociatiei My Romania Community.

Regatul Unit nu va ieşi din Uniunea Europeană (UE) la 29 martie, data stabilită a Brexitului, a anunţat premierul Theresa May, care a declarat că regretă acest lucru, relatează Reuters.

”Această amânare este o sursă de regrete personale”, a declarat miercuri seara, la reşedinţa sa de la Downing Street şefa Guvernului conservator de la Londra.

De asemenea, conducătoarea conservatoare şi-a reiterat opoziţia faţă de organizarea unui nou referendum.Theresa May a cerut miercuri UE să autorizeze Marea Britanie să amâne Brexitul cu trei luni, potrivit News.ro

Liderii europeni, care se reunesc joi şi vineri într-un summit la Bruxelles, urmează să se pronunţe asupra acestei amânări.

“Daca in anii saptezeci eram bolnavul Europei, acuma am ajuns de rasul intregii lumi!” Mike Gapes, parlamentar laburist vreme de 27 de ani, proaspat demisionar din partid si decan de varsta al TIG (The Independent Group; noul grup al independentilor din Camera Comunelor – n.r), a facut practic bilantul procesului de Brexit. Pentru referinta, in 1976 Marea Britanie s-a vazut nevoita sa apeleze la un ajutor de urgenta din partea FMI. Ca romani, stim bine ce implica asa ceva si cam in ce situatie trebuie sa te afli ca sa apelezi la Fond. Astazi, problemele Regatului Unit tin de relatia cu Uniunea Europeana. Criza este de alta natura dar nu mai putin umilitoare. Mai ales cand te auto-plasezi intr-o situatie de “rasul intregii lumi”.

Saptamana trecuta Parlamentul de la Londra a fost supus unei tornade de voturi care a facut din nou deliciul presei din intreaga lume. Titlurile care au curs aveau un caracter spectaculos si definitiv: “Camera Comunelor respinge din nou acordul lui May”, “Parlamentul britanic exclude varianta unui Brexit dur” sau “Marea Britanie cere amanarea Brexit”. Intr-adevar, spectacolul de la Westminster a fost captivant. In realitate insa, nu s-a schimbat absolut nimic. Potrivit legii in vigoare, ruperea de Uniunea Europeana urmeaza sa se produca pe 29 martie, la orele 23, ora Londrei, asa cum parlamentarii au stabilit inca din noiembrie 2017. Cu sau fara acord de retragere.

De unde atunci toata agitatia? In primul rand, premierul Theresa May a promis ca revine cu un acord de retragere imbunatatit. Era si cazul, avand in vedere ca alesii l-au respins pe primul cu o majoritate de 230 de voturi, cea mai crunta infrangere legislativa pe care un prim-ministru a trebuit s-o indure de mai bine de-o suta de ani incoace. Din 15 ianuarie, ziua votului, au trecut aproape doua luni in care nu s-a intamplat mai nimic. In orice caz, acordul initial aprobat de sefii celor 27 de state membre la sfarsitul anului trecut a ramas intact. Nu s-a schimbat nici macar o virgula. Totusi, avand in vedere data limita de 29 martie, primul ministru si-a luat inima in dinti si a prezentat un nou calendar de vot. Problematica backstop-ului din Irlanda de Nord s-a dovedit din nou de netrecut, chiar daca au fost inregistrate progrese. In seara zilei de 11 martie, Theresa May a reusit sa obtina de la Jean Claude Juncker asigurari suplimentare pe marginea statutului Irlandei de Nord, in speranta ca temerile euroscepticilor vor fi astfel risipite. Pentru context, “backstopul” este un fel de asigurare temporara. Ea intervine doar daca in urma perioadei de tranzitie post – Brexit, adica pana la sfarsitul lui 2020, UE si UK nu reusesc sa-si stabileasca noua forma de cooperare economica. Atunci si doar atunci, Irlanda de Nord ar trebui sa se supuna temporar unor reguli europene, avand in vedere ca granita cu Irlanda reprezinta singura linie de demarcatie terestra intre UE si UK. Preocuparea europenilor tine de standardele produselor si de respectarea normelor comunitare. In acelasi timp, pacea de la Belfast din 1998, cunoscuta si ca“Acordul din Vinerea Mare” presupune, printre altele, lipsa frontierelor fizice de orice fel. Este vorba despre momentul istoric cand unionistii protestanti si republicanii catolici si-au dat mana dupa treizeci de ani de conflict. Brexit complica lucrurile atat din punct de vedere tehnic, cat mai ales politic. Chiar daca frontiera fizica se mentine invizibila si controalele urmeaza sa fie efectuate doar maritim, un regim diferit de restul Regatului Unit aplicat exclusiv Irlandei de Nord, ar fi sinonim cu un inceput de dezintegrare statala.

Asta cred britanicii. Mai exact, cei de la DUP (Democratic Unionist Party), adica unionistii nord-irlandezi, ale caror obiectii au fost preluate ulterior si de euroscepticii conservatori. DUP are de ce sa se teama. Acasa la ei, situatia este pe zi ce trece mai tensionata. Sinn Fein castiga teren si regiunea s-a vazut nevoita sa se descurce fara executiv regional din Ianuarie 2017. Trebuie mentionat aici ca o alta conditie a pacii de la Belfast este guvernul de coabitare, cu prim ministru de la un partid si viceprim-ministru de la celalalt, in functie de numarul de voturi obtinute. In zona, trecutul n-a dat oricum niciodata pace prezentului si ultimele zile au redeschis ranile istorice. La 47 de ani de la masacrul din Londonderry cunoscut sub numele de “Bloody Sunday”, un fost soldat britanic a fost trimis in judecata pentru uciderea a doi protestatari.

In acelasi timp, euroscepticii din partidul conservator vad in backstop o capcana intinsa de Bruxelles. Pe langa un regim separat aplicat Irlandei de Nord, intregul Regat Unit ar ramane de facto intr-un fel de uniune vamala cu UE. Situatie temporara, ce-i drept, insa, potrivit euroscepticilor este una care se poate prelungi la nesfarsit. Cu alte cuvinte, europenii ar putea sa-i tina pe britanici cu forta alaturi de ei. De aici si asigurarile primite de la Juncker, de care aminteam mai devreme. Dupa cum s-a vazut a doua zi in Parlament, prea multi nu s-au lasat convinsi. Acordul a fost din nou respins, chiar daca verdictul alesilor a fost mai putin devastator decat cel din Ianuarie: guvernul a pierdut la 149 de voturi. O imbunatatire vizibila fata de infrangerea anterioara de 230 de voturi, ar spune optimistii. Unii s-au lasat totusi convinsi. Nu si DUP alaturi de 75 de parlamentari conservatori. N-a ajutat prea mult nici pledoaria procurorului general Geoffrey Cox, cel insarcinat cu evaluarea impactului legal al acordului de retragere si a noilor documente aferente. Acesta a recomandat votul in favoarea acordului, cu mentiunea ca, din punct de vedere legal, riscul de captivitate al backstop-ului se mentine. Ulterior, specialistii au declansat in spatiul public o ampla dezbatere pe marginea subiectului. Potrivit The Times, exista si conservatori care il acuza pe Geoffrey Cox de incompetenta. Ei considera ca Tratatul de la Viena care guverneaza acordurile internationale ofera de fapt Marii Britanii posibilitatea de “evadare” unilaterala din backstop. Cert este ca, in urma votului din 12 martie, multi parlamentari sunt convinsi ca acordul de retragere agreeat cu Uniunea Europeana, sau “Theresa May’s deal” si-a dat obstescul sfarsit si ca documentul trebuie renegociat de la zero.

A doua zi dupa votul pe marginea acordului pentru Brexit, Camera Comunelor a fost chemata sa se pronunte asupra posibilitatii unui “Brexit fara acord”. Adica, in teorie, sa-l respinga. Spun doar in teorie, pentru ca motiunea depusa de guvern n-a fost de natura sa excluda posibilitatea unui “no deal Brexit” in proportie de 100%. Motiv pentru care s-a ajuns in situatia jenanta in care cinci membri marcanti ai cabinetului din aripa “Soft Brexit”, s-au abtinut de la vot, cu riscul de a fi sanctionati conform procedurii parlamentare (“three line whip”). Cu alte cuvinte, au mers impotriva guvernului. De sanctiuni nici nu s-a pus problema pentru ca autoritatea Theresei May nu mai exista de fapt. Dezbaterile din Parlament sunt extrem de sugestive in acest sens. In ultimele luni, rolul primului ministru a fost redus la “da, am inteles” cand se pune problema interactiunii cu alesii. Daca porecla de “Maybot” s-a nascut initial din maniera robotica si lipsita de empatie, acum capata noi valente. Premierul primeste instructiuni si se conformeaza.

De altfel, momentele jenante au continuat si in ultima zi de vot. Pe ordinea de zi s-a aflat amanarea Brexitului propriu-zis, mai exact modificarea datei limita de 29 martie. Secretarul pentru Brexit, Stephen Barclay, a sustinut cu aplomb specific dezbaterilor de la Westminster cauza guvernului. Le-a cerut colegilor sa voteze in consecinta. Adica pentru extinderea termenului limita. La doar cateva minute, el s-a dus si a votat impotriva. In conditii cat de cat normale, Barclay ar fi fost exclus pe loc din cabinet. Nimeni nu mai are insa nici timpul, nici rabdarea si nici autoritatea ca sa aplice masuri punitive. Indisciplina la nivelul executivului este fara precedent si ar fi trebuit de mult sa conduca la caderea guvernului.

Ce urmeaza? Pare greu de crezut dar Theresa May are de gand sa trimita din nou in Parlament acordul de retragere. Acelasi acord care a fost deja respins de doua ori. N-o s-o faca insa decat cu garantia ca DUP voteaza pentru. Daca unionistii dau unda verde, ar putea sa atraga dupa ei o cohorta de eurosceptici si chiar voturi de la Opozitia laburista. Nu este imposibil.

Oricum ar fi, “the show must go on”, vorba regretatului Freddie Mercury.

Textul aparține lui Victor Popa, jurnalist, Londra.

Cel mai bun marcator al naționalei Angliei la Campionatul Mondial de Fotbal și în prezent realizator de emisiuni sportive la BBC, Gary Lineker este și un susținător al taberei NO Brexit, criticat de altfel pentru opinia sa exprimată public. Dar tot Gary Lineker este cel care spunea că „fotbalul este un sport extrem de simplu. Timp de 90 de minute, 22 de oameni aleargă după o minge ca să o bage într-o poartă, iar la final Germania câștigă mereu”.
Este exact ceea ce-mi vine să zic astăzi despre „meciul” dintre Regatul Unit al Marii Britanii și Uniunea Europeană. Lăsând deoparte metafora fotbalistică și plasând confruntarea UK-UE într-un imaginar ring de box, vedem cum ambii boxeri au atârnat deocamdată mănușile în cui: amândoi ar vrea să continue partida, dar fiecare mizează pe un altfel de knock-out tehnic. Sunt trei variante posibile și niciun arbitru în ring: hard Brexit (fără acord), soft Brexit (cu acord) și NO Brexit. Uniunea Europeană speră în cel mai fericit caz la un NO Brexit, iar în caz că acest lucru este imposibil, măcar la utilizarea acordului în forma deja acceptată de statele membre pentru efectuarea „divorțului civilizat”.
La Londra însă, vocile cele mai puternice din Parlamentul britanic cer hard Brexit (părăsirea UE fără acord) sau, în cel mai rău caz pentru insulari, o eventuală renegociere a actualului acord. Theresa May i-a făcut recent (încă) o vizită lui Jean-Claude Juncker doar ca să vadă dacă există cumva vreo deschidere europeană care să-i permită să ceară din nou voturile de susținere de la parlamentarii britanici. O astfel de deschidere ar însemna măcar și o portiță pentru ca UE să accepte să mai introducă unele lucruri în textul actualului acord, sau niște asigurări politice suplimentare favorabile Marii Britanii.
În Parlamentul European însă, noi concesii britanicilor nu e de sperat că vor mai fi acordate. Dar ceea ce ar fi rezonabil să se întâmple ar fi o „extensie” de câteva luni (trei, poate patru) care să nu vină la pachet cu prea multe alte condiții, adică de fapt o prelungire a statu-quo-ului, astfel încât între timp ambele părți să se dumirească în ce formă se poate realiza un soft Brexit.
Nu știm încă în ce fel va continua această „confruntare”. Mănușile sunt încă în cui.

Autoritățile din Marea Britanie intenționează să oprească libera circulație a muncitorilor după Brexit și să limiteze imigrația europenilor slabi calificați, se arată într-un document de lucru al guvernului britanic publicat de The Guardian, relatează AFP.

„Pentru a fi considerată un atu pentru întreaga ţară, imigraţia nu ar trebui să fie numai în beneficiul migranţilor, ci să fie profitabilă din punct de vedere financiar actualilor locuitori”, se arată în documentul de 82 de pagini redactat în august de Ministerul britanic de Interne.

Conform documentului citat de The Guardian, ministerul propune măsuri de limitare a accesului migranților europeni care sunt slabi calificați după ce Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, aceștia urmând să primească un permis de sejur doar pe o durată de maximum doi ani. Migranții înalt calificați ar urma în schimb să primească de la trei până la cinci ani durată de ședere pe teritoriul britanic.

O altă propunere ce apare în document este introducerea treptată a unui nou sistem de migraţie care să limiteze drastic dreptul cetăţenilor europeni la reîntregirea familiei şi obligarea la prezentarea la intrarea în ţară a unui paşaport în locul cărţii de identitate.

Documentul subliniază de asemenea faptul că propunerile pe care le conţine este necesar să fie aprobate de întregul Guvern şi că ele sun „supuse negocierii cu UE”.

„Noi nu comentăm cu privire la documente de lucru care au fost divulgate” în presă, a reacţionat un purtător de cuvânt al Guvernului britanic, contactat de AFP.

„Vom prezenta în această toamnă propuneri referitoare la un nou sistem al migraţiei care să permită să se reia controlul la frontierele britanice”, a adăugat el.

Banca de investiții Morgan Stanley este optimistă cu privire la evoluția monedei unice, anticipând o cotație de 1,25 dolari la începutul anului viitor și atingerea parității cu lira sterlină, pentru prima dată de la apariția ei cu 18 ani în urmă, transmite Bloomberg.

Respingerea mișcărilor populiste care amenințau să destabilizeze Uniunea Europeană va ajuta la aprecierea euro în următorii ani, consideră Andrew Sheets, analist al Morgan Stanley.

„Piețele se vor concentra pe ideea că inima Europei — Franța și Germania — lucrează împreună spre o Uniune Europeană mai puternică, făcând presiuni spre adoptarea unor reforme care nu au mai fost văzute în ultimii ani. Structural, aceste evoluții vor duce la aprecierea euro”, consideră analistul de la Morgan Stanley.

Anul acesta, euro s-a apreciat cu 12% față de dolar, pe fondul îmbunătățirii creșterii economice și a diminuării temerilor privind ascensiunea mișcărilor populiste.

Analiștii Morgan Stanley se așteaptă la noi deprecieri ale lirei sterline, din cauza creșterii slabe a economiei, a inflației ridicate și a sporirii incertitudinilor privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit).

Lira sterlină s-a depreciat semnificativ vineri, până la 1,2978 dolari pentru o liră, după ce joi s-a tranzacționat la 1,2952 dolari pentru o liră, cel mai redus nivel din ultimele trei săptămâni. De asemenea, moneda britanică s-a depreciat cu 0,2% față de euro, până la 90,56 penny pentru un euro.

Votul din 23 iunie 2016, când alegătorii britanici s-au pronunțat în favoarea ieșirii țării din Uniunea Europeană, a declanșat turbulențe pe piețele financiare globale, iar lira sterlină s-a depreciat cu 15% în raport cu dolarul.

Prin activarea pe 29 martie a articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, Marea Britanie a inițiat un proces de negocieri care ar urma să dureze doi ani și în urma căruia se vor stabili condițiile ieșirii acestei țări blocul comunitar.

Ieșirea Marii Britanii din structurile Uniunii Europene, fondurile de coeziune destinate statelor din Europa Centrală și de Est, în cadrul noului ciclu bugetar UE care va demara din 2021, se vor reduce în mod cert și în plus vor fi condiționate de îndeplinirea unor cerințe, ceea ce ar putea afecta ratingul acestor țări, consideră agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings.

În ultimul deceniu, țările din CEE, mai ales cele din grupul de la Vișegrad (Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia), au beneficiat de pe urma fondurilor structurale și de investiții venite de la UE. Aceste fonduri au ajutat regiunea să facă față destul de bune crizei financiare globale și de asemenea au sprijinit creșterea economică în CEE, contribuind la construcția infrastructurii și la ridicarea standardului de viață.

Dacă transferurile se vor reduce, acesta ar putea pune presiuni pe termen lung asupra bugetelor, ca urmare a nevoii de investiții semnificative în infrastructură, ceea ce ar provoca o dezechilibrare a balanței fiscale și în cele din urmă creșterea împrumuturilor guvernamentale și a datoriei publice.

„Ca urmare, creșterea economică potențială ar putea să se diminueze pe termen mediu, întârziind și mai mult convergența veniturilor și pe cale de consecință creșterea ratingurilor, în special dacă guvernele din regiune vor prefera să nu respecte condițiile asociate cu granturile de la UE”, a declarat analistul S&P Global Ratings, Felix Winnekens.

Chiar dacă se așteaptă ca ritmul de creștere în CEE să fie superior celui înregistrat pe ansamblu de Uniunea Europeană în următorii patru ani, 2,9% în medie pe an pentru CEE față de 2,3% pentru UE-28, analiștii S&P avertizează că ritmul mediu de creștere în regiunea CEE va încetini la 2,7% în 2020, de la aproximativ 3% în 2017.

Pentru a stimula procesul de convergență a veniturilor va fi nevoie de o creștere semnificativ mai puternică decât în restul Europei. Cu toate acestea, mai mulți factori vor frâna creșterea potențială în regiunea CEE, susțin analiștii S&P. În timp ce ritmul de creștere a productivității în regiune a încetinit, factorii demografici vor începe și ei să afecteze creșterea economică în următorii ani.

În cadrul negocierilor începute între Marea Britanie și Uniunea Europeană referitor la Brexit, Theresa May, prim-ministrul britanic,  a anunțat liderii europeni că va permite rămânerea în țară a circa 3 milioane de cetățeni din state membre UE dacă locuiesc deja în Regatul Unit de cel puțin cinci ani, scrie publicația The Independent.

Persoanele care primesc „statut definitiv” vor avea asigurat accesul la sistemul de sănătate, educație și alte beneficii similare cu cele de care se bucură cetățenii UE ce locuiesc în prezent în Marea Britanie.

Premierul britanic a refuzat însă să facă publică data exactă începând cu care imigranții europeni nu le va mai fi garantat „statutul definitiv” – acest lucru îi lasă în încertitudine pe imigranții care sunt deja pe teritoriul britanic cu privire primirea dreptului de ședere.

Acordul trebuie să fie „reciproc”, pentru a oferi aceleași garanții britanicilor care locuiesc într-una din celelalte 27 de stat membre ale UE, a adăugat sursa guvernamentală. Iar Londra speră să găsească un acord în acest sens „cât mai repede posibil”.

Negociatorul șef al UE, Michel Barnier, și ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, au început luni, la Bruxelles, negocierile istorice privind ieșirea Marii Britanii din UE, la un an după desfășurarea referendumului.

Theresa May, prim-ministrul britanic, a declarat că negocierile oficiale cu privire la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană vor demara pe 19 iunie, la 11 zile după alegerile legislative anticipate, transmite Reuters.

Data de 19 iunie a fost propusă și de către Uniunea Europeană pentru inițierea discuțiilor cu Marea Britanie cu privire la Brexit.

Alegerile legislative anticipate din Marea Britanie vor avea loc pe data de 8 iunie.

„Negocierile vor începe la 11 zile după alegeri, nu va exista nicio amânare. Nu va fi posibil să fie oprite. Europenii sunt pregătiţi. Acesta este calendarul stabilit”, a declarat luni Theresa May, potrivit agenţiei Reuters.

Comisia Europeană va coordona negocierile cu Londra în numele guvernelor celor 27 de state membre UE.

Procedura de ieșire din UE a fost declanșată de către premierul britanic pe 19 martie 2017, iar negocierile cu Bruxellesul vor dura o perioadă de cel mult doi ani.

După ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană bugetul comuniat va scădea cu 12-15%, echivalentul contribuției acestei țări, iar pentru România aceasta înseamnă că trebuie să utilizeze la maximum fondurile de care dispune până în 2020, a declarat, marți, comisarul european pentru Politica Regională, Corina Crețu.

„Vreau să fiu foarte sinceră și să vă spun că niciodată în istoria Uniunii Europene politica noastră nu a fost atât de atacată. Statele membre au devenit mult mai egoiste, sunt diviziuni între statele net contribuitoare și statele beneficiare. Am dialoguri cu statele net contribuitoare, cu Franța, cu Germania, pe de altă parte cu grupul de la Vișegrad, și este foarte important să avem o înțelegere comună, să avem șansa de a folosi fondurile europene”, a spus oficialul european.

Ea a susținut că bugetul UE va scădea cu 12% — 15% după ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar.

„Îmi este foarte clar însă că nimic nu va mai fi la fel, sunt foarte multe provocări. În primul rând, bugetul pe ansamblu va fi automat scăzut cu, după părerea mea, între 12% și 15%, aceasta este contribuția anuală a Marii Britanii. Avem apoi aceste provocări legate de migrație, de securitate internă și externă, această idee a unei armate a Uniunii Europene”, a continuat Crețu.

În opinia sa, în acest context, România ar trebui să folosească la maximum fondurile pe care le are la dispoziție până în 2020.

„Singura noastră șansă este să maximizăm acești bani pe care îi avem până în 2020 și, pe baza a ceea ce facem în prezent, ne putem bate pentru ceea ce va fi după 2020. Această finanțare de 23 de miliarde de euro până în 2020 este o sumă care reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea României, întrucât reprezintă peste 70% din investițiile publice realizate în România”, a arătat Crețu.

Băncile din întreaga lume, cu operațiuni la Londra, vor să transfere aproximativ 9.000 de locuri de muncă în afara Marii Britanii, în următorii doi ani, potrivit Reuters.

La momentul actual, aproximativ 13 grupuri bancare, inclusiv Goldman Sachs, UBS și Citigroup, au oferit indicii cu privire la modul în care își vor extinde operațiunile din Europa pentru a-și asigura prezența pe piața unică din UE, după ce Marea Britanie va părăsi blocul comunitar.

„Se merge cu toată viteza înainte. Am făcut progrese cu planurile noastre de rezervă. Nu există nicio așteptare”, a declarat directorul diviziei de investment banking de la una dintre marile bănci globale prezente la Londra.

Dezbaterile cu autoritățile financiare din UE durează de mai multe luni, iar băncile încep să își definitiveze planurile vizând mutarea personalului și a operațiunilor.

Cu toate că mutarea a 9.000 de posturi ar semnifica doar 2% din locurile de muncă din sectorul financiar de la Londra, veniturile totale colectate de Marea Britanie din taxe ar putea avea de suferit dacă se vor pierde contribuabilii importanți care lucrează în sectorul serviciilor financiare.

Până în momentul de față, Frankfurt și Dublin sunt principalii câștigători ai planurilor de relocalizare. Șase din cele 13 grupuri bancare preferă să deschidă un nou sediu sau să își extindă operațiunile pe care le au deja la Frankfurt, în timp ce alte trei mari bănci sunt interesate să se extindă la Dublin.

Banca Angliei a stabilit ca ziua de 14 iulie să fie data limită până la care companiile din sectorul financiar pot să își prezinte planurile lor privind Brexitul. „Este o consecință neintenționată, dar, cu cât pregătirile sunt mai mari, cu atât este mai probabil să pui în aplicare acele planuri”, a declarat sursa citată.

Totodată, directorul general de la HSBC, Stuart Gulliver, a afirmat că estimările anterioare ale băncii, potrivit cărora aproximativ 1.000 de angajați vor trebui să se transfere la Paris după ieșirea Marii Britanii din UE, au fost bazate pe scenariul unui “hard Brexit”.

Consumatorii britanici riscă un tarif mediu suplimentare de 22% pentru produsele alimentare provenite din Uniunea Europeană, în cazul în care Theresa May nu va reuși să încheie un acord cu Bruxelles-ul după doi ani de negocieri, avertizează companiile de retail, citate de Reuters.

Circa 80% din importurile de alimente ale Marii Britanii sunt din state membre ale Uniunii Europene, iar în lipsa unui acord comercial între Londra și Bruxelles post-Brexit, în acest caz se vor aplica reglementările Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

„Un astfel de scenariu va exercita presiuni pentru creșterea prețurilor alimentelor”, a declarat Consorțiul Retailerilor Britanici (BRC), care reprezintă marile supermarketuri și alte magazine.

Majorarea prețurilor alimentelor a ajuns să aibă cel mai rapid ritm din ultimii trei ani, pe fondul deprecierii lirei sterline, în urma referendumului pentru Brexit din iunie 2016, ce a scumpit importurile.

Analiștii anticipează încetinirea creșterii economiei Marii Britanii în acest an, principalul motiv fiind scăderea consumului din cauza inflației mai mari.

După ieșirea din Uniunea Europeană, britanicii vor fi nevoiți să aplice tarife standard stabilite de OMC asupra importurilor de alimente provenite din spațiul comunitar. În prezent, Marea Britanie nu plătește taxe vamale pentru aceste importuri provenite din UE, în valoare de 20 de miliarde de lire sterline pe an.

Aceste tarife sunt de până la 46% în cazul brânzei mozzarella din Italia și de 40% pentru carnea de vită irlandeză și brânza cheddar. Roșiile olandeze au o taxă de 21%, iar vinul franțuzesc de 4%.

Consorțiul Retailerilor Britanici estimează că creșterea medie a tarifelor pentru importurile de alimente va fi de 22%.