Doi elevi ai Colegiului Național „Sfântul Sava” vor reprezenta România la finala europeană a concursului de educație financiară European Money Quiz care se desfășoară la data de 7 mai 2019 la Bruxelles și la care participă 28 de state europene. Peste 900 de elevi, cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani, au participat la finala națională a concursului european de educație financiară, European Money Quiz, organizată de Asociația Română a Băncilor (ARB) printr-un parteneriat educaţional cu Institutul Bancar Român (IBR). 44 de clase din 26 de școli generale și licee din România au concurat la finala națională și au răspuns la cele 15 întrebări ale Quiz-ului. La finala europeană, fiecare echipă, formată din câte 2 elevi, va răspunde la un număr de 30 de întrebări în limba maternă legate de alfabetizarea financiară. Câștigătorii finalei europene de la Bruxelles vor fi premiați în calitate de Campioni Europeni ai Banilor în 2019 cu un premiu în valoare de 3.000 de euro atribuit clasei.
„Rata foarte mare a răspunsurilor corecte date de elevii care au participat la concurs, de 88%, arată încă o dată faptul că elevii sunt receptivi la informații de educație financiară și este încă o dovadă a importanței introducerii educației financiare ca materie obligatorie în școli. Le urez succes celor care ne vor reprezenta la finala europeană”, a declarat Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor. European Money Quiz este o inițiativă comună de alfabetizare financiară realizată de asociațiile bancare din Europa, sub coordonarea Federației Bancare Europene (FBE). Finala națională a European Money Quiz a avut loc în cadrul European Money Week, program desfășurat la nivelul Federației Bancare Europene și al asociațiilor bancare europene, în perioada 25-29 martie 2019.
Asociația Română a Băncilor are un rol important în promovarea educației financiare, atât în rândul adulților, cât și în rândul tinerilor și copiilor. ARB a dezvoltat de-a lungul timpului numeroase programe de educație financiară, dintre care amintim lansarea Manualului practic pentru utilizatorul de servicii financiare și programul Formare de Formatori „Educaţie şi Competenţă Bancară pentru profesori” prin care grupe de formatori specializaţi, cadre didactice din şcoli şi licee, sunt pregătite în scopul diseminării conceptelor financiar-bancare în rândul elevilor şi tinerilor. Anul trecut, Ministerul Educației Naționale, Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor Publice, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Asociația Română a Băncilor au încheiat un Acord de colaborare pentru realizarea de activități comune în domeniul educației financiare și elaborarea Strategiei Naționale de Educație Financiară (SNEF).

George Soros a deschis astăzi, în calitate de special guest-speaker, lucrările forumului Bruxelles Economic Forum 2017. Analizând situația actuală a Uniunii Europene, miliardarul cunoscut pentru fondarea OPEN SOCIEY FUNDATION a spus, printre altele:

„În plan extern, UE este înconjurată de puteri ostile: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Egiptul aflat sub puterea ISIS și America pe care lui Trump i-ar plăcea să o creeze dar nu poate.  În plan intern, UE este guvernată de tratate depășite încă de la criza financiară din 2008 încoace. Aceste tratate au devenit din ce în ce mai puțin relevante pentru păstrarea status-Quo-ului. Funcționarea instituțiilor europene a devenit din ce în ce mai complicată și aduce o anumită stare de disfuncționalitate a Uniunii Europene înșiși. Eurozona în mod particular a devenit exact opusul a ceea ce se dorea inițial”.

Epopeea Brexit intră în linie dreaptă. Miercuri (29 martie), premierul britanic, Theresa May, va notifica oficial Bruxelles-ul că Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană. Potrivit unui anunţ al Downing Street, citat de BBC News online+, aceasta va scrie o scrisoare celor 27 de state membre ale Blocului Comunitar. Teoretic, negocierile ar trebui apoi să înceapă cât mai repede posibil.

Iiniţiativa a fost luată la nouă luni după ce 51,9% dintre cetăţenii britanici au votat pentru ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, notează agenţia de presă Mediafax. Însă până când Marea Britanie nu îşi anunţă oficial ieşirea din Blocul Comunitar, nu pot avea loc discuţii despre termenii de ieşire din UE, iar viitoarele relaţii nu pot avea loc în conformitate cu procedurile prevăzute în Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona.

Un purtător de cuvânt a declarat că ambasadorul Marii Britanii la UE, Tim Barrow, a informat anterior Consiliul European de data când va fi declanşat Articolul 50. „Reprezentantul permanent al Marii Britanii la Bruxelles a informat Uniunea Europeană luni dimineaţa că ţara va activa Articolul 50 pe data de 29 martie”, a declarat un purtător de cuvânt de la Downing Street, citat de Le Figaro. Downing Street a anunţat că după ce va fi declanşat Articolul 50, este de aşteptat ca cele 27 de state membre UE să convină asupra termenilor şi să existe un răspuns iniţial în termen de 48 de ore.

Un purtător de cuvânt a declarat că Guvernul doreşte ca negocierile să înceapă cât mai curând posibil, însă a adăugat că „acesta înţelege în totalitate că este dreptul celor 27 de state membre să aibă timp să convină asupra poziţiei lor”. May a anunţat anul trecut că intenţionează să notifice UE că Marea Britanie doreşte să părăsească Blocul până la finalul lunii martie.

Executivul Comunitar trage un semnal de alarmă cu privire la situaţia din România. Potrivit unui raport semestrial dat publicitatii miercuri, ireversibilitatea progreselor în lupta împotriva corupţiei a fost pusă recent în pericol, prin ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvernul român pe 31 ianuarie. Comisia Europeană avertizează că astfel de iniţiative ameninţă progresele făcute după aderare în acest domeniu.

„Deşi o ordonanţă de urgenţă ulterioară a Guvernului, emisă pe 5 februarie, a abrogat aceste amendamente, analiza celor două ordonanţe de către Parlament este în curs. Astfel de iniţiative riscă să testeze progresul făcut deja în ultimii 10 ani în acest sector”, se arată în raportul citat de agenţia de presă News.ro.

Corupţia persistă la toate nivelurile în România şi rămâne un obstacol în afaceri, subliniază Comisia. „Corupţia este recunoscută pe scară largă ca o problemă majoră în România, după cum se arată regulat în indexurile privind percepţia (acestui fenomen – n.r.) şi, mai recent într-un Eurobarometru privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare”, a adăugat Executivul UE.

C.E. descrie corupţia şi problemele de guvernare în sectorul public drept principalele provocări pentru mediul afaceri, ce subminează creşterea economică. Comisia remarcă, însă, că România şi-a intensificat în ultimii ani lupta împotriva corupţiei, că are un cadru legal solid în acest sens şi că instituţiile judiciare care combat acest flagel sunt puternice.

„România are un cadru amplu privind integritatea oficialilor publici şi o instituţie independentă cu un istoric bun (Agenţia Naţională de Integritate. Strategia anticorupţie 2016-2020, din august 2016, vizează să creeze o politică de prevenţie a corupţiei mai bună şi să promoveze integritatea în sectorul public. Strategia include măsuri pentru a îmbunătăţi transparenţa procesului decizional şi al alocării bugetului, menţinând cultura integrităţii în organizaţiile publice”, se adaugă în document.

Angajații din statele membre ale Uniunii Europene, plătiți cu salariul minim pe economie, ar putea încasa aceeași leafă. Comisia Europeană doreşte introducerea unui salariu minim pentru angajaţi şi a unei indemnizaţii minime de şomaj la nivelul tuturor statelor UE, afirmă președintele Executivului comunitar, Jean-Claude Juncker.

„Ar trebui să avem un salariu minim la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene”, a declarat Jean-Claude Juncker, citat de site-ul Challenges.fr. De asemenea, Juncker s-a declarat favorabil introducerii unei indemnizaţii minime de şomaj la nivelul Uniunii Europene.

Preşedintele Comisiei Europene a făcut aceste declaraţii la Bruxelles, în cadrul unei conferinţe pe tema drepturilor sociale europene. Jean-Claude Juncker a apreciat că reforma politicilor sociale din Uniunea Europeană trebuie să înceapă în zona euro.

Comisia Europeană a informat Ministerul Fondurilor Europene că a emis scrisorile de acceptare a evaluărilor naţionale pentru opt condiţionalităţi ex-ante pe care România le-a asumat prin Acordul de Parteneriat. Neîndeplinirea acestora ar fi putut duce la suspendarea plăţilor aferente unor programe.

Este vorba despre patru condiţionalităţi privind educaţia: părăsirea timpurie a şcolii (10.1), învăţământul superior (10.2), învăţarea pe tot parcursul vieţii (10.3), existenţa unui cadru strategic de politică naţională sau regională pentru creşterea calităţii şi eficienţei sistemelor de educaţie şi formare profesională (10.4), trei condiţionalităţi referitoare la ocupare: politici active în domeniul pieţei forţei de muncă (8.1), instituţiile pieţei forţei de muncă (8.3), existenţa unui cadru politic strategic pentru promovarea ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor (8.6) şi o condiţionalitate referitoare la incluziune socială – reducerea sărăciei (9.1), scrie agenția de presă Mediafax.

„Progresul este real şi aşteptăm confirmarea formală a îndeplinirii altor 11 condiţionalităţi în perioada imediat următoare”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Dragoş-Cristian Dinu, citat de Biroul de presă al ministerului.

Condiţionalităţile ex-ante au fost negociate de fiecare stat membru cu Comisia Europeană şi reprezintă măsuri de pregătire a legislaţiei şi a instituţiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene. România a negociat 36 de condiţionalităţi, acceptate de Guvern în 2014.

În acest moment, 20 de condiţionalităţi au fost ridicate, pentru 11 se aşteaptă confirmarea, iar alte 5 sunt în implementare.

Semnarea Acordului Complet Economic şi Comercial UE-Canada (CETA) a generat reacţii optimiste la nivelul Guvernului de la Bucureşti, dar patronatele cred că impactul acestui tratat va fi minor în economia românească, iar oponenţii văd chiar unele ameninţări pentru cetăţenii români.

Agenția de presă Mediafax notează că CETA este un acord prin care părţile – Canada şi Uniunea Europeană – elimină peste 97% din taxele vamale şi barierele non-tarifare, avantajele fiind resimţite mai mult de investitorii mari, care îşi pot extinde astfel afacerile în cele două spaţii. Pentru România, ca ţară membră UE, avantajele ar consta în posibilitatea de a atrage investiţii străine mult mai consistente, oportunitatea de a creşte exporturile către Canada şi liberalizarea circulaţiei persoanelor (eliminarea vizelor).

De altfel, mesajele emise de Guvernul de la Bucureşti sunt axate pe acest din urmă avantaj. „Guvernul Canadei a confirmat angajamentul de a elimina total regimul de vize pentru toţi cetăţenii români, începând cu 1 decembrie 2017, după o primă etapă de liberalizare parţială de la 1 mai 2017. Se elimină ultima discriminare existentă pentru cetăţenii români faţă de ceilalţi cetăţeni europeni în chestiunea circulaţiei fără bariere pe teritoriul Canadei. Consider că această liberalizare a regimului vizelor va crea oportunităţi importante şi pentru oamenii de afaceri români care doresc să dezvolte proiecte cu parteneri canadieni”, a declarat premierul român Dacian Cioloş.

Dar ce cred oamenii de afaceri români? Înainte de a afla, menţionăm că, potrivit Ministerului Afacerilor Externe, la 30 iunie 2016 valoarea totală a schimburilor comerciale bilaterale România-Canada a fost de 66,3 milioane de euro. „Valoarea exporturilor româneşti în Canada se ridica la nivelul de 37,8 milioane de euro, în creştere cu 29,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015. Valoarea importurilor se ridica la nivelul de 28,4 milioane de euro, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015”, arată o statistică a MAE. Canada se află pe locul 28 în topul primelor 50 de țări din care provin investitorii străini în România, din punctul de vedere al capitalului social subscris.

În legătură cu structura şi orientarea teritorială a investiţiilor canadiene în România, majoritatea societăţilor mixte activează în industria electronică, industria uşoară, construcţii auto şi piese de schimb, sectorul agro-alimentar, transporturi, construcţii, confecţii metalice, turism. Aceste investiţii sunt situate, potrivit MAE, în municipiul Bucureşti şi în judeţele Bihor, Dolj, Bistriţa Năsăud, Braşov, Arad, Harghita, Alba, Cluj, Prahova, Sălaj şi Iaşi.

Aşadar, schimburi comerciale de 66,3 milioane de euro. „Asta e foarte puţin, nici măcar cât cifra de afaceri a unei întreprinderi mici-mijlocii de la nivelul mediei europene. Desigur, pentru un om de afaceri eliminarea vizei poate însemna foarte mult, sunt câteva zile de alergătură. Dar ca impact la nivel de economie, acesta va fi minor”, a declarat pentru MEDIAFAX Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. El a remarcat că ţara noastră „are o piaţă mare doar ca potenţial, nu ca realitate efectivă”. „Probabil că mai suntem vreo 20 de milioane de români, dar asta nu înseamnă că suntem şi tot atâţia consumatori. Oficial, sunt 4,8 milioane de salariaţi, din care trei sferturi câştigă până în salariul mediu pe economie. Un milion consumă şi restul se uită – aceasta e realitatea la noi. De aceea, nu cred că suntem atât de interesanţi pentru piaţa canadiană, încât să ne facem griji că vin ei peste noi”, a mai spus liderul patronal.

Nici Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România, nu se arată impresionat de mizele Acordului CETA. „Este bun, ca orice liberalizare a unor pieţe, dar cred că pentru România va fi un impact minor. Cel puţin raportat la exporturile noastre, Canada înseamnă sub 1% din total, deci să nu ne aşteptăm la schimbări semnificative”, a declarat Mihai Ionescu, pentru MEDIAFAX.

În schimb, liderii unor ONG care s-au opus adoptării CETA se declară îngrijoraţi de potenţialele efecte sociale ale acestui tratat. Una dintre prevederile acestui acord pe care organizaţiile oponente le consideră controversate este aceea că statele (semnatare) ar putea fi presate de companiile mari, multinaţionale, să nu adopte unele măsuri de protecţie socială, dacă acele măsuri le afectează profitul. „De exemplu, arată oponenţii, o corporaţie care a investit în România şi a creat un număr de locuri de muncă în momentul în care salariul minim pe economie era de 900 de lei va putea da statul român în judecată, dacă acesta va ridica salariul minim la suma de 1.000 de lei, deoarece această reglementare îi afectează profitul”. Oponenţii mai citează, în argumentaţia lor, o declaraţie a Angelei Merkel („Trebuie să ne amintim că America funcţionează bine pentru cei cu bani, dar nu atât de bine pentru cei fără bani”), dar şi o intervenţie a preşedintelui companiei Nestle. Peter Brabeck-Letmathe ar fi declarat: „Corporaţiile ar trebui să deţină orice strop de apă de pe planetă, iar populaţia să nu poată primi apă fără să plătească; cea mai bună soluţie pentru accesul la apă este privatizarea acesteia. Apa, fiind un aliment ca oricare altul, ar trebui să aibă o valoare de piaţă”.

De la pesimismul activiştilor sociali şi scepticismul reprezentanţilor mediului de afaceri până la optimismul guvernamental, România are la dispoziţie mai bine de un an pentru a analiza şi ratifica Acordul CETA. Până atunci, Canada va introduce o ridicare parţială a vizelor pentru cetăţenii români eligibili care călătoresc în această ţară. Astfel, la 1 mai 2017, cetăţenii români care au deţinut o viză canadiană temporară în ultimii 10 ani (Canadian temporary resident visa) sau care deţin, în prezent, o viză validă, valabilă pentru Statele Unite (valid US non-imigrant visa), vor putea să viziteze sau să tranziteze Canada pe baza unei autorizaţii electronice de călătorie (eTA) în loc de viză.

Uniunea Europeană a semnat duminică acordul cu Canada, negociat timp de şapte ani. Acordul a scos la lumină dificultăţile cu care se confruntă blocul comunitar în aprobarea unui tratat comercial, dar drumul până la intrarea în vigoare a CETA este încă la început, scrie Reuters.

„Stabilim standardele care vor determina globalizarea în următorii ani”, a spus preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-o conferinţă de presă comună cu premierul canadian Justin Trudeau, după semnarea acordului. “Nimic din alte acorduri comerciale nu va putea rămâne sub nivelul la care am ajuns astăzi cu Canada”, a adăugat el.

Pentru UE, acesta este primul tratat comercial cu o ţară G7 şi un succes obţinut cu mari emoţii, într-o perioadă în care credibilitatea blocului comunitar a avut de suferit în urma Brexit.

Ceremonia de duminică nu reprezintă, însă, ultimul act. Parlamentul European trebuie să îşi dea consimţământul, pentru ca CETA să intre parţial în vigoare, anul viitor. Pentru a fi implementat în totalitate, acordul trebuie să fie aprobat de peste 30 de Parlamente naţionale şi regionale. Iar experienţa belgiană a arătat că rezultatul nu este asigurat.

Cu toate acestea, Trudeau a dat asigurări că şi o aprobare provizorie ar permite deblocarea a 98% dintre măsurile-cheie prevăzute de document şi că atât consumatorii, cât şi companiile vor simţi imediat beneficiile. Printre acestea se numără eliminarea taxelor pentru aproape 99% dintre bunuri. Printre beneficiari se numără, de exemplu, industriile constructoare de maşini şi textilă din UE. În prezent, importul acestor produse în Canada presupune plata unor taxe de 18%.

În plus, companiile europene din domeniul serviciilor vor putea lua parte la licitaţii publice pentru contracte oferite de administraţiile locale şi provinciale ale Canadei. Este pentru prima dată când Ottawa oferă aşa ceva. În schimb, Canada va putea trimite cantităţi mari de porc, vită şi grâu pe piaţa europeană, iar producătorii UE de lactate vor putea exporta mai multă brânză decât în prezent în Canada.

Acordul încheiat cu Ottawa este considerat o platformă de lansare pentru un acord mai amplu al UE cu Statele Unite, cunoscut ca Tratatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), care a fost ţinta unor proteste de amploare ale sindicatelor şi organizaţiilor pentru protecţia mediului.

După ce şi-a dat acordul pentru CETA, vineri premierul valon a spus că, din punctul său de vedere, TTIP este mort. El a fost contrazis, însă, de comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmstrom, care a spus că negocierile vor fi reluate după ce va fi instalată o nouă administraţie ameriană.

Pe de altă, susţinătorii CETA spun că tratatul va permite o creştere a comerţului dintre UE şi Canada cu 20% şi va duce la o creştere a economiei UE cu 12 miliarde de euro pe an. Economia Canadei ar urma să crească, datorită CETA, cu nouă miliarde de dolari pe an.

În plus, pentru Ottawa, acordul este important pentru că îi permite să îşi reducă dependenţa de Statele Unite pentru exporturi.

Circa 100 de manifestanţi antiglobalizare s-au ciocnit cu forţele de ordine la Bruxelles. Protestatarii au vrut să forţeze intrarea în clădirea unde a avut loc ceremonia de semnare a CETA. Un fotograf al Reuters a văzut forţele de ordine reţinând mai multe persoane.

Acordul cu Ottawa a fost blocat săptămâni la rând, din cauza Guvernelor regionale din Belgia. În plus, România şi Bulgaria au cerut garanţii scrise din partea Canadei privind ridicarea vizelor cât mai rapid.

În cele din urmă, ţara noastră a obţinut ridicarea vizelor în două etape. Astfel, Guvernul Canadei şi-a luat angajamentul de elimina total regimul de vize pentru toţi cetăţenii români, începând cu 1 decembrie 2017, după o primă etapă de liberalizare parţială de la 1 mai 2017.

Candidatul prorus Igor Dodon a obținut cele mai multe voturi în urma scrutinului prezidenţial din Republica Moldova, respectiv 48,26%, în timp ce principalul său contracandidat, politicianul proeuropean Maia Sandu, a obţinut 38,42%, potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a 98,32% din voturi. Alegătorii sunt așteptați să decidă care dintre aceștia le va fi președinte în turul doi al scrutinului, în 13 noiembrie. 

Premierul maghiar Viktor Orban are parte de un eșec neașteptat, în urma organizării referendumului privind cotele obligatorii de migranți, impuse de Uniunea Europeană. Cetățenii cu drept de vot din Ungaria nu s-au prezentat la urne duminică, așa că Biroul Naţional Electoral (NVI) a anunţat oficial că scrutinul este invalid, deoarece numărul de voturi valabil exprimate nu a atins pragul de 50% plus unu, relatează MTI.

Şeful NVI, Ilona Palffy, a declarat că, după numărarea a 98,82% din voturi, numărul celor valide a fost de 3,2 milioane. Însă, pentru ca referendumul să fi fost declarat valid, ar fi fost nevoie de peste 4,1 milioane de voturi.

Cu toate acestea, premierul ungar Viktor Orban a anunţat că va înainta Parlamentului o propunere de amendament constituţional în legătură cu rezultatul referendumului privind cotele de imigranţi, informează agenția de presă Mediafax. Șeful Executivului de la Budapesta a spus că a doua sarcină urgentă care trebuie îndeplinită este punerea în aplicare la Bruxelles a rezultatului referendumului. Întrebarea este simplă, a spus Orban. „Poate Bruxellesul, comunitatea democratică a statelor europene, să îşi impună voinţa într-un stat membru în care peste 90 la sută din participanţii la vot resping acea voinţă?”. El a promis că va face totul pentru a se asigura că acest lucru să nu se va întâmpla.

La rândul său, Opoziția critică acțiunile Guvernului Orban. Orice acţiune a Guvernului ungar bazată pe un referendum nevalid privind cotele de redistribuire a imigranţilor ar fi „neconstituţională”, a declarat Gyula Molnar, liderul Partidului Socialist (PSU, de opoziţie), citat de MTI. Dacă premierul Viktor Orban ar acţiona în vreun fel invocând referendumul, mandatul său ar deveni ilegitim, a spus Molnar.

În cadrul referendumului, cetăţenii ungari cu drept de vot au avut de răspuns la următoarea întrebare: „Doriţi să permiteţi Uniunii Europene să mandateze relocarea cetăţenilor străini în Ungaria fără aprobarea Adunării Naţionale?”

Șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, propune dublarea Fondului European de Investiții Strategice la 630 de miliarde de euro până în 2022. Șeful executivului comunitar a făcut afirmația în cadrul discursului său anual despre starea Uniunii și a precizat că măsura este necesară pentru a contracara scăderea importantă a cheltuielilor după criza financiară și pentru a contribui la proiectele ample de infrastructură, de la aeroporturi până la rețele de internet de mare viteză. Totodată, Juncker recunoaște că “UE nu are destulă unitate” și susține că următoarele 12 luni sunt cruciale pentru revigorarea Uniunii.

Șeful Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a subliniat că „Fondul nostru European de Investiții va oferi, în total, investiții de cel puțin 500 de miliarde (de euro – n.r.) până în 2020 și vom depune eforturi pentru a ajunge la 630 de miliarde până în 2022”. „Dacă statele membre continuă, putem ajunge acolo și mai repede”, a adăugat șeful Executivului european, conform New.ro. Juncker a afirmat că FEIS a strâns deja 116 miliarde de euro în investiții în primul an de funcționare. „Peste 200.000 de firme mici și start-upuri din Europa au primit credite. Iar peste 100.000 de oameni au primit locuri noi de muncă”, a oferit Juncker ca exemplu pentru succesul Fondului.

Potrivit lui Juncker, pe lângă eforturile de a obține fonduri, UE trebuie să creeze și mediul adecvat pentru investiții. „Băncile europene sunt în stare mult mai bună decât acum doi ani, datorită eforturilor noastre europene comune. Europa are nevoie de băncile sale. Însă o economie care este dependentă aproape în totalitate de creditul bancar este dăunătoare pentru stabilitatea financiară. Este dăunătoare și pentru afaceri, după cum am văzut în timpul crizei financiare”, a atras atenția Juncker, pledând pentru o accelerare a eforturilor pentru Uniunea Piețelor de Capital, care va face sistemul financiar mai rezistent.

Șeful C.E. a amintit că, anul trecut, Executivul a prezentat o propunere „care va facilita acordarea de credite de către bănci”, ce are „potențialul de a debloca până la 100 de miliarde de euro fonduri suplimentare pentru afacerile din UE”. Juncker a promis și extinderea Fondului de Investiții la nivel global, ajutând sectorul privat din Africa. Suma inițială alocată este de 44 de milioane de euro, dar ar putea fi dublată ulterior, scrie Profit.ro. Președintele Executivului UE speră astfel să limiteze numărul de oameni care părăsesc continentul sărac pentru a ajunge în Europa. Fondul pentru Africa se înscrie în eforturile lui Juncker de a promova o agendă pozitivă, în special în cazul crizei migratorii care a divizat profund Uniunea Europeană. De asemenea, el a criticat voalat țările din centrul și estul Europei, care nu vor să preia refugiați din nordul Africii și din Orientul Mijlociu. „Solidaritatea trebuie să vină din inimă. Nu poate fi forțată”, a subliniat el.

Înființat pe o perioadă de trei ani, până în 2018, FEIS are o valoare totală de 21 de miliarde de euro, dar este estimat că va avea un efect multiplicator global de 1 la 15 prin atragerea investițiilor private, generând astfel fonduri noi totale de circa 315 miliarde de euro.

În discursul său susținut în fața Parlamentului European, Jean-Claude Juncker a subliniat că UE „nu are destulă unitate”, adăugând că instituţia pe care o conduce „nu intenţionează să distrugă naţiunea-stat”. Şeful Comisiei Europene a mai subliniat că rezultatul referendumului din Marea Britanie este un avertisment care arată că UE este angrenată într-o luptă pentru supravieţuire împotriva naţionalismului din Europa, scrie Reuters online. „Există crăpături şi adesea fragmentări (…) Acest lucru nu face decât să lase loc populismului galopant”, a completat Juncker, cu precizarea că negocierile privind separarea Marii Britanii de UE ar trebui să fie iniţiate „cât mai curând posibil”, deşi Comisia Europeană „respectă şi regretă” decizia britanică, relaţiile cu Londra trebuie să continue „într-o manieră amicală”. Mai mult, preşedintele CE a mai spus că următoarele 12 luni sunt “cruciale pentru o revigorare a UE, pentru apărarea cetăţenilor noştri aici şi peste hotare şi pentru ca UE să îşi asume responsabilitate globală”.

Bruxelles-ul taie din fondurile pentru dezvoltare, dar crește bugetul pentru migrație cu 25% în 2017, după ce statele membre ale Uniunii au aprobat luni propunerea Comisiei Europene privind bugetul pe anul viitor. Proiectul prevede reducerea fondurilor alocate statelor europene mai puţin dezvoltate şi creşterea bugetului pentru securitate şi gestionarea migraţiei.

Propunerea Comisiei Europene de sporire a fondurilor pentru gestionarea crizei imigranţilor a fost pe deplin susţinută de guvernele statelor membre. Astfel, potrivit unei note a Consiliului Guvernelor bugetul pentru migraţie şi securitate pe anul 2017 va creşte cu aproape 25% în comparaţie cu cel de anul acesta. Bugetul pentru migraţie se va ridica anul viitor la 5,2 miliarde de euro, fiar ondurile urmează să fie folosite pentru consolidarea frontierelor externe, redistribuirea solicitanţilor de azil şi integrarea migranţilor, în timp ce 2,2 miliarde de euro vor folosi la acţiuni în afara Blocului comunitar care au drept scop să abordeze cauzele imigraţiei.

Pentru a compensa cheltuielile mai mari cu privire la migraţie şi stimularea creşterii economice, UE a convenit să reducă cheltuielile cu alte programe şi să reducă fondurile destinate regiunilor mai puţin dezvoltate ale Blocului, marea majoritate aflate în partea de est, informează Mediafax. Ţările din estul Uniunii Europene, principalele beneficiare ale fondurilor pentru dezvoltare, se tem că această decizie ar putea deschide calea pentru reduceri şi mai mari în următorii ani, au afirmat mai mulţi diplomaţi.