Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat, luni, 500 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de titluri de stat pe 40 de luni, la un randament mediu de 4,58% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Națională a României (BNR).

Valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, însă băncile au suprasubscris oferta, până la 512 de milioane de lei, potrivit Economica.net. Marți este programată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei la randamentul stabilit luni.

Sumele vor fi destinate refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat. Față de luna mai, împrumuturile programate de MFP sunt mai mici cu 200 de milioane de lei.

Piața neagră a țigaretelor a scăzut ușor în luna mai, la 15,1%, cu 0,1 p.p. mai puțin decât în martie 2017. Pentru a treia oară consecutiv, studiul Novel Research relevă tendința de scădere a comerțului ilegal.

„Regiunea nord-est rămâne și în luna mai cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete, înregistrând o pondere de 37,3%, deși s-a înregistrat o scădere semnificativă de 5,7 p.p. față de martie 2017. Regiunile vest și sud-vest continuă să aibă cote ridicate ale comerțului ilicit (18,2%, respectiv 20,8%). În luna mai, cea mai substanțială creștere a pieței ilicite se înregistrează în partea de nord-vest a țării (plus 5,6 p.p. comparativ cu martie, până la 18,7%). Din punct de vedere al provenienței, categoria „cheap whites” deține în continuare cea mai mare pondere (58,2%), urmată de produsele provenite din Moldova (22,4%, în scădere cu 2,1 p.p. comparativ cu martie 2017) și Ucraina (15,7%, relativ constant). Ponderea produselor provenite din Serbia se situează la 0,6%, în creștere cu 0,5 p.p. față de luna martie a.c.”, a declarat Marian Marcu, Director Novel Research.

„De la începutul anului, autoritățile au oprit 67 milioane de țigări de contrabandă să ajungă pe piață, conform datelor centralizate pe www.stopcontrabanda.ro. Raportat la dimensiunea pieței negre din 2016, asta înseamnă circa 3% din consumul de contrabandă pentru primele 6 luni ale anului. Din păcate, în ciuda eforturilor semnificative ale autorităților, contrabandiștii reușesc să găsească metode prin care să-și aducă produsele pe piață, fără să plătească vreo taxă și fără să țină cont de cine sunt cumpărătorii lor”, a declarat Ileana Dumitru, Director Legal & External Affairs, BAT Romania.

„Notăm cea mai importantă scădere a comerțului ilegal cu țigarete în nord-estul țării, acolo unde s-a desfășurat, în parteneriat cu Poliția și Poliția de Frontieră, campania inițiată de JTI: „Contrabanda, o modă care te prinde. De la 2 la 7 ani”.  Aceasta scădere este compensată, însă, de o creștere în procent aproape similar în zona nord- vest. Pentru ca piața neagră să scadă semnificativ, la nivel național, este nevoie în continuare de o colaborare strânsă între instituțiile statului și mediul de afaceri. Așa cum am menționat în mai multe rânduri, în condițiile în care echipele mobile nu sunt suficiente, iar scannerele din punctele vamale sunt nefuncționale din cauza nealocării de fonduri pentru mentenanță, situație semnalată recent și de ANAF, câinii special instruiți pentru depistarea țigaretelor ilegale rămân cel mai eficient mijloc de luptă împotriva contrabandei. Echipele canine sunt foarte eficiente și au un rol important în prevenirea comerțului ilicit. JTI a donat Vămii romane, începând din 2010, circa 40 de câini, asigurând totodată suport logistic pentru trainingul echipelor canine. Salutăm recentul acord al ANAF pentru continuarea programului de înnoire și formare a acestor echipe, JTI fiind gata să sprijine înlocuirea celor 12 câini care se vor pensiona anul acesta. De asemenea, ne bucurăm să putem contribui la combaterea fenomenului pe ambele maluri ale Prutului, JTI urmând să doneze autorității vamale din Moldova, alături de o serie de echipamente specifice, și patru câini pentru combaterea contrabandei. Vom pune și pe viitor la dispoziția autorităților experiența și resursele noastre, așa cum am făcut-o din anul 2005 încoace, când am semnat primul Protocol de colaborare cu ANAF, în scopul combaterii pieței negre”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria.

„Lupta împotriva comerțului ilicit este una dintre prioritățile Philip Morris International, un exemplu în acest sens fiind programul PMI Impact, lansat anul trecut. Acesta este o inițiativă globală, de acordare de fonduri pentru proiecte dedicate luptei împotriva contrabandei și infracțiunilor asociate acesteia, cu un buget alocat de 100 milioane USD. Un număr de 170 de organizații, incluzând agenții guvernamentale, universități și instituții de cercetare, organizații non-guvernamentale și entități private au înscris peste 200 de proiecte pentru cele trei categorii acoperite de acest program: cercetare, educație și conștientizare a impactului comerțului ilicit. Înscrierile au venit din 42 de țări, inclusiv România. Dar aceste proiecte nu pot suplini rolul autorităților în stoparea și prevenirea acestui fenomen, și, pentru ca aceste acțiuni să aibă consistență, reiterăm necesitatea implementării „Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea traficului ilicit cu țigarete 2017-2020”, inițiată deja de către Direcția Generală a Vămilor, precum și asumarea acesteia de către toți factorii implicați”, a precizat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.

„Zecile de acțiuni ale autorităților de aplicare a legii continuă să dea rezultate vizibile. Chiar dacă vorbim despre o scădere ușoară, este îmbucurător că trendul de reducere a comerțului ilegal se păstrează. Este nevoie însă în continuare de o comunicare bună între mediul de afaceri și autoritățile statului, în vederea unei informări cât mai exacte asupra caracteristicilor unei piețe care plătește anual peste trei miliarde de euro la buget, pentru a preveni situații ca cea generată de întârzierea transpunerii Directivei tutunului. Circa 70.000 de comercianți au achiziționat produse pe care nu le-au mai putut vinde din data de 20 mai, fiind pasibili de amenzi de până la 100.000 lei. Pentru produsele în curs de retragere, care urmează să fie distruse, producătorii vor solicita returnarea accizelor plătite la buget. Nu se pot recupera însă costurile de producție, taxa de viciu, contribuția pentru sport, prețul timbrelor, costurile de retragere, depozitare, transport și distrugere etc. Ceea ce înseamnă pierderi și pentru producători, și pentru stat. Pe de alta parte, este îmbucurătoare receptivitatea Ministerului Finanțelor la semnalele industriei, concretizată în modificarea poziției Executivului față de OUG 54/2010, a cărei abrogare ar fi dus la reinstituirea regimului nereglementat al magazinelor Duty Free și la creșterea contrabandei”, a declarat Adrian Pirau, Director Comercial, Imperial Tobacco Romania.

Conform unui comunicat de presă, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), prin Direcţia Generală a Vămilor, a declanşat „Operaţiunea Scut III” pentru combaterea traficului ilicit la frontierele U.E. „În perioada 20 mai 2017 – 20 iunie 2017 au fost intensificate controalele la frontieră, controalele în trafic, pieţe, târguri şi oboare, în vederea eliminării ţigaretelor provenite din trafic ilicit. În urma acestor controale, echipele mobile şi echipele canine din cadrul Direcţiei Generale a Vămilor împreuna cu inspectorii vamali din cadrul direcţiilor regionale vamale Braşov, Craiova, Cluj, Galaţi, Iaşi, Timişoara, au întocmit 148 procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor aplicând amenzi în valoare totală de 806.300 lei și trei sesizări penale. Au confiscat 1.545.451 bucăți țigarete, 512 litri alcool, nouă autoturisme și alte bunuri în valoare de 239.108 lei”.

Producătorii de țigarete consideră că, pentru reducerea contrabandei în continuare, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autoritățile de aplicare a legii, le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, este necesară clarificarea situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.

Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa trei miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, ceea ce înseamnă echivalentul bugetului destinat Apărării.

Strategia de privatizare a Hidroelectrica ar putea fi schimbata, astfel incat toti banii din listare sa ajunga la bugetul de stat, nu la companie pentru investitii, dupa cum a declarat luni Andreea Lambru, presedintele Consiliului de Supraveghere al producatorului de energie.

„Actualul Consiliu de Supraveghere va sustine procedura de listare la bursa, dar exista un comitet format din mai multe institutii care se ocupa de listarea la bursa si de un consortiu cu care Hidroelectrica are contract”, a declarat Andreea Lambru, noul presedinte al Consiliului de Supraveghere, potrivit Agerpes.

De altfel, chiar Remus Borza, fostul administrator judiciar al companiei si actual deputat ALDE, sustine ideea schimbarii strategiei de privatizare. Acesta sustine ca Hidroelectrica nu are nevoie de banii din privatizare. Hidroelectrica ar putea obtine un miliard de euro din listarea la bursa, daca procesul ar fi derulat in acest an, insa acesti bani ar trebui sa mearga la bugetul de stat, intrucat producatorul de energie nu are nevoie de aceste fonduri, a declarat, luni, Remus Borza, intr-o conferinta de presa, potrivit Agerpres.

„Este vorba de o hotărâre de Guvern pe care Ministerul Energiei și consorțiul o elaborează. În momentul acela putem discuta de reluarea procedurii de listare în noile condiții”, a ținut să explice Lambru.

În opinia sa, este preferabilă metoda de listare prin care banii merg la bugetul de stat, adică listarea directă a unui pachet de 15% din acțiunile deținute de Ministerul Energiei. Potrivit actualei metode de listare a Hidroelectrica, aprobată de Guvern în 2013, adică prin majorare de capital, fondurile ar fi urmat să rămână în bugetul companiei.

Deputatul ALDE, Remus Borza, fostul administratorul judiciar al companiei, a declarat că Hidroelectrica ar putea obține un miliard de euro din listarea la bursă, dacă procesul ar fi derulat în acest an, însă acești bani ar trebui să meargă la bugetul de stat, întrucât producătorul de energie nu are nevoie de aceste fonduri.

„Hidroelectrica are rezerve de 2,2 miliarde de lei, adică 500 de milioane de euro cash în depozite bancare. Dacă este să facem listarea, care este un moment de răscruce pentru Hidroelectrica, nu există o favorabilitate mai mare pentru Hidroelectrica și n-a existat niciodată cum există astăzi. Hidroelectrica poate fi listată la un multiplu EBITDA de 15-20 de ori, ori asta înseamnă o valoare a companiei între 7,5 și 10 miliarde de euro. Înseamnă că, la o listare de 15%, anul acesta în conturile Hidroelectrica sau în trezoreria Ministerului de Finanțe poate să mai intre un miliard de euro”, a spus Borza. Potrivit acestuia, Hidroelectrica nu are nevoie de banii care vor fi obținuți din privatizare.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat pentru bugetul de stat în primul trimestru al acestui an 50,4 miliarde de lei, cu 1,3% mai mult, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului trecut, conform unui comunicat ANAF.
ANAF a realizat un total al veniturilor bugetare în primul trimestru din 2017 în valoare de 50,42 miliarde lei, cu 1,3% mai mult, respectiv 631,3 milioane lei, față de perioada similară din anul precedent, când veniturile însumau 49,79 miliarde de lei.
Totodată, agenția a menționat că totalul veniturilor bugetare colectate în luna martie 2017 s-au ridicat la 18,42 miliarde lei, cu 5,2%, respectiv 904,7 milioane lei, mai mult față de martie 2016, când acestea au reprezentat 17,52 miliarde lei.
Pentru anul 2017, ANAF estimează că va înregistra venituri totale de 117,1 miliarde lei, în creştere cu 15% faţă de nivelul înregistrat în 2016.
Totodată, bugetul general consolidat, care include toate bugetele, inclusiv cel de pensii şi cel de şomaj, are prevăzute venituri totale de 254,7 miliarde lei, mai mari cu 14% faţă de nivelul de anul trecut.

Creștere economică peste așteptări și taxe nemodificate. Asta promite ministrul Finanțelor, Anca Dragu. Potrivit ei, autorităţile se aşteaptă la o creştere economică foarte bună anul acesta, mult peste cea estimată, în condiţiile în care, în trimestrul al doilea, România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, datorată atât majorărilor salariale şi reducerii TVA, dar şi creşterii investiţiilor. Totodată, Anca Dragu anunță că Ministerul Finanţelor va prelungi perioada de acordare a scutirii de impozit pe profitul reinvestit, facilitate care expiră la sfârşitul acestui an.

“Ne aşteptăm să avem o creştere economică foarte bună, mult peste cea estimată la începutul anului, de 4,1% .(…) Este o creştere foarte bună pe al doilea trimestru, cea mai mare din Uniunea europeană, de 6%. Un efect important îl are consumul, ca urmare a creşterilor salariale şi reducerii TVA, dar avem şi creşteri de investiţii, iar investitorii vin şi ca urmare a unei percepţii bune faţă de România. Este o creştere a încrederii investitorilor, asta e clar. În februarie, Comisia Europeană a decis că România nu mai are dezechilibre macroeconomice. Aceasta a fost o informaţie percepută ca atare de pieţe şi a stimulat încrederea investitorilor în ţară”, a declarat marţi seară, la Realitatea TV, ministrul Finanţelor Publice. Anca Dragu a subliniat, totodată, că şi măsurile din Codul Fiscal au o contribuţie la creşterea economică.

Anca Dragu a fost întrebată dacă sunt posibile noi măriri de salarii anul viitor, însă ministrul Finanţelor a afirmat că pentru acest lucru trebuie reduse investiţiile, ori este prea devreme să se pronunţe acum pentru bugetul din 2017. “Este posibil să avem măriri de salarii, dar trebuie să reducem investiţiile în această situaţie. Este puţin prea devreme să ne exprimăm acum pentru bugetul din 2017, pentru că nu avem cifrele economice, cadrul macroeconomic. Impactul acestor măsuri anunţate este unul destul de mare. Eu am făcut un calcul. De exemplu, dublarea salariilor medicilor ar duce la aproape 2 miliarde de lei impact net. Pentru mărirea salariilor funcţionarilor publici, inclusiv contractuali, aproximativ 167.000 de persoane, este aproape un miliard de lei. Trebuie să vedem cum arată creşterea economică, cum arată încasările şi ce proiecte de investiţii îşi asumă Guvernul”, a explicat ministrul Finanţelor.

Anca Dragu a atras atenţia că este importantă crearea condiţiilor pentru accelerarea investiţiilor, fiindcă acestea aduc locuri de muncă şi a menţionat că, în primul semestru, s-a înregistrat o creştere cu 4% a numărului de locuri de muncă, respectiv cu 155.000 persoane. Referitor la bugetul pe 2017, ministrul spune că, potrivit legislaţiei în vigoare pentru anii electorali, acesta va fi întocmit de viitorul Guvern. În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai de Comisia Europeană, Executivul comunitar estimează că economia românească va înregistra o creştere de 4,2% în 2016, susţinută de o cerere internă robustă, urmând ca în 2017 ritmul de creştere să încetinească la 3,7%, scrie Agerpres.

Ministerul Finanţelor Publice va prelungi perioada de acordare a scutirii de impozit pe profitul reinvestit, facilitate care expiră la sfârşitul acestui an, a anunţat marţi seară, la Realitatea TV, ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu. “Vom prelungi facilităţile fiscale pentru profitul reinvestit. Această facilitate expiră la finalul acestui an şi o vom prelungi pentru cei care reinvestesc profitul.” Scutirea de impozit pe profitul reinvestit a intrat în vigoare la 1 iulie 2014 şi era prevăzută pentru un an şi jumătate. În această perioadă, agenţii economici sunt scutiţi integral de la plata impozitului pentru profitul reinvestit în echipamente tehnologice, respectiv maşini, utilaje şi instalaţii de lucru.

Ministrul Finanţelor a precizat, de asemenea, că se pregătesc ‘simplificări pentru mediul de afaceri’, în privinţa fiscalităţii, dar şi un pachet de reducere a evaziunii fiscale.
“Pregătim simplificări pentru mediul de afaceri şi pregătim un pachet de reducere a evaziunii fiscale, ceea ce este o veste bună pentru mediul de afaceri, pentru că oferim acele condiţii egale de piaţă pentru toţi participanţii. Pentru mediul de afaceri e foarte importantă predictibilitatea fiscală. Deci taxe majore nu vor fi modificate. De fapt, taxele, în general nu vor fi modificate (…) Dar pregătim ceva îmbunătăţiri, ceva simplificări”, a spus Anca Dragu, citată de Agerpres.