Deficitul comercial al României a avansat cu 34,8% în primele patru luni, față de aceeași perioadă a anului trecut, la 5,04 miliarde de euro, arată datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS).

În primele patru luni din 2018, deficitul comercial a fost de 3,74 miliarde euro, potrivit datelor INS. În primele trei luni din 2019, deficitul comercial era de 3,65 miliarde euro, cu 33,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor Profit.ro.
De asemenea, în primele patru luni din 2019, deficitul balanței comerciale a fost de 5,04 miliarde euro, mai mare cu 1,3 miliarde euro decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.

Totodată, în primele patru luni, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor au fost deținute de mașini și echipamente de transport (48% la export și 36,9% la import) și alte produse manufacturate (32% la export și respectiv 30,3% la import). Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în primele patru luni a fost de 17,91 miliarde euro la expedieri și de 21,131 miliarde euro la introduceri, reprezentând 77,6% din total exporturi și 75,2% din total importuri. În 2018, deficitul comercial al României a avansat cu 16,8%, față de anul anterior, până la 15,1 miliarde euro.

Guvernul a aprobat vineri proiectul de buget pe 2019. Acesta a fost fundamentat pe creștere economică de 5,5% și un deficit bugetar de 2,55% din PIB, conform datelor Curs de guvernare.
De asemenea, veniturile bugetare ar urma să se ridice la 342,7 miliarde de lei (341,4 miliarde de lei în varianta publicată la sfârșitul lunii ianuarie), echivalentul a 33,5% din PIB și cheltuieli totale de 368,8 miliarde de lei (față de 367,5 miliarde de lei în varianta publicată anterior), echivalentul a 37,1% din PIB.
Principalele cheltuieli: asistență socială – 107,6 miliarde de lei, cheltuieli de personal – 102,5 miliarde de lei, investiții – 49,6 miliarde de lei și bunuri și servicii – 46,5 miliarde de lei.
Totodată, Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a precizat, după ședința de Guvern, că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) are în buget un target de venituri fiscale colectate de 28%, însă plafonul cerut de Finanțe este de 30%.
”Nivelul pe care ANAF trebuie să îl aducă în acest an este de 30%. Este obligația ANAF pentru acest an, pentru că trebuie să luăm acele măsuri de care tot vorbim an de an, o colectare mai bună a TVA, scăderea evaziunii fiscale, la vamă lucrurile nu stau cum ne-am dori”, a declarat Teodorovici.

Execuția bugetului general consolidat pe primele opt luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un deficit de 6,5 miliarde lei, respectiv 0,78% din PIB, față de deficitul de 3,1 miliarde lei, respectiv 0,41% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2016, informează Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 160,4 miliarde lei, reprezentând 19,2% din PIB, au fost cu 8,9% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent.

S-au înregistrat creșteri față de anul trecut la încasările din contribuțiile sociale (+16,6%), din impozitul pe salarii și venit (+10,4%), din venituri nefiscale (+14,0%) și din venituri din capital (+13,4%), conform MFP.

Eliminarea taxei pe clădiri speciale de la 1 ianuarie 2017 a reprezentat principala cauză pentru scăderea încasărilor din impozite și taxe de proprietate cu 6,4% față de aceeași perioadă din 2016.

Totodată, încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au crescut cu 66,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, creșterea fiind determinată, în principal, de evoluția încasărilor aferente contribuției datorate pentru medicamente, precum și pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce privește veniturile din TVA, acestea au înregistrat o scădere cu 1,7% față de primele opt luni ale anului 2016, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2016, a cotei standard de TVA de la 24% la 20%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2016. Totodată, din februarie 2017, se reflectă în încasări și efectele reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19%.

Scăderi s-au înregistrat și în cazul încasărilor din accize, care au fost cu 5,2% mai mici față de aceeași perioadă din 2016. Scăderea a fost determinată de reducerea nivelului acestora pentru unele produse
energetice începând cu 1 ianuarie 2017.

MFP precizează că „sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt în sumă de 7 miliarde lei”.

În ceea ce privește cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 166,9 miliarde lei, acestea au crescut în termeni nominali cu 11,0% comparativ cu cele înregistrate în primele opt luni ale anului trecut.

Cheltuielile de personal au urcat cu 21,4% față de perioada similară a anului trecut, fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a lui 2016, respectiv aplicarea, începând cu luna august 2016, a prevederilor OUG nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016 și completarea unor acte, precum și de creșterile salariale acordate în 2017, respectiv creșterea cu 15% a salariilor din sănătate și din educație de la 1 ianuarie 2017, a personalului plătit din fonduri publice din instituțiile și autoritățile publice ale administrației publice locale, care beneficiază de majorarea cu 20% începând cu 1 februarie 2017, majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 1.250 lei la 1.450 lei din 1 februarie 2017, majorarea cu 50% a salariului brut și a sporurilor pentru personalul din instituțiile publice de spectacole sau concerte începând cu 1 februarie 2017, precum și aplicarea, începând cu 1 iulie 2017, a prevederilor din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 4,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, creștere mai mare înregistrându-se la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, de 6,5%.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut raportat la anul precedent cu 11,3%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, și cu 9% de la 1 iulie 2017 a punctului de pensie, ajungând la 1.000 lei, precum și alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016, care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale cum sunt: creșterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocației de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social (VMG); creșterea indemnizației acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, și majorarea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap; majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție; pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcționari publici parlamentari, auditori ai Curții de Conturi.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 10,5 miliarde lei, respectiv 1,3% din PIB.

Dezvoltarea economică a României prognozată de Erste Group a fost majorată la 5,1 pentru acest an, apropriindu-se de estimarea oficială, iar pentru anul viitor va fi de 3,9%, în scădere față de prognoza anterioară care indica 4,3%.

Majorarea efectuată de Erste în prognoză se datorează datelor peste așteptări furnizate de Institutul de Statistică pentru primul trimestru: 5,7%.

Principalul motor de creștere rămâne consumul, însă vor exista și impulsuri din alte sectoare, precum industria, arată analiștii Erste.

„Politica fiscală relaxată a guvernului, alături de cererea din zona euro alimentează creșterea ciclică a economiei românești. Indicatorii sentimentului economic sunt la valori record, în timp ce dovezile anecdotice din mediul de afaceri local arată că multe sectoare beneficiază de cea mai bună situație de după 2007-2008.  Totuși, riscurile nu ar trebui trecute cu vederea și vedem o scădere a ritmului de creștere anul viitor ca urmare să scăderii tracțiunii politicii fiscale”, se arată în raportul Erste.

Politica fiscală relaxată va contribui la creșterea produsului intern brut prin cifra de afaceri din sectorul vânzărilor cu amănuntul precum și serviciile prestate populație.

Leul se va deprecia ușor în trimestrele următoare, ca urmare a riscurilor legate de deficitul bugetar și creșterea deficitului de cont curent, potrivit analiștilor, care văd euro la 4,62 lei la finele lui 2017.

“Prognoza noastră presupune că BNR va fi cumva mai puțin doritoare să lupte împotriva unei deprecieri de 2-3%, contrar mantrei curente a leului stabil, de aceea vedem riscuri în partea de jos a prognozei”, scriu analiștii Erste. Guvernul și-a bazat bugetul pe o creștere economică de 5,2% și un deficit bugetar de 3%, la limita de deficit excesiv.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat venituri în valoare de 16,137 miliarde de lei în luna mai din acest an, cu 2,2% mai mult față de aceeași lună din 2016, se arată într-un comunicat recent al instituției.

Anul trecut în perioada menționată, veniturile colectate se situau la 15,786 de miliarde de lei. Rezultatul din luna mai 2017 se datorează majorării rambursărilor de TVA către companii.

„Programul comunicat de Ministerul de Finanțe pentru luna mai a fost realizat în proporție de 99,4% (mai puțin cu 97 de milioane de lei), în condițiile în care volumul restituirilor de TVA în mai 2017 a fost în cuantum de 1,378 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 535,69 milioane de lei, respectiv cu 63,55% a TVA restituită față de aceeași perioadă a anului trecut”, se arată în comunicat.

Datele prezentate de ANAF arată că, în primele cinci luni ale anului curent, instituţia a colectat 84,61 miliarde lei, în creştere cu 2,18 miliarde lei, sau 2,6%, faţă de încasările din perioada similară a anului 2016.

Cu toate acestea, datele raportate de către ANAF sunt sub ratele de creștere ale bugetelor publice prognozate de Guvern.

Bugetul de stat pentru acest an prevede venituri totale de 117,1 miliarde lei, cu un avans de 15% faţă de nivelul înregistrat în 2016, iar bugetul general consolidat – care include toate bugetele, inclusiv cel de pensii şi cel de şomaj – are prevăzute venituri totale de 254,7 miliarde lei, mai mari cu 14% faţă de nivelul de anul trecut.

Fondurile europene trebuie să respecte strategia de dezvoltare și să fie în concordanță cu prioritățile de investiții ale României, a declarat comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu.

În cadrul întâlnirii de la Bruxelles dintre Corina Crețu, comisar european pentru politică regională, și Viorel Șteafan, ministrul Finanțelor Publice, s-a analizat stadiul implementării politicii de coeziune pentru România și rolul capital al acesteia pentru dezvoltarea țării.

„Mai mult de jumătate din totalul bugetului de investiții publice este reprezentat de fonduri europene și, în aceste condiții, este esențial ca aceste fonduri să fie investite într-o manieră strategică și în concordanță cu prioritățile de investiții ale României. Domnul ministru de Finanțe, Viorel Ștefan, m-a asigurat de existența resurselor necesare cofinanțării naționale pentru a facilita implementarea proiectelor”, a spus comisarul European, se arată în comunicatul de presă transmis de Reprezentanța Comisiei Europene la București.

Pentru ca finanțarea din fonduri europene să fie eficientă este necesar să fie întărită capacitatea administrativă a beneficiarilor și susținerea lor pentru dezvoltarea de proiecte mature.

„România are nevoie de proiecte de bună calitate și pentru aceasta sunt necesare proceduri simplificate și o capacitate administrativă consolidată. Serviciile din subordinea mea sunt întotdeauna pregătite să ofere asistență administrației naționale”, a mai afirmat Corina Crețu.

În perioada 2014 — 2020, România beneficiază de o alocare de peste 30 miliarde de euro din Fondurile structurale și de investiții europene. Investițiile au în vedere, printre altele, atingerea țintei de 2% din PIB alocați cercetării, creșterea procentului de energie din surse regenerabile până la 24% din total, reducerea numărului persoanelor în pericol de sărăcie sau excluziune cu 580.000, față de anul 2008, și îmbunătățirea eficienței administrative prin reforme.

Întârzierea transpunerii Directivei tutunului generează pierderi pentru comercianți, producători și buget, se arată într-un comunicat de presă al companiei JTI remis, vineri, Club Economic.

Începând cu 20 mai 2017, produsele din tutun de pe piețele din Uniunea Europeană trebuie să fie conforme cu noua Directivă a tutunului, transpusă în România prin legea 201/ 2016.

„Directiva tutunului este un act legislativ complicat, împovărător și ultra-restrictiv. Este un atac împotriva unui domeniu legal de afaceri și împotriva libertății de alegere a consumatorilor. Directiva nu își va îndeplini obiectivele de sănătate publică, dar va avea consecințe uriașe pentru un întreg lanț economic, de la producători și comercianți, până la bugetele de stat”, a declarat Ben Townsend, JTI EU Affairs Vice-President.

Directiva tutunului prevedea pentru transpunerea în legislațiile naționale data de 20 mai 2016, dată care în România a fost cu mult depășită, noua lege intrând în vigoare abia în decembrie 2016. Prin urmare, perioada de epuizare a stocurilor de pachete produse după vechea legislație s-a scurtat la doar șase luni.

„Vorbim despre milioane de pachete care devin neconforme prin efectul unei legi întârziate și nu pentru că produsele ar fi improprii pentru consum. Am fabricat și am pus pe piață produse pentru care am plătit accize și taxe la momentul eliberării lor din antrepozitul fiscal. Ministerul Finanțelor a încasat accizele și TVA-ul corespunzătoare, Ministerul Sănătății a încasat taxa pe viciu, Ministerul Tineretului și Sporturilor contribuția pentru sport, Imprimeria Națională banii pe timbre. Circa 70.000 de comercianți au achiziționat produse pe care nu le vor mai putea vinde, fiind pasibili de amenzi de până la 100.000 lei. Teoretic, dacă produsele sunt retrase și distruse, accizele plătite ar trebui recuperate de la buget. Însă doar accizele și doar dacă și când se aprobă returnarea lor. Nu se pot recupera însă costurile de producție, taxa de viciu, contribuția pentru sport, prețul timbrelor, TVA, costurile implicate de rotația și managementul stocurilor, de retragere, depozitare, transport și distrugere, salariile oamenilor implicați în acest proiect mamut inutil. Așadar, pierd și plătesc producătorii, comercianții, statul, nu experții și activiștii care au întârziat transpunerea”, a declarat Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

Legea 201/2016 nu instituie o procedură sau obligație de retragere a produselor neconforme pentru producători. Odată retrase, pachetele vor trebui distruse pe cheltuiala producătorilor (potrivit procedurii pentru produse neconforme și produse de contrabandă prevăzută în Codul Fiscal), dar nu înainte de a fi inspectate de autoritățile fiscale și de constituirea comisiei de distrugere, în prezența autorităților de aplicare a legii.

În studiul preliminar realizat de Comisia Europeană se arată că noile reglementări vor avea drept consecință scăderea cu 2% a consumului de produse din tutun în cinci ani. Procentul se înscrie în tendința de scădere a consumului de țigarete la nivel global, indiferent de reglementările extreme de pe piața tutunului. Printre cele mai importante prevederi ale legii 201/2016, care transpune Directiva europeană, se numără avertismente de sănătate mărite la 65% din suprafața pachetului, situate în partea de sus, pe față și pe spate. Țigaretele cu arome caracteristice sunt interzise, iar cele cu mentol sunt permise până în 2020. De asemenea, până în 2019 va trebui implementat un sistem informatic sofisticat de urmărire a țigaretelor, care va fi însă aplicabil doar produselor de pe teritoriul UE. Dat fiind că cea mai mare parte a produselor de pe piața neagră provin din afara Uniunii (Ucraina, Moldova, Serbia, China, Macedonia etc), eficiența sistemului e mai mult decât îndoielnică.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat 68,45 miliarde de lei la buget, în primele patru luni din 2017, cu 2,71% mai mult față de perioada similară din 2016, potrivit unui comunicat al ANAF.

„În primele 4 luni ale anului curent, ANAF a colectat 68,45 miliarde lei, ceea ce înseamnă un plus de 1,81 miliarde lei față de încasările din perioada similară a anului 2016 (66,64 miliarde lei), respectiv o creștere de 2,7% a volumului veniturilor bugetare colectate”, conform documentului.

De asemenea, în luna martie, ANAF a colectat venituri de 18,4 miliarde de lei, cu 5,2% mai mult faţã de aceeași lună din 2016, iar situaţia s-a îmbunătățit în aprilie, când s-a înscris cea mai mare rată lunară de majorare a veniturilor colectate de ANAF din acest an.

În același timp, situaţia este departe de programul în baza căruia s-a construit bugetul public de către Guvern.

Datele au provocat îngrijorări la nivelul guvernului, iar premierul a cerut, în cadrul unor întâlniri cu ministrul Finanţelor şi cu şeful ANAF, măsuri pentru creşterea încasărilor.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat favorabil proiectul de buget pentru anul 2017. Anunţul a fost făcut de preşedintele Klaus Iohannis astăzi, după ce a prezidat şedinţa CSAT de la Palatul Cotroceni.

Este prima şedinţă a CSAT la care participă premierul Sorin Grindeanu, precum şi noii membri ai Guvernului Gabriel Leş (MApN), Carmen Dan (MAI), Teodor Meleşcanu (MAE), Florin Iordache (Justiţie), Alexandru Petrescu (Ministerul Economiei) şi Viorel Ştefan (Ministerul Finanţelor), notează Capital.

După şedinţa CSAT, Guvernul este aşteptat să se reunească într-o şedinţă de Guvern pentru aprobarea proiectului de buget, care va fi apoi transmis Parlamentului, pentru a începe audierile în comisiile de specialitate.

Administraţia Prezidenţială a răspuns printr-un comunicat că în 2015 bugetul pe anul următor a fost depus la secretariatul CSAT pe 7 decembrie, în termen de trei zile având loc şi reuniunea Consiliului. În schimb, în cazul bugetului pentru 2017, Guvernul a acţionat fără să se coordoneze cu CSAT şi a stabilit „unilateral” agenda bugetului.

„Administraţia Prezidenţială precizează că, în anul 2015, Guvernul a transmis Secretariatului CSAT proiectele de buget pentru instituţiile din domeniul securităţii naţionale pe data 7 decembrie. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a reunit pe data de 10 decembrie 2015 pentru avizare”, se arată în comunicat.

Premierul Sorin Grindeanu a explicat, duminică, la Antena 3, că bugetul nu a putut fi transmis din timp Administraţiei Prezidenţiale pentru că s-a lucrat mult la el şi a fost definitivat abia înaintea şedinţei de Guvern de vineri. Prim-ministrul a precizat şi că nu vor fi operate modificări în bugetele instituţiilor de siguranţă naţională, în pofida criticilor preşedintelui.

„Vom merge marţi la CSAT. Cu toată fermitatea, ne susţinem punctele de vedere şi nu există schimbări. Asta este viziunea noastră pentru 2017”, a spus premierul.

Deficitul bugetului general consolidat al statului a urcat la finalul anului trecut la 18,3 miliarde lei, de la 5,5 miliarde lei după primele 11 luni, reprezentând 2,41% din produsul intern brut (PIB), arată datele publicate joi noapte de Ministerul Finanţelor şi publicate de agenţia de presă News.ro.

Bugetul general consolidat cuprinde atât bugetul de stat, din care se fac cheltuielile curente ale statului, cât şi bugetele sociale, categorie în care intră bugetul pensiilor publice şi cel de şomaj.

Pentru întregul an, deficitul bugetar era programat de fostul guvern la circa 21 miliarde lei, echivalent cu 2,8% din produsul intern brut (PIB) calculat pe metodologia cash. După primele 11 luni din 2016, bugetul înregistra un deficit mult mai mic, de 5,5 miliarde lei, sau 0,73% din PIB, ceea ce înseamnă că bugetul a fost deficitar în luna decembrie cu 12,8 miliarde lei (2,8 miliarde euro, 1,68% din PIB).

„Execuţia bugetului general consolidat pe baza datelor operative de execuţie pe anul 2016 s-a încheiat cu un deficit de 18,3 miliarde de lei, respectiv 2,41% din PIB, sub ţinta anuală stabilită de 2,75% din PIB”, a anunţat MFP.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 223,7 miliarde de lei (29,5% din PIB) în 2016 şi au fost cu 4,3% mai mici faţă de nivelul din 2015, când statul a încasat 233,5 miliarde lei (33,1% din PIB).

Scăderea încasărilor bugetare s-a accelerat în decembrie faţă de primele 11 luni, când declinul veniturilor era de 1,9%. Cel mai mare declin s-a înregistrat, anul trecut, la încasările din TVA, care au scăzut cu 9,6% faţă de 2015, în ciuda creşterii vânzărilor din comerţ într-un ritm de două cifre.

Ministerul motivează evoluţia prin reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie, şi de la 24% la 9% pentru alimente, de la 1 iunie 2015. Totuşi, alte taxe au adus mai mulţi bani la buget. „S-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent la încasările din: impozitul pe profit (+11,7%), contribuţii de asigurări sociale (+6,3%), impozit pe salarii şi venit (+4,2%), precum şi accize (+3,6%). De asemenea, în cazul contribuţiilor de asigurări sociale se constată o depăşire a prevederilor anuale cu 0,8%”, arată datele MFP.

La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la veniturile nefiscale cu 13,9%, la impozite şi taxe pe proprietate cu 6,1% şi la taxa pe utilizarea bunurilor cu 1,1%.

Cheltuielile bugetului general consolidat, de 242,02 miliarde lei, sau 31,9% din PIB, au scăzut anul trecut cu 0,9% faţă de 2015, când statul a cheltuit în total 243,9 miliarde lei (34,6% din PIB). Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut în 2016 cu 9,5% faţă de 2015, în principal ca urmare a majorărilor salariale acordate în a doua parte a anului 2015 şi a creşterii salariului minim pe economie la 1.250 de lei, de la 1 mai.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 1,2% faţă de anul anterior, în special ca urmare a cheltuielilor cu bunuri şi servicii la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, care au urcat cu 9,8%. Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut în 2016 faţă de anul precedent cu 7,7%, fiind influenţate în principal de majorarea cu 5% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2016 şi de dublarea alocaţiei de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de doar 29,5 miliarde de lei, respectiv 3,9% din PIB, cu mult sub nivelul programat – gradul de realizare a fost de 76,5%.

Cifrele publicate de Ministerul Finanţelor arată că în 2016 s-au cheltuit efectiv pentru investiţii printre cele mai mici bugete din ultimii ani. Pentru întregul an 2016, bugetul prevede 37,7 miliarde lei pentru investiţii, din care 17 miliarde lei din fonduri europene, 19,2 miliarde lei de la buget,  iar restul din alte surse.

Mediul privat din România pare să se afunde în nisipuri mișcătoare. Zdruncinate de șocul recesiunii, dar mai ales pe fondul cadrului fiscal incert și al jocului de-a spânzurătoarea pe care îl practică statul cu antreprenorii, tot mai multe firme aleg calea reorganizării judiciare. Din păcate, însă, doar 3% dintre acestea o fac cu succes, un procent de aproape zece ori mai mic decât media țărilor dezvoltate din Uniunea Europeană. În timp ce pentru celelalte, insolvența nu reprezintă decât ultimul pas spre faliment. În aceste condiții, e limpede că statul mai mult pierde, refuzând să creeze noi facilități fiscale pentru mediul de afaceri.

Potrivit unui studiu realizat de COFACE, în intervalul 2011 – 2015 au intrat în incapacitatea de a-și mai achita datoriile aproximativ 105.500 de companii. La un calcul anual, înseamnă insolvență pentru 20.000 de firme. Volumul este îngrijorăror, deoarece se ridică la aproximativ 16% din totalul companiilor înregistrate în țara noastră și respectiv un sfert din totalul firmelor active, adică cele care desfășoară activitate în baza cărora înregistrează venituri. La fel de îngrijorător pentru statul român este și faptul că aceste companii nu sunt numai dintre cele mici. Aproape 3000 aveau o cifră de afaceri e peste un milion de euro, în condițiile în care media companiilor active la nivel național pe acest segment de venituri a fost de 23.455, notează Economica.net. Astfel, mediul de afaceri din România a pierdut în ultimii cinci ani aproximativ 13% dintre companiile cu venituri mari.

Chiar dacă România a avut anul trecut cea mai mare scădere a numărului de insolvenţe din Europa Centrală şi de Est (aproximativ 50%), beneficiind de un mediu economic avantajos în 2015, și pe fondul măsurilor fiscale favorabile precum scăderea TVA la produsele alimentare ,se pare că nu a fost sufficient pentru ca fenomenul să stagneze. De altfel, fenomenul începuse să se reducă semnificativ încă din 2014, pe fondul intrării în vigoare a noului cod privind deschiderea procedurii de insolvență: 28% în 2014 și 50% în 2015.

Așadar, media incidenței insolvențelor la 1.000 de companii active în cazul României în perioada 2011-2015 a fost de 40 companii insolvente, de aproape 4 ori peste nivelul Europei Centrale și de Est, în condițiile în care țara noastră a fost tot timpul în primele trei țări din regiune din acest punct de vedere. Mai mult, ponderea companiilor insolvente pentru care s-a deschis procedura de insolvență la cererea debitorului a crescut de la aproximativ 30% în 2008 (înaintea crizei financiare), până la aproape 55% anul trecut. Doar 2%-3% dintre companiile insolvente din România se reorganizează cu succes, de aproape zece ori mai puțin decât media țărilor dezvoltate din UE. Cu toate acestea, pierderile financiare cauzate de firmele care au intrat în insolvență în primul semestru al anului curent s-au redus cu mai bine de jumătate (56%), în timp ce pierderile sociale (numărul locurilor de muncă) s-au diminuat cu 12%. De asemenea, numărul SRL-urilor nou înregistrate în perioada analizată a crescut cu 26% (cel mai ridicat nivel după 2010).

Insolvențele afectează mai ales vistieria statului. Firmele românesti care au intrat în incapacitate de plată în intervalul 2011-2015 au generat o cifră de afaceri totală de 92,5 de miliarde de lei respectiv 9% din cifra de afaceri medie înregistrată de toate companiile din țară în intervalul respectiv. Productivitatea foarte scăzută a companiilor respective, pe fondul unor investiții ineficiente sau cu o finanțare nesustenabilă a formării brute de capital, a contribuit negativ la valoarea adăugată de la nivel national, deci la nivelul PIB. Companiile care au intrat în incapacitate de plată în intervalul analizat aveau aproape 452.000 de salariați, adică 11% din totalul locurilor companiilor active. Și creditorii au avut de pierdut de pe urma acestor firme. Potrivit declarațiilor financiare ale companiilor care au intrat în insolvență în intervalul analizat,  datoriile acumulate în bilanț erau de 127,5 de miliarde lei, respectiv 15% din totalul datoriilor aferente tuturor companiilor din România. Dintre toți creditorii firmelor insolvente, furnizorii au înregistrat cele mai mari pierderi, în condițiile în care aceștia concentrau 47% din totalul datoriilor, respectiv 60 miliarde lei, urmați de instituțiile de credit (bănci, IFN, companii de leasing), cu 36 miliarde lei, respectiv 28% din total și de autoritățile statului, cu 26 miliarde lei și o pondere de 20% în totalul datoriilor firmelor insolvente. Doar 6 miliarde lei, respectiv 5% din totalul datoriilor, au fost atrase de firmele insolvente de la entități afiliate.