Prin aeroporturile din Uniunea Europeană au tranzitat anul trecut 927,2 milioane de pasageri, un record absolut. Creșterea a fost de 5,9%, comparativ cu 2015.

România a înregistrat o creștere de 20,5%, ajungând la peste 15 milioane de călători, fiind devansată doar de Bulgaria unde majorarea a fost de 22,5% în 2016, se arată în datele publicate de Eurostat.

În 2016, cel mai mare număr de pasageri aerieni a fost înregistrat în Marea Britanie (249 milioane), urmată de Germania (201 milioane), Spania (194 milioane), Franța (145 milioane) și Italia (135 milioane).

De asemenea, transportul intra-UE a reprezentat aproape jumătate (47%) din totalul transportului aerian de pasageri în UE, în timp ce transportul național a reprezentat mai puțin de o cincime (17,3%) iar transportul extra-UE a reprezentat o treime (35,6%) din totalul transportului aerian de pasageri în UE.

În cazul României, marea majoritate din cei peste 15 milioane de pasageri care au utilizat transportul aerian în 2016, aproximativ 12,3 milioane, au călătorit intra-UE, 1,9 milioane au călătorit în afara UE și doar 895.000 au călătorit în interiorul granițelor UE.

În topul principalelor aeroporturi din UE, primele poziții au fost ocupate în 2016 de aeroportul Heathrow din Londra (75,7 milioane de pasageri, creștere de 1%), aeroportul Charles de Gaulle din Paris (65,8 milioane de pasageri, creștere de 0,3%) și aeroportul Schiphol din Amsterdam (63,6 milioane de pasageri, creștere de 9,3%).

Aeroportul Henri Coandă din București ocupă locul 39 în topul celor mai aglomerate aeroporturi din UE, cu 10,979 milioane de pasageri în 2016, în creștere cu 18,4% comparativ cu 2015. Creșteri procentuale mai mari au fost înregistrate doar de aeroporturile din Larnaca (Cipru), 24,7%, Sofia, 22,4%, și Luton (Londra), 19,4%.

Cu patru ani înainte de aderarea la Uniunea Europeană, Bulgaria a adoptat în 2003, sistemul de plată defalcată a TVA, măsură pe care vrea s-o introducă și guvernul român, tot în scopul combaterii evaziunii fiscale.

După trei ani, concluzia vecinilor de la sud de Dunăre a fost că această inovație fiscală a blocat sume importante de bani, a crescut povara administrativă, la care s-au adăugat costuri mai mari decât se anticipa, fără ca încasările la bugetul de stat provenite din plata TVA să crească semnificativ.

După primul an de la implementarea acestui sistem, nivelul încasărilor la buget a fost mai mare doar cu 0,52%, comparativ cu anul precedent. Nici după trei ani, nu s-a constat o ameliorare pe partea de venituri bugetare, astfel că sistemul a fost eliminat în 2006, cu un an înainte de intrarea Bulgariei în UE.

În Bulgaria, doar plățile ce depășeau 1.000 de leva trebuia trecute obligatoriu prin contul pentru TVA. În plus se acordau beneficii mai consistente pentru firmele ce deschideau un cont pentru încasarea TVA, față de ceea ce prevede legislația românească, arată Cristian Rădulescu, partener la Taxhouse.

În 2006, la trei ani de la utilizarea sistemului de splitare a TVA, Konstantin Pașev, doctor în economie și membru al Comisiei Europene, a arătat că marele eșec a constat în faptul că nu s-a reușit eliminarea fraudei în domeniul TVA. Rețelele organizate pentru eviziunea fiscală, care includeau firme de tip fantomă, au găsit metode alternative de a evita obligația plății TVA, chiar și în cadrul noului sistem de plată prin conturile de TVA.

România vrea să aplice un mecanism identic cu cel care s-a dovedit un fisco în Bulgaria. Ca și în cazul Bulgariei, gradul redus de colecatre a TVA nu este o noutate nici la noi. Atunci de ce ar putea da rezultate în economia românească din moment ce același sistem de plată defalcată a TVA nu a funcționat în Bulgaria, se întreabă consultanții fiscali.

În locul acestei măsuri, care are șanse reduse de reușită, consultanții fiscali de la Taxhouse propun alte inițiative.

„Statul român ar trebui să ia în calcul alte metode eficiente de combatare a fraudei de TVA în România – extinderea taxării inverse la alte domenii de aplicare, urgentarea introducerii caselor de marcat conectate la infrastructură ANAF, introducerea sistemelor de facturare conectate la infrastructură ANAF, o inspecție fiscală eficientă și care să țintească contribuabilii și zonele de fraudă în timp real, mai ales în condițiile în care există de multe vreme deja o formă extinsă a formularului 394 privind tranzacțiile locale prin care se raportează toate operațiunile desfășurate între plătitori de TVA tocmai cu scopul ușurării controlului fiscal și al identificării evazionistilor în domeniul TVA”, se arată în concluzia studiului realizat de economiștii de la Taxhouse.

România se regăsește pe penultimul loc în UE, din punct de vedere al   salariului minim pe economie, dar pe a opta poziţie atunci când vine vorba despre taxarea muncii, înaintea Austriei, Poloniei şi Germaniei.

Chiar dacă nivelul salariului minim în România a înregistrat cea mai mare creştere din UE în perioada 2016-2017 (16%), din punct de vedere al valorii  sale nominale, România se situează pe penultimul loc, înaintea Bulgariei.

Dar atunci când vine vorba despre taxele pe munca depusă, ne aflăm pe a opta poziţie în clasament, înaintea Finlandei, Austriei, Poloniei, Cehiei şi Germaniei, conform studiului realizat de compania de consultanță KPMG.

România se află pe locul opt în rândul statelor din UE cu cel mai ridicat nivel de taxare a salariului minim, după Franţa (unde rata de taxare aplicată la salariul minim este de 87,6%), Italia, Slovacia, Ungaria, Olanda, Suedia şi Estonia, unde nivelul de taxare variază între 50% şi 80% din salariul minim. Deşi are una dintre cele mai mari rate de taxare a salariului minim, România are unul dintre cele mai mici salarii minime din Europa, arată datele KPMG.

Astfel, statul român încasează circa 50% din cheltuiala unui angajator care plăteşte salariatul la nivelul salariului minim, în timp ce în Marea Britanie, de exemplu, rata de taxare pentru cele mai mici salarii din economie este de numai 17,15%.

Cu numai 322 euro/lună (1.450 lei brut/lună), salariul minim din România este mai mare doar prin comparaţie cu cel din Bulgaria (235 de euro/lună). Cele mai mari salarii minime le au angajaţii din Luxemburg, unde salariul minim brut este de circa 2.000 de euro pe lună.

„Companiile recunosc avantajele aduse de existenţa unei forţe de muncă mai flexibile şi mai mobile şi încurajează circulaţia personalului, în special în cadrul Comunităţii Europene. De asemenea, profilul angajatului este în schimbare, şi, în contextul globalizării şi al digitalizării, flexibilitatea, în ceea ce priveşte timpul de lucru, locul desfăşurării activităţii şi natura acestor activităţii, este una dintre caracteristicile din ce în ce mai căutate într-o relaţie de muncă”, afirmă Mădălina Racoviţan, Partener şi Coordonator al Diviziei People Services din cadrul KPMG in Romania.

Analiza prezintă o imagine de ansamblu a cerinţelor privind salariul minim aplicabil în fiecare dintre statele membre UE, informaţii cu privire la principalele prevederi ale Directivei privind detaşările internaţionale şi discută necesitatea introducerii unei noi Directive.

Respectarea reglementărilor cu privire la salariul minim este una dintre regulile impuse de Directiva privind detaşările transnaţionale (Directiva 96/71/CE).

„Determinarea salariului minim aplicabil poate fi mai dificilă decât pare la prima vedere, întrucât nu în toate statele există un salariu minim unic la nivel naţional. În multe state salariul minim depinde de diverşi factori precum industria în care activează angajatorul, funcţia deţinută de angajat sau vârsta acestuia. În plus, pentru anumite sectoare sau industrii, salariul minim poate fi reglementat prin contracte colective de muncă, caz în care salariul minim stabilit la nivel naţional s-ar putea să nu mai aibă relevanţă” adaugă Racovițan.

România are printre cele mai mari preţuri la locuinţe, comparativ cu celelalte state din Uniunea Europeană. Potrivit datelor centralizate de Biroul European de Statistică – Eurostat, ţara noastră ocupă locul 11 în clasament, cu o creştere de 2,9% a cotaţiilor la casele noi şi vechi, în 2015 comparativ cu 2010. Timp de cinci ani, România a înregistrat doar evoluţii negative ale indexului preţului caselor. 

România raportase în urmă cu doi ani o scădere de 7,5% a preţului caselor, apoi în 2011 a înregistrat o coborâre de 12,3%, în 2012 a avut o scădere de 5,1%, în 2013 au raportat -0,3%, iar pentru 2014 datele Eurostat indică o diminuare de 2%, notează agenţia de presă Mediafax.

Tot în 2015, vecinii de la sud de Dunăre au raportat o creştere de 2,8%, faţă de 2010. Cele mai mari creşteri în 2015 faţă de 2010 au fost înregistrate în Ungaria (+11,3%) şi Suedia (+13,1%). La polul opus, cu cele mai mari scăderi, se situează Letonia (-3,4%) şi Croaţia (-2,9%).

La capitolul construcţii noi, România se clasează pe ultimele poziţii, raportând în 2015 o scădere de 1,6%. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Letonia (-7,7%), iar cea mai mare creştere, în Danemarca (11,7%). În 2010, România raporta o scădere de 6,8%.

În ceea ce priveşte clădirile existente, România a raportat o creştere de 3,4%, comparativ cu 2010, spre deosebire de Letonia, care a raportat o scădere de 2,1% şi Suedia, care a înregistrat o creştere de 14,8%. În 2010, România raporta o scădere de 7,7%.

Sectorul turismului din Bulgaria a înregistrat în primele 11 luni ale acestui an o creștere cu 16% a numărului de vizitatori străini, până la 7,85 de milioane, iar veniturile au urcat cu peste 15% la 10 luni, totalizând trei miliarde de dolari, a anunțat ministrul bulgar al Turismului, Nikolina Angelkova, transmit FOCUS News și Xinhua.

„Îmi face plăcere să anunț că 2016 este un an deosebit pentru sectorul turismului din Bulgaria, în primele 11 luni ale acestui an s-a înregistrat o creștere de 16% a numărului de vizitatori străini, la 7,85 de milioane. Veniturile din turism au urcat în perioada ianuarie-octombrie 2016 cu peste 15%, la 5,9 miliarde de leva (trei miliarde de dolari), cel mai ridicat nivel de la publicarea acestor date, în 1990”, a adăugat oficialul bulgar.

De asemenea, Angelkova susține că se așteaptă la o creștere de 30-40% a a numărului de vizitatori străini în vara anului viitor, în special din Germania, Polonia, Cehia, Marea Britanie, România și Rusia. „Facem eforturi pentru a recâștiga încrederea turiștilor ruși și vom continua să fim în topul celor trei destinații preferate în sezonul turistic de vară”, a afirmat Nikolina Angelkova.

Oficialul estimase luna trecută că până la sfârșitul anului numărul de de vizitatori străini va depăși opt milioane, iar 2016 va fi primul an în care vor fi mai mulți turiști care vin în Bulgaria decât populația țării.

Conform datelor Ministerului bulgar de Turism, în ultimii ani, numărul turiștilor români în Bulgaria a ajuns la un milion pe an, în timp ce numărul bulgarilor care au vizitat România este de aproximativ 300.000 pe an.

Potrivit datelor oficiale, la sfârșitul anului trecut Bulgaria avea o populație de 7,15 milioane de persoane.

România și Bulgaria ar putea scăpa de MCV! Parlamentul European a adoptat, marţi, o rezoluţie prin care îndeamnă Comisia Europeană să înlocuiască Mecanismul de Cooperare şi Verificare care vizează cele două state cu un instrument privind evaluarea stadiului democraţiei şi statului de drept în toate statele membre UE.

„În scopul opririi abordării actuale (…) privind situaţii percepute ca fiind încălcări ale principiilor democratice, ale principiilor statului de drept şi ale drepturilor fundamentale în statele membre UE, Comisia Europeană trebuie să creeze un mecanism obligatoriu pentru monitorizarea anuală a datelor din aceste sfere”, arată rezoluţia adoptată marţi de Parlamentul European cu 405 voturi pentru, 171 împotrivă şi 39 de abţineri.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) a fost introdus de Comisia Europeană în momentul aderării României şi Bulgariei la UE, în 2007, pentru a monitoriza progresele celor două state în privinţa statului de drept, combaterii corupţiei şi, în cazul Sofiei, a contracarării criminalităţii organizate, scrie agenția de presă Mediafax.

„Oferim Uniunii Europene instrumente de implementare a deciziilor în toate celelalte zone politice – politici concurenţiale, poliţie, cooperarea justiţiei, politici externe (…)”, a argumentat, conform unui comunicat al PE, eurodeputata olandeză Sophie in’t Veld, unul dintre iniţiatorii proiectului de rezoluţie.

Potrivit rezoluţiei, noul instrument de monitorizare va avea sarcina de a asigura că toate statele membre UE respectă în mod egal şi sistematic valorile înscrise în Tratatele comunitare privind starea democraţiei, statul de drept, şi drepturile fundamentale.

În cadrul noului mecanism, Comisia Europeană, în consultare cu un grup de experţi independenţi vor elabora anual rapoarte de evaluare a tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, formulând recomandări care vor fi dezbătute de instituţiile europene şi de parlamentele naţionale.

Parlamentul European cere Comisiei Europene să prezinte, până în septembrie 2017, o propunere privind modalităţile de elaborare a unui „Pact pentru Democraţie, Stat de Drept şi Drepturi Fundamentale”.

Românii încasează cele mai mici salarii din Uniunea Europeană, însă prețurile produselor și serviciilor sunt în linie cu cele vestice, mai ales când vorbim despre alimente. În țara noastră, salariul mediu net este de aproximativ două ori mai mic decât în Cehia şi Polonia şi de cinci ori mai mic decât în Germania. În schimb, raportul între preţul alimentelor este mult mai mic. 

Potrivit calculelor celor de la Ziarul Financiar, în baza datelor numbeo.com, dacă vorbim despre un coş de consum, același astfel de coș costă 15,43 euro în România, circa 15 euro în Polonia şi 19 euro în Cehia. În Germania, cea mai puternică economie europeană, coşul ajunge la puţin sub 25 de euro, deci cu 63% mai scump decât în România. Astfel, din cauza puterii de cumpărare scăzută, aproape o treime din cheltuielile unei gospodării din România se duce pe alimente şi băuturile nonalcoolice. După această pondere România se situează pe primul loc în Europa, arată datele biroului european de statistică Eurostat. Prin comparaţie, o gospodărie din Marea Britanie alocă mai puţin de 9% din venituri pe alimente, iar una din Norvegia 12%.

Ponderea mare a alimentelor în totalul cheltuielilor unei gospodării din România vine tocmai în contextul în care preţul unor produse precum carne, lactate, fructe sau băuturi răcoritoare este asemănător cu cel din ţările vestice, însă acolo salariile sunt şi de cinci-şase ori mai mari decât cele din România. În situaţia în care o mare parte din venituri merg pe mâncare, alături de utilităţi şi transport, sumele rămase pentru răsfăţ precum vacanţe sau pentru educaţie şi sănătate sunt foarte mici.

Pentru o analiză comparabilă, ZF a luat în calcul şi TVA la produse alimentare, care este de 9% în România încă din iunie 2015 după ce anterior se afla la 24%. În Germania TVA la alimente este chiar mai mică, respectiv de 7%, în timp ce pe alte pieţe diferă în funcţie de categoria de produse analizate. Acum, salariul mediu pe economie în România este de aproximativ 440 de euro, al doilea cel mai mic din Uniunea Europeană, după Bulgaria.

Comerțul ilegal cu țigarete este în ușoară scădere. Potrivit ultimului studiu al companiei de cercetare Novel Research, contrabanda cu țigări a scăzut sub media ultimilor cinci ani.

Contrabanda cu țigări s-a redus în iulie până la 14,9%, comparativ cu 16,9% în mai, arată cele mai recente date ale companiei de cercetare Novel Research. După aproape șase luni, procentul de 14,9% se situează sub media de 16% din 2015, precum și sub cea a ultimilor cinci ani, de aproximativ 15%.

„În iulie 2016, regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete, cu toate că piața neagră a scăzut cu 15,2 p.p. față de luna mai. Regiunile vest, sud-vest și nord-vest dețin, de asemenea, cote importante (23%, 22,9% respectiv 21,1%). Din punct de vedere al provenienței, ponderea „cheap whites”, se află în creștere (plus 2,5 p.p. față de mai) și continuă să dețină cea mai mare cotă (59,9%) din totalul pieței negre. Produsele provenite din Moldova, Ucraina și Serbia se mențin la nivel relativ constant (15,7%; 16,5% respectiv 1,8%)”, a declarat Marian Marcu, Directorul Companiei de Cercetare Novel Research.

„Piața neagră a scăzut cu două procente, ca urmare a actiunilor țintite ale instituțiilor de aplicare a legii și in ciuda faptului că 2016 e un an electoral, iar companiile producătoare de țigarete se afla într-o incertitudine legislativă fără precedent. Nu știm nici acum, după mai mult de doi ani de la publicarea Directivei tutunului în Jurnalul Oficial al UE, cum va arăta legea locală de transpunere și normele ei de aplicare. Pentru a spori confuzia, există două proiecte  aproape identice, unul aflat în dezbaterea Camerei Deputaților și un altul, de OUG, inițiat in paralel de guvern. Niciunul nu prevede o perioada de tranziție pentru modificarea producției și fabricarea potrivit regulilor viitoare, existând astfel un real pericol de disturbare a pieței legale și de stimulare a  contrabandei. Modul în care este înțeleasă reglementarea celor mai taxate produse din România, a fost însă contrabalansat de politica fiscală coerentă din ultimul an. Deși a crescut acciza în ianuarie, pentru a compensa scăderea TVA, nu ne-am mai confruntat cu creșteri de taxe și modificări de structură neașteptate sau cu „inovații” de genul cursului de schimb artificial”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria.

„De obicei, în lunile de vară contrabanda scade, iar în lunile de toamnă și iarnă se înregistrează creșteri. Ca să putem spune că am intrat pe un trend de descreștere ar trebui ca, de două ori la rând, cercetările Novel să consemneze reduceri semnificative ale comerțului ilegal cu țigarete. În plus, suntem și într-un an electoral, iar cadrul legislativ în care ne vom desfășura activitatea nu este deloc clar. În nici unul dintre cele două proiecte de transpunere a Directivei tutunului nu este prevăzută o perioadă de tranziție pentru conformarea producției, ceea ce înseamnă că va trebui să ne adaptăm producția de la o zi la alta.  În timp ce producătorii legali vor fi în pericol de a bloca producția și de a nu putea vinde, consumatorii au la dispoziție opțiunea țigaretelor ilegale. Iată cum incertitudinea creează prejudicii agenților economici, prin costuri suplimentare de administrare a stocurilor, dar și bugetului de stat, care înregistrează fluctuații la încasările din acciza la țigarete și pierderi anualizate de peste 500 de milioane de euro! Nu în ultimul rând, fiecare punct procentual de scădere a contrabandei presupune resurse suplimentare alocate de autoritățile de aplicare a legii. Așa cum se vede din datele Novel pe luna iulie, contrabanda a scăzut considerabil, cu peste 15 p.p. în nord-est, reflectând  eforturile pentru reducerea traficului ilegal.”, a declarat Ileana Dumitru, Director Legal & Corporate Affairs, BAT Romania.

„Chiar dacă piața neagră a scăzut cu două procente, încă suntem departe de media europeană a comerțului ilegal cu țigarete, de 10%. În plus, evoluția fluctuantă a contrabandei de la începutul anului și până acum ne determină să fim precauți în a previziona un trend real de scădere. Traficul ilegal și contrafacerea sunt încurajate de lipsa unor soluții de dezvoltare regională pentru anumite zone ale României, unde comerțul ilicit reprezintă singura sursă de venituri pentru o mare parte a populației. Pe lângă o abordare în context economic lărgit a acestui fenomen, reiterăm faptul că este nevoie de o Strategie Națională de Combatere a Comerțului ilegal cu țigarete, care să implice toți factorii cu putere de decizie asupra  industriei, în materie de reglementare, politici fiscale și terminând cu autoritățile de aplicare a legii“, a declarat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.

„Autoritățile au depus și în ultimele luni eforturi pentru reducerea pieței negre. Au fost făcute confiscări, s-au capturat țigarete ascunse în rezervoare de benzină, în cherestea sau lipite pe corp. Instituțiile statului competente în combaterea contrabandei nu pot însă compensa lipsa de predictibilitate în care ne desfășurăm activitatea în momentul de față, situație care este de natură să determine creșterea comerțului ilegal. Pentru a evita viitoare perturbări majore ale pieței, cea mai bună soluție ar fi ca, în privința transpunerii Directivei tutunului, să se permită adaptarea producției pe parcurs, în paralel, după vechea și după noua lege, astfel încât să fie respectat termenul de piață curată, 20 mai 2017, când vor trebui comercializate doar produse conforme. Ori de câte ori au ocazia, pentru a justifica lipsa de transparență și dialog eficient, reprezentanții Ministerului Sănătății invocă infringementul. Însă România avea deschise, la sfârșitul anului trecut, peste 50 de astfel de proceduri, iar in prezent este întârziată transpunerea în legislația naționala a nu mai puțin de 44 de directive europene ”, a declarat Adrian Pirau, Director Comercial, Imperial Tobacco Romania.

„Autoritatea Vamală se află într-un amplu proces de reorganizare, cu scopul eficientizarii  și transformarii instituției în principalul pilon de cooperare vamală în regiune. Efectele pozitive ale acestui proces sunt deja vizibile: în doar două luni de când am început să funcționăm într-o nouă structură, contrabanda cu țigarete  a scăzut cu două puncte procentuale. Un element important al transformării organizaționale a Vămii este reînființarea echipelor mobile, cel mai eficient mijloc de combatere a comerțului ilegal, alături de echipamentele de scanare. În momentul de față, finalizăm strategia de reoperaționalizare a echipelor canine, urmând să fie disponibile în punctele vamale din toată țara un număr de circa 40-50. Am convingerea că Autoritatea Vamală va deveni una dintre cele mai importante instituții ale statului, cu beneficii majore pentru veniturile bugetare ale țării și implicit ale Uniunii Europene”, a declarat Dorel Fronea, vicepreședintele ANAF și coordonatorul Autorității Vamale din România.

Pentru reducerea contrabandei pe viitor, sunt necesare mai multe schimbări legislative, pe care industria tutunului împreună cu autoritățile de aplicare a legii le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, este necesară clarificarea situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.

Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerțului ilegal cu produse din tutun și susțin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu țigarete.

Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.