București (19 februarie) – Bursa Română de Mărfuri (BRM) consideră că piața de gaze naturale din România merită susținere în procesul ei de dezvoltare din partea instituțiilor statului român și a regelementatorilor oficiali. Conducerea BRM a luat act cu surprindere și îngrijorare de hotărârea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale de a folosi ca preț de referință prețurile de tranzacționare de pe hub-ul CEGH de la Viena în condițiile în care piața locală a reușit, în mai puțin de un an de zile, să înregistreze volume consistente și semnificative în tranzacționarea gazelor naturale. În consecință, BRM cere susținerea pieței locale de gaze naturale din partea factorilor de decizie pentru a asigura un corect echilibru al pieței și oferirea unei șanse reale ca piața din România să se poată dezvolta rapid într-un importantă, corespunzător cu volumele care urmează a fi tranzacționate în anii care vin.

”Bursa Română de Mărfuri a intrat în cel de-al 26 an de funcționare în piața din România și am dezvoltat mecanismele necesare pentru a avea la dispoziție transparența și profesionalismul pe care jucătorii pieței îl cer de la noi. Nu suntem singurul jucător în această categorie și credem că un preț de referință impus dintr-o piața străină nu face decât să afecteze capacitatea locală de a dezvolta pe mai departe produsele bursiere necesare unei piețe importante pentru întreaga zonă. Suntem afectați și de faptul că piața din România a fost caracterizată drept una imatură la nivelul autorităților publice și ne este dificil să înțelegem de ce nu se investește în capacitățile locale, fie ele publice sau private. Nu cerem o favorizare din partea autorităților, ci permisiunea de a folosi experiența locală și capacitatea existentă în piața pentru a putea să ne dezvoltăm corect și echilibrat, așa cum o cer reglementările în vigoare și interesul național. Sperăm că decizia de a ne raporta la prețurile de la Viena să fie schimbată și întreaga piață din România să primească o șansă corectă pentru care am lucrat cu toții în ultimii ani. Dacă nu ne oferim noi șansa de a dezvolta piețe transparente și funcționale însemnă că admitem și acceptăm că ne lipsesc la nivel național cunoștințele necesare pentru așa ceva, ori realitatea contrazice flagrant o astfel de ipoteză.” a declarat Gabriel Purice, Președinte-Director General al Bursei Române de Mărfuri.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale a emis un ordin în data de 7 februarie prin care care preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România, în funcţie de care va fi calculată redevenţa datorată bugetului statului de către producători, va ţine cont de cotaţiile de la bursa CEGH Viena.

BIROUL DE PRESA

Comisia de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților a decis în mod arbitrar și prin încălcarea principiilor pieței libere excluderea unui operator privat din piața gazelor naturale din România. Votul din Comisie, care a avut loc pe 4 octombrie, a schimbat fundamental sensul OUG 64/2016 și acest lucru va produce efecte negative majore asupra piețe de gaze naturale și economiei României. Naționalizarea activității Bursei Române de Mărfuri prin impunerea unui monopol de stat asupra tranzacționării gazelor naturale, printr-un proces de legiferare denaturat, este anticonstituțională și încalcă în mod flagrant legislația UE în materie de funcționare a piețelor bursiere și principiile de concurență. În același timp, decizia Comisiei afectează structural sistemul energetic românesc și pune sub semnul incertitudinii finanțarea UE pentru gazoductul BRUA și investițiile din platoul continental al Mării Negre.

Bursa Română de Mărfuri interzisă pe piața de gaze naturale

BRM este singura entitate care a dezvoltat o bursă de gaze naturale în România, fapt demonstrat prin lichiditatea ridicată pe întreaga durată a anului curent. Deși prin forma inițială a OUG 64, care se aplică din noiembrie 2016, se impunea ca un prag de minim 30% din cantitățile de gaze naturale să se tranzacționeze pe bursă, in aceasta perioada, pe platformele BRM s-a tranzacționat o cantitate reprezentand cca 70% din consumul național. Participarea jucătorilor din piață la aceste tranzacții a fost evident voluntară și a adus beneficii economice tuturor actorilor implicați. În ciuda acestor evidențe, Bursa Română de Mărfuri a fost interzisă din piața de gaze naturale cu ajutorul voturilor unor parlamentari din Comisia de Industrii, prin atribuirea în exclusivitate a tranzacțiilor din piața angro de gaze operatorului de stat OPCOM. Nu a existat nicio explicație pentru decizia Comisiei, nu au fost prezentate niciun fel de argumente pentru care o activitate economică din domeniul serviciilor nu mai poate fi prestată și de către o entitate privată deja licențiată, care pe baza licenței a investit și a construit cu eforturi proprii o piață care prezintă rezultate remarcabile. Împotriva amendamentelor prin care eram excluși, au luat poziție autoritățile competente din energie (Ministerul Energiei și ANRE), reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Consiliului Concurenței, participanții la piață și asociațiile lor, burse similare din celelalte state membre ale UE. Audierile orchestrate au fost formale, punctele de vedere contrare nu au fost discutate niciodată, iar domeniul puterii executive a fost acaparat de către un grup al puterii legislative din cadrul Comisiei, care lasă impresia că a acumulat întreaga competență şi putere de decizie în sistemul energetic românesc. Vorbim de o naționalizare a unei activități economice din piața liberă în beneficiul unui grup de interese. Tolerarea unei astfel de situații ne va conduce către alte acte similare. De ce nu ar interzice Comisia de Industrii și Servicii și activitatea altor operatori privați din industrie, transporturi, energie? De ce s-ar opri aici și nu ar decide să avem un singur producător de pantofi, o singură televiziune, o singură bancă?

Transparența și tranzacțiile pe Bursă au stabilizat prețul gazelor

După mai multe negocieri, în anul 2012, Guvernul României și Comisia Europeană au stabilit un calendar de creștere graduală a prețului gazelor naturale în România. Motivația a fost caracterul profund neconcurențial al tranzacțiilor cu gaze naturale. Anul trecut, din cauza prețului scăzut al gazelor la nivel mondial, guvernul României și Comisia Europeană au căzut de acord să înghețe acest calendar al liberalizării la 60 lei/Mwh. Scopul acestei înghețări a fost ca cetățenii români să nu fie forțați să plătească un preț artificial mai mare pentru gaze naturale, când exista clar o alternativă. Conform calendarului inițial, în aprilie 2017 preţul ar fi trebuit să urce la 72 lei/ Mwh, pentru ca din 2018 să ajungă la 78 lei/Mwh. Prin adoptarea formei inițiale a OUG 64, Guvernul a eliminat calendarul agreat în 2012 și a liberalizat prețul de producție a gazelor naturale, permițând pieței să stabilească un preț de referință sub cel din calendarul din 2012. În ultima perioadă, prețul gazelor naturale a ajuns la 68 lei/Mwh, sub ceea ce se negociase cu Comisia Europeană în calendarul de prețuri, prêt ce ar fi trebuit aplicat în acest an. Este evident faptul că tranzacționarea transparentă pe BRM nu doar că nu a dus la creșterea prețurilor, dar a ajutat la scăderea și stabilizarea acestora. Evoluția cotațiilor BRM pe parcursul acestui an – de la 76 lei/Mwh în ianuarie la sub sub 68 lei/Mwh în trim. III – este similara și chiar mai redusa față de cele ale Bursei Central-Europene (CEGH). Anunțata creștere de 6% a prețului la gaze naturale, la care ulterior s-a renunțat, nu are nicio legătură cu activitatea de producție, așa cum greșit au informat membrii Comisiei de Industrii, ci vine din componenta de servicii (transport, distribuție și înmagazinare). A fost încă o dezinformare transmisă publicului pentru a justifica un vot pentru scoaterea de pe piața de gaze naturale a unui operator privat.

Infringement la Comisia Europeană

Comisia Europeană a deschis împotriva României o investigație datorita faptului că țara noastră a impus bariere fizice și comerciale în calea exporturilor de gaze naturale. OUG 64, prin care s-a impulsionat tranzacționarea pe bursă a gazului natural, demostrând astfel că piața de gaze naturale internă este gestionată de regulile cererii/ofertei, a înlăturat condițiile de infringement, Comisia Europeană suspendând cazul contra României chiar înainte de a-l trimite la Curtea de Justie a Uniunii.

Acum însă, Comisia de Industrii a impus un monopol de stat în favoarea OPCOM pentru a doua oară în acest an. Intenția a fost criticată inclusive, în luna mai, de Comisia Europeană printr-o scrisoare. De asemenea, unul dintre membrii Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților a confirmat public posibilitatea redeschiderii procedurii de infringement după o întâlnire cu Maroš Šefčovič, Vicepreședinte pentru Uniunea Energetică din cadrul Comisiei Europene.

BRUA e în pericol

Transgaz a beneficiat de o finanțare nerambursabilă în valoare de 180 milioane euro în anul 2016 pentru construcția gazoductului BRUA din partea Comisiei Europene. Proiectul leagă Bulgaria, România, Ungaria și Austria și face parte din coridorul vertical prevăzut de strategiile europene care vizează securizarea aprovizionării cu gaze a țărilor membre a Uniunii Europene. România joacă un rol vital în acest proiect, iar finanțarea proiectului a fost direct legată de deschiderea pieței din România și alocata pentru a urgenta procesul de interconectare europeană. Votul din Comisia de Industrii și Servicii nu face decât să deraieze România de pe acest traseu, punând în pericol conexiunea cu conducta TAP (Gazoductul Trans-Adriatic) prin care se vor transporta gaze naturale dinspre Marea Caspică. Menținerea unei Românii izolate și cuplata numai prin culoarele actuale nu corespunde interesului național. Nerespectând legile concurenței și ale economiei de piață, promovand în continuare izolarea față de piețele europene și discriminarea producătorilor români față de cei externi, se accentuează pericolul ca acest proiect să își piardă finanțarea europeană.

Compromiterea proiectului românesc din Marea Neagră

Exxon Mobile ar trebui să anunțe în 2018 decizia cu privire la exploatarea gazului natural din Marea Neagră. În platoul continental al Mării Negre s-au descoperit o serie de perimetre bogate în gaze naturale pentru care este nevoie de foraj la mare adâncime. Alături de Exxon mai pot exploata gaz natural Romgaz, OMV Petrom și LukOil. Doar Exxon, a investit până acum 1.5 miliarde euro în operațiuni de prospecție și explorare. Dacă va implementa proiectul BRUA, România ar putea să câștige sume importante de bani din exploatarea acestor resurse și introducerea acestor resurse în Sistemul Național de Transport. România s-ar putea transforma într-un hub energetic și ar putea contribui la asigurarea securității energetice a UE. Relația cu Uniunea Europeană impune reciprocitate: primești, dar trebuie să și oferi. Veniturile obținute ar contribui la acoperirea fondurilor atât de necesare pe termen scurt și mediu pentru dezvoltarea infrastructurii, inclusiv a celei energetice și la accelerarea creșterii durabile a economiei. Contextul geo-politic face ca decizia Comisiei să fie cu atât mai bizară cu cat, prin votul său, se periclitează acest proiect vital pentru strategia și securitatea națională.

***

În consecință, facem un apel la toate forțele responsabile din clasa politică și societatea civilă, indiferent de apartenența doctrinară sau de viziunea economică. Considerăm ce ceea ce s-a încercat în cadrul Comisiei de Servicii și Industrii a Camerei Deputaților prin amendarea OUG 64/2016 aduce grave atingeri principiilor pieței libere și a intereselor naționale ale României. Sub pretextul unui populism contrazis de realitate și de date, s-a capturat piața de gaze din România de către un grup de interese prezent de mulți ani în sistemul energetic românesc. Efectele sunt clare și pot fi anticipate în detaliu: izolarea României pe piața de gaze europeană; posibile acțiuni de infringement; creșteri de prețuri datorate operatorului de stat care va continua să acționeze netransparent și va conduce la turbulențe si denaturări de prețuri în piață, aşa cum s-a întamplat în zona energiei electrice. Monopolul este cu atât mai periculos cu cât concentrează în mâinile unui singur operator și ale unui singur grup controlul întregului domeniu energetic românesc, atât cel al energiei electrice cât și al gazelor naturale. Consumatorii români, industriali și casnici vor fi taxați conform politicilor unui grup de interese care ține piața sub control. Ne exprimăm speranța că plenul Parlamentului va respinge amendamentele votate de către Comisia de Servicii și Industrii a Camerei Deputaților deoarece contravin intereselor de securitate ale României, periclitează interconectarea europeană și distrug piața liberă și transparentă.

Contractele forward pe gaze naturale cu garantare prin servicii de contraparte centrala sunt gata pentru lansare la Bursa Romana de Marfuri (BRM), BRM și KELER CCP, furnizorul de solutii de compensare din Ungaria, finalizand cu succes integrarea si testarea sistemului IT necesar tranzactionarii acestor produse astfel incat procesul de admitere a participantilor pe aceasta piata poate fi demarat.

In ultimele luni, BRM și furnizorul de soluții de compensare KELER CCP au finalizat specificațiile IT, implementarea și testarea noului sistem de tranzactionare si clearing, astfel incat, la momentul actual acestea sunt pregatite pentru a fi utilizate de catre particpantii pe piata de gaze naturale. Noile servicii de compensare prin intermediul contrapartii centrale vor furniza in premiera pentru Romania siguranta si eficienta pentru participanti, eliminand riscul de contraparte si cel de piata.

„KELER CCP, prima casă de compensare din regiune autorizata in conformitate cu reglementarile EMIR, este încântată să își prezinte expertiza și experiența prin lansarea și operarea cu succes a sistemului de clearing. A fost un proiect provocator pentru dezvoltarea serviciilor noastre pe piața BRM de Contracte forward pe gaze naturale, dar suntem pregătiți și convinsi că acesta va fi un pas uriaș pentru BRM și piața din România „, a adăugat Károly Mátrai, CEO al KELER CCP.

Lansarea noii piețe a gazelor naturale BRM cu soluția de clearing oferită de KELER CCP va stimula dezvoltarea unei piețe romanesti competitive, transparente și fiabile care funcționează pe bază nediscriminatorie și care va stimula comercializarea pe termen lung a gazelor naturale în întreaga regiune.

„Scopul nostru strategic este de a face piata noastra mai atractiva prin crearea unui sistem de tranzactionare securizat si standardizat, care este acum mult mai accesibil. În timpul perioadei de testare, am monitorizat nevoile clienților noștri și cererea pieței, ameliorand continuu cu KELER CCP solutia oferita. Noul sistem va permite BRM să creeze un mediu de piață modern, sigur si orientat către standardele din Europa „, a declarat Gabriel Purice, Președinte Director General al BRM.

Participanții la piață au fost implicați inca dintr-o etapă foarte timpurie a proiectului, în special în definirea specificatiilor produselor forward. In urma feedback-ului primit in cadrul work-shopurilor organizate, participantii sunt nerabdatori să înceapă tranzacționarea noilor produse pe platforma BRM. Cateva opinii ale acestora sunt redate in continuare:

„Suntem convinsi ca noile produse forward pe piata de gaze naturale a BRM vor oferi un grad mai mare de siguranta tranzactiilor noastre.”- Iulian Burcea, AMROMCO;

„Apreciem ca noile servicii de clearing oferite vor imbunatati mediul de tranzactionare al gazelor naturale pe piata romaneasca.”- Ion Ionut, ENGIE;

„Prin aceste produse, piata de gaze naturale din Romania se aliniaza la standardele europene.” Viorel Tepes, TINMAR;

„Apreciem eforturile BRM de imbunatatire continua a gamei de servicii si produse pentru participantii din piata de gaze naturalea Romaniei” Mihai Vilt, FORTE GAZ;

„Am fost implicați în dezvoltarea produselor de pe piață încă din primele zile ale anului, și salutăm beneficiile noilor produse BRM cu servicii de clearing incluse.” VITOL GAS & POWER.

În perioada septembrie – octombrie va fi finalizată procedura de admitere a  participanților pe noul sistem, astfel încât operațiunile de tranzacționare a contractelor forward pe gaze naturale cu contraparte centrala sa poata demara incepand cu luna noiembrie.

Catre:  Presedintie, Parlament, Guvern, Mediul de afaceri, Patronate, Sindicate, Societatea civila

Stimati decidenti, antreprenori, concetateni,

Aducem la cunostinta d-voastra un fapt de mare gravitate pentru ordinea sociala si juridica din tara noastra. Daca consecintele sale ne-ar afecta numai pe noi, ne-am gestiona pierderile si ne-am stradui sa ne pregatim reactia decent, in tacere, ca in alte atatea ocazii. Abuzul al carei victima este institutia noastra este insa acum atat de brutal si are, credem, o semnificatie generala atat de alarmanta, incat ne obliga sa il facem cunoscut public, pentru ca, avertizata, societatea sa hotarasca daca il poate ignora, sau, dimpotriva, daca il denunta.

Rezumam situatia in cauza. Conform prevederilor legale, au fost emise in anul 2013 de catre reglementatorul pietei de energie, Agentia Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), doua licente de operator de piata centralizata de gaze naturale: una pentru Bursa Romana de Marfuri (BRM), singura organizatie acreditata ca bursa de marfuri din Romania, societate privata cu 25 de ani de activitate neintrerupta in domeniu si a doua pentru OPCOM, filiala a Transelectrica (entitate controlata de stat), deja operator unic al pietei centralizate de energie electrica (printr-o prevedere legala puternic contestata,  care ii confera un prim monopol in domeniu!).

In perioada parcursa de la licentiere, prin optiunea libera a participantilor la piata, quasi – majoritatea tranzactiilor au avut loc la BRM (99,9…%). Peste 49 TWh, cantitate semnificativa pentru centru-estul Europei. In primele 4 luni ale anului, o cifra corespunzatoare a peste 44,3% din consumul national de gaze naturale s-a comercializat aici.

Care este premiul oferit de politicienii romani unui agent economic atat de performant? Profitand de necesitatea aprobarii prin lege a ordonantei de urgenta numarul 64/2016, care stabilea calendarul de liberalizare a pietei cerut de reglementarile UE sub sanctiunea infringement – ului, dar fara legatura cu aceasta, trecand peste formula aprobata in Senat, deputatii majoritari din Comisia de Industrie a Camerei Deputatilor au introdus un amendament care impunea o singura licenta pentru operatorul de piata centralizata en-gros. Evident, fara a recunoaste-o expres in acel moment, aceasta urma sa fie acordata ulterior OPCOM – ului. Iata deci premiul, piata creata de BRM, cu eforturi, costuri, munca, talent, singura functionala si performanta, urma sa treaca la competitorul sau, care nu inregistrase nicio tranzactie in ultimii doi ani. Pe langa protestele si argumentele noastre, au exprimat pozitii contrare amendamentului parlamentari romani, ministerele de resort (Ministerul Energiei si Ministerul Economiei), Autoritatea domeniului (ANRE), Consiliul Concurentei, asociatiile profesionale si, individual, profesionistii din tara si din strainatate, asociatii si burse de gaze europene, Directia de Energie a Comisiei Europene, insasi autoritatea autonoma a UE din domeniul energiei (ACER). Au fost demontate argumentele initiatorilor ca fiind nefondate. ANRE a explicat public ca daca va trebui sa retraga licentele existente (masura, oricum, riscanta din punct de vedere constitutional) si sa emita o licenta noua, este de presupus ca aceasta licenta va fi acordata pietei relevante, adica BRM – ului. Urmarea: alarmata, Comisia de Industrii a votat in graba raportul sau, in care operatorul unic capata acum direct si sfidator un nume: OPCOM! Al doilea monopol al sau.

Este evident un amestec brutal al politicului in economie. Se prefigureaza o structura dictatata administrativ a pietei, fara legatura cu dinamica sa naturala, dar, prin natura controlului, susceptibila de a putea fi influentata in viitor. In plus, sunt nesocotite drepturile de proprietate si de libera initiativa. Confiscandu-se prin lege o activitate economica unui agent economic privat si oferindu-se domeniul in intregime operatorului de stat (toate tranzactiile cu gaze naturale urmand a se desfasura pe piata administrata de acesta), avem de-a face cu un triplu asalt asupra economiei de piata: monopol, dirijism, nationalizare.

Statul de drept este la randul sau ignorat. Audierile devin formale, punctele de vedere contrare nu se discuta, domeniul puterii executive este acaparat de catre legislativ. Procesul de legiferare in sine este denaturat, intr-o demonstratie de forta. Opinia publica, atat cat apucase sa se desmeticeasca si sa reactioneze, prin presa si specialistii societatii civile, nu este ascultata.

Evolutiile sunt insa, dupa parerea noastra, mult mai ingrijoratoare pentru societate. In fata presiunii puterii, institutiile executive ale statului tind sa cedeze. Pozitiile independente ale uneia dintre autoritati au inceput sa se schimbe. Se revine, iata, la o structura de monolit. Exigentele statului de drept cu privire la echilibrul puterilor in stat sunt, clar, din nou amenintate. Unde mergem, spre ce alunecam?

Credem ca ceea ce se intampla nu este numai despre Bursa Romana de Marfuri si despre raptul pe care il sufera. Credem ca este despre Romania, acum. De aceea ne permitem sa intreprindem acest demers de trezire a constiintelor.

Nu exista exemple in economia de piata in care bursele performante (inclusiv cele de energie) sa fie construite de catre stat, nici in care consumatorii sa fie protejati mai bine, inclusiv in ceea ce priveste pericolul cresterii preturilor, decat prin concurenta. Concurente pe toate palierele. Serviciile de operator de piata sunt servicii comerciale, deci trebuie aparate si ele prin legea concurentei. Numai undeva spre est, am mai auzit despre o bursa unica, patronata de stat, pentru cosmetizarea operatiunilor clientelei. Daca acesta este modelul, inseamna ca nu in UE este proiectat viitorul nostru, ci undeva, in CSI…

Pentru participantii la piata, actorii majori ai acesteia, nu este indiferent daca costurile lor se formeaza sau nu concurential, daca – la fel – concurential, se propun produse si servicii noi. Indirect, dar fundamental, aceastea se deconteaza, pana la urma, la nivelul consumatorilor, al cetatenilor. Este tolerabil atunci sa ne intoarcem iar la piete cu ofertanti unici, controlate de stat? O singura televiziune, un singur ziar, o singura agentie aviatica, o singura banca, o singura societate de asigurari si, peste toate, o cantina gigant de stat obligatorie, cu meniul stiintific calculat, toate pentru mai binele cetateanului… Revenind, este firesc ca dezvoltarea unui domeniu sa fie franata interventionist de stat? Este drept ca un agent economic sa fie deposedat si alungat dintr-un domeniu al sau de drept de activitate, in care a fost licentiat? Este intru binele cetatenilor ca reprezentantii sai (in baza carui mandat popular?) sa purceada la lichidarea agentilor economici performanti intr-un domeniu vital de activitate? Isi permite Romania acest lux?

Noi credem ca sunt intrebari care merita puse. Nu sunt retorice, exemplul nostru o arata. Daca ele rezoneaza cu valorile d-voastra, sprijinul si incurajarea ne-ar fi de folos atat noua, cat si – credem – economiei si societatii romanesti.

Piesa inca nu este jucata. Economia de piata si statul de drept sunt, in fond, pilonii democratiei, pe care speram ca am reusit sa o impunem cu totii in Romania. Simplu, ne ingrijoreaza acum soarta lor.

Cu stima,

Bursa Romana de Marfuri

Rezultatele de la începutul anului 2017 arată că volumul tranzacţiilor cu gaze intermediate de Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-a dublat faţă de întreg anul anterior, reprezentând aproximativ 25% din consumul naţional estimat pentru această perioadă, potrivit Bursei Române de Mărfuri (BRM).

„De la obţinerea licenţei de operator administrare a pieţelor centralizate (iulie 2013) şi până în prezent, Bursa Română de Mărfuri – instituţie de interes public cu capital privat – a reuşit atragerea majorităţii furnizorilor de gaze naturale, traderilor şi producătorilor care activează pe piaţă autohtonă de gaze naturale, alături de numeroşi clienţi finali din diferite domenii şi sectoare de activitate”, se arată într-un comunicat al BRM.

De asemenea, reprezentanții BRM subliniază faptul că în curând vor evolua alături de o casă de compensaţie europeană prestigioasă, într-un parteneriat care va îndeplini nevoia de deblocare a lichidităţilor din piaţă.

„În condiţiile în care platformele de tranzacţionare ale BRM au fost şi sunt în continuare în atenţia participanţilor la piaţă, dar şi în vederea asigurării securităţii energetice a României, este foarte importantă menţinerea independenţei operatorilor bursieri şi asigurarea unei competiţii reale între aceştia”, conchid reprezentanţii Bursei Române de Mărfuri.

Bursa Română de Mărfuri este unicul mediu bursier care găzduieşte tranzacţiile cu gaze naturale.