După ce s-au diminuat cu 0,7% la nivel național pe parcursul lunii aprilie, prețurile apartamentelor (noi și vechi) au mai consemnat o scădere de 0,4% în mai, conform Profit.ro

Suma medie cerută pentru o asemenea unitate locativă la nivel de țară a ajuns la 1.223 de euro pe metru pătrat, față de 1.228 de euro pe metru pătrat la finele lunii anterioare. Tendința descendentă a pretențiilor vânzătorilor nu a fost resimțită, însă, în toate cele șase mari orașe monitorizate constant de Imobiliare.ro – doar două dintre acestea, anume Bucureștiul și Constanța, au consemnat ieftiniri.

De asemenea, așteptările vânzătorilor de apartamente din Capitală s-au diminuat, per ansamblu, cu 2% luna trecută, ajungând de la 1.330 la 1.304 euro pe metru pătrat util. În contextul în care suma medie solicitată pentru locuințele din blocurile vechi s-a menținut la aceeași valoare ca și luna trecută (anume 1.219 euro pe metru pătrat), tendința descendentă a prețurilor a fost dictată exclusiv de segmentul rezidențial nou: unitățile locative din cadrul noilor ansambluri rezidențiale s-au ieftinit cu 3,4%, de la 1.408 la 1.360 de euro pe metru pătrat.

Guvernul a adoptat în şedinţa de vineri o hotărâre care prevede că pentru dobânda calculată creditelor acordate prin programele guvernamentale cu garanţia statului se va utiliza indicele de referinţă în locul ROBOR-ului, a anunţat ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, potrivit Economica.net.

„S-a adoptat o hotărâre de Guvern pentru modificarea legislaţiei specifice programelor guvernamentale cu garanţia statului pentru clarificarea modalităţii de aplicare a prevederilor OUG 19/2019. Este o măsură necesară care va duce la reducerea costurilor de finanţare a creditelor acordate prin programele guvernamentale ‘Prima casă’, ‘Prima maşină’ şi ‘Investeşte în tine’, programele de succes pe care românii le-au accesat cu mult interes. Astfel, pentru dobânda calculată creditelor acordate prin aceste programe guvernamentale se va utiliza indicele de referinţă care va înlocui ROBOR. Acest indicator de referinţă a fost introdus pentru a reduce costurile de finanţare a împrumuturilor luate de cetăţeni şi pentru a creşte transparenţa modului de calcul al dobânzilor”, a spus Teodorovici, la Palatul Victoria, după şedinţa de Guvern.

De asemenea, el a mai adăugat că programul „O casă, o familie” ar putea fi adoptat de Guvern în prima jumătate a lunii iunie.

Cotaţia IRCC anunţată de BNR pe 2 mai a fost de 2,36%. Azi, ROBOR la trei luni a scăzut la 3,25%, faţă de 3,26%, nivelul din şedinţa precedentă şi a atins cea mai mică valoare din 2 aprilie 2019. La 1 aprilie, ROBOR la trei luni era cotat la 3,23%. ROBOR la şase luni a rămas la 3,38%.

Prețurile locuințelor din România au revenit pe creștere în ultimul trimestru al anului trecut, relevă cele mai recente date Eurostat.

Locuințele scoase la vânzare în România s-au scumpit cu 0,8% în trimestrul al patrulea, după un declin de 0,7% în precedentele trei luni, conform datelor oferite de Profit.ro.

Cu excepția a șase țări, prețurile locuințelor au crescut în toate statele membre UE în ultimul trimestru față de trimestrul al treilea, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în Slovenia (+6,5%), Letonia (+4,3%) și Malta (+3,8%).

De asemenea, scăderi au fost observate doar în Italia, unde prețurile locuințelor s-au ieftinit cu 0,6%. Ultimele date, pentru acest an, relevă, de asemenea, că prețurile locuințelor disponibile spre vânzare în marile orașe ale țării au crescut ușor luna trecută, în contextul în care, în mod firesc pentru o perioadă de stabilizare, au fost înregistrate variații atât în plus, cât și în minus.

Piața imobiliară rezidențială din România va funcționa cu două viteze în acest an, pe fondul accentuării discrepanțelor între mediul urban și cel rural. În București și în marile orașe, cererea în creștere de spații de locuit va continua să pună presiune pe ofertă, în timp ce în zonele rurale, mare parte din investiții ar putea fi înghețate, mai ales în domeniul locuințelor unifamiliale, arată o analiză realizată de firma de consultanță Frames.
Piața imobiliară rezidențială românească este caracterizată, în continuare, de decalajul major dintre cerere și ofertă, asta în condițiile în care deficitul de locuințe la nivel național este de peste 1 milion de unități locative.
Prețurile relativ mici ale locuințelor în comparație cu alte țări din regiune și apetitul românilor pentru proprietăți imobiliare vin să accentueze dezechilibrul dintre cerere și ofertă.
Potrivit experților de la Frames, în 2019, cererea de locuințe în marile orașe, precum București, Cluj, Timișoara, Iași, Sibiu sau Constanța, va rămâne la un nivel ridicat, astfel că dezvoltatorii vor continua investițiile în construcția de blocuri, iar prețurile vor urma aceeași tendință de creștere temperată marcată și în 2018.
,,România se polarizează tot mai mult din punct de vedere economic. Migrația forței de muncă din mediul rural în cel urban a crescut semnificativ cererea de spații de locuit, în condițiile în care autoritățile întârzie să ia măsurile necesare pentru a atenua discrepanțele dintre regiuni. Lipsa investițiilor în județele sărace, salariile mici comparativ cu cele din mediul urban și infrastructura deficitară vor continua să determine românii să se mute la oraș, mai ales că migrația către țările occidentale nu mai reprezintă o perspectivă atât de favorabilă precum în anii trecuți’’, afirmă analiștii.
Potrivit acestora, pe fondul cererii substanțiale, este puțin probabil ca dezvoltatorii să reducă prețurile.
,,În piața imobiliară românească, concurența nu se remarcă în primul rând prin preț, cât mai ales prin locație (oraș, cartier, accesul la mijloacele de transport în comun etc.) Asta pentru că programul Prima Casă a nivelat oferta (suprafață, dotări, prețuri), mai ales în cazul apartamentelor noi, iar dezvoltatorii și-au aliniat ofertele. În 2019 este puțin probabil ca prețurile să scadă, având în vedere că mare parte din investiții au fost demarate în anii trecuți, la randamente stabilite în funcție de constrângerile fiecărei firme în parte – costurile terenurilor și materialelor, finanțării și ratei de profitabilitate asumate în business plan”, spun aceștia.
Pe fondul creșterii cursului euro, a scumpirii finanțării, a creșterii costurilor cu materialele de construcții și angajații (vezi noile reglementări din domeniu), cel mai probabil prețurile vor continua să crească cu câteva procente, însă într-un ritm mult mai temperat față de anii trecuți.
,,Dezvoltatorii vor include în prețul locuințelor toate constrângerile financiare ce vor apărea pe parcursul anului. Unii dintre ei, în principal cei care dispun de un capital de lucru propriu, este posibil să își reducă din marja de profit, însă în general, cei mai mulți vor opera creșteri marginale, de câteva procente, pentru a-și acoperi costurile operaționale și asta în condițiile în care mare parte dintre investitorii în construcții imobiliare nu au forța financiară care să le permită să își reducă din câștig”, arată analiza Frames.
În mediul rural, acolo unde cererea este semnificativ mai redusă, sectorul construcțiilor, cel mai probabil, își va reconsidera pozițiile.
,,Creșterea salariilor, mai ales în sectorul bugetar, și accesul facil la finanțare din ultimii ani au făcut ca mulți români, în special cei cu putere financiară, să migreze către localitățile limitrofe marilor orașe, către mediul rural, în căutarea unor locuințe unifamiliale. Restrângerea și scumpirea finanțării bancare vor pune presiune pe acest sector, astfel că dezvoltatorii ar putea îngheța o serie de proiecte. Nu este exclus ca, din stocul de proprietăți disponibile, în unele zone să urmeze ieftiniri de câteva procente. În mare parte, însă, dezvoltatorii vor prefera să aștepte vremuri mai bune decât să vândă sub prețul fixat’, estimează analiștii.

Extinderea TVA-ului de 5%, gură de oxigen?

Modificările fiscale de la sfârșitul anului trecut au adus și o veste bună atât pentru dezvoltatori cât și pentru clienți. Potrivit analiștilor de la Frames, extinderea marjei reduse de TVA de 5% la toate locuințele de sub 120 mp și de maximum 250 mp pentru teren, va influența în sens pozitiv piața.
,,Pentru mulți clienți, mai ales cei care văd în imobiliare o afacere, în special pe segmentul chiriilor, reducerea TVA va însemna un stimul de câteva mii de euro/apartament, semnificativ pentru a influența intenția de achiziție. Pentru dezvoltatori, extinderea plajei de posibili clienți dincolo de Prima Casă va reprezenta un stimul important pentru continuarea lucrărilor și, posibil, dezvoltarea unor noi unități locative în zona marilor orașe”, estimează Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit analizei Frames, estimările privind evoluția pieței iau în calcul un scenariu fără turbulențe majore în economie.
Există și varianta unui scenariu negativ în care băncile ar urma să blocheze, practic, accesul românilor la finanțare, nivelul ROBOR și cursul euro să treacă peste un nivel sustenabil, iar economia să intre în criză, pe fondul unor măsuri administrativ-fiscale cu efecte negative, presiunilor inflaționiste dar și a posibilelor influențe externe – vezi supraîncălzirea economiei din China, atingerea vârfului de ciclu economic din SUA și probleme din Europa, cu criza din Italia în prim-plan.
,,În varianta în care programul Prima Casă ar putea fi suspendat, iar costurile finanțării unui credit imobiliar ar depăși un nivel corelat cu salariul mediu, piața imobiliară, unul dintre barometrele cele mai sensibile ale economiei, ar urma să resimtă din plin aceste șocuri. În scenariul negativ, investițiile vor intra în conservare, iar dezvoltatorii vor trece în expectativă, așa cum s-a întâmplat în timpul crizei. Firmele fără o plasă financiară de protecție vor fi nevoite să recurgă la ieftiniri, însă mulți dintre dezvoltatori vor alege varianta închirierii apartamentelor decât vânzarea sub prețul dorit”, estimează analiștii.
Creșterea euro la un nivel de peste 5 lei ar putea pune presiune pe grila de prețuri, nefiind exclusă varianta să asistăm la o scădere a prețului în euro al imobilelor pentru a se adapta la puterea de cumpărare a cererii, care câștigă preponderent veniturile, economisește și contractează credite în monedă națională.
În scenariul cel mai pesimist, vom asista la falimentul unui număr semnificativ de dezvoltatori, incapabili să reziste presiunilor financiare, astfel că numărul apartamentelor scoase la vânzare prin executare silită să crească.
,,Cert este că, în ambele scenarii, 2019 va fi un an plin de provocări în care piața va trebui să își adapteze mecanismele. Pentru dezvoltatori, afectați deja, printre altele, de noile reglementări privind salarizarea în construcții și noile reguli de urbanism, va urma o perioadă de restructurări și optimizări ale fluxurilor de producție. Eficientizarea va fi cuvântul de ordine, atât în privința costurilor, timpilor de construcție cât și a strategiilor de vânzări. În condițiile limitării accesului populației la finanțare, nu este exclus ca creditul la dezvoltator să revină în prim-plan. În ceea ce privește clienții, aceștia ar trebuie, cel puțin în teorie, să își aleagă mult mai atent investițiile, să evite să cumpere din faza de proiect, să aleagă locuințele cu toate utilitățile racordate, să negocieze mai atent prețurile și termenii contractuali etc.’’, se mai arată în analiza Frames.

Piaţa rezidenţială s-au putea confrunta cu un blocaj în perioada următoare, care ar putea genera o scădere a preţurilor pe piaţă, estimează specialiştii din domeniu, precizează Economica.net
Conform unui documentului, circa 2.300 de apartamente au fost scoase la vânzare în ianuarie 2019, în creştere cu 25% faţă de perioada similară a anului trecut, preţurile fiind similare cu cele din decembrie şi mai mari cu 5-8% raportat la prima lună din 2018,
„Mult anunţata criză imobiliară şi scăderea iminentă a preţurilor în imobiliare a speriat proprietarii de apartamente. În ianuarie 2019 au fost scoase la vânzare aproximativ 2.300 de apartamente în Bucureşti, comparativ cu 1.850 în ianuarie 2018. Creşterea este de aproximativ 25%. În Bucureşti sunt scoase la vânzare în fiecare an între 25 şi 30 de mii de apartamente. Cel mai mare număr de oferte s-a înregistrat în 2008, ajungând la 36.000, iar cel mai mic număr s-a înregistrat în 2009 cu doar 22.000 de oferte”, menţionează analiza citată.
Pentru garsonierele din Bucureşti, preţul mediu solicitat se situează în jur de 44.400 euro, pentru apartamentele de 2 camere se solicită 64.500 euro, pentru 3 camere preţul mediu este de aproape 91.000 euro, iar pentru apartamentele de 4 camere preţul este de 123.000 euro, potrivit sursei citate.

România are printre cele mai mari preţuri la locuinţe, comparativ cu celelalte state din Uniunea Europeană. Potrivit datelor centralizate de Biroul European de Statistică – Eurostat, ţara noastră ocupă locul 11 în clasament, cu o creştere de 2,9% a cotaţiilor la casele noi şi vechi, în 2015 comparativ cu 2010. Timp de cinci ani, România a înregistrat doar evoluţii negative ale indexului preţului caselor. 

România raportase în urmă cu doi ani o scădere de 7,5% a preţului caselor, apoi în 2011 a înregistrat o coborâre de 12,3%, în 2012 a avut o scădere de 5,1%, în 2013 au raportat -0,3%, iar pentru 2014 datele Eurostat indică o diminuare de 2%, notează agenţia de presă Mediafax.

Tot în 2015, vecinii de la sud de Dunăre au raportat o creştere de 2,8%, faţă de 2010. Cele mai mari creşteri în 2015 faţă de 2010 au fost înregistrate în Ungaria (+11,3%) şi Suedia (+13,1%). La polul opus, cu cele mai mari scăderi, se situează Letonia (-3,4%) şi Croaţia (-2,9%).

La capitolul construcţii noi, România se clasează pe ultimele poziţii, raportând în 2015 o scădere de 1,6%. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Letonia (-7,7%), iar cea mai mare creştere, în Danemarca (11,7%). În 2010, România raporta o scădere de 6,8%.

În ceea ce priveşte clădirile existente, România a raportat o creştere de 3,4%, comparativ cu 2010, spre deosebire de Letonia, care a raportat o scădere de 2,1% şi Suedia, care a înregistrat o creştere de 14,8%. În 2010, România raporta o scădere de 7,7%.

Apetitul românilor pentru tranzacţii imobiliare pare să fie din nou la un nivel ridicat. Asta arată datele studiului realizat de imobiliare.ro. Potrivit cercetării. unul din trei români este interesat să cumpere, să vândă sau să închirieze o locuinţă.

“Unul din trei locuitori din cele mai mari şase oraşe din România sunt interesaţi să cumpere, vândă sau închirieze o proprietate. De remarcat este şi intrarea pieţei într-o etapă de maturizare: cumpărătorii au tendinţa de aloca mai mult timp pentru găsirea unei proprietăţi. Pe de altă parte, printre semnele de maturizare a pieţei se numără diminuarea importanţei acordate de către clienţi factorului preţ (în favoarea zonei sau apropierii de facilităţi), dar şi preferinţa sporită pentru locuinţele noi, în detrimentul celor vechi”, se arată în comunicatul de presă citat de Mediafax.

totodată, studiul indică o uşoară creştere a interesului pentru chirii şi o aşezare a cererii în ceea ce priveşte nevoia de cumpărare. Din totalul populaţiei cu o nevoie imobiliară, ponderea celor interesaţi să cumpere o locuinţă a scăzut uşor, de la 55,2% în 2015, la 53,7% în 2016; în acelaşi timp, ponderea celor interesaţi să ia o proprietate în chirie a crescut de la 10,6% la 11,8%.

Pe de altă parte, cota celor care au nevoie să vândă a crescut de la 23,2%, la 25,1%. În 2016, proprietarii dornici să dea spre închiriere o locuinţă reprezentau 9,5% din piaţă, faţă de 11% în anul precedent.

Preţurile apartamentelor au crescut cu peste 6% în ultimul an, însă scumpirile au depăşit chiar şi zece procente în unele oraşe, în special în cazul locuinţelor vechi, care sunt la mare căutare datorită poziţionării mai bune. 

Preţul apartamentelor a crescut simţitor în acest an, atât în cazul imobilelor vechi, cât şi al celor noi, luna octombrie fiind prima de stabilizare a cotaţilor, după mai multe luni de creştere, arată o analiză a ziarului Adevărul Financiar.

Astfel, preţul mediu, la nivel naţional, solicitat pentru un apartament a ajuns în octombrie la 1.042 de euro pe metru pătrat, mai mare cu 6,3% faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi mai mic cu 0,3% faţă de cotaţia din luna precedentă, potrivit datelor portalului Imobiliare.ro. Însă evoluţiile sunt diferite de la oraş la oraş şi, de asemenea, de la un imobil nou la unul vechi.

Uşoare scumpiri în Capitală

Preţurile cerute de proprietarii din Bucureşti nu au variat semnificativ în ultimul an. În octombrie, un apartament din Capitală se vindea la un preţ mediu de 1.141 de euro pe metru pătrat, mai scump cu 3,1% (34 de euro) faţă de octombrie 2015 şi mai ieftin cu 0,3% (3 euro) faţă de luna septembrie a acestui an.

Iar variaţiile de preţ au fost mai mari în cazul apartamentelor noi, care s-au scumpit cu 3,7% în intervalul octombrie 2015 – octombrie 2016, până la 1.198 de euro pe metru pătrat, însă au consemnat o uşoară ieftinire (-0,2%) faţă de luna septembrie. Apartamentele vechi s-au scumpit cu 1,8% în ultimele 12 luni, până la 1.062 de euro pe metru pătrat, în stagnare în luna octombrie faţă de septembrie.

Apartamentele noi se ieftinesc în Braşov

În Braşov, locuinţele noi se vindeau în octombrie cu 926 de euro pe metru pătrat, consemnând o scumpire de 3,1% în ultimele 12 luni, dar asta după o ieftinire semnificativă de 5% (49 de euro) numai în luna septembrie. În cazul apartamentelor vechi, proprietarii de la poalele Tâmpei solicitau în luna octombrie 904 euro/metru pătrat, cu 39 de euro (4,5%) mai mult decât în urmă cu un an. Faţă de luna septembrie, s-a consemnat o uşoară scădere a preţurilor solicitate.

În Constanţa, scumpirile au fost constante în ultimul an. Un apartament nou se vindea în octombrie cu 988 de euro pe metru pătrat, cu 54 de euro (5,8%) mai mult decât în aceeaşi lună din 2015. De altfel, o scumpire cu 22 de euro/metru pătrat s-a consemnat numai în octombrie faţă de luna precedentă. Scumpirile au fost uşor mai mici în cazul locuinţelor vechi de la malul Mării Negre, respectiv de 5,3% în ultimul an, până la 949 de euro/metru pătrat.

Cluj-Napoca, fruntaş la scumpiri

Apartamentele din Cluj-Napoca s-au scumpit cu 8% în ultimele 12 luni, creşterea de preţ fiind mai mare în cazul imobilelor vechi, care au devenit chiar mai scumpe decât cele noi. În cazul locuinţelor noi din Cluj-Napoca, preţul cerut de dezvoltatori era de 1.170 de euro pe metru pătrat în octombrie, cu 4,5% (50 de euro) mai mult decât în aceeaşi lună a anului trecut. Apartamentele vechi, însă, s-au scumpit cu 10,3% (117 euro) în ultimul an, până la 1.257 de euro pe metru pătrat, preţul fiind mai mare decât cel solicitat în Bucureşti pentru aceeaşi categorie de locuinţe.

Una dintre explicaţii ar fi că, dat fiind faptul că au fost primele construite, blocurile vechi beneficiază, de regulă, de un amplasament mai bun, chiar în interiorul aceluiaşi cartier, şi au acces mai uşor la mijloacele de transport în comun, obiective culturale, magazine şi şcoli. „Construcţia de blocuri noi, pe de altă parte, este foarte limitată de disponibilitatea loturilor pentru construcţii, astfel că terenurile achiziţionate de investitori sunt, de fapt, ceea ce a rămas în urma dezvoltărilor rezidenţiale tradiţionale şi a putut fi achiziţionat la un preţ acceptabil“, se arată într-un studiu recent publicat de Imobiliare.ro.

O scumpire însemnată a apartamentelor vechi s-a consemnat şi în Timişoara. Aici, preţul unui imobil vechi era în octombrie de 1.026 de euro pe metru pătrat, mai mare cu 10,3% (96 de euro) faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Apartamentele vechi s-au scumpit în Timişoara cu 7,2% în ultimul an, la 1.042 de euro pe metru pătrat.

Evaluatorii lansează un indice imobiliar pentru evoluţia valorilor apartamentelor. Potrivit News.ro, Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România va lansa în noiembrie un indice imobiliar folosind informaţiile din Baza Imobiliară de Garanţii, ce include evaluările făcute de membrii asociaţiei, care sunt estimări ale valorilor de piaţă ale proprietăţilor pentru garantarea împrumuturilor la bănci.

Potrivit preşedintelui ANEVAR, Daniel Manaţe, “În viitorul apropiat, probabil în luna noiembrie, o să lansăm un prim indice imobiliar al ANEVAR. O să începem cu tipul de proprietate cel mai omogen, adică sectorul rezidenţial. Acest indice, mai mult ca sigur, se va referi la evoluţia valorilor de piaţă ale apartamentelor”.

Preşedintele ANEVAR a specificat că acest prim indice va lua în calcul doar evaluările făcute pentru apartamente, deoarece  cea mai mare cerere vine din partea clienţilor care vor garanţii pentru o astfel de locuinţă. În consecinţă, există mai multe informaţii disponibile pentru apartamente.

Potrivit datelor înaintat de şeful ANEVAR, din 1 iulie 2015 – moment în care a fost înfiinţată platforma Baza de Imobiliară de Garanţii (BIG) -şi până în 30 iunie anul acesta, au fost introduse circa 129.000 de rapoarte.

“Din acest număr, trei sferturi sunt rapoarte pentru proprităţi rezidenţiale, adică apartamente şi case şi după acestea urmează terenurile şi proprietăţile comerciale. Dacă însumăm valorile de piaţă ale tuturor proprietăţilor rezidenţiale evaluate – 96.000 -, care reprezintă peste 74.5% din totalul proprietăţilor din BIG, observăm că aceasta este aproape egală cu suma valoarilor de piaţă ale celor 11.000 de proprietăţi comerciale, care reprezintă 8,4% din totalul proprietăţilor din BIG”, a explicat Manaţe.

Potrivit datelor transmise de ANEVAR, până în 30 iunie 2016, evaluatorii au întocmit rapoarte pentru 7.000 de proprietăţi imobiliare industriale, 12.000 din categoria terenurilor, circa 1.400 de proprietăţi mixte şi 1.000 de proprietăţi agricole.

BIG a fost construită de către membrii ANEVAR care introduc, în mod constant, pe această platformă rapoarte de evaluare pentru bănci, în condiţii de confidenţialitate. Această bază conţine valori de piaţă estimate de evaluatori, nu este o bază de date cu preţuri de tranzacţie.

“Este o bază de informaţii extrem de utilă, care are marele avantaj că ne arată evoluţia în timp a pieţei. Pornind de la această bază de dată se pot realiza indici imobiliari, care să dea informaţii valoroase tuturor actorilor din piaţă şi publicului, şi presei, şi autorităţilor şi,de ce nu, şi membrilor”, a mai zis şeful ANEVAR.

Piaţa evaluărilor din România a ajuns la aproximativ 37 de milioane de euro anul trecut, în creştere cu aproape 6% faţă de anul precedent, cea mai mare parte fiind reprezentată de evaluările realizate pentru  bănci, conform cifrelor de afaceri raportate de evaluatorii autorizaţi către Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR).

Evaluatorii persoane fizice au făcut, anul trecut, aproximativ 50.000 de rapoarte de evaluare, în timp ce companiile de profil, care au calitatea de membri corporativi ANEVAR, au raportat efectuarea a peste 112.000 de rapoarte.

Afectat serios de criza economică mondială, sectorul imobiliar pare că își ia un avânt puternic spre o nouă posibilă creștere spectaculoasă. Proprietarii de apartamente din marile orașe au început deja să crească prețurile de vânzare. Așa au crescut în ultima lună tarifele locuințelor noi sau vechi cu 1,7%, de la 1.028 de euro mp util, până la 1.045 de euro mp, valoarea actuală fiind cu 8,4% mai mare decât cea solicitată în perioada similară a anului trecut, Cluj-Napoca nu mai conduce în clasamentul celor mai mari scumpiri la 12 luni, fiind surclasat de Timișoara.

Profit.ro scrie că în Capitală, apartamentele s-au scumpit în ultima lună cu 1,9%, de la 1.123 la 1.144 de euro pe metru pătrat; diferența față de nivelul atins în septembrie anul trecut (respectiv 1.086 de euro pe metru pătrat) este de 5,3%. Față de finele lunii august, locuințele din blocurile vechi s-au apreciat cu 0,3% (de la 1.059 la 1.062 de euro pe metru pătrat), iar cele din blocurile noi cu 3,3% (de la 1.163 la 1.201 euro pe metru pătrat), arată datele portalului imobiliare.ro.

În Brașov, prețul mediu solicitat de către vânzători a crescut cu 0,9% în ultimele 30 de zile (de la 912 la 920 de euro pe metru pătrat) și cu 6,9% pe parcursul a 12 luni (de la 861 de euro pe metru pătrat). În septembrie, apartamentele vechi s-au scumpit cu 0,1%, de la 906 la 907 de euro pe metru pătrat; locuințele noi, pe de altă parte, au consemnat un avans de 4,3%, de la 935 la 975 de euro pe metru pătrat, scrie Profit.ro.

În Cluj-Napoca a fost înregistrată o creștere de 0,6% în ultima lună, de la 1.224 la 1.231 de euro pe metru pătrat util – cea din urmă valoare  este cu 9,5% mai mare decât cea valabilă în perioada similară a anului trecut, respectiv 1.124 de euro pe metru pătrat. Suma medie solicitată pentru locuințele vechi a crescut cu 0,6% în septembrie, de la 1.253 la 1.261 de euro pe metru pătrat. Unitățile locative nou-construite s-au ieftinit însă cu 0,2%, de la 1.176 la 1.174 de euro pe metru pătrat.

La malul mării, în Constanța, prețurile apartamentelor au scăzut ușor (cu 0,1%) în septembrie, de la 954 la 953 euro pe metru pătrat util – nivelul actual se situează cu 5,1% peste cel atins în perioada similară a anului trecut, respectiv 907 euro pe metru pătrat. Locuințele vechi au consemnat un recul de 0,1% în ultimele 30 de zile (de la 950 la 949 de euro pe metru pătrat), iar pe segmentul nou a avut loc un declin de 0,3% (de la 969 la 966 de euro pe metru pătrat).

În timp ce în inima Moldovei, la Iași, apartamentele s-au scumpit, per ansamblu, cu 2% în ultimele 30 de zile (de la 879 la 897 de euro pe metru pătrat), valoarea atinsă la finele lunii trecute fiind cu 5,5% mai mare decât cea din urmă cu un an (respectiv 850 de euro pe metru pătrat). În septembrie, pretențiile proprietarilor de apartamente vechi au scăzut cu 1,7%, de la 888 la 873 de euro pe metru pătrat, însă locuințele noi s-au apreciat de la 853 la 927 de euro pe metru pătrat.

Profit.ro mai scrie că, în vestul țării, la Timișoara, pretențiile proprietarilor s-au majorat cu 0,9 procente în ultima lună (de la 1.013 la 1.022 de euro pe metru pătrat util) și cu 10,7% în ultimul an (de la 923 de euro pe metru pătrat). Avansul din septembrie este reflectat în mod simetric de locuințele vechi și noi, ambele categorii consemnând o creștere de 0,9% – cele dintâi de la 1.015 la 1.024 de euro pe metru pătrat, iar cele din urmă de la 1.005 la 1.014 euro pe metru pătrat.

Cele două bănci româneşti pentru locuinţe, BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, nu mai primesc depozite noi de la clienţi în sistemul de economisire-creditare, deponenţii actuali putând să ia credite în baza contractelor încheiate la intrarea în sistem, după ce inspectorii Curţii de Conturi au ajuns la concluzia, după un control desfăşurat anul trecut, că unele prime plătite de stat nu au fost folosite în mod legal. Speranţa celor două bănci sunt acum legate de modificarea legislaţiei, care ar permite supravieţuirea sau chiar dezvoltarea sistemului, scrie genția de presă News.ro.

În 2015, două echipe diferite ale Curţii de Conturi au făcut controale la cele două bănci pentru locuinţe de pe piaţă. Potrivit raportului, “s-a constatat acordarea nelegală a primei de stat pentru clienţi persoane fizice – copii minori (cu vârsta sub 18 ani) care nu erau îndreptăţiţi să primească această primă de stat, prin acordarea de contracte de economisire-creditare cu părinţii acestora în calitate de reprezentanţi legali”.

Reprezentanţii băncilor pentru locuinţe se apără făcând referire la OUG 99/2006, care stă la baza sistemului de economisire-creditare din România, şi care prevede, la articolul 311, că “fiecare client, persoană fizică cu cetăţenia română şi cu domiciliul stabil în România, beneficiază de o primă de stat pentru depunerile anuale efectuate în baza unui contract de economisire-creditare încheiat cu o bancă de economisire şi creditare în domeniul locativ”.

De altfel, deciziile Curţii de Conturi au fost contestate în instanţă, dar sunt executorii, iar efectul a fost blocarea sistemului, spun cei implicaţi. Controlul instituţiei conduse de Nicolae Văcăroiu, premierul PDSR din perioada 1992-1996, a fost contestat şi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin care este susţinut sistemul băncilor pentru locuinţe. Războiul s-a mutat în terenul legislaţiei, unde Curtea de Conturi, bazându-se pe rezultatele controlului din 2015, doreşte modificarea modului în care statul sprijină sistemul de economisire-creditare al băncilor pentru locuinţe, mai scrie News.ro

Curtea de Conturi atrage atenţia, în primul rând, asupra ratei de succes foarte reduse, adică a numărului de contracte de credit pentru cumpărarea de locuinţe sau pentru modernizarea caselor contractate după perioada minimă de cinci ani de economisire. Potrivit raportului Curţii de Conturi, la BCR Banca pentru Locuinţe, doar 2.836 de credite au fost solicitate de către clienţi la finalul perioadei de economisire, deşi banca a raportat 184.479 de contracte închise, ceea ce înseamnă, concluzionează inspectorii Curţii de Conturi, o rată de succes de 1,53%.

În cazul Raiffeisen BpL, “rata de succes” este ceva mai mare, de 3,77%, adică au fost acordate 5.264 de credite la 139.537 contracte închise. Situaţia este explicată prin faptul că legea nu obligă persoanele care intră în sistem, economisesc şi sunt subvenţionate de stat prin prima anuală să ia un credit la finalul perioadei de economisire. Reprezentanţii băncilor de economisire-creditare argumentează, însă, că ar fi absurd ca o persoană să fie obligată să ia un credit şi spun că modelul matematic pe baza căruia funcţionează sistemul de economisire-creditare presupune ca numărul de persoane care iau credite să fie mai mic decât cel al deponenţilor.

Potrivit acestei argumentaţii, sistemul băncilor pentru locuinţe, copiat după sistemul baupspar din Germania şi Austria,  este până la urmă un CAR pentru locuinţe: din cinci persoane care contribuie prin depozite la sistem, doar unul ia credit, la un moment dat. Tocmai de aceea nu există niciun fel de obligaţie impusă clienţilor de a lua credit la finalul perioadei de economisire, chiar dacă au luat primă de la stat, deoarece se consideră că banii depuşi au permis acordarea de credite altor clienţi, scopul fiind, deci, atins.

În Cehia sau în alte state în care există sistemul, nimeni nu controlează, de altfel, ce face deponentul cu banii după ce a atins perioada minima de economisire. “Unii apelează la credit, în vreme ce alţii preferă să împrumute sume mici de bani cu care să-şi îmbunătăţească confortul locuinţei. Alţii însă pur şi simplu îşi retrag banii şi, din punctul nostru de vedere, pot să plece cu ei în Bahamas, dacă asta îşi doresc. Sunt banii lor, fac ce consideră cu ei”, a declarat directorul general al Stavebni Sporitelna Ceske Sporitelny (SSCS), Jiri Plisek.

Sistemul funcţionează în acest mod, al unor bănci dedicate sistemului de economisire-creditare, în opt state europene: Germania, Austria, Luxemburg, Cehia, Slovacia, Croaţia, Ungaria şi România. Alte ţări europene au sisteme diferite de economisire-creditare, chiar dacă scopul este similar. În plus, reprezentanţii băncilor pentru locuinţe afirmă că, dacă s-ar aplica viziunea Curţii de Conturi expusă în raportul făcut public de instituţie, băncile pentru locuinţe ar deveni un fel de sisteme piramidale, deoarece un sistem în care toate persoanele care economisesc iau şi credite nu ar fi sustenabil şi s-ar prăbuşi.

Spre deosebire de băncile comerciale obişnuite, legislaţia interzice băncilor pentru locuinţe să se împrumute poe piaţa de capital sau din alte surse, în afară de depozitele clienţilor sau de banii acţionarilor. Pe de altă parte, actorii implicaţi au propus mai multe modificări legislative care ar ajuta sistemul de bănci pentur locuinţe, iar iniţiativele se află în prezent în Parlament. În acest moment, propunerile au primit aviz pozitiv atât de la Consiliul Legislativ, cât şi de la mai multe comisii parlamentare.

România are două bănci pentru locuinţe, BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, apărute după ce legislaţia românească a introdus o primă pentru economisire care stă la baza sistemului importat din mediul german. Mai exact, statul plăteşte 25% din suma economisită în anul precedent de client, dar nu mai mult de echivalentul în lei a 250 euro, calculat la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi lucrătoare a anului de economisire.

Sistemul funcţinează în actuala formă de circa zece ani, în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 99/2006. La finalul anului 2015, BCR Banca pentru Locuinţe avea active de 3,07 miliarde lei, iar Raiffeisen Banca pentru Locuinţe active de 676 milioane lei, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). Astfel, cu active de 3,74 miliarde lei (în jur de 830 milioane euro), băncile româneşti pentru locuinţe au o cotă de doar 1% din activele sectorului bancar românesc. Băncile pentru locuinţe din România folosesc ca exemplu sistemul din Cehia, care funcţionează din 1993, cu un succes important.

În Cehia, prima iniţială de stat a fost de 25%, ca acum în România, până în 2003, când a fost redusă la 15%, ia ulterior încă o data, până la 10%. Însă sistemul a rămas în vigoare peste 20 de ani şi, potrivit şefilor celor cinci bănci pentru locuinţe care operează pe piaţă, a fost lansat la momentul potrivit, când Cehia trecea printr-o terapie de şoc, în care guvernul privatiza tot, de la întreprinderi de stat până la locuinţe. În acest fel, sistemul de economisire-creditare a permis cehilor să îşi îmbunătăţească semnificativ condiţiile de locuit după prăbuşirea comunismului, un proces dureros în toate statele ex-comuniste. Sistemul bauspar din Cehia a avut chiar propria bulă, imediat după anul 2000, când ajunsese la peste 4 milioane de contracte, adică peste numărul de locuinţe din ţară.

Ulterior, reducerea primei de la stat a readus sistemul într-o formă sustenabilă, însă politicienii cehi încep să se întrebe dacă subvenţionarea unei astfel de scheme de către stat mai are sens. În 23 de ani, statul ceh a plătit subvenţii de circa 2,5 miliarde de euro pentru băncile pentru locuinţe, însă managerii băncilor de locuinţe din Praga arată spre cartierele de blocuri construite în perioada comunistă, renovate şi cu îmbunătăţiri evidente faţă de blocurile din România, pentru a demonstra viabilitatea modelului. “Atât timp cât trecem graniţa în Austria sau în Germania şi vedem o diferenţă faţă de Cehia în materie de calitate a locuinţelor, cred că sistemul va fi necesar”, a conchis Jiri Plisek.

Laptop, tabletă sau telefon, locuinţa ideală vine de pe Internet. 97% dintre români caută mai întâi online, pentru ca mai apoi să treacă la vizionat. În topul preferinţelor sunt apartamentele cu două camere, care înregistrează o creştere cu 8% faţă de anul trecut. Nu de aceeaşi atenţie se bucură apartamentele cu trei camere, a căror cerere s-a redus cu 13%.

Cei care îşi caută o locuinţă în Bucureşti nu vor să cheltuiască mai mult de 81.000 de euro pentru zona centrală, potrivit unui studiu ImoResearch, realizat la cererea portalului DezvoltatorImobiliar.ro. Cifrele arată şi că oamenii sunt dispuşi să dea cel mult 68.000 de euro pentru o locuinţă dintr-o zonă semicentrală a Capitalei, 58.000 de euro pentru cartierele limitrofe şi maximum 65.000 de euro pentru o locuinţă din apropierea Bucureştiului.

Tinerii până în 35 de ani caută, în principal, apartamentele cu două şi trei camere, în vreme ce, după această vârstă, cumpărătorii devin interesaţi de locuinţe spaţioase şi se orientează către case şi vile. Studiul realizat de DezvoltatorImobiliar.ro indică o scădere a bugetului alocat pentru achiziţia unei locuinţe. Dacă la finalul anului trecut, tinerii căutau locuinţe cu preţuri între 50.000 şi 70.000 de euro, intervalul a coborât acum la 40.000 – 60.000 de euro, susţine Adriana Gheorghe, Marketing Manager DezvoltatorImobiliar.ro.

Cei mai mulţi accesează site-urile de imobiliare de acasă, fiind atraşi în special de imagini, foto şi video. Pentru a veni în întâmpinarea acestora, portalul Dezvoltatorimobiliar.ro va lansa în luna martie, timp de o săptămână,Târgul Imobiliar Online din România TIOR.

Vizitatorii târgului vor fi la un click distanţă de locuinţa visată, în mod gratuit. Peste o sută de ansambluri rezidenţiale din toată ţara vor fi prezentate virtual, pentru ca cei interesaţi să poată trăi experienţa unei vizite adevărate, din confortul propriei locuinţe. Estimăm peste 200.000 de vizitatori, un număr incomparabil cu orice târg imobiliar clasic, adaugă Adriana Gheorghe, Marketing Manager DezvoltatorImobiliar.ro.

Programul târgului va fi între orele 10.00 – 20.00, deci acelaşi ca al unui târg clasic, numai că totul se va desfășura online, din fața laptopului, a tabletei sau a telefonului. Astfel, vizitatorii vor scăpa de aglomeraţia de la stand, de timpul petrecut în trafic şi de căutarea locului de parcare şi vor avea toate informaţiile într-un singur loc, fără a plăti nicio taxă de intrare.

La TIOR, vizitatorii vor găsi cea mai largă gamă de locuinţe noi. Acestea vor fi prezentate într-un mod accesibil, complex, dar mai ales complet: tururi virtuale, filmări aeriene, prezentări video, dar și flyere, pliante sau mape de prezentare. Una dintre inovaţiile târgului este interacţiunea privată directă dintre expozant și vizitator, cu ajutorul unui chat online. În acest fel, fiecare întrebare îşi va găsi răspuns prompt şi complet. Totodată, cei care aleg să viziteze TIOR, pot participa la concursuri şi pot beneficia de reduceri pentru locuinţele prezentate în cadrul târgului,completează Adriana Gheorghe, Marketing Manager DezvoltatorImobiliar.ro.

Târgul Imobiliar Online din România TIOR se lansează la 1 martie 2017 şi va fi deschis timp de 8 zile. Va fi disponibil la adresa http://www.dezvoltatorimobiliar.ro/targul-imobiliar-online. Dezvoltatorii imobiliari vor vedea în timp real câți vizitatori au accesat standul cu ajutorul unei console de monitorizare online şi vor primi statistici la finalul fiecărei zile despre numărul total al vizitatorilor.