CE – Club Economic

CE: Economia UE este în creştere pentru al şapterea an consecutiv

Claudiu Apostol — Wed, 05 Jun 2019 19:16:27 +0000

Economia Uniunii Europene este în creştere pentru al şaptelea an consecutiv şi sunt semne că această tendinţă se va menţine şi în 2020, economiile tuturor statelor membre fiind în expansiune în ciuda condiţiilor mai puţin favorabile şi a incertitudinilor de la nivel mondial, se arată într-un comunicat publicat de Comisia Europeană.

De asemenea, numărul persoanelor care au un loc de muncă a atins o cifră record, iar rata şomajului nu a fost niciodată mai scăzută, potrivit Economica.net. Există însă în continuare decalaje importante între ţări, regiuni şi categorii de populaţie. În acest context, Comisia invită statele membre să continue pe calea progreselor realizate în ultimii ani.

Miercuri, Comisia European a prezentat recomandările specifice fiecărei ţări pentru 2019, în care defineşte orientările de politică economică adresate tuturor statelor membre ale UE pentru următoarele 12-18 luni. Executivul comunitar recomandă, totodată, închiderea procedurii aplicabile deficitelor excesive în cazul Spaniei şi adoptă o serie de documente în temeiul Pactului de stabilitate şi de creştere.

„Semestrul european a contribuit în mod real la îmbunătăţirea situaţiei economice şi sociale din Europa. Mai rămân însă provocări importante cărora trebuie să le facem faţă şi începe să se profileze tot mai pregnant riscul unei deteriorări a perspectivelor economice. Este îngrijorător să constatăm o încetinire a avântului reformelor în unele ţări. Facem apel la toate statele membre să îşi reînnoiască eforturile pentru a consolida rezilienţa economiilor noastre şi pentru a sprijini o creştere economică în egală măsură durabilă şi favorabilă incluziunii. O mai bună direcţionare a investiţiilor poate contribui în mod semnificativ la atingerea acestor obiective”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte pentru moneda euro şi dialog social, responsabil şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital.

Statul de drept: Comisia lansează o dezbatere pentru consolidarea statului de drept în UE

Clubeconomic — Fri, 05 Apr 2019 10:18:56 +0000

Comisia Europeană lansează un proces de reflecție privind statul de drept în Uniunea Europeană, trasând posibile piste pentru acțiuni viitoare.

03/04/2019

Comunicarea prezentată astăzi trece în revistă instrumentele disponibile pentru monitorizarea, evaluarea și protejarea statului de drept în Uniune. Aceasta analizează, de asemenea, experiențele dobândite în ultimii ani, astfel încât să putem lansa o dezbatere mai amplă la nivel european asupra modului în care statul de drept ar putea fi consolidat în continuare. Din experiența anterioară reiese, în special, necesitatea unei mai bune promovări a statului de drept, a prevenirii timpurii a riscurilor sau a încălcărilor statului de drept și a unui răspuns eficace în cazul apariției unor astfel de probleme în Uniune.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Capacitatea Uniunii de a respecta statul de drept este esențială, acum mai mult decât oricând. În primul rând, pentru că este vorba despre valorile noastre fundamentale, despre „cine suntem”. În al doilea rând, deoarece funcționarea UE în ansamblul său depinde de respectarea statului de drept în toate statele membre. Acum a venit momentul să reflectăm, împreună cu toate instituțiile, cu toate statele membre și cu diferite autorități și părți interesate, la modalitățile de apărare și de consolidare a statului de drept în Uniune.”

În ultimii ani, statul de drept a fost supus unor presiuni crescânde în Europa. În dezbaterile care au avut loc la nivelul Uniunii și la nivel internațional, precum și în cadrul societății civile, s-au exprimat preocupări comune și concrete privind statul de drept. A devenit clar că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a asigura apărarea, consolidarea și respectarea statului de drept pe întregul teritoriu al Uniunii. Pornind de la dezbaterile în curs și întemeindu-se pe experiențele anterioare, comunicarea de astăzi își propune să inițieze acest proces prin stabilirea unor posibile piste de reflecție asupra acțiunilor viitoare.

Posibile piste pentru viitor

Apărarea, consolidarea și respectarea statului de drept în Uniune sunt responsabilitatea comună a instituțiilor UE și a tuturor statelor membre. Comisia a recurs deja la o gamă largă de instrumente pentru a monitoriza, a evalua și a răspunde cu rigurozitate preocupărilor legate de statul de drept în statele membre; printre aceste instrumente se numără Cadrul privind statul de drept, procedura inițiată în temeiul articolului 7 alineatul (1) din TUE, procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, precum și semestrul european, tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană și mecanismul de cooperare și de verificare (MCV). Pe baza experienței acumulate până în prezent grație tuturor acestor instrumente, Comisia prezintă astăzi trei piloni care ar putea contribui la promovarea asigurării eficace a respectării statului de drept în Uniune:

O mai bună promovare: normele și jurisprudența în materia statului de drept nu sunt întotdeauna suficient de bine cunoscute la nivel național. În vederea remedierii acestei lacune, ar trebui să se focalizeze eforturi sporite în direcția unei mai bune promovări la nivel național a cunoștințelor legate de normele și de jurisprudența având ca obiect respectarea statului de drept. Acest lucru s-ar putea materializa, de exemplu, prin activități de comunicare pentru public, prin abordări comune la nivelul UE care să contribuie la promovarea unei culturi mai puternice a statului de drept la nivelul instituțiilor și al profesiilor, prin colaborarea constantă cu Consiliul Europei, precum și prin participarea societății civile la nivel regional și local.

Prevenirea timpurie: Chiar dacă responsabilitatea principală pentru asigurarea respectării statului de drept la nivel național le revine statelor membre, UE poate oferi un sprijin important pentru consolidarea rezilienței sistemelor și a instituțiilor esențiale. Cooperarea și dialogurile periodice ar putea contribui la o mai bună înțelegere a situației statului de drept și a evoluțiilor din statele membre, precum și la soluționarea timpurie a oricărei chestiuni legate de statul de drept.

Un răspuns adaptat: Diversitatea provocărilor referitoare la statul de drept necesită răspunsuri diferite și eficace. Comisia va continua să asigure aplicarea corectă a legislației UE prin intermediul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Ar putea fi, de asemenea, oportun să existe diferite abordări în domenii de politică specifice, cum ar fi propunerea Comisiei privind protejarea intereselor financiare ale UE. În plus, ar putea fi avute în vedere unele îmbunătățiri ale Cadrului privind statul de drept aflat în vigoare, inclusiv furnizarea timpurie de informații Parlamentului European și Consiliului și primirea de sprijin din partea acestor două instituții, precum și stabilirea unor termene clare pentru durata dialogurilor.

Etapele următoare

Comisia invită în prezent Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul și statele membre, precum și părțile interesate relevante, inclusiv rețelele judiciare și societatea civilă, să reflecteze asupra chestiunilor prezentate în comunicarea de astăzi și să contribuie cu idei concrete privind modul în care setul de instrumente pentru asigurarea respectării statului de drept ar putea fi îmbunătățit în viitor.

Pe baza acestui proces de reflecție și a dezbaterii în curs, Comisia va reveni asupra acestei chestiuni, cu propriile concluzii și propuneri, în iunie 2019.

Context

Statul de drept este una dintre valorile comune pe care se întemeiază Uniunea Europeană, fiind asumată de toate statele membre. Aceasta este consacrată la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Statul de drept reprezintă, de asemenea, un element esențial pentru funcționarea UE în ansamblul său, de exemplu în ceea ce privește piața internă, cooperarea în domeniul justiției și al afacerilor interne și asigurarea faptului că judecătorii naționali care sunt și „judecători ai UE” își pot îndeplini rolul în asigurarea aplicării dreptului UE și pot interacționa în mod corespunzător cu Curtea de Justiție a UE în contextul procedurilor de pronunțare a unor hotărâri preliminare. Comisia Europeană, împreună cu alte instituții și cu statele membre, sunt, în temeiul tratatelor, responsabile pentru garantarea statului de drept ca valoare fundamentală a Uniunii noastre și de asigurarea faptului că legislația, valorile și principiile UE sunt respectate.

Comisia dispune de o gamă largă de instrumente pentru a monitoriza, a evalua și a răspunde cu rigurozitate chestiunilor legate de statul de drept în statele membre; printre aceste instrumente se numără procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, semestrul european, tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedent sau mecanismul de cooperare și de verificare (MCV). La 11 martie 2014, Comisia Europeană a adoptat un nou cadru pentru abordarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept în toate statele membre ale UE. Acest cadru instituie un instrument cu ajutorul căruia Comisia poate iniția un dialog în mai multe etape cu statul membru în cauză pentru a preveni intensificarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept. Instrumentul cel mai emblematic, însă excepțional, pentru apărarea statului de drept este procedura prevăzută la articolul 7 din TUE, care îi permite UE să acționeze în cazul unei încălcări grave a statului de drept într-un stat membru. Procedura prevăzută la articolul 7 din TUE a fost declanșată în două cazuri până acum: în decembrie 2017, în cazul Poloniei (de către Comisie), și în septembrie 2018, în cazul Ungariei (de către Parlamentul European).

Astăzi, Comisia a lansat, de asemenea, o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere cu privire la noul regim disciplinar pentru judecători (puteți găsi comunicatul de presă complet aici Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedent).

România riscă să fie dată în judecată de Comisia Europeană din cauza taxei auto

Claudiu Apostol — Thu, 24 Jan 2019 16:42:20 +0000

România poate ajunge în două luni în fața Curții de Justiție a UE dacă nu restituie taxa auto, potrivit Hotnews.
Comisia Europeană a trimis, joi, un aviz motivat țării noastre pentru că nu asigură rambursarea integrală și imediată a taxelor de înmatriculare a vehiculelor de ocazie achiziționate din alte state membre.
Potrivit unui comunicat al executivului comunitar, Curtea de Justiţie a UE a considerat că aceste taxe încalcă normele UE (articolul 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene – TFUE).
Tot în comunicatul Comisiei se mai precizează faptul că normele româneşti privind restituirea taxelor nu respectă principiile cooperării loiale, echivalenţei şi efectivităţii.
Dacă România nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate decide să trimită cazul în faţa Curţii de Justiţie (CJUE).

Planul de investiții pentru Europa: BEI și Garanti Bank își unesc forțele pentru a sprijini firmele conduse de femei în România

Clubeconomic — Thu, 10 Jan 2019 06:19:11 +0000

Banca Europeană de Investiții (BEI) acordă Garanti Bank România un împrumut în valoare de 22,3 milioane EUR pentru a sprijini firmele din România. Din valoarea împrumutului, 5 milioane EUR se alocă femeilor antreprenoare, sumă care va fi suplimentată cu 5 milioane EUR din partea Garanti Bank. Această tranzacție este sprijinită de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), pilonul financiar al Planului de investiții pentru Europa, numit și „Planul Juncker”.

– Prima tranșă a împrumutului BEI dedicat femeilor antreprenoare din UE

– Se preconizează că aproximativ 260 de IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie vor beneficia de valoarea totală a împrumutului, care va sprijini 6 100 de locuri de muncă

– Prima operațiune cu Garanti Bank ridică la 16 numărul instituțiilor de finanțare partenere din România

Această tranșă inovatoare a împrumutului va oferi acces la o sursă de finanțare mai favorabilă pentru femeile antreprenoare care reprezintă întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) și întreprinderi cu capitalizare medie. Pentru a avea acces la aceste împrumuturi, întreprinderile trebuie să fie deținute în proporție de peste 50 % de una sau mai multe femei, ori să fie deținute în proporție de 26 % până la 50 % de una sau mai multe femei, iar funcția de director general, director administrativ sau director financiar să fie deținută de o femeie.

Promovarea egalității de gen și a diversității face parte din obiectivul BEI de a garanta că proiectele pe care le finanțează sunt în beneficiul tuturor membrilor comunității. Această operațiune, primul împrumut intermediat al BEI în UE care sprijină în mod specific antreprenoarele, va susține participarea femeilor ca actori economici esențiali și este în conformitate cu Strategia BEI privind egalitatea de gen și emanciparea economică a femeilor.

Comisarul european pentru politica regională, Corina Crețu, a declarat: „Mă bucur foarte mult că Planul Juncker acordă o mână de ajutor femeilor antreprenoare din România, asistându-le să își exprime talentele și să își transforme ideile în proiecte concrete. Emanciparea femeilor și punerea la dispoziția acestora a mijloacelor financiare de care au nevoie pentru a reuși vor aduce beneficii directe economiei României. Salut acest nou acord și sper să văd multe astfel de acorduri încheiate în viitor.”

Vicepreședintele BEI, Andrew McDowell, a declarat: „Acest proiect inovator sprijinit de Planul de investiții pentru Europa permite BEI, pentru prima dată în UE, să ofere un împrumut dedicat sprijinirii investițiilor realizate de antreprenoare. Femeile antreprenoare sunt o sursă importantă de dezvoltare economică și pot contribui mai substanțial la creșterea economică dacă au un acces mai bun la finanțare”.

Ufuk Tandogan, CEO Garanti Bank a declarat: „Spiritul antreprenorial este un motor important care a contribuit la dezvoltarea economiei românești. Garanti Bank este un susținător activ al antreprenorilor în general și al femeilor antreprenoare în special. Vom continua să fim un partener solid pentru clienții noștri și să oferim cele mai bune opțiuni de finanțare, sprijinind creșterea durabilă. Acest nou parteneriat cu BEI înglobează asistența continuă pentru emanciparea economică a femeilor în România. Suntem încântați să semnăm acest nou acord și să ne reiterăm angajamentul pe termen lung față de comunitatea de afaceri din România”.

Informații generale:

Banca Europeană de Investiții (BEI) este banca Uniunii Europene. Aceasta este instituția de creditare pe termen lung a UE și este singura bancă deținută de statele membre ale Uniunii Europene și care reprezintă interesele acestora(link is external). Ea pune la dispoziție finanțări pe termen lung pentru investiții solide, cu scopul de a contribui la obiectivele de politică ale UE. BEI cooperează îndeaproape cu alte instituții ale UE(link is external)pentru punerea în aplicare a politicii UE.

BEI este cel mai mare debitor(link is external) și creditor multilateral ca volum al tranzacțiilor, oferind fonduri și expertiză pentru proiecte de investiții solide și viabile, care contribuie la avansarea obiectivelor de politică ale UE. Peste 90 % din activitatea BEI este concentrată în Europa(link is external), însă banca sprijină și politicile externe și de dezvoltare ale UE(link is external).

BEI a aprobat Strategia privind egalitatea de gen și emanciparea economică a femeilor(link is external)Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedent în 2016, cu scopul de a integra egalitatea de gen și, în special, emanciparea economică a femeilor în modelul de activitate al BEI vizând activitățile de creditare, finanțare mixtă și consultanță desfășurate în interiorul și în afara UE. Planul de acțiune pentru egalitatea de gen(link is external), aprobat în ianuarie 2018, constituie un ghid de punere în aplicare a strategiei. Pentru mai multe informații cu privire la activitățile BEI de sprijinire a egalității de gen, faceți clic aici(link is external)Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedent.

Planul de investiții pentru Europa

Planul de investiții pentru Europa Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedent (Planul Juncker) este una dintre măsurile esențiale ale UE destinate stimulării investițiilor în Europa, contribuind astfel la crearea de locuri de muncă și la stimularea creșterii economice. În acest scop, vor fi utilizate în mod mai inteligent resursele financiare noi și cele existente. Grupul BEI joacă un rol vital în acest plan de investiții. Datorită garanțiilor din partea Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), BEI și Fondul european de investiții (FEI) sunt în măsură să își asume o parte mai mare din riscurile proiectelor, încurajând investitorii privați să participe la proiecte. Inițial, s-a intenționat ca FEIS să mobilizeze investiții în valoare de 315 miliarde EUR în întreaga UE, pe o perioadă de trei ani, până la jumătatea anului 2018. În decembrie 2017, Parlamentul European și statele membre au ajuns la un acord în sensul prelungirii duratei FEIS până în 2020 și al creșterii capacității financiare a acestuia până la 500 miliarde EUR. Pe lângă asistența din partea FEIS, noua Platformă europeană de consiliere(link is external) în materie de investiții (EIAH) sprijină, la rândul său, promotorii de proiecte din sectoarele public și privat pentru ca aceștia să poată structura într-un mod mai profesionist proiectele de investiții. Planul de investiții îmbunătățește, de asemenea, mediul de investiții din Europa.

În decembrie 2018, Planul Juncker mobilizase deja investiții suplimentare în valoare de 371,2 miliarde EUR, inclusiv peste 2,7 miliarde EUR în România, urmând ca 856 000 de întreprinderi mici și mijlocii să beneficieze de un acces mai bun la finanțare.

Garanti Bank România

Garanti Bank face parte din grupul financiar-bancar Garanti România, care reunește Garanti Leasing (marca prin care își desfășoară activitatea compania Motoractive IFN SA) și Garanti Consumer Finance (marca prin care operează Ralfi IFN). Fiind prezentă în România din 1998, Garanti Bank a dezvoltat în timp un portofoliu solid și variat de clienți și și-a extins în permanență rețeaua națională și portofoliul de produse pentru toate segmentele de activitate: servicii bancare pentru persoane fizice, IMM-uri și corporații.

Anul trecut, Garanti Bank a fost numită Superbrand, pe baza unei liste de peste 1 500 de mărci analizate de Superbrands România. Mai mult, în luna august, Garanti Bank a primit din partea prestigioasei reviste Global Finance premiul „Best Consumer Digital Bank in Romania”. Distincția a fost acordată în cadrul evenimentului „The World’s Best Consumer Digital Banks In Central & Eastern Europe 2018” și este cel de-al unsprezecelea premiu pe care Garanti Bank îl primește din partea revistei Global Finance în ultimii zece ani.

Garanti Bank România este deținută de Turkiye Garanti Bankasi AS (TGB), a doua bancă privată ca mărime din Turcia, cu o prezență importantă în toate liniile de activitate și cu peste 16 milioane de clienți. Grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA) este acționarul majoritar al TGB.

Pentru informații suplimentare, consultați pagina www.garantibank.ro(link is external).

Ministerul de Finanțe concepe schimbări la nivelul TVA

Claudiu Apostol — Tue, 27 Nov 2018 14:17:26 +0000

În respingerea cererii de derogare trimise de Ministerul Finanțelor în toamna trecută, Comisia Europeană argumentează că plata defalcată a TVA, așa numitul Split TVA, nu este proporțională cu obiectivele declarate de Guvern: asigurarea colectării în mod corect a TVA și prevenirea evaziunii fiscal, conform datelor Hotnews.ro.

Comisia Europeană arată, în motivarea deciziei sale, că modul în care a conceput Guvernul pragurile pentru plata TVA defalcată, la un nivel fix pentru fiecare dintre cele trei categorii, nu asigură egalitatea de tratament în interiorul acelei categorii.

În plus, așa cum sună prevederile legale acum, clientul/beneficiarul are obligația de a verifica registrul persoanelor impozabile cărora li se aplică plata defalcată și să acționeze în consecință: să separe suma netă și valoarea TVA. În schimb, autoritățile trimit notificarea cu privire la includerea în registrul furnizorului, și nu beneficiarilor, potrivit sursei citate.

„România nu consideră necesar ca furnizorul să informeze clientul cu privire la necesitatea de a aplica mecanismul de plată defalcată, prin includerea pe factură a unei mențiuni în acest sens”, își motivează decizia Comisia. „În plus, în cazul în care beneficiarul nu aplică mecanismul de plată defalcată și plătește TVA într-un alt cont decât contul de TVA al furnizorului, tot beneficiarului i se aplică o penalitate de 0,06 % pe zi din suma plătită în mod eronat, dacă nu remediază situația în termen de 30 de zile lucrătoare. Cu toate acestea, furnizorul și nu beneficiarul este cel care poate remedia situația, transferând suma în cauză din contul său principal în contul de TVA, informând beneficiarul cu privire la acest lucru și evitând, astfel, orice sancțiuni aplicate acestuia. România a precizat că acest transfer efectuat de furnizor este doar o posibilitate, nu o obligație, deoarece răspunderea pentru plata TVA în contul corect îi revine beneficiarului”, mai spune Comisia.

CE: Economia românească a crescut cu 4,5%, până acum

Claudiu Apostol — Fri, 13 Jul 2018 14:05:43 +0000

Comisia Europeană (CE) a menținut estimările referitoare la creșterea economiei României în 2018, la 4,5%, iar pentru 2019 se așteaptă la un avans de 3,9%, conform datelor Agerpres. Inasprirea graduală a politicii monetare, ca răspuns la presiunile inflaționiste și la adâncirea deficitului, ar putea atenua perspectiva pentru investițiile private.

De asemenea, investițiile per ansamblu ar putea fi afectate dacă Executivul va reduce și mai mult investițiile publice, pentru a-și îndeplini țintele de deficit. PIB-ul României a crescut cu 6,9% în 2017, un record post-criza, datorită boom-ului în consumul privat, stimulat de măsurile de relaxare fiscală, inclusiv reducerea impozitelor indirecte și creșterea salariilor în sectorul public. Creșterea ar urma să-și reducă viteza în 2018, dar va rămâne robustă, potrivit sursei citate.

Totodată, în condițiile în care inflația a reintrat în intervalul de variație din jurul țintei Băncii Naționale a României (2,5% plus/minus un punct procentual), BNR a început să înăsprească politica sa monetară ultra-relaxată. În acest an, deficitul bugetar ar urma să ajungă la 3,4% din PIB, pentru ca în 2019 să se adâncească la 3,8% din PIB.

Banca Mondială, Comisia Europeană și FMI sunt optimiste în privința economiei României

Claudiu Apostol — Tue, 12 Jun 2018 08:00:57 +0000

Cele mai importante rapoarte economice la nivel internațional cu privire la evoluția economiei, care sunt luate în considerare de investitorii străini și de piețele internaționale în vederea stabilirii perspectivelor de dezvoltare și a identificării oportunităților de plasare a capitalurilor, sunt cele realizate de Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional (FMI) și Comisia Europeană (CE), potrivit Capital.

În aceste analize este prezența și România și toate acestea pun în evidență faptul că țara noastră va înregistra în perioada 2018-2020 o creștere economică substanțială bazată pe investiții.

Mai mult, această îmbunătățire a estimărilor vine chiar dacă în primul trimestru economia românească a crescut doar cu 4,2% fiind totuși a cincea cea mai mare creștere economică din UE dupa Letonia (5,2%), Polonia (4,9%), Ungaria (4,7) și Cehia (4,5%). De asemenea, în primul trimestru 2018 economia românească a crescut cu aproape 1,75 ori mai mult față de media UE (2,4%). Trebuie menționat că, față de trimestrul anterior (trim. 4 2017), creșterea economică în primul trimestru 2018 a fost zero, ceea ce unii economiști interpretează eronat că fiind o slabă performanță, fără să țină cont că a fost totuși a cincea cea mai mare creștere din UE față de același trimestru al anului anterior și uită să spună că economia a stagnat la nivelul celui mai bun trimestru (trim. 4 2017) din ultimii zece ani, conform sursei citate.

În concluzie, analizele Comisiei Europene, Băncii Mondiale și ale Fondului Monetar Internațional evidențiază că România are o foarte bună stabilitate macroeconomică, bazată pe perspective de creștere pe termen scurt și pe termen lung de peste 4%.

CE: Deficit bugetar de 3,4% în 2018 și 3,8% în 2019

Claudiu Apostol — Fri, 04 May 2018 13:54:42 +0000

Comisia Europeană (CE) a menținut estimările referitoare la creșterea economiei noastre la 4,5%, în acest an, pentru 2019 așteptând un avans de 3,9%, potrivit Bursa.

Conform previziunilor economice de primăvară publicate, ieri, de Executivul comunitar și citate de Agerpres, deficitul bugetar ar urma să ajungă la 3,4% din PIB în 2018, pentru ca în 2019 să se adâncească la 3,8% din PIB. Rata inflației ar urma să crească la 4,2% anul acesta și să încetinească până la 3,4% anul viitor, în timp ce rata șomajului se va situa la 4,5% în 2018 și la 4,4% în 2019.

În ultima sa prognoză, BNR a revizuit în creștere, de la 3,2% la 3,5%, estimările privind inflația pentru finalul acestui an și a preconizat un nivel al inflației de 3,1% pentru decembrie 2019, conform sursei citate. Rata anuală a inflației în zona euro a coborât ușor în aprilie, până la 1,2%, de la un nivel de 1,3% înregistrat în luna precedentă, arată o estimare preliminară publicată ieri de Eurostat. Potrivit celor mai recente estimări ale BCE, creșterea prețurilor de consum în zona euro va rata ținta de 2% până în 2019, chiar dacă economia regiunii înregistrează al cincilea an de creștere consecutivă.

Andreea Paul: INACO lansează azi a patra ediție a Ghidului surselor de finanțare pentru dezvoltarea afacerilor la sediul reprezentanței Comisiei Europene în România

Andreea Paul — Thu, 26 Apr 2018 13:04:36 +0000

„INACO a pregătit a patra ediție a Ghidului de finanțare pentru internaționalizarea și dezvoltarea companiilor românești pe care îl pune la dispoziția tuturor celor interesați de susținerea financiară a proiectelor lor. Această inițiativă civică lunară a INACO dorește să facă o conexiune strict necesară între organismele care oferă fondurile și românii care ar putea să le folosească, conexiune care la noi nu este făcută organizat, cu claritate și constanță”, anunță Andreea Paul, președintele think-tank-ului INACO – Inițiativa pentru Competitivitate.

În Ghid sunt prezentate 37 de oportunități active, mari programe de finanțare – precum Orizont 2020, Programul transnațional “Dunărea” sau programul de studii Erasmus. Dar și programe specifice – precum cele pentru producții artistice sau mici producători agricoli. Veți găsi în Ghid și programe de susținere a progresului tehnologic sau inovației, de sprijin pentru tineri, pentru start-up-uri sau fonduri din afara cadrului UE etc.

Inițiativa pentru Competitivitate încearcă să întreprindă un demers cât mai exhaustiv, cât mai complet în ceea ce privește prezentarea publică a surselor de fonduri pentru țara noastră.

10 noutăți aduce ediția lunii aprilie a Ghidului INACO față de luna anterioară, descrise succint, atractiv și pragmatic pentru mediul românesc de afaceri:

COMPETIȚIE DEDICATĂ IMM-urilor: CECURI DE INOVARE
GRANTURI SEE ȘI NORVEGIENE (2014-2021): Programul “RO Innovation”
PROGRAMUL CERCETARE FINANȚAT DIN MECANISMELE FINANCIARE SEE ȘI NORVEGIAN 2014-2021
FOND DE INVESTIȚII PENTRU NECESITATEA CREȘTERII START-UP-URILOR DIN EUROPA: Eight Roads Ventures, Londra
FOND DE INVESTIȚII LANSAT DE CĂTRE UE PENTRU CREȘTEREA START-UP-URILOR DIN COMUNITATEA EUROPEANĂ: VENTURE EU
SCHEMA DE AJUTOR DE MINIMIS PENTRU MĂSURA DE PROMOVARE A VINURILOR ÎN ȚĂRI TERȚE
ÎMBUNĂTĂȚIREA COMPETITIVITĂȚII ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII (Investiții Teritoriale Integrate–ITI Delta Dunării)
PROGRAMUL TRANSNAȚIONAL DUNĂREA
PROGRAMUL DE CERCETARE ȘI DEZVOLTARE PENTRU O VIAȚĂ ACTIVĂ ȘI ASISTATĂ
PROGRAMUL ORIZONT 2020 (HORIZON 2020)

„Facem acest lucru deoarece considerăm că finanțarea este începutul obligatoriu al oricărei inițiative românești care dorește să fie competitivă în țară și în afară. Succes celor întreprinzători!”, transmite președintele INACO.

Acest Ghid va fi lansat în data de 26 aprilie, la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România în cadrul evenimentului dedicat instrumentelor europene financiare și ne-financiare pentru mediul de afaceri din România, la orele 10.30, alături de experți și potențiali beneficiari.

Ghidul de finanțare poate fi descărcat liber aici: https://inaco.ro/wp-content/uploads/2018/04/Ghidul-de-finantare-pt-internationalizarea-companiilor-romanesti-_24-APRILIE-2018.pdf

Andreea Paul

Președinte INACO – Inițiativa pentru Competitivitate

Conf. univ. dr. la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, ASE

m: +40 722 63 71 40 | w: www.inaco.ro| www.andreeapaul.ro | e: andreea.paul@inaco.ro

fb: http://www.facebook.com/andreea.maria.paul | in: ro.linkedin.com/in/andreeapaul

Str. Hristov Botev, nr. 26, sector 3, cod poştal 030237, Bucureşti, Romania.

CE: Economia României va scădea în următorii doi ani

Claudiu Apostol — Fri, 09 Feb 2018 12:25:34 +0000

Creșterea noastră economică va încetini la 4,5% în 2018 și la 4% în 2019, estimează Comisia Europeană (CE). Avansul economiei românești are la bază în principal consumul și reducerile fiscale, arată previziunile economice intermediare din iarna anului 2018. Sursa citată menționează, conform Agerpres: „PIB-ul României a accelerat în 2017 la un nivel estimat la 6,7%, un record post-criză. Principalul motor al creșterii a fost consumul privat, sprijinit de reducerile indirecte de taxe și de majorarea salariilor, ambele în sectoarele public și privat. După ce s-au contractat în 2016, investițiile totale au început să crească din nou în 2017. Ritmul redresării rămâne totuși lent, deoarece investițiile publice au scăzut semnificativ pentru al doilea an consecutiv. Boom-ul înregistrat în consumul privat a dus la o majorare a importurilor”.

De asemenea, creșterea consumului privat va fi mai temperată în acest an, deoarece inflația afectează mai mult veniturile reale disponibile, iar majorarea salariilor încetineste, potrivit Bursa. Cu toate acestea, consumul privat ar urma să continue să acționeze ca principalul motor de creștere în 2018 și în 2019, iar investițiile să se întărească, sprijinite de implementarea proiectelor finanțate cu fonduri europene, consideră forul comunitar. Acesta arată: „Condițiile de pe piața forței de muncă s-au îmbunătățit, în linie cu expansiunea economiei. În 2017, rata șomajului a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii peste 20 de ani. Inasprirea pieței muncii, împreuna cu o majorare de 16% a salariului minim în februarie 2017 și cu majorarea salariilor în sectorul public, au dus la un avans mai rapid al creșterii salariilor”.

Corespondență de la Bruxelles: Comisia Europeană vrea să creeze un Fond Monetar European (EMF)

Daniel Apostol — Wed, 06 Dec 2017 16:52:52 +0000

Comisarul european Pierre Moscovici afirmă că “Europa are nevoie să-și construiască propriul instrument în situația unei noi crize financiare și economice”. Rolul FMI se va păstra astfel la nivel global, dar rolul Fondului European Monetar va fi acela de a proteja Europa în fața unei noi crize.

Totodată, comisarul european Pierre Moscovici afirmă că moneda unică Euro nu trebuie să dividă continentul ci să-l unească.

“Viitorul pentru Europa este euro, iar Euro reprezintă Europa. Este vital, dacă vrem să asigurăm viitorul Europei, să implementăm planul de convergență, să reducem inegalitățile dintre statele din eurozonă și Non-euro”, susține Moscovici.

Potrivit comisarului european, pachetul de măsuri curent este dedicat sa întărească unitatea monetară și să crească unitatea economică pentru toate cele 27 state.

Comisia Europeană propune înființarea Fondului Monetar European (EMF), ca principal instrument financiar care să contribuie la întărirea Uniunii Economice și Monetare. EMF ar veni în continuarea și în completarea Mecanismului de Stabilitate Europeană (ESM), înființat în 2012, care a jucat, potrivit Comisiei, “un rol decisiv în asistarea statelor membre în recâștigarea sau menținerea accesului pe piețele suverane de obligațiuni. Aceasta a ajutat la asigurarea stabilității zonei Euro ca întreg”.

Potrivit proiectului Comisiei Europene, EMF va furniza sprijin financiar către statele membre “în nevoie”, va strânge fonduri prin instrumente în piața de capital, va contribui la tranzacții financiare, asemeni rolului de până astăzi al ESM (mecanismului de stabilitate europeană). Totodată, EMF va fi clădit pe structurile financiare și instituționale ale ESM așa cum sunte ele astăzi, ceea ce înseamnă că puterea de reacție a Fondului la crize economice și financiare va fi asemeni celei de care dispune astăzi mecanismul de Stabilitate Economică, cu o capacitate totală de acordare de fonduri de 500 de miliarde de euro.

Dar propunerea făcută astăzi de Comisia Europeană aduce și câteva funcțiuni noi:

1 În cazul improbabil în care SRF (Single Resolution Fund) nu ar avea destule resurse să acopere riscul adus de o bancă cu stres crescut, ar interveni ca ultim factor de împrumut/de finanțare protejând astfel plătitorii de taxe.

2 Propunerea include posibilitatea de a lua decizii și mai rapide în situții de urgență, cu o majoritate de 85% de voturi, în timp ce unanimitatea voturilor va fi păstrată pentru toate deciziile majore cu impact financiar.

3 Propunerea prevede o implicare mai puternică a Fondului – împreună cu Comisia Europeană, în managementul programelor de asistență financiară.

4 Proiectul propus de Comisia Europeană aduce posibilitatea ca Fondul să dezvolte noi instrumente financiare, ce ar putea fi utilizate în viitor ca funcții de stabilizare.

Avertisment de la CE pentru riscul de depășire a deficitului bugetar

Claudiu Apostol — Mon, 22 May 2017 20:59:14 +0000

Comisia Europeană avertizează România referitor la o abatere semnificativă în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, se arată într-un comunicat al CE.

Anul trecut, Consiliul UE a propus României să limiteze abaterea de la obiectivul bugetar pe termen mediu în 2016 și să realizeze o ajustare bugetară anuală de 0,5% din PIB în 2017.

„Luni, Comisia Europeană a adresat României un avertisment cu privire la existența unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. Consiliul UE a adoptat ulterior o recomandare în care confirmă nevoia ca România să adopte măsurile necesare pentru a se asigura că avansul nominal al cheltuielilor guvernamentale nu va depăși 3,3% în 2017, ceea ce corespunde unei ajustări structurale de 0,5% din PIB. Pe baza estimărilor de primăvară publicate recent de CE, există riscul unei devieri semnificative de la ajustarea recomandată în 2017”, arată documentul citat.

În anul următor, România ar urma să facă ajustări suplimentare pentru a atinge obiectivul său bugetar pe termen mediu, de realizare a unui deficit de 1% din PIB.

De asemenea, Comisia Europeană va reveni în 2018 cu recomandări privind ajustarea politicii fiscale în linie cu cerințele incluse în Pactul de Creștere și Stabilitate, care se translatează într-un efort fiscal substanțial pentru anul viitor.

„În absența modificării politicilor, există riscul unei abateri semnificative de la acea cerință în 2018. În plus, estimările de primăvară publicate recent de CE previzionează un deficit guvernamental general de 3,5% din PIB și 3,7% din PIB pentru 2017 și 2018, peste plafonul de 3% din PIB acceptat în Uniunea Europeană. Per ansamblu, opinia Consiliului este că vor fi necesare noi măsuri semnificative începând din 2017 pentru a îndeplini prevederile Pactului de Creștere și Stabilitate, pe fondul deteriorării semnificative a perspectivei fiscale”, potrivit CE.

Totodată, patru state membre UE, inclusiv România, au avut un deficit guvernamental egal sau mai mare de 3% din PIB, conform unei estimări preliminare publicate în aprilie de Eurostat.

Spania a înregistrat un sold negativ de 4,5% din PIB, Franța un deficit de 3,4% din PIB iar România și Marea Britanie un deficit de 3% din PIB.