Incertitudine in privinta cresterii economice la nivel global in aproximativ toate tarile, prudenta prevaleaza
Statele Unite ale Americii raman in continuare o piata cheie pentru crestere, insa China reduce decalajul fata de Statele Unite
Conflictele comerciale, incertitudinea privind politicile publice, problemele geopolitice si deficitul de competente influenteaza puterea economiei globale si cresterea acesteia

Bucuresti, 22 ianuarie – Aproximativ 30% dintre liderii de afaceri considera ca ritmul cresterii economice globale va scadea in urmatoarele 12 luni. Procentul este de aproape 6 ori mai mare fata de nivelul de 5% inregistrat anul trecut – un salt record in ceea ce priveste pesimismul. Acesta este unul dintre rezultatele cheie a celei de-a XXII-a editii a raportului anual CEO Survey derulat de PwC la nivel global, pe un esantion de peste 1.300 de executivi si lansat in cadrul intalnirii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos. Rezultatul este in antiteza cu recordul de optimism privind perspectivele de crestere ale economiei mondiale, inregistrat in editia de anul trecut a raportului, de la 29% la 57%.

Cu toate acestea, nu toate concluziile sunt sumbre: 42% dintre executivi vad in continuare o imbunatatire a perspectivelor economice, desi procentul este semnificativ mai mic comparativ cu cel de 57% inregistrat in 2018. Per ansamblu, asteptarile executivilor cu privire la cresterea economica globala sunt mai polarizate anul acesta, dar tendinta generala este de a previziona scaderi ale ritmului de crestere. Cea mai pronuntata schimbare a fost observata in randul directorilor executivi din America de Nord, unde optimismul a scazut de la 63% in 2018 la 37%, cel mai probabil din cauza estomparii efectelor stimulentelor fiscale si a tensiunilor comerciale tot mai crescute. Executivii din Orientul Mijlociu se asteapta de asemenea la o scadere a ritmului cresterii economice, cu cei care se declara optimisti in privinta perspectivelor economiei globale scazand de la 52% la 28%, datorita incertitudinilor economice tot mai crescute in regiune.

La nivel local, 38% dintre executivii romani considera ca economia globala isi va incetini cresterea. Procentul este aproape de trei ori mai mare fata de cel inregistrat anul trecut (13%). La polul opus, 33% dintre directorii generali din Romania au declarat ca vad o accentuare a acesteia. Gradul de optimism a scazut, raportat la anul trecut cand 49% se asteptau ca economia globala sa aiba o crestere mai mare.

De asemenea, scaderea optimismului directorilor executivi a influentat planurile de crestere pe care acestia le aveau, dincolo de granitele propriilor tari. Statele Unite ale Americii raman, cu o marja mica, in continuare pe prima pozitie in topul tarilor cele mai importante pentru cresterea afacerilor companiilor, cu 27% dintre executivi indicand acest lucru, o scadere semnificativa totusi de la 46% care declarau acest lucru in 2018. A doua cea mai atractiva piata, China, a inregistrat de asemenea o scadere, 24% comparativ cu 33% in 2018. Per ansamblu, India este performera editiei de anul acesta, depasind recent China in clasamentul economiilor majore cu cea mai rapida dezvoltare.

„Parerile exprimate de executivi reflecta perspectivele economice majore, care isi ajusteaza in scadere previziunile pentru 2019”, a spus Bob Moritz, Global Chairman, PwC. „Odata cu escaladarea tensiunilor comerciale si a protectionismului, este normala scaderea increderii.”

Increderea in cresterea veniturilor companiilor pe termen scurt a scazut dramatic

Nelinistea legata de cresterea economica globala contribuie la scaderea increderii executivilor in privinta perspectivelor pe care propriile companii le au pe termen scurt. Astfel, 35% dintre respondenti afirma ca sunt foarte increzatori in perspectivele propriei organizatii de a-si creste veniturile in urmatoarele 12 luni, in scadere de la 42% in raportul de anul trecut.

Si in Romania procentul executivilor care sunt „foarte increzatori” in perspectivele propriilor companii a scazut usor, de la 38% in 2018, la 32% anul acesta.

„Directorii generali au in continuare incredere in tendintele de crestere economica atat la nivel mondial, cat si in ceea ce priveste propriile companii. Exista premise bune pentru dezvoltarea afacerilor, dar pentru ca acest lucru sa fie posibil este nevoie de un mediu economic stabil si predictibil. Aceasta din urma caracteristica este elementul pe care multi executivi isi planifica cresterea si dezvoltarea afacerilor. Este important dialogul permanent intre factorii decizionali in politica economica si fiscala si mediul de afaceri astfel incat dezvoltarea afacerilor din Romania si continuarea programelor investitionale sa poata fi planificate pe baze solide.” a declarat Ionut Simion, Country Managing Partner, PwC Romania.

Daca privim mai atent la rezultatele specifice ale catorva tari, observam faptul ca sentimentul executivilor este similar cu cel privind perspectivele economiei globale:

In China, se inregistreaza o scadere a increderii in privinta perspectivelor de crestere a propriilor companii, de la 40% in 2018 la 35% anul acesta, din cauza razboiului comercial, tarifelor instituite de Statele Unite ale Americii si scaderii productiei industriale;
In Statele Unite, se inregistreaza o scadere a increderii de la 52% la 39% in 2019, din cauza tensiunilor comerciale si a incetinirii cresterii economice;
In Germania, se inregistreaza o scadere a increderii de la 33% in 2018 la 20% anul acesta din cauza tensiunilor comerciale, a franarii economiei si a riscului unui Brexit fara acord intre Marea Britanie si Uniunea Europeana;
In Argentina se observa o scadere a gradului de incredere al executivilor, de la 57% la 19%, pusa pe seama recesiunii si a colapsului monedei nationale;
In Rusia scaderea de la 25% la 15% este pusa pe seama declinului exportului, volatilitatii cursului de schimb si a cresterii somajului.

Pentru a genera venituri in crestere in acest an, executivii se vor baza in proportie de 77% pe eficienta operationala si 71% pe cresterea organica.

Topul pietelor pentru crestere: Se pastreaza increderea in Statele Unite drept cea mai importanta piata pentru perspectivele de dezvoltare a companiilor, in ciuda scaderii semnificative a nivelului de optimism

Statele Unite isi pastreaza, pentru urmatoarele 12 luni, prima pozitie in topul pietelor care vor genera crestere pentru companii. Cu toate acestea, multi directori generali se uita, de asemenea, si catre alte piete. Acest fapt este reflectat si de semnificativa scadere, de la 46% in 2018 la 27% in 2019, pe care Statele Unite o resimt in topul tarilor cu potential de crestere. China a redus din decalajul fata de Statele Unite, suferind, de asemenea, o scadere a increderii de la 33% in 2018 la 24% in 2019.

Drept rezultat al razboiului comercial cu Statele Unite, directorii executivi din China si-au diversificat optiunile privind pietele pe care pot obtine crestere. In aceasta situatie, doar 17% mizeaza pe Statele Unite, in scadere de la 59% fata de anul trecut.

Celelalte trei tari care completeaza topul primelor cinci teritorii care ofera potential de crestere sunt: Germania cu 13%, in scadere de la 20%; India cu 8%, in scadere de la 9% si Regatul Unit cu 8%, in scadere de la 15% in 2018.

Amenintari la adresa cresterii: generate de economie, nu existentiale

Pe masura ce indicatorii previzioneaza o incetinire a economiei globale, executivii si-au indreptat atentia spre modul in care companiile se pot adapta la cresterea populismului din tarile in care isi desfasoara activitatea. Razboaiele comerciale, incertitudinile privind politicile publice, precum si protectionismul au inlocuit terorismul, schimbarile climatice si cresterea poverii fiscale in topul primelor zece amenintari la adresa cresterii economice.

Din randul directorilor executivi „extrem de preocupati” de razboaiele comerciale, 88% sunt in mod deosebit nelinistiti de disputele dintre China si Statele Unite ale Americii. 98% dintre executivii americani si 90% dintre cei chinezi si-au exprimat aceste ingrijorari.

Dintre directorii generali din China care s-au aratat „extrem de preocupati” de razboaiele comerciale, majoritatea a adoptat o abordare reactiva. 62% dintre ei au declarat ca isi vor ajusta strategia si lanturile de aprovizionare, iar 58% au spus ca isi vor adapta strategia de crestere si se vor uita catre alte tari.

Analiza de date si Inteligenta Artificiala

Raportul de anul acesta s-a uitat in profunzime la domeniile analizei datelor si Inteligentei Artificiale (AI), doua arii cheie care se afla in atentia liderilor, pentru a obtine punctul de vedere al acestora in ceea ce priveste provocarile si oportunitatile ridicate.

Analiza datelor – Lipsa informatiilor

Chestionarul de anul acesta a adresat din nou intrebari referitoare la adecvarea datelor. Acestea s-au regasit prima data in editia din 2009 a studiului. S-a constatat faptul ca directorii executivi continua sa se confrunte cu probleme ridicate de lucrul cu propriile date, ceea ce se traduce intr-un decalaj informational semnificativ la nivelul ultimilor zece ani. In ciuda investitiilor de miliarde de dolari facute in infrastructurile IT de-a lungul ultimului deceniu, executivii spun, in continuare, ca nu pot primi informatii relevante de care au nevoie pentru a putea lua decizii importante referitoare la stabilitatea si succesul pe termen lung al afacerilor.

Asteptarile liderilor de afaceri au fost din ce in ce mai ridicate pe masura ce tehnologia a avansat. Pe de alta parte, executivii sunt constienti ca nu au reusit sa tina pasul in privinta capabilitatilor de analiza a datelor raportat la expansiunea a volumelor de date care au fost generate in ultimul deceniu. Intrebati de ce nu primesc informatii complete, executivii au indicat cu prioritate elemente precum „lipsa fortei de munca calificata in analiza datelor” (54%), „stocarea datelor” (51%) si „slaba fiabilitate a datelor” (50%).

Atunci cand se vorbeste despre acoperirea deficitului de competente in propriile organizatii, executivii admit ca nu exista o solutie rapida. 46% vad recalificarea si imbunatatirea aptitudinilor ca fiind variantele castigatoare, in timp de 17% considera stabilirea unei legaturi tot mai stranse cu institutiile de invatamant drept o optiune.

„Pe masura ce schimbarile tehnologice continua sa perturbe modul de functionare al economiei, angajatii care poseda abilitati digitale si de analiza a datelor sunt din ce in ce mai cautati si mai greu de gasit. Pe de alta parte, nevoia de angajati cu soft skills este critica, motiv pentru care companiile, guvernele si institutiile de educatie trebuie sa lucreze impreuna pentru a adresa aceste nevoi ale companiilor.” spune Ionut Simion, Country Managing Partner, PwC Romania.

Inteligenta Artificiala (AI)

85% dintre executivi sunt de acord cu faptul ca inteligenta artificiala (AI) le va schimba in mod semnificativ afacerea in urmatorii cinci ani. Aproximativ doua treimi considera ca impactul pe care aceasta il va avea asupra afacerilor va fi mai mare decat cel pe care l-a avut internetul.

In ciuda viziunii pozitive asupra influentei pe care Inteligenta Artificiala o va avea, 23% dintre directorii generali spun ca „nu au planuri in derulare” pentru a implementa AI, iar 35% „planuiesc sa implementeze” in urmatorii trei ani. 33% au adoptat o „abordare foarte limitata”. Mai putin de 1 din 10 executivi au implementat AI la scara larga in organizatiile lor.

Atunci cand vorbim despre impactul pe care AI il va avea asupra locurilor de munca, 88% dintre directorii generali din China considera ca aceasta tehnologie va duce la disparitia mai multor locuri de munca decat va crea. Executivii din alte tari ale zonei Asia-Pacific sunt de asemenea pesimisti referitor la aceasta chestiune (60%, comparativ cu 49% la nivel global). Directorii din Europa Occidentala si America de Nord sunt mai putini pesimisti, 38%, respectiv 41% considera ca AI va inlocui mai multe locuri de munca comparativ cu cele pe care le va crea.

„In ciuda faptului ca organizatiile din zona Asia-Pacific, America de Nord si Europa de Vest au raportat niveluri similare ale adoptiei Inteligentei Artificiale, observam divergente in crestere asupra modului in care acestea privesc potentialul impact al AI asupra societatii si rolul pe care guvernele ar trebui sa-l joace in dezvoltarea acestei noi tehnologii”, a declarat Ionut Simion, Country Managing Partner, PwC Romania.

Nota pentru editori

Un raport de tara detaliat bazat pe raspunsurile directorilor de companii din Romania va fi publicat in cursul lunii martie.

Descarcati raportul de la adresa ceosurvey.pwc. Clipuri video de la evenimentul global de lansare al CEO Survey la Davos si alte materiale media sunt disponibile la press.pwc.com.

PwC a derulat 1.378 de interviuri cu directori generali din 91 de tari in perioada septembrie -octombrie 2018. Esantionul este ponderat cu marimea PIB-ului fiecarei tari, pentru a ne asigura ca parerile directorilor generali sunt corect reprezentate in toate tarile importante. 10% dintre interviuri au fost realizate telefonic, 73% online si 10% prin posta sau fata in fata. Toate interviurile cantitative au fost realizate confidential. 48% dintre executivii participanti conduc companii care au avut venituri de 1 miliard de dolari sau mai mult; 36% au venituri intre 100 de milioane de dolari si un miliard; 15% sunt companii cu venituri de pana in 100 de milioane de dolari; 59% sunt companii private.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi incredere in cadrul societatii si de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din reteaua PwC ajuta oamenii si organizatiile sa creeze valoarea adaugata de care au nevoie. Suntem o retea de firme prezenta in 158 de tari cu mai mult de 250.000 de profesionisti ce ofera servicii de calitate in domeniul auditului, consultantei fiscale si consultantei pentru afaceri. Spuneti-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastra si descoperiti mai multe informatii despre noi vizitand site-ul www.pwc.ro.

PwC se refera la reteaua de firme PwC si/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridica.

© 2019 PwC. Toate drepturile rezervate.

• Dacia rămâne cel mai valoros brand românesc
• Brandurile bancare și cele de retail domină clasamentul Brand Finance Romania 50 2018
• Brandurile noi, create de antreprenori și firme private în ultimii 29 de ani, generează 2 miliarde de euro în valoare de brand

În fiecare an compania de consultanță și evaluare de brand Brand Finance evaluează cele mai valoroase branduri ale lumii. Cele mai valoroase 50 de branduri românești sunt incluse in clasamentul Brand Finance Romania 50 2018, publicat astăzi.

Vedeți aici clasamentul celor mai valoroase branduri românești

[Nota: acest link este doar pentru presă, puteți folosi informatiile,

dar va rugăm nu publicați linkul și nici întregul tabel ca atare.]

Brandul auto Dacia rămâne cel mai valoros brand românesc în 2017, și de altfel singurul care depășește un miliard de euro. Cu o creștere a vânzărilor internaționale prin rețeaua Renault (peste 90% din producția locală este exportată), Dacia nu va fi detronată prea curând. Valorând 1.234 milioane euro, ușor în creștere față de anul trecut, Dacia este și unul dintre puținele branduri românești prezente în clasamentele globale — fiind clasată pe locul 60 în clasamentul Brand Finance Auto 100 2018.

Brandurile de top cresc dublu față de economia națională

O evoluție notabilă este creșterea valorii întregului clasament: astfel, valoarea cumulată a celor 50 de branduri a crescut cu 14% fațâ de clasamentul de anul trecut, până la 4,3 miliarde euro. Sporul este de două ori mai mare decât creșterea record de 7% a economiei românești în ansamblu — încă o dovadă că brandurile puternice depășesc în performanță restul economiei.

David Haigh, CEO Brand Finance, comentează:

“‘Cu o floare nu se face primavară’, zice proverbul românesc — dar 50 de branduri puternice nu pot fi ignorate. Constatăm o dinamică solidă a brandurilor românești de top, o evoluție parțial alimentată de creșterea economică de ansamblu — dar cu un fuleu dublu față de aceasta. Mai mult de 40 din cele 50 de branduri studiate au crescut în valoare, și par a fi bine pregătite pentru viitor.”

Primele 10 branduri de anul trecut își păstrează în mare parte locurile, cu o alunecare a BCR de pe locul 8 pe locul 10, odată cu o scădere în valoare de 18% față de anul trecut — ceea ce a permis BRD și Electrica să urce câte un loc fiecare.

Digi (RCS&RDS) și-a consolidat valoarea de brand cu o creștere de 24% până la 186 milioane euro, ca urmare a majorării veniturilor și a implementării extinse a brandului DIGI. În acest ritm, nu este exclus ca DIGI să acceadă anul viitor în clasamentul brandurilor de telecom globale.

Pe locul 6, Banca Transilvania își menține tiltul de cel mai valoros brand bancar românesc — evaluat la 148 milioane euro, în creștere cu 14%, fiind în același timp singura bancă românească inclusă în clasamentul global Brand Finance Banking 500 2018.

Cu un mare potențial de creștere în Europa și USA, Bitdefender rămane cel mai valoros brand de tehnologie românesc, valorând 118 milioane euro. În mod constant clasat ca fiind una dintre cele mai bune soluțiii antivirus în topurile internaționale, Bitdefender a primit în 2017 și o validare importantă a valorii businessului, ca urmare a unei tranzacții care a evaluat afacerea la peste 600 milioane USD.

Mihai Bogdan, Managing Director, Brand Finance Romania:

“Națiunile mici pot să puncteze peste categoria lor, prin dezvoltarea și valorificarea unor active necorporale cum ar fi brandurile. In acest sens, creșterea consistentă în valoare, consolidarea forței brandurilor, faptul că cinci din primele 10 branduri românești au o prezență europeană și chiar globală – sunt vești bune pentru Romania. Mai mult, acest clasament ar trebui să energizeze mulți antreprenori locali, care să realizeze că brandul este o adevărată ‘valută forte’.

Sectorul de retail și cel bancar domină clasamentul

În privința industriilor prezente în clasament, în afară de categoria “auto” care este cu totul singulară, sectorul de retail (inclusiv e-commerce) a continuat să genereze cea mai mare valoare de brand: în total 1.078 milioane euro, cu o remarcabilă creștere anuală medie de 33%, și cu fiecare din cele 11 branduri prezente în creștere. Cele mai valoroase între acestea sunt platforma de e-commerce eMAG și retailerul Dedeman (care rămâne cel mai valoros brand cu acționariat 100% românesc) — ambele cu creșteri semnificative, de 27% și respectiv 47%.

Brandurile bancare conturează un sector puternic în studiul Brand Finance România 50, generând 419 milioane euro în valoare de brand, și ocupând trei din primele zece locuri. Cu toate acestea, evoluția în interiorul sectorului a fost inegală, cu Banca Transilvania și BRD înregistrând creșteri solide, pe când BCR, CEC Bank și Bancpost au coborât în clasament ca urmare a scăderii în valoare.

Nou și vechi

Brandurile noi, create de antreprenori privați în ultimii 28 de ani, ocupă mai mult de jumătate din locurile acestui clasament, generând o valoare de brand de aproape 2 miliarde euro.

Dintre brandurile vechi românești, atrage atenția involuția brandului TVR, care pierde valoare și alunecă spre baza clasamentului. Cu o valoare de 15 milioane euro, TVR a coborât anul acesta pe penultimul loc, ca urmare a scăderii atât a performanței economice cât și a relevanței sale.

Două branduri au intrat anul acesta pentru prima oară între primele 50 — rețeaua de farmacii DONA pe locul 46 și firma de asigurări Asirom pe 48.

Inevitabil, pentru fiecare brand care intră în clasament, un alt brand trebuie să-l părăsească, astfel că anul acesta nu vom mai regăsi în studiu brandurile Azomureș și Siveco. Aceste mișcări sunt normale, și nu înseamnă neapărat o performanță slabă a brandurilor care ies, ci mai degrabă creșterea mai pronunțată a altor branduri, din toate categoriile — dovedind prin aceasta existența unui peisaj dinamic de brand.

Mihai Bogdan, Managing Director, Brand Finance Romania:

“Relația dntre branduri și consumatori a devenit mai intensă în ultimul an, când societatea civilă din România a creat așteptări ca brandurile să ia atitudine și să se retragă din canalele media care se angajează în ‘fake news’ și prejudiciază progresul social. Aceasta este o probă și o reamintire a faptului că valoarea unui brand nu rămâne depozitată într-un seif, ci se creează și se dezvoltă în mintea și inima oamenilor.”

Puterea portofoliilor

În plus față de analizarea brandurilor individuale, Brand Finance a inclus în prezentul studiu și cele mai valoroase 10 portofolii de branduri, evaluate pentru acele companii care exploatează mai mult de un brand pe piață. Aceste 10 portofolii prezentate cuprind peste 40 de branduri locale cunoscute, dintre care cele mai valoroase sunt deja incluse în clasamentul individual.

Evaluat la 139 milioane euro, Ursus Breweries rămâne cel mai valoros portofoliu multi-brand local, cu trei branduri prezente în clasamentul individual, incluzând berea Ursus (31 milioane euro) și berea Timișoreana (60 milioane euro) — cel mai vechi și mai valoros brand de bere local. Cele 10 portofolii, valorând împreună 552 milioane euro, sunt aceleași ca și în clasamentul precedent, și toate au înregistrat creșteri ale valorii — cu o medie remarcabilă de plus 19% față de anul trecut.

Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a avizat numirea lui Adrian Tănase în funcția de director general al societății Bursa de Valori București SA, potrivit unui comunicat al ASF. Numirea lui Adrian Tănase în funcția de director general al Bursei de Valori București (BVB) a fost a anunțată de Investors Club, într-un comunicat, la sfârșitul lunii noiembrie. Adrian Tănase îl înlocuiește în funcție pe Ludwik Sobolewski, cel care a notificat BVB, în data de 27 octombrie, cu privire la demisia sa din funcția de director general al societății. Consiliul Bursei a luat la cunoștință de demisia lui Sobolewski pe data de 1 noiembrie, și tot atunci l-a desemnat în funcția de director general interimar pe Marius-Alin Barbu.

Credit Europe Bank România încheiat anul financiar 2017 cu 54 milioane lei profit brut, în creștere cu 32% față de anul anterior, și un venit operațional – înainte de provizioane, de 221 milioane lei, conform Profit.ro.

De asemenea, în 2017, totalul depozitelor clienților a rămas constant, la un nivel de peste 600 de milioane de euro. Banca a avut o rată a solvabilității de 20%. „Pe segmentul retail, sub brand-ul CardAvantaj, cardurile de credit au continuat să fie principalul motor al creșterii. Numărul acestora a continuat să se mărească, iar rulajul sumelor utilizate a crescut cu peste 10% față de 2016. O astfel de creștere este rezultatul atragerii de noi clienți precum și a activării portofoliului actual”, a declarat Yakup Cil, CEO al Credit Europe Bank România.

Totodată, banca țintește către o creștere a vânzărilor de carduri de 20% și o majorare a rulajului sumelor utilizate cu peste 15% față de anul trecut, concomitent cu o mărire a cotei de piață și a rentabilității.

JTI România a fost certificată Angajator de Top, pentru al patrulea an consecutiv. Institutul Top Employers a evaluat compania pe baza mai multor criterii, cum ar fi: strategia talentelor, planificarea forței de muncă, programul de integrare a noilor angajați, cursurile de pregătire profesională, managementul performanței, dezvoltarea abilităților de leadership, dezvoltarea carierei, compensațiile și beneficiile, precum și cultura organizațională, se arată într-un comunicat al companiei transmis redacției noastre.

„Suntem o organizație dinamică, care activează într-un mediu de afaceri competitiv, dar și foarte reglementat. Pentru ca viitorul să ne găsească pregătiți, cu o companie performantă și solidă, investim strategic în dezvoltarea profesională a angajaților, asigurându-le în același timp starea de bine, prin programe „well-being”. Oamenii noștri au un simț puternic de apartenență la JTI și sunt mândri să lucreze în această companie. Dedicăm energie și muncă asiduă pregătirii liderilor de mâine, pe baza managementului eficient al performanței și a unui proces consistent de planificare a succesiunii. Recunoașterea acordată de Top Employers nu reprezintă doar un premiu. Este și o confirmare a eforturilor noastre și o obligație de a spori investițiile permanente și constante în oameni, în timp ce continuăm să construim JTI ca pe un loc de muncă ce reprezintă o sursă de inspirație și de satisfacții. Aceasta este, într-adevăr, cheia succesului în anii care urmează”, a declarat Magdalena Porowska, HR Director JTI România, Moldova & Bulgaria.

„JTI se bazează pe angajați pentru îndeplinirea obiectivelor de afaceri și are grijă de oamenii săi în toate cele 120 de țări în care compania este prezentă. În JTI, la nivel global, există un spirit extraordinar, bazat pe bun simț, diversitate, respect pentru oameni și pentru munca acestora. În România, JTI și-a început activitatea în 1993, fiind una dintre primele companii multinaționale înființate pe plan local. În prezent, avem aproximativ 1.000 de angajați în fabrică, în sediul central și în punctele de lucru din țară. Această certificare primită din partea Institutului Top Employers ar trebui să fie dedicată oamenilor noștri. Ei au creat cultura organizațională, prin intermediul valorilor după care se ghidează, valori care i-au condus la succes. Recunoașterea de către Top Employers reprezintă, de asemenea, încă o dovadă că vom continua să ne menținem angajamentul luat față de angajați, consumatori, față de societate și această țară”, a adăugat Mark Rock, General Manager JTI Romania, Moldova & Bulgaria.

JTI a fost certificată, de asemenea, ca Angajator de Top la nivel european, fiind recunoscute astfel condițiile excelente de lucru din cadrul celor 37 de sedii ale companiei și din fabricile aflate în 33 de țări din lumea întreagă. JTI are în total 26.000 de angajați și a creat peste 2.800 de noi locuri de muncă în 2016.

De asemenea, JTI a obținut din nou și certificarea ca Angajator de Top la nivel global în 2017, fiind unul dintre cei zece angajatori din lume recunoscuți pentru condițiile excepționale oferite angajaților, impunându-se ca lideri în domeniul resurselor umane. În plus, JTI se situează pe primul loc ca Angajator de Top în regiunile Orientul Mijlociu, Europa și Asia Pacific, iar sediul central al JTI, din Geneva, este recunoscut ca Angajatorul de Top numărul unu din Elveția, se mai arată în comunicat.

„Evoluția rezultatelor JTI de la an la an este impresionantă. Suntem încântați de dorința evidentă a JTI de a fi cel mai bun angajator pentru oamenii săi. Anul acesta, JTI a adus îmbunătățiri semnificative în privința cursurilor de pregătire profesională și practicilor privind dezvoltarea și integrarea angajaților”, a declarat David Plink, CEO al Top Employers Institute.

Cercetarea anuală la nivel internațional efectuată de Institutul Top Employers recunoaște cei mai buni angajatori din întreaga lume: cei care oferă condiții de lucru excelente pentru angajați, care susțin și dezvoltă talentele la toate nivelurile organizației și care fac tot posibilul să îmbunătățească permanent practicile în resurse umane.