Cel mai bun marcator al naționalei Angliei la Campionatul Mondial de Fotbal și în prezent realizator de emisiuni sportive la BBC, Gary Lineker este și un susținător al taberei NO Brexit, criticat de altfel pentru opinia sa exprimată public. Dar tot Gary Lineker este cel care spunea că „fotbalul este un sport extrem de simplu. Timp de 90 de minute, 22 de oameni aleargă după o minge ca să o bage într-o poartă, iar la final Germania câștigă mereu”.
Este exact ceea ce-mi vine să zic astăzi despre „meciul” dintre Regatul Unit al Marii Britanii și Uniunea Europeană. Lăsând deoparte metafora fotbalistică și plasând confruntarea UK-UE într-un imaginar ring de box, vedem cum ambii boxeri au atârnat deocamdată mănușile în cui: amândoi ar vrea să continue partida, dar fiecare mizează pe un altfel de knock-out tehnic. Sunt trei variante posibile și niciun arbitru în ring: hard Brexit (fără acord), soft Brexit (cu acord) și NO Brexit. Uniunea Europeană speră în cel mai fericit caz la un NO Brexit, iar în caz că acest lucru este imposibil, măcar la utilizarea acordului în forma deja acceptată de statele membre pentru efectuarea „divorțului civilizat”.
La Londra însă, vocile cele mai puternice din Parlamentul britanic cer hard Brexit (părăsirea UE fără acord) sau, în cel mai rău caz pentru insulari, o eventuală renegociere a actualului acord. Theresa May i-a făcut recent (încă) o vizită lui Jean-Claude Juncker doar ca să vadă dacă există cumva vreo deschidere europeană care să-i permită să ceară din nou voturile de susținere de la parlamentarii britanici. O astfel de deschidere ar însemna măcar și o portiță pentru ca UE să accepte să mai introducă unele lucruri în textul actualului acord, sau niște asigurări politice suplimentare favorabile Marii Britanii.
În Parlamentul European însă, noi concesii britanicilor nu e de sperat că vor mai fi acordate. Dar ceea ce ar fi rezonabil să se întâmple ar fi o „extensie” de câteva luni (trei, poate patru) care să nu vină la pachet cu prea multe alte condiții, adică de fapt o prelungire a statu-quo-ului, astfel încât între timp ambele părți să se dumirească în ce formă se poate realiza un soft Brexit.
Nu știm încă în ce fel va continua această „confruntare”. Mănușile sunt încă în cui.

Deschidem seria 2019 a revistei Economistul cu o premieră: o ediție dublă ianuarie-februarie realizată în parteneriat cu Project Syndicate pentru a vă oferi în limba română colecția de analize și comentarii The Year Ahead 2019.

De peste doi ani v-am familiarizat deja cu o serie de autori înscriși în Project
Syndicate, atât prin paginile revistei Economistul, cât și prin intermediul website-ului www.clubeconomic.ro. Iată că reușim acum să venim către dumneavoastră cu un plus de conținut. O ediție specială care, analizând trecutul recent, prefigurează viitorul apropiat.
Având ca tematică centrală „Marea Perturbare”, colecția The Year Ahead 2019 vă supune atenției o serie de judecăți de valoare exprimate de autori de vază, gânditori dominanți ai epocii pe care o trăim.
Veți regăsi astfel, printre altele, articole semnate de laureații Nobel pentru economie Joseph Stiglitz și Jean Tirole, de fostul premier britanic Gordon Brown sau de fostul ministru de externe al Israelului Shlomo Ben-Ami, de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, sau de economistul-șef al Băncii Mondiale, Pinelopi Koujianou Goldberg, și de profesorul american de economie Dani Rodrik.
Mai mult decât traducerea în limba română a textelor, noi venim către dumneavoastră și cu o abordare grafică de excepție, aducându-vă pe masă produsul similar celui original, așa cum poate fi el regăsit la Londra sau la New York.
Dar nu vă oferim doar o traducere. Adăugăm la valoroasele texte semnate de autorii de la Project Syndicate o contribuție la fel de valoroasă, proprie revistei Economistul. Și pentru că 2019 este anul în care revista susține nemijlocit seria de dezbateri inițiate de ASPES și de România Durabilă în scopul conturării modelului economic românesc „România – Orizont 2040”, vă oferim în ediția de față o selecție a celor mai relevante puncte de vedere exprimate în cadrul primelor întâlniri deja desfășurate.

Vă provocăm să descoperiți totodată și câțiva autori autohtoni pe care i-am invitat să completeze prin analize proprii secțiunea românească a ediției de față, aducând astfel un plus de conținut valoros dumneavoastră, cititorilor noștri.

Vă promitem că este acesta doar începutul. An de an, vă vom oferi colecția The Year Ahead și gândirea unor autori care ne fac cinste.
Vă mulțumesc și vă urez lectură plăcută!

IMOBILIARE

Prețurile imobiliarelor rămân ridicate

Piața imobiliară rezidențială din România va funcționa cu două viteze în acest an, pe fondul accentuării discrepanțelor între mediul urban și cel rural, conform datelor Profit.ro.

În București și în marile orașe, cererea în creștere de spații de locuit va continua să pună presiune pe ofertă, în timp ce, în zonele rurale, mare parte din investiții pot fi înghețate, mai ales în domeniul locuințelor unifamiliale, arată o analiză realizată de firma de consultanță Frames.

De asemenea, prețurile relativ mici ale locuințelor în comparație cu alte țări din regiune și apetitul românilor pentru proprietăți imobiliare vin să accentueze dezechilibrul dintre cerere și ofertă.

Totodată, creșterea euro la un nivel de peste 5 lei ar putea pune presiune pe grila de prețuri, nefiind exclusă varianta să asistăm la o scădere a prețului în euro al imobilelor pentru a se adapta la puterea de cumpărare a cererii, care câștigă preponderent veniturile, economisește și contractează credite în monedă națională, potrivit sursei citate.

Sursa: Profit.ro

Prețurile imobiliarelor ridică semne de întrebare

Proprietățile rezidențiale din România (apartamente, dar și case) s-au apreciat cu 1,6% în ultimul trimestru al anului trecut față de cele trei luni anterioare, după ce, pe parcursul întregului an, prețurile solicitate de vânzători s-au majorat, per ansamblu, cu 5,3%, conform datelor Profit.ro.

Această cifră arată că tendința de temperare a scumpirilor de pe piața rezidențială s-a accentuat vizibil anul trecut, în condițiile în care în 2017 și 2016 erau consemnate creșteri de 9,1% și, respectiv, 12,4%, potrivit sursei amintite. S-ar părea, așadar, că cei interesați de achiziția unei locuințe nu au mai fost dispuși să accepte scumpiri similare celor din anii anteriori”, spune Dorel Niță, Head of Data and Research în cadrul Imobiliare.ro și Project Manager al AnalizeImobiliare.ro.

De asemenea, cele mai recente date publicate de Eurostat și Institutul Național de Statistică (INS) arată, pentru al treilea pătrar din 2018, un plus de 4,3% în Uniunea Europeană (față de perioada similară din 2017), în vreme ce, pe piața locală, avansul anual a fost ceva mai accentuat, anume 5,7%.

SURSA: Profit.ro

AUTO

Grupul Autoklass estimează o creștere de 10% a vanzarilor de autoturisme

Grupul Autoklass, partener autorizat vanzari si service Mercedes-Benz, smart si Honda, se asteapta anul acesta la o crestere de 10% a business-ului de masini noi si rulate, a declarat intr-un interviu pentru wall-street.ro Traian Craciun, Coordonator vanzari in cadrul companiei.

Potrivit managerului Autoklass, in 2018 business-ul a inregistrat o crestere de aproximativ 35% pe segmentul de autovehicule rulate, pe o piata in scadere cu peste 8%.

„In anul 2018, Autoklass a inregistrat o crestere de aproximativ 35% in vanzarea autovehiculelor rulate. Aceasta performanta este foarte importanta pentru noi intrucat ne raportam la contextul pietei de vehicule rulate la nivel national, unde, conform datelor furnizate de DRPCIV privind inmatricularile de autovehicule second-hand, la finalul primelor 11 luni ale anului trecut tranzactiile totale cu autovehicule rulate au inregistrat o scadere de 8,34%, iar numarul total de inmatriculari autovehiculelor rulate Mercedes-Benz a scazut cu 4,95%. Avand in vedere rezultatele anului precedent si luand in calcul contextul economic actual, estimam o crestere moderata de 10% pentru anul 2019 atat pentru autovehicule noi cat si pentru autovehiculele rulate”, a declarat Traian Craciun.

Grupul Autoklass detine in prezent sapte sucursale in orase importante din Romania, trei dintre ele avand sediul in Bucuresti, iar celelalte patru in Ploiesti, Constanta, Sibiu si Timisoara.

Compania a fost infiintata in anul 1998, iar incepand cu anul 2001 a primit denumirea Autoklass. Grupul Autoklass este unul dintre partenerii autorizati Mercedes-Benz cu cea mai indelungata experienta din Romania. In total, peste 450 de persoane lucreaza in cadrul grupului.

SURSA: WALL-STREET

Volkswagen va lansa masina 100% electrică sub 20.000 de euro

Dimensiunile actualului T-Roc, propulsie electrica si autonomie de peste 300 de kilometri. Acestea sunt detaliile unui crossover electric care va porni de la sub 20.000 de euro si va fi lansat de Volkswagen in 2023-2024, potrivit Wall-Street.

Viitorul suna interesant pentru gama de modele electrice pregatita in urmatorii ani de Volkswagen. Daca anul 2020 va aduce un prim model electric care va costa sub 20.000 de euro (versiune a viitoarei generatii e-Up), lansarea gamei electrice I.D. va transforma Volkswagen in urmatorii 5 ani intr-o marca cu o oferta bogata in zona vehiculelor cu emisii zero.

De asemenea, noul crossover va avea un pret de pornire situat sub bariera psihologica de 20.000 de euro si dimensiuni asemanatoare cu actualul T-Roc.

SURSA: Wall-Street

Rezultatele record ale companiei Google în 2018

​Google (Alphabet) a înregistrat anul trecut afaceri de peste 136 miliarde dolari și profit net de peste 30 de miliarde, numărul angajaților crescând cu aproape 20.000, conform Hotnews. Totuși, investitorii sunt îngrijorați de creșterea cheltuielilor, mai ales la proiectele secundare ale companiei, astfel că acțiunile au scăzut cu 3%. Alphabet are o capitalizare de piață de 791 mld dolari.

În ultimul trimestru veniturile s-au apropiat de 40 miliarde dolari, iar pe tot anul au fost de 136,8 mld, cu peste 20% mai bine decât în 2017. Profitul net a depășit 30 miliarde dolari, față de 12,6 miliarde dolari în 2017, an în care, din cauza modificărilor contabile, holding-ul Alphabet a avut pierderi de 3 mld dolari în Q4.

Totodată, numărul angajaților a crescut puternic într-un an, de la 80.000, la 98.000.

În același timp, cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea au crescut de la 16,6 miliarde în 2017, la 21,4 miliarde dolari în 2018, iar unul dintre factorii care au afectat balanța totală a companiei este amenda de 5 miliarde dolari de la CE.

SURSA: Hotnews

IT

Apple: Vânzările de iPhone s-au diminuat cu 15%

Apple a anunțat că vânzările de iPhone au scăzut cu 15%, spre 52 miliarde dolari, în timp ce vânzările totale ale companiei au scăzut cu 5%, spre 84,3 miliarde dolari, potrivit Hotnews.

De asemenea, Apple a dat de înțeles că ar putea scădea prețul telefoanelor pe unele piețe și în premieră nu a mai anunțat numărul de telefoane vândute. Compania Canalys estimează că Apple a vândut 71,1 milioane de iPhone-uri.

Pentru trimestrul octombrie – decembrie vânzările au scăzut de la 88,2 mld dolari, la 84,3 mld dolari. Venitul net a scăzut cu 0,5%, până la 19,96 mld dolari. iPhone a ajuns să reprezinte 62% din totalul vânzărilor companiei.

Totodată, Apple a spus că în lume sunt active 900 de milioane de iPhone-uri, cu 75 de milioane mai multe decât acum un an, conform sursei amintite.

Pentru trimestrul curent Apple estimează vânzări în intervalul 55-59 mld dolari, ceea ce înseamnă o scădere de 3-10% față de primul trimestru din 2018.

SURSA: HOTNEWS

Facebook va oferi posibilitatea utilizatorilor să șteargă mesaje trimise pe Messenger

​Facebook a anunțat că utilizatorii vor putea șterge mesaje trimise pe Messenger, iar pentru asta au 10 minute din momentul trmiterii mesajului, potrivit Hotnews.

Opțiunea este utilă pentru cei care trimit din greșeală un mesaj altei persoane sau celor care se răzgândesc și vor să-și retragă textul sau imaginea trmise altcuiva.

De asemenea, aplicația Messenger este folosită zilnic de peste un miliard de oameni și de acum cei care se răzgândesc pot să șteargă mesajele trimise și toți participanții la conversație vor primi o notificare în acest sens.

Funcționalitatea a fost cerută intens după ce anul trecut s-a aflat că Mark Zuckerberg putea să șteargă mesajele trimise, în timp ce utilizatorii obișnuiți nu aveau această opțiune.

În aplicație va apărea butonul Remove care va fi activ 10 minute după trimiterea mesajului.

SURSA: Hotnews

Finante, banci

Guvernul a aprobat bugetul pentru 2019

Guvernul a aprobat vineri proiectul de buget pe 2019. Acesta a fost fundamentat pe creștere economică de 5,5% și un deficit bugetar de 2,55% din PIB, conform datelor Curs de guvernare.

De asemenea, veniturile bugetare ar urma să se ridice la 342,7 miliarde de lei (341,4 miliarde de lei în varianta publicată la sfârșitul lunii ianuarie), echivalentul a 33,5% din PIB și cheltuieli totale de 368,8 miliarde de lei (față de 367,5 miliarde de lei în varianta publicată anterior), echivalentul a 37,1% din PIB.

Principalele cheltuieli: asistență socială – 107,6 miliarde de lei, cheltuieli de personal – 102,5 miliarde de lei, investiții – 49,6 miliarde de lei și bunuri și servicii – 46,5 miliarde de lei.

Totodată, Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a precizat, după ședința de Guvern, că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) are în buget un target de venituri fiscale colectate de 28%, însă plafonul cerut de Finanțe este de 30%.

”Nivelul pe care ANAF trebuie să îl aducă în acest an este de 30%. Este obligația ANAF pentru acest an, pentru că trebuie să luăm acele măsuri de care tot vorbim an de an, o colectare mai bună a TVA, scăderea evaziunii fiscale, la vamă lucrurile nu stau cum ne-am dori”, a declarat Teodorovici.

SURSA: CURS DE GUVERNARE

Dan Suciu: Rămâne o situație care beneficiază de toată atenția Băncii Naționale

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR), a declarat, marți, la Realitatea TV, că instituția este în continuare atentă la evoluția cursului de schimb, în ciuda temperării din ultimele două zile, potrivit Mediafax.

„Tensiunea s-a mai temperat (în ceea ce privește cursul de schimb – n.red.), dar, în continuare, rămâne o situație care merită toată atenția și beneficiază de toată atenția Băncii Naționale. Asta nu pentru că spune cineva sau altcineva să facem acest lucru, ci pentru că aceasta este treaba noastră. Din păcate, nu avem suficiente clarificări – nici legate de buget, nici legate de Ordonanța 114, ca să mai risipim din tensiunea aceasta. Ulterior (după ce vor veni clarificările – n.red.), depinde ce clarificări vin”, a spus Dan Suciu, într-o emisiune la Realitatea TV.

Cursul de schimb al monedei naționale a scăzut marți la 4,7601, cu 0,06% față de luni, când s-a oprit din perioada de creștere din ultimele trei săptămâni, după ce a atins, vineri, un maxim istoric de 4,7648 lei/euro, conform datelor oferite de Hotnews.

Situația tensionată din economie a redus din încrederea investitorilor pe termen lung și a atras investitorii oportuniști.

SURSA: HOTNEWS

Isărescu despre Robor

Rata anuală a inflației IPC a continuat să scadă în luna decembrie 2018 până la 3,27 la sută, de la 3,43 la sută în noiembrie, consolidându-se în interiorul intervalului de variație al țintei staționare, conform Hotnews.

Astfel, BNR şi-a îndeplinit obiectivul de menţinere a stabilităţii preţurilor pe termen mediu, în condiţiile unei conduite atent calibrate a politicii monetare.

”Rata anuală a inflației a continuat să scadă în decembrie până la 3.27% consolidânduse în interiorul țintei de variație a țintei staționare. BNR și-a atins ținta în condițiile unei conduite atent calibrate. Rata medie anuală a inflației s-a menținut în decembrie la 4.6%”, a mai spus Isărescu.

De asemenea, rata medie anuală a inflației IPC în luna decembrie s-a menținut la nivelul lunii anterioare, de 4,6 la sută, în timp ce rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a crescut ușor până la 4,1 la sută, de la 4,0 la sută în luna noiembrie.

Sursa: Hotnews

Finanţele se vor împrumuta de la bănci

Ministerul Finanţelor pare că s-a răzgândit şi se va împrumuta în cele din urmă tot de la bănci: plănuieşte să atragă peste 2,1 miliarde lei de pe piaţa internă în februarie, conform datelor oferite de Adevărul.

Recent, ministrul Eugen Teodorovici a dat ordin ca Finanţele să nu se mai împrumute de la instituţiile de credit, ci să ia bani din Trezorerie.

„Am dat dispoziţie şi am spus: nu ne împrumutăm în piaţă (…) Avem sumele necesare în trezorerie pentru a ne finanţa, (…) pentru foarte mult timp, minim şase luni de zile”, spunea ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici, săptămâna trecută”, se arată în ordinul aprobat de Ministerul Finanţelor.

Prima emisiune va avea loc joi, când Finanţele plănuiesc să atragă 300 milioane lei, la o dobândă de 4% pe termen scurt, potrivit sursei citate.

În data de 28 ianuarie, Ministerul Finanţelor Publice a respins toate ofertele băncilor primite în cadrul licitaţiei pentru o emisiune de obligaţiuni de stat pe 152 de luni, prin care intenţiona să atragă 400 de milioane de lei.

SURSA: Adevarul

Macroeconomie

Asigurarea la sănătate şi la pensie, opțională pentru cei care au doar venituri extra-salariale, sub plafon

Persoanele care estimează că în 2019 nu vor avea venituri din salarii, ci din drepturi de proprietate intelectuală şi/sau din activităţi indepedente, dintr-o sursă sau din mai multe surse, care cumulat se află sub plafonul de 24.960 de lei, nu au obligaţia să se asigure la sistemul public de pensii şi sănătate, potrivit datelor oferite de Economica.net.

De asemenea, cei care vor însă să se asigure la sistemul asigurărilor sociale şi la sănătate vor opta în declaraţia unică pentru plata contribuţiilor sociale, urmând să achite, în total, 7.488 de lei în contul CAS şi CASS datorate pentru anul 2019.

În același timp, persoanele care în 2019 nu realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ci din activități independente (venituri din activități de producție, comerț, prestări de servicii, din profesii liberale și contracte de activitate sportivă) și/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală şi care estimează că venitul net cumulat în 2019 va fi mai mic decât plafonul de 12 salarii minime pe economie nu au obligaţia să se asigure la sistemul de pensii publice şi la sănătate, potrivit sursei citate.

Dacă oamenii cu venituri sub plafon vor să se asigure la sistemul sanitar public, vor opta în declaraţia unică pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS), rezultate din aplicarea cotei de 10% la 12.480 de lei (baza de calcul reprezentată de şase salarii minime pe economie în 2019). Prin urmare, persoanele cu venituri nete sub plafon vor plăti 1.248 de lei ca să se asigure la sistemul asigurărilor sociale de sănătate pentru tot anul 2019.

SURSA: ECONOMICA.NET

ENERGIE

ANRE a stabilit prețul energiei pentru trei ani

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat, miercuri, metodologia de stabilire a tarifelor reglementate şi a preţurilor aplicate de furnizorii de ultimă instanţă clienților finali, conform Hotnews.

Potrivit metodologiei, timp de trei ani, tarifele aplicate de furnizorii de ultimă instanță (Enel, CEZ, E.On, Electrica) nu vor crește.

De asemenea, ANRE spune că au fost stabilite trei perioade de aplicare a tarifelor reglementate: prima perioadă de aplicare – 1 martie 2019 – 31 decembrie 2019; a doua perioadă de aplicare – 1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2020; a treia perioadă de aplicare – 1 ianuarie 2021 – 28 februarie 2022

„Prin aplicarea Metodologiei de stabilire a tarifelor reglementate şi a preţurilor aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienților finali, prețurile la clienții casnici care beneficiază de furnizarea energiei electrice în regim reglementat nu vor crește”, se mai arată în comunicatul ANRE.

SURSA: HOTNEWS

Finanțe, bănci

Analiştii economici: Scăderea rezervelor României nu a fost provocată de intervenţia BNR pe piaţa valutară

Economiştii subliniază că plata unei emisiuni de obligaţiuni în euro este principalul motiv pentru care rezervele internaţionale ale României au scăzut în ianuarie faţă de decembrie, ceea ce era de aşteptat, deoarece data acesteia era cunoscută, nu intervenţiile pe piaţa valutară a Băncii centrale, potrivit Mediafax.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la data de 31 ianuarie 2019 au fost de 35,765 de miliarde de euro, o în scădere cu 1,035 miliarde de euro, comparativ cu acelea de la data de 31 decembrie 2018, conform datelor transmise vineri de Banca Naţională a României (BNR).

De asemenea, rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar în condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,843 de miliarde de euro, potrivit sursei amintite.

În plus, plăţile scadente în luna februarie 2019 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de MFP, însumează circa 247 de milioane de euro.

SURSA: Mediafax

IMOBILIARE

Preţurile imobiliarelor s-ar putea diminua în lunile următoare

Piaţa rezidenţială s-au putea confrunta cu un blocaj în perioada următoare, care ar putea genera o scădere a preţurilor pe piaţă, estimează specialiştii din domeniu, precizează Economica.net

Conform unui documentului, circa 2.300 de apartamente au fost scoase la vânzare în ianuarie 2019, în creştere cu 25% faţă de perioada similară a anului trecut, preţurile fiind similare cu cele din decembrie şi mai mari cu 5-8% raportat la prima lună din 2018,

„Mult anunţata criză imobiliară şi scăderea iminentă a preţurilor în imobiliare a speriat proprietarii de apartamente. În ianuarie 2019 au fost scoase la vânzare aproximativ 2.300 de apartamente în Bucureşti, comparativ cu 1.850 în ianuarie 2018. Creşterea este de aproximativ 25%. În Bucureşti sunt scoase la vânzare în fiecare an între 25 şi 30 de mii de apartamente. Cel mai mare număr de oferte s-a înregistrat în 2008, ajungând la 36.000, iar cel mai mic număr s-a înregistrat în 2009 cu doar 22.000 de oferte”, menţionează analiza citată.

Pentru garsonierele din Bucureşti, preţul mediu solicitat se situează în jur de 44.400 euro, pentru apartamentele de 2 camere se solicită 64.500 euro, pentru 3 camere preţul mediu este de aproape 91.000 euro, iar pentru apartamentele de 4 camere preţul este de 123.000 euro, potrivit sursei citate.

SURSA: Economica.net

JOB/ HR

În ce domenii aleg românii să depună cele mai multe CV-uri

Cele mai multe căutări de joburi din luna ianuarie au fost în domenii precum transporturi, financiar, inginerie și resurse umane, iar companiile care au înregistrat cele mai multe CV-uri trimise de candidați au fost Kaufland, Rompetrol și Unilever, potrivit datelor publicate de platforma BestJobs.

”Cele mai multe căutări de joburi din luna ianuarie au fost în domenii precum: transport – peste 36.000 de căutări, financiar contabil – peste 27.000 de căutări, inginerie – peste 19.000 de căutări, vânzări – peste 14.000 de căutări, resurse umane – peste 10.000 de căutări”, se arată în comunicat. Totodată, deși începutul de an este în mod tradițional ușor mai greoi pentru angajatori, volumul de aplicări la joburi este mai mare decât în alte perioade din an, luna ianuarie aducând BestJobs un plus de 10% față de aceeași perioadă a anului trecut, scrie News.ro.

În luna ianuarie a acestui an, primele zece companii care au primit cele mai multe CV-uri trimise, la joburile publicate, au fost Kaufland România (3.182 aplicări), Rompetrol (2.697 de aplicări), Unilever (2.360 de aplicări), Oracle (2.062 de aplicări), Banca Transilvania (1.739 de aplicări), Grup Renault România (1.657 de aplicări), Alpha Bank (1.623 de aplicări), Raiffeisen Bank (1.598 de aplicări), Deichmann (1.569 de aplicări) și Mega Image (1.552 de aplicări), potrivit Profit.ro.

SURSA: Profit.ro

IT%C

Apple: Vânzările de iPhone s-au diminuat cu 15%

Apple a anunțat că vânzările de iPhone au scăzut cu 15%, spre 52 miliarde dolari, în timp ce vânzările totale ale companiei au scăzut cu 5%, spre 84,3 miliarde dolari, potrivit Hotnews.

De asemenea, Apple a dat de înțeles că ar putea scădea prețul telefoanelor pe unele piețe și în premieră nu a mai anunțat numărul de telefoane vândute. Compania Canalys estimează că Apple a vândut 71,1 milioane de iPhone-uri.

Pentru trimestrul octombrie – decembrie vânzările au scăzut de la 88,2 mld dolari, la 84,3 mld dolari. Venitul net a scăzut cu 0,5%, până la 19,96 mld dolari. iPhone a ajuns să reprezinte 62% din totalul vânzărilor companiei.

Totodată, Apple a spus că în lume sunt active 900 de milioane de iPhone-uri, cu 75 de milioane mai multe decât acum un an, conform sursei amintite.

Pentru trimestrul curent Apple estimează vânzări în intervalul 55-59 mld dolari, ceea ce înseamnă o scădere de 3-10% față de primul trimestru din 2018.

SURSA: HOTNEWS

FINANTE , BANCI

Dan Suciu: Rămâne o situație care beneficiază de toată atenția Băncii Naționale

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR), a declarat, marți, la Realitatea TV, că instituția este în continuare atentă la evoluția cursului de schimb, în ciuda temperării din ultimele două zile, potrivit Mediafax.

„Tensiunea s-a mai temperat (în ceea ce privește cursul de schimb – n.red.), dar, în continuare, rămâne o situație care merită toată atenția și beneficiază de toată atenția Băncii Naționale. Asta nu pentru că spune cineva sau altcineva să facem acest lucru, ci pentru că aceasta este treaba noastră. Din păcate, nu avem suficiente clarificări – nici legate de buget, nici legate de Ordonanța 114, ca să mai risipim din tensiunea aceasta. Ulterior (după ce vor veni clarificările – n.red.), depinde ce clarificări vin”, a spus Dan Suciu, într-o emisiune la Realitatea TV.

Cursul de schimb al monedei naționale a scăzut marți la 4,7601, cu 0,06% față de luni, când s-a oprit din perioada de creștere din ultimele trei săptămâni, după ce a atins, vineri, un maxim istoric de 4,7648 lei/euro, conform datelor oferite de Hotnews.

Situația tensionată din economie a redus din încrederea investitorilor pe termen lung și a atras investitorii oportuniști.

SURSA: HOTNEWS

ECONOMIE

Asigurarea la sănătate şi la pensie, opțională pentru cei care au doar venituri extra-salariale, sub plafon

Persoanele care estimează că în 2019 nu vor avea venituri din salarii, ci din drepturi de proprietate intelectuală şi/sau din activităţi indepedente, dintr-o sursă sau din mai multe surse, care cumulat se află sub plafonul de 24.960 de lei, nu au obligaţia să se asigure la sistemul public de pensii şi sănătate, potrivit datelor oferite de Economica.net.

De asemenea, cei care vor însă să se asigure la sistemul asigurărilor sociale şi la sănătate vor opta în declaraţia unică pentru plata contribuţiilor sociale, urmând să achite, în total, 7.488 de lei în contul CAS şi CASS datorate pentru anul 2019.

În același timp, persoanele care în 2019 nu realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ci din activități independente (venituri din activități de producție, comerț, prestări de servicii, din profesii liberale și contracte de activitate sportivă) și/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală şi care estimează că venitul net cumulat în 2019 va fi mai mic decât plafonul de 12 salarii minime pe economie nu au obligaţia să se asigure la sistemul de pensii publice şi la sănătate, potrivit sursei citate.

Dacă oamenii cu venituri sub plafon vor să se asigure la sistemul sanitar public, vor opta în declaraţia unică pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS), rezultate din aplicarea cotei de 10% la 12.480 de lei (baza de calcul reprezentată de şase salarii minime pe economie în 2019). Prin urmare, persoanele cu venituri nete sub plafon vor plăti 1.248 de lei ca să se asigure la sistemul asigurărilor sociale de sănătate pentru tot anul 2019.

SURSA: ECONOMICA.NET

AUTO

Grupul Autoklass estimează o creștere de 10% a vanzarilor de autoturisme

Grupul Autoklass, partener autorizat vanzari si service Mercedes-Benz, smart si Honda, se asteapta anul acesta la o crestere de 10% a business-ului de masini noi si rulate, a declarat intr-un interviu pentru wall-street.ro Traian Craciun, Coordonator vanzari in cadrul companiei.

Potrivit managerului Autoklass, in 2018 business-ul a inregistrat o crestere de aproximativ 35% pe segmentul de autovehicule rulate, pe o piata in scadere cu peste 8%.

„In anul 2018, Autoklass a inregistrat o crestere de aproximativ 35% in vanzarea autovehiculelor rulate. Aceasta performanta este foarte importanta pentru noi intrucat ne raportam la contextul pietei de vehicule rulate la nivel national, unde, conform datelor furnizate de DRPCIV privind inmatricularile de autovehicule second-hand, la finalul primelor 11 luni ale anului trecut tranzactiile totale cu autovehicule rulate au inregistrat o scadere de 8,34%, iar numarul total de inmatriculari autovehiculelor rulate Mercedes-Benz a scazut cu 4,95%. Avand in vedere rezultatele anului precedent si luand in calcul contextul economic actual, estimam o crestere moderata de 10% pentru anul 2019 atat pentru autovehicule noi cat si pentru autovehiculele rulate”, a declarat Traian Craciun.

Grupul Autoklass detine in prezent sapte sucursale in orase importante din Romania, trei dintre ele avand sediul in Bucuresti, iar celelalte patru in Ploiesti, Constanta, Sibiu si Timisoara.

Compania a fost infiintata in anul 1998, iar incepand cu anul 2001 a primit denumirea Autoklass. Grupul Autoklass este unul dintre partenerii autorizati Mercedes-Benz cu cea mai indelungata experienta din Romania. In total, peste 450 de persoane lucreaza in cadrul grupului.

SURSA: WALL-STREET

Cifra de afaceri din industrie a crescut

Cifra de afaceri a companiilor din industrie a crescut în 2018 cu 11,8% față de anul anterior, un ritm crescut față de cel din 2017, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

În 2017, cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața externă), în termeni nominali, a crescut cu 11,7%, față de 2016, scrie News.ro. Anul trecut, cifra de afaceri din industrie, comparativ cu 2017, a crescut pe ansamblu cu 11,8% datorită creșterii industriei prelucrătoare (+12%) și industriei extractive (+6%), conform datelor Profit.ro.

”Pe marile grupe industriale creșteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în sectoarele: industria bunurilor de capital (+15,1%), industria energetică (+12,9%), industria bunurilor intermediare (+11%), industria bunurilor de uz curent (+8,2%) și industria bunurilor de folosință îndelungată (+7%)”, se arată în comunicat.

SURSA: Profit.ro

Companii

Bani mai puțini pentru mediul de afaceri. Ce cred antreprenorii?

Patronii IMM susțin că proiectul pentru bugetul pe 2019 este fragil și dezechilibrat, iar banii prevăzuți pentru mediul de afaceri din România sunt puțini, potrivit Hotnews.

Proiectul bugetului pe anul 2019 prevede pentru Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comerț și Antreprenoriat un buget diminuat cu 28,9% comparativ cu 2018.

De asemenea, reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) au dezbătut luni incertitudinile legate de acest subiect și modul în care acestea afectează afacerile românești, conform sursei amintite.

Totodată, reprezentanții CNIPMMR menționează că deși în Programul de Guvernare 2017-2020 se vorbește despre simplificarea birocrației și reducerea cheltuielilor administrative, în Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2019 sunt prevăzute creșteri semnificative a veniturilor din taxe (“taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități”, este prevăzută o creștere cu 257,13% raportat la 2018).

SURSA: HOTNEWS

Macroeconomie

Salariul mediu net s-a majorat cu şase procente

Câștigul salarial mediu brut pe luna decembrie 2018 a fost de 4.938 lei, cu 6% mai mult decât în luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS.

Ajustat cu nivelul preţurilor (53% din media UE, conform celor mai recente date Eurostat) puterea de cumpărare în euro a urcat la 1.186 euro (câştigaţi într-o ţară europeană care ar avea preţurile la nivelul mediu din UE), potrivit Curs de guvernare. Estimarea salariului mediu net lunar pe 2018 din prognoza de iarnă a CNSP a fost uşor depăşită (2.695 lei media artimetică lunară în loc de 2.685 lei în prognoza oficială)

Pe ramuri de activitate, cele mai mari creşteri de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-au consemnat în sănătate (+29,6% nominal şi +25,6% în termeni reali) şi învăţământ (+25,1% nominal şi +21,1% ca putere de cumpărare).

SURSA: CURS DE GUVERNARE

Rata anuală a inflației a crescut în ianuarie

Rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimul an, a crescut în ianuarie la 3,32%, de la 3,27% în decembrie, după patru luni consecutive de scădere, în condițiile în care cartofii s-au scumpit cu 10,02% în ultima lună, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).

De asemenea, în decembrie 2018, cartofii erau deja mai scumpi cu 39,64% față de decembrie 2017. În decembrie 2018, rata anuală a inflației a scăzut la 3,27%, de la 3,43% în noiembrie, conform datelor Profit.ro.

Totodată, în ianuarie, prețul combustibililor, care are un impact mai larg asupra celorlalte prețuri, a crescut, față de decembrie, cu 0,64%. Banca Națională a României (BNR) a crescut de la 2,9% la 3% prognoza de inflație pentru finalul acestui an și a estimat un nivel de 3,1% pentru finalul lui 2020, în contextul în care anticipații inflaționiste pot fi rapid deteriorate în viitor, iar OUG-ul anunțat de Guvern la finalul anului trecut pune deja presiune pe inflație, a anunțat luni guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit sursei amintite.

SURSA: Profit.ro

AUTO

Numărul înmatriculărilor de autoturisme noi a crescut în ianuarie cu 18,8%

Înmatriculările de autoturisme noi au crescut în ianuarie cu 18,8% faţă de ianuarie 2018, atingând un volum de 13.952 unităţi, potrivit Mediafax.

Astfel, numărul autoturismelor second hand înmatricultate pentru prima oară în România s-a diminuat cu 7,99% faţă de ianuarie 2018, la 36.126 unităţi. Ca mai mare creştere, în clasamentul pe mărci, aparţine Dacia, cu 5.267 unităţi (+ 45,78% faţă de ianuarie 2018), urmată de Renault, cu 1.231 unităţi (+ 70,03%), Ford cu 995 unităţi (+18,74%), Skoda cu 936 unităţi (+ 3,43%) şi Volkswagen, cu 790 unităţi (cu o scadere de 26.85 %).

SURSA: Mediafax

Finante

Băncile au revenit la licitațiile de obligațiuni organizate de MF

Băncile au revenit în ultimele două săptămâni la licitațiile organizate de Ministerul Finanțelor pentru vânzarea de titluri de stat, instrument prin care Guvernul se împrumută de la bănci, conform Profit.ro.

Motivele pentru cererea mai ridicată din partea băncilor sunt suma mică pe care statul vrea să o împrumute în februarie și plățile de circa 6,5 miliarde de lei pe care Finanțele trebuie să le facă către bănci în această lună.

Statul a planificat să obțină în februarie de pe piața internă 2,13 miliarde de lei, din care 1,9 miliarde de lei la licitațiile principale și alte 225 milioane lei la sesiunile de alocare suplimentară.

De asemenea, la licitația de săptămâna trecută, statul a împrumutat 699 milioane lei (inclusiv 45 milioane lei la sesiunea suplimentară de a doua zi), după ce cererea din partea băncilor a depășit de circa patru ori față de oferta anunțată de Finanțe, de 345 milioane lei, din care 45 la licitația suplimentară, potrivit sursei citate.

SURSA: PROFIT.RO

Macroeconomie

Creşterea PIB pe 2018 a fost de 4,1%

Creşterea economică pe 2018 a fost de doar 4,1%, după ce trimestrul patru s-a soldat cu o valoare identică (previzibilă după datele istorice), în linie cu cele trei trimestre precedente, potrivit Curs de guvernare.

Astfel, estimarea-semnal publicată de Institutul Național de Statistică arată un rezultat mult sub prognoza iniţială de 5,5%, catre a stat la baza Legii bugetului pe 2018 şi chiar semnificativ sub recenta ajustare la 4,5%, făcută în prognoza de iarnă de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (aceeaşi instituţie care a reiterat prognoza de 5,5% ca bază pentru Legea Bugetului pentru 2019).

După valorile în creştere din primele trei sferturi ale anului trecut, a venit, inevitabil, şi o reducere a vitezei de creştere a PIB, dacă se ia evoluţia de la un trimestru la altul.

De asemenea, din perspectiva formei în care se face mediatizarea de obicei este evoluția Produsului Intern Brut trimestrial față de același trimestru din anul precedent, de unde rezultă şi creşterea economică pe tot anul, potrivit sursei amintite.

SURSA: CURS DE GUVERNARE

Energie

Profitul Romgaz s-a diminuat cu 22% în 2018

Producătorul de gaze Romgaz, companie de stat, a obţinut anul trecut un profit net de 1,4 miliarde de lei, în scădere cu 22% faţă de anul precedent, a declarat, vineri, Andrei Boban, directorul economic al companiei, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.

„Anul 2018 a fost unul complicat, cu evenimente care au influenţat semnificativ rezultatele noastre financiare”, a spus, la rândul său, Dumitru Rotar, director general adjunct.

El s-a referit la modificarea preţului de referinţă pentru calcularea redevenţelor, care în februarie a devenit cel de la bursa din Viena, conform datelor oferite de Hotnews.

Tarifele de înmagazinare au fost diminuate cu 25%, iar cheltuielile cu impozitul din veniturile din reglementare au crescut.

SURSA: HOTNEWS

04.01.2019 Grigorie Lăcriţa                                                                       Conf. univ. dr.

Ierarhia socială n-ar trebuii să fie decât o ierarhie a muncii”. (Mihai Eminescu).

În fiecare an, la 15 ianuarie, sărbătorim „ziua lui Eminescu” care, din anul 2010, a fost instituită „Ziua Culturii Naționale”. Dintre multiplele manifestări ale geniului lui Eminescu, în articolul de faţă doresc să prezint o parte din gândirea sa economică, din care politicienii, parlamentarii și guvernanţii noştri au multe de învăţat, dacă vor, și dacă au şi capacitatea.

Despre „Eminescu economistul” s-au publicat numeroase articole (inclusiv pe Internet) şi chiar o carte remarcabilă, prima şi, se pare, unica în România pe acest subiect, intitulată „Eminescu, economistul”, de Alexandra Olivia Nedelcea, prin Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2000, 206 p.
Geniul lui Eminescu se regăseşte şi în gândirea sa economică, inclusiv în abordarea problemelor fiscale, de mare fineţi, pe care politicienii, parlamentarii şi guvernanţii noştii le ignoră şi în prezent.
Edificatoare pentru gândirea economică a lui Eminescu sunt fie şi numai articolele publicate în ziarul Timpul, cele mai multe în lunile iulie şi august din anul 1881, dintre care exemplificăm „Creditul mobiliar”, „Creditul mobiliar şi jocul la bursă”, „Creditul mobiliar şi presa capitalei”, „Statutele creditului mobiliar”.
Din scrierile economice ale lui Eminescu rezultă:
1) exactitate, conştiinciozitate şi corectitudine în cercetarea fenomenelor descrise;
2) polemicile sale (necruţătoare), care sunt făcute numai şi numai în slujba interesului naţional;
3) concepţia sa unitară despre economia politică privită ca factor esenţial al propăşirii şi al independenţei economice, sociale şi politice a României, concepţie a cărei actualitate este de netăgăduit.
Foarte interesante sunt analizele critice, fundamentate pe o temeinică documentare, despre deficitele bugetare existente în perioada analizată a anilor 1862 – 1879.
Eminescu aduce numeroase argumente despre necesitatea echilibrării bugetelor, şi cu atât mai mult despre crearea unor excedente bugetare care ar avea ca efect ridicarea nivelului de trai, care este scopul oricărei economii naţionale, deoarece numai în aceste condiţii „poporul, căci numai de el poate fi vorba, s-ar îmbrăca mai bine, s-ar hrăni mai bine, şi-ar dura locuinţă mai încăpătoare şi mai sănătoasă şi în fine s-ar înmulţi”.
În ceea ce priveşte „dările”, Eminescu atrage atenţia asupra adevărului conform căruia folosirea chibzuită a banului public (perceput pe calea dărilor de la cetăţeni) este o problemă foarte importantă:
„Nu ceea ce percepe de la contribuabil e cestiunea principală, ci întrebuinţarea productivă sau improductivă pe care el o face de acele venituri. Dacă cele venituri se cheltuiesc în mod improductiv, fie pentru a-şi susţine luxul clasei guvernante, fie pentru necesităţi politice, în disproporţie cu însemnătatea şi puterea unei ţări, banul perceput nu e aproape de nici un folos economic pentru popor”.
Versurile din poezia Scrisoarea III-a, a lui Eminescu, prezintă modul în care:
1) saltimbanci şi irozii ne fac legi şi ne pun biruri, ne vorbesc filozofie; spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi, a ajuns-a fi stăpână şi pe ţară şi pe noi!, care numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă;
2) fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii, bâlbâiţi cu gura strâmbă, au ajuns stăpânii astei naţii!, sfâşiind această ţară, făcând neamul nostru de ruşine şi ocară.
Tot Eminescu ne oferă soluţia prin care putem scăpa de aceştia, respectiv cu ajutorul unui Vlad Ţepeş care, punând mâna pe ei, să-i împartă în două cete: în smintiţi şi în mişei, şi în două temniţi large cu de-a sila să-i adune, să dea foc la puşcărie şi la casa de nebuni!
Un stat care nu se bazează pe „ierarhia meritului”, pe „criteriul valorii muncă”, este un stat bolnăvicios.
„Secretul vieţii lungi a unui stat este păstrarea ierarhiei meritului”. (Mihai Eminescu).
Ca un finanţist foarte bine documentat, Eminescu dă exemplul altor ţări în care banii contribuabililor sunt folosiţi cu chibzuinţă, contribuind la creşterea bunăstării cetăţenilor săi:
„dar serviciile pe care statul le aduce în schimb cu banul contribuabilului sunt nu numai echivalente, ci întrec cheltuiala făcută. Prin sumele ce le consumă mecanismul statului se înlătură pierderile ce se opun producţiunii şi schimbului; prin cheltuielile făcute se uşurează oricărui producător condiţiile în cari munceşte, încât producţiunea creşte în proporţie cu cheltuielile statului şi viceversa. Bunăstarea fiecărui individ sporeşte şi, fiindcă bunăstarea e condiţia bunului trai, media vieţii fiecăruia devine mai lungă, copiii crescuţi în condiţii mai bune de cum fuseseră părinţii lor, o generaţie şi mai viguroasă şi mai aptă pentru producţiune ia locul celei ce se stinge.”.
Eminescu atrage atenţia şi asupra unor adevăruri care, parcă sunt scrise pentru zilele noastre:
„la noi sporirea veniturilor statului înseamnă totdeauna diminuarea veniturilor fiecărei economii private, nu din prisosul producţiunii, ci, la clasele de jos, de-a dreptul din primele necesităţi, din plata muncii zilnice se percepe darea; mărimea contribuţiilor statului este echivalentă cu mărimea mizeriei populaţiunii”.
Şi atunci, ca şi acum, politicile economice și sociale greşite în creşterea poverii fiscale (a impozitelor, a taxelor, a contribuţiilor etc.) are drept consecinţă diminuarea nivelului de trai al tot mai multor cetăţeni, descreşterea numerică a populaţiei manifestată în zilele noastre prin plecarea a aproape 4 milioane de persoane (dintre cele mai productive) din ţară.
Eminescu nu este împotriva redimensionării dărilor fiscale, dar el atrage atenţia asupra necesităţii stabilirii impozitelor în funcţie de posibilităţile de plată ale fiecăruia, principiu exprimat astăzi pin noţiunea de „puterea contributivă”: „suntem mai departe decât oricând de cea elementară facultate a poporului de a-şi face singur dările în proporţie cu puterile lui”.
Această elementară facultate a guvernanţilor, de „a stabili dările în proporţie cu puterea de plată ale fiecărui contribuabil (plătitor de impozite)” înseamnă aplicarea principiului „impozitării în cote progresive compuse”, care se aplică în (aproape) toate ţările dezvoltate ale lumii, nu și în România.
Eminescu atrage şi atenţia şi asupra adevăraţilor vinovaţi, cei din conducerea ţării, care adoptă impozite istovitoare, în special pentru marea majoritate săracă a ţării, precizând că orice ban care i se ia cetăţeanului-contribuabil, printr-o impozitare inechitabilă (precum în România, cu cota unică) „se scade din greutatea pâinii săracului, deci din puterea lui musculară, din putinţa lui de a produce”.
Eminescu, îngrijorat profund şi de faptul că, tot mai mulţi străini acaparau, sau conduceau, importante sectoare de activitate, că foloseau sume tot mai mari în scopuri speculative, în special pe calea „capitalului parazitar bancar” (precum și în zilele noastre), a atras atenţia şi asupra faptului că
„În societatea despotică, ca şi în cea demagogică, omul prin sine însuşi nu înseamnă nimic, banul e totul. Banul devine semnul distinctiv care clasează şi deosebeşte oamenii între ei şi, fiindcă el are o mobilitate proprie naturii lui, trece din mâini în mâini, transformă condiţiile indivizilor, ridică sau înjoseşte familii, de aceea nu e aproape nimeni care să nu fie obligat a face încercări disperate şi continue pentru a-l păstra sau pentru a-l câştiga”.
Fără a aborda și gândirea politică a lui Eminescu, doresc totuşi să dau următorul citat din Eminescu, care ar trebui să constituie „crezul fiecărui partid politic, și al fiecărui politician”:
„Greşelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se împiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.”.
Cu toate că excelenta carte menţionată mai sus, este o carte cu o temeinică fundamentare ştiinţifică, consider că cercetarea nu a reuşit să identifice şi să evidenţieze toate scrierile (şi concepţiile) lui Eminescu despre economia politică şi politica economică privite ca factori decisivi pentru dezvoltarea ţării şi pentru asigurarea independenţei sale, concepţie a cărui actualitate este de netăgăduit.

PIAȚA VALUTARĂ ȘI FINANCIAR-MONETARĂ

Creditele ipotecare luate de tineri, recalculate

Peste 40% dintre creditele ipotecare de acum sunt luate de tineri până în 35 de ani, arată datele Băncii Naționale Române. Procentul e mare, dar sumele împrumutate sunt mai mici decât acum un deceniu, înainte de criza financiară, potrivit Digi24.ro.

Tinerii care își cumpără apartamente plătesc un avans și de 30%, dublu față de acum 10 ani, conform datelor Economica.net. Aceasta nu este singura diferență. Anul trecut, un credit ipotecar contractat de tineri era în medie de 183.000 lei, pe o perioadă de aproximativ 23 de ani. Spre comparație, în 2008, media pieței era de 211.000 lei, pe o perioadă de 27 de ani.

Cu lecțiile învățate din experiențele generațiilor anterioare, tinerii sunt mai prudenți și se documentează bine atunci când vor să se împrumute, potrivit Digi24.ro. „Nu cad pradă atât de ușor propagandei noilor complexe imobiliare sau noilor dezvoltatori, ci caută să se orienteze către investiții bine documentate din punct de vedere informațional, așteaptă să găsească un moment prielnic pentru astfel de investiții”, susține sociologul Ana Bulai.

Sursa: Economica.net

Rezervele în valută ale BNR au scăzut cu 388 milioane euro în iulie

Rezervele valutare la Banca Națională a României se situau, la finele lunii iulie, la 31,378 miliarde euro, în scădere cu 388 milioane euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, de 31,766 miliarde euro, informează Banca Națională a României printr-un comunicat remis AGERPRES.

Conform BNR, în cursul lunii iulie au avut loc intrări de 1,462 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice etc și ieșiri de 1,85 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele.

De asemenea, rezerva de aur s-a menținut la 103,7 tone, potrivit sursei citate.

În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 3,467 miliarde euro. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 iulie 2018 au fost de 34,845 miliarde euro, față de 35,349 miliarde euro la 30 iunie 2018.

SURSA: Agerpres

COMPANII, AFACERI

Coffee 2 Go România se extinde cu încă 5 unități

Lanțul de cafenele Coffee 2 Go, care a deschis până în prezent 30 de unități în marile orașe din România, a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro, cu 60% mai mare față de 2016, conform datelor Profit.ro.

De asemenea, anul trecut, Coffee 2 Go a investitit circa 100.000 euro în utilarea tuturor unităților cu mașini de cafea noi. Pentru acest an, Coffee 2 Go România estimează o cifră de afaceri de 1,3 milioane de euro și deschiderea a încă cinci unități, majoritatea de tip mini cafenea Inside.

Din totalul cifrei de afaceri, jumătate provine din vânzările înregistrate de cafenelele administrate în regim de franciză. Grupul Coffee 2 Go a fost înființat în 2013 și a deschis până acum 30 coffee spot-uri în regim propriu sau franciză.

SURSA: Profit.ro

UTILITĂȚI, ENERGIE

ANRE: Prețul gazelor naturale pentru consumatori cresc de la 1 august

Prețul gazelor naturale pentru clienții casnici va crește, începând cu data de 1 august 2018, cu 5,83%, informează Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei printr-un comunicat remis joi AGERPRES. „Având în vedere solicitările furnizorilor de gaze naturale și în urma analizei minuțioase a costurilor reflectate în prețul final, Comitetul de reglementare, aplicând prevederile legale, a constatat că sunt îndeplinite condițiile pentru o ajustare, în medie cu 5,83%, a prețului la gazele naturale pentru clienții finali casnici, începând cu data de 1 august 2018”, se menționează în comunicat.

Totodată, potrivit inițiatorilor, proiectul are impact pozitiv prin stoparea creșterii necontrolate a prețurilor gazelor naturale din producția internă, generate de poziția dominantă a celor doi mari producători care au cota de piață, fiecare de peste 46% și împreună de 95% (Romgaz, cu o cotă de 48,88% și OMV Petrom – 46,08% din total producție).

Sursa: Agerpres

IMOBILIARE, CONSTRUCȚII, INFRASTRUCTURĂ

Piața imobiliară a avut parte de o scădere pentru prima dată în ultimii 3 ani

În al doilea trimestru din 2018, prețurile solicitate pentru locuințele disponibile spre vânzare în România, atât apartamente, cât și case, s-au majorat, per ansamblu, cu 1,4% față de cele trei luni anterioare, avans similar cu cel consemnat în primul trimestru din 2018, conform datelor Profit.ro. „Începând din a doua jumătate a anului trecut, ritmul de creștere a prețurilor proprietăților rezidențiale a încetinit din cauza volatilității cererii pe segmentul Prima Casă, din cauza scăderii ofertei de proprietăți existente, precum și numărului insuficient de locuințe nou-construite”, a declarat Adrian Erimescu, CEO Imobiliare.ro.

Dintre marile orașe analizate, Capitala se remarcă prin cea mai mică diferență de preț la 12 luni, respectiv 4,4%. Aceasta se află la polul opus față de Cluj-Napoca și în ceea ce privește evoluția prețurilor din 2008 încoace: aici apartamentele au recuperat cel mai puțin din ieftinirile provocate de recesiune, acest tip de proprietăți fiind, în momentul de față, cu aproape 40% mai scumpe decât în T2 2008. Dintre reședințele de județ ale țării, cele mai mari creșteri pe segmentul apartamentelor au avut loc în Sfântu-Gheorghe (6,3%), Alexandria (6%), Piatra-Neamț (5%), Târgoviște (4,8%) și Buzău (4,5%), potrivit sursei citate.

La polul opus, Baia Mare a înregistrat o ușoară scădere (de 0,1%) a așteptărilor vânzătorilor, lista celor mai mici variații de preț fiind completată de Oradea (un plus de 0,7%), Alba Iulia (+1%), Ploiești (+1,2%) și Satu Mare (+1,2%).

Sursa: Profit.ro

Nouă clădire a lui Țiriac în centrul Bucureștiului

Firma Global East European Investment, deținută indirect de omul de afaceri Ion Tiriac, pregătește terenul din apropierea Pieței Victoriei pentru un turn de birouri, potrivit Economica.net.

De asemenea, compania are autorizație de construcție încă de anul trecut, însă la mijlocul acestei luni a început amenajarea șantierului și demararea primelor lucrări. După ani de amânări, omul de afaceri Ion Țiriac investește din nou în imobiliare.

Noul proiect imobiliar dezvoltat de compania omului de afaceri Ion Țiriac se află însă în oferta brokerilor pentru închiriere, la o chirie de 19 euro/mp, potrivit celor de la Crosspoint. Turnul va avea cinci subsoluri și va fi înalt de 12 etaje, cu 260 de locuri de parcare. Imobilul urmează să fie finalizat in trimestrul III din 2020.

În același timp, firma East Global European Investment este deținută de Weybridge Property SRL (49,9%), Weybridge Holdings Limited (40%) și Weybridge Real Estate SRL (9,99%). Omul de afaceri Ion Țiriac a investit în proiectul rezidențial Stejarii, dar și în proiectul Residenz din Chitila. Fostul tenismen este cel mai bogat român, cu o avere estimată la 1,7 – 1,8 miliarde de euro de revista Capital în top 300 cei mai bogați români. Cei mai mulți bani îi face din auto, asigurări, energie, dar și din sport.

Sursa: Economica.net

COMPANII AFACERI

LIVIU ROGOJINARU: „Numărul firmelor nou înființate a scăzut cu 9,81%, în primul semestru”

Numărul firmelor nou înființate a scăzut cu 9,81% sau cu 7.778 unități în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2018, față de aceeași perioadă a anului 2017, la 71.473, arată datele oficiale de la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), citate de Consiliul Național al Intreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Liviu Rogojinaru, secretar general al CNIPMMR, susține că, raportat la perioada similară din 2016, între 1 ianuarie – 30 iunie 2017 numărul firmelor nou înființate a crescut cu 31,23%, ajungând la 79.251. Domnia sa a declarat: „Zonele care au înregistrat cel mai ridicat număr de noi firme înființate au fost Municipiul București și județele Cluj și Timiș, atât anul trecut, cât și anul acesta”. Numărul firmelor a scăzut ca urmare a instabilității accentuate a legislației fiscale și pe fondul volumului imens de acte normative adoptate (în prima jumătate din 2018, au fost adoptate 120 de acte normative, peste 45% din legile și ordonanțele adoptate afectând direct și semnificativ întreprinderile, inclusiv IMM-urile), a mai menționat secretarul general al CNIPMMR.

Totodată, secretarul general al CNIPMMR a afirmat, într-o conferință de presă, că, în primele 90 de zile ale acestui an, mediul de afaceri a fost obligat să implementeze 217 noi reglementări care modifică/completează Legea 227/ 2015 privind Codul Fiscal, 97 chiar din prima zi a anului și alte 120 adoptate la distanțe foarte mici de timp, potrivit Bursa.

Sursa: Bursa

PIAȚA VALUTARĂ ȘI FINANCIAR-MONETARĂ

Statul a împrumutat 109 milioane euro de pe piața internă

Ministerul Finanțelor a împrumutat 109 milioane de euro de pe piața internă, prin redeschiderea unei emisiuni de obligațiuni cu scadența peste aproximativ 2 ani și jumătate, conform datelor Profit.ro.

De asemenea, Finanțele intenționau să împrumute 100 de milioane de euro, dar suma finală este cu aproape 10% mai mare. În prima jumătate a anului, statul a întâmpinat unele dificultăți în ce privește împrumuturile în lei pe piața internă, în contextul în care băncile au început să ceară dobânzi mai ridicate pentru a credita Guvernul. Ofertele primite din partea băncilor au cumulat 195,5 milioane de euro. Randamentul mediu de adjudecare a fost de 0,33% pe an, la un cupon de 1,25% pe an.

Pentru întreg anul, Ministerul are planificat să atragă 48-50 de miliarde de lei de pe piața internă. Pentru piețele externe, Finanțele au anunțat la începutul anului că au în vedere atragerea de resurse financiare prin emiterea de euroobligațiuni într-un volum de 4,5-5 miliarde de euro (echivalent).

Totodată, România a împrumutat la începutul lunii februarie 2 miliarde de euro de pe piețele internaționale prin intermediul a două noi emisiuni de obligațiuni, pe 12 și 20 de ani.

SURSA: Profit.ro

Piraeus Bank România introduce creditul cu dobândă fixă, destinat imobiliarelor

Piraeus Bank România lansează creditul de investiții imobiliare în lei cu dobândă fixă, de 5,65% în primii cinci ani, potrivit Bursa.

Conform anunțului băncii, dobânda de 5,65% se acordă clienților care încasează venituri în conturi des­chise la Piraeus Bank România, pentru care avansul minim solicitat este de 15%. Creditul de investiții imobiliare va fi acordat pentru o perioadă de până la 30 ani, fiind destinat achiziționării, construcției de imobile sau refinanțării altor credite de investiții imobiliare. Valoarea împrumutului acordat variază și este cuprinsă între echivalentul în lei a 5.000 și, respectiv, 250.000 de euro.

În ultima perioadă, mai multe instituții bancare au lansat credite cu dobânzi fixe, în contextul în care indicele ROBOR, în funcție de care sunt calculate dobânzile la creditele în lei, a crescut constant, din septembrie anul trecut. Ieri, ROBOR la 3 luni a ajuns la 3,46%, un nou maxim al ultimilor ani, acest nivel nemaifiind atins din februarie 2014.

SURSA: Bursa

MFP a împrumutat 298 milioane lei de la bănci

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat, ieri, 298 de milioane de lei de la bănci, prin redeschiderea unei emisiuni de obligațiuni de stat tip benchmark cu scadența în 2021, la un randament mediu de 4,67% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Națională a României (BNR).

De asemenea, valoarea nominală a emisiunii a fost de 400 de milioane de lei, însă băncile au suprasubscris oferta, până la 467,635 de milioane de lei, potrivit Bursa.

Totodată, conform prospectului de emisiuni publicat de MFP și citat de Agerpres, Ministerul Finanțelor Publice intenționează să împrumute 2,7 miliarde de lei de la bănci în luna iulie a acestui an, sumă la care se pot adăuga 405 milioane de lei din alocările sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark.

SURSA :Bursa

ING Bank România lansează serviciul de plată cu telefonul mobil

ING Bank România a lansat serviciul de plată cu telefonul mobil ING Pay pentru clienții persoane fizice, serviciul fiind momentan disponibil numai clienților care folosesc un telefon cu sistem de operare Android, versiunea 4.4 sau superioră, urmând să fie anunțată și o soluție pentru utilizatorii de sistem iOS, conform Profit.ro. La activarea ING Pay, se emite instant și gratuit un card virtual, atașat la oricare dintre conturile curente în lei deschise la ING.

ING Pay poate fi folosit la orice POS care acceptă plata contactless din țară sau din străinătate. Dacă valoarea tranzacției depășește suma limită setată din Home’Bank, utilizatorul va introduce codul pin setat pentru acest card direct în POS. În plus, clienții pot seta din ING Home’Bank limitele de tranzacționare pentru plățile cu telefonul, potrivit sursei citate.

La nivelul tranzacțiilor numărul este similar intre cele două canale, cu o medie de 5 tranzacții pe lună de pe telefon și 4 tranzacții de pe desktop. ING Bank România are în prezent întreg portofoliul de carduri de tip contactless și raportează 700.000 de clienți care fac în medie 16 tranzacții pe lună la POS-urile comercianților.

SURSA: Profit.ro

IMOBILIARE, CONSTRUCȚII, INFRASTRUCTURĂ

Ploiești Shopping City va investi peste 1 milion de euro în modernizare

Ploiești Shopping City investește peste 1 milion de euro în modernizarea food court-ului, astfel că în spațiul de peste 2.000 de metri pătrați se vor deschide cinci noi branduri, printre care și primul restaurant de sushi din Ploiești, precum și primul Calif din oraș, conform Profit.ro.

Numărul total de chiriași al food court-ului va ajunge la 15, scrie News.ro. ”Investitța de peste 1 milion de euro vine ca un pas firesc în evoluția Ploiești Shopping City, din dorința de a adapta centrul comercial la nevoile curente ale consumatorilor, precum și a noilor trenduri din retail”, arată un comunicat al companiei.

De asemenea, terasa exterioară va trece și ea printr-un proces de restilizare, cu noi elemente de design. Zona de mezanin va fi și ea amenajată, aceasta putând fi utilizată de către clienții care doresc să ia masa la unul dintre restaurantele din zona food court-ului. Lucrările de remodelare urmează sa fie finalizate la începutul toamnei. Mall-ul găzduiește unul dintre cele mai mari cinematografe din afara Capitalei, dar și magazine precum Zara, H&M, Pull and Bear, Bershka, Stradivarius, Adidas, Starbucks, Tezyo, LC Waikiki,Intersport, Noriel, BSB si Oviesse Kids. Ploiești Shopping City este un proiect dezvoltat de Carrefour Property România împreună cu NEPI Rockcastle.

SURSA: Profit.ro

IT&C

Orange România a înscris o cifră de afaceri de 275 milioane de euro în al doilea trimestru din 2018

Orange România a realizat o cifră de afaceri în valoare de 275 milioane de euro, în intervalul aprilie-iunie, mai mare cu 3,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unui comunicat de presă transmis redacției.

Compania transmite că această creștere a fost susținută, în principal, de evoluția pozitivă a segmentului de abonați ai serviciilor mobile, a serviciilor fix-mobil și a vânzărilor de echipamente, conform Bursa. Orange Romania oferea servicii mobile, fixe și TV pentru 10.537.000 de clienți, la 30 iunie 2018. Rețeaua Orange susține o creștere exponențială a consumului de date mobile, care a înregistrat o evoluție pozitivă de peste 80% comparativ cu trimestrul doi al anului 2017, potrivit sursei citate.

Interesul utilizatorilor de a accesa conținut video de pe orice dispozitiv se reflectă în numărul mediu lunar de utilizatori activi ai serviciului Orange TV Go, care a crescut cu 22% în prima jumătate a anului, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017. La finalul lunii iunie, numărul clienților care au ales serviciul Orange Money pentru a achita facturi și pentru a efectua reîncărcări PrePay s-a dublat comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

SURSA: Bursa

Numărul clienților Vodafone România s-a majorat în iunie

Vodafone România înregistra, la finele lunii iunie, 9.638.486 de clienți, ceea ce reprezintă o creștere cu 0,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, dintre aceștia 8.903.562 fiind utilizatori ai serviciilor mobile, potrivit Agerpres.

De asemenea, conform unui comunicat al companiei, ARPU (venitul mediu pe utilizator) mobil al Vodafone România a fost de 6 euro în cele trei luni încheiate la 30 iunie 2018. Veniturile din servicii aferente trimestrului încheiat la 30 iunie 2018 au ajuns la 178,2 milioane de euro și au rămas constante în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, în pofida impactului negativ al tarifelor de interconectare (Mobile Termination Rates) de la 0,96 eurocenți/minut, la 0,84 eurocenți/minut pentru apelurile de voce mobilă, conform sursei amintite.

În același timp, Vodafone Group are divizii în 25 de țări, 46 de rețele mobile partenere și operațiuni de broadband fix în 18 țări. La 30 iunie 2018, Vodafone Group avea 534,5 milioane de utilizatori ai serviciilor mobile și 19,9 milioane de utilizatori ai serviciilor broadband fix, incluzând India și toți clienții Vodafone din entitățile create în urma unor fuziuni și asocieri.

SURSA: Agerpres

UTILITĂȚI, ENERGIE

România a exportat electricitate permanent în iulie

România a exportat electricitate aproape în fiecare moment al lunii iulie, ca urmare a consumului relativ scăzut, dar și a prețului mai mare din țările vecine, arată datele OPCOM și Transelectrica, analizate de Agerpres.

Astfel, cea mai mare cantitate exportată a fost de 1.164 MW, pe data de 8 iulie la ora 7:00. În rest, exporturile au fost de ordinul sutelor de MW, conform Profit.ro. Singura zi care a făcut excepție a fost 19 iulie, când, timp de câteva ore, România a importat cantități mici de energie electrică.

Exporturile mari și constante în această lună se explică printr-o producție mare de energie hidro în România, care este și cea mai ieftină și care a acoperit 30-40% din total, simultan cu un consum relativ mai mic față de alte veri, întrucât temperaturile nu au fost atât de mari încât să necesite utilizarea masivă a aparatelor de aer condiționat. În plus, prețul energiei în celelalte țări cu care România este cuplată a fost mai mare, iar energia „curge” spre zonele cu prețul superior.

SURSA: Profit.ro

Prețul energiei în România este mai mic decât în țările vecine

Prețul energiei electrice pe bursa din România este marți cel mai mic dintre piețele cu care țara noastră este cuplată în regiune, fiind chiar și cu 25% mai redus în orele de vârf de consum, potrivit datelor postate pe site-ul operatorului pieței, OPCOM.

Astfel, prețul pe piața spot (Piața pentru Ziua Următoare) din România a avut o medie de 40,95 euro pe MWh la nivelul întregii zile, potrivit Economica.net.

Spre comparație, pe piața din Ungaria, prețul a fost de 55,84 euro pe MWh, în Slovacia – 55,57 euro pe MWh, iar în Cehia tot 55,57 euro pe MWh. În orele de vârf de consum (9:00 – 20:00), diferența a fost și mai mare. Spre exemplu, la ora 19:00, dacă în România prețul era de 49,18 euro pe MWh, în Ungaria, Cehia și Slovacia prețul era de 63,01 euro pe MWh.

SURSA: Economica.net

MACROECONOMIE

PIB-ul pe cap de locuitor în 2019 va fi mai mare

România va avea un PIB real de 171 de miliarde de lei în 2019, cu 4% mai mare decât în 2018, și un PIB pe cap de locuitor de 12.247 de dolari, se arată în datele The Institute of International Finance (IIF), informează Hotnews.ro.

Comparativ cu acest an, în 2019, PIB-ul real la nivel național ar urma să fie cu aproximativ șapte miliarde de lei mai mare, iar comparativ cu 2016, ar urma să fie cu 14 miliarde mai mare, conform Economica.net. În același timp, PIB-ul pe cap de locuitor din 2019 va fi cu 661 de dolari mai mare decât în 2018. În privința numărului de angajați, Institutul Internațional de Finanțe (IIF) estimează o cifră de 4,9 milioane de angajați, cu 100.000 mai mulți decât în 2018 și cu 500.000 mai mulți decât în 2012.

SURSA: Economica.net

COMPANII, AFACERI

Lidl își lărgește aria de comerț în București

Retailerul german Lidl a început lucrările la un nou magazin în București, în zona complexului Militari Residence, în care, pe o rază de maximum 1 kilometru, se mai află și Penny, Auchan, Carrefour Expres, Metro și Mega Image, conform datelor Profit.ro.

De asemenea, în primavară, într-o discuție cu Profit.ro, CEO-ul companiei, Frank Wagner, anunța că va continua expansiunea pe piața românească și în acest an, inaugurând peste 15 magazine în toate regiunile țării, și va angaja peste 500 de persoane.

Totodată, compania își propune să dezvolte produse noi, continuând colaborările cu producătorii români. Lidl a înregistrat anul trecut o creștere a afacerilor de peste 15 %, dublă față de media pieței de retail estimată la 7-8 %, preconizând că va menține acest trend de creștere și în 2018.

Cu mai mult de 215.000 de angajați, Lidl se numără printre primii 10 comercianți de produse alimentare la nivel mondial. Retailerul a intrat pe piața locală în 2010, când a preluat de la grupul Tengelmann cele aproximativ 100 de magazine de discount Plus. Retailerul este parte a grupului german Schwarz, care mai deține în România rețeaua de hipermarketuri Kaufland, liderul pieței locale de retail.

SURSA: Profit.ro

MACREOCONOMIE

INS: Cifra de afaceri din industrie s-a majorat cu 13,5%

Cifra de afaceri din industrie, în primele cinci luni din 2018, a crescut pe ansamblu (piața internă și piața externă) cu 13,5% comparativ cu perioada similară din 2017, datorită creșterii industriei prelucrătoare (+13,8%) și industriei extractive (+6,1%), informează miercuri Institutul Național de Statistică (INS).

Pe marile grupe industriale, creșteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în industria bunurilor de capital (+17%), industria energetică (+16%), industria bunurilor intermediare (+12,9%), industria bunurilor de uz curent (+8,8%) și industria bunurilor de folosință îndelungată (+7,6%), potrivit Agerpres.

Pe marile grupe industriale, creșteri au înregistrat industria bunurilor de folosință îndelungată (+12,9%), industria bunurilor de capital (+12,4%), industria bunurilor de uz curent (+11,6%), industria bunurilor intermediare (+9,4%) și industria energetică (+8,5%).

SURSA: Agerpres

CE: Economia românească a crescut cu 4,5%, până acum

Comisia Europeană (CE) a menținut estimările referitoare la creșterea economiei României în 2018, la 4,5%, iar pentru 2019 se așteaptă la un avans de 3,9%, conform datelor Agerpres. Inasprirea graduală a politicii monetare, ca răspuns la presiunile inflaționiste și la adâncirea deficitului, ar putea atenua perspectiva pentru investițiile private.

De asemenea, investițiile per ansamblu ar putea fi afectate dacă Executivul va reduce și mai mult investițiile publice, pentru a-și îndeplini țintele de deficit. PIB-ul României a crescut cu 6,9% în 2017, un record post-criza, datorită boom-ului în consumul privat, stimulat de măsurile de relaxare fiscală, inclusiv reducerea impozitelor indirecte și creșterea salariilor în sectorul public. Creșterea ar urma să-și reducă viteza în 2018, dar va rămâne robustă, potrivit sursei citate.

Totodată, în condițiile în care inflația a reintrat în intervalul de variație din jurul țintei Băncii Naționale a României (2,5% plus/minus un punct procentual), BNR a început să înăsprească politica sa monetară ultra-relaxată. În acest an, deficitul bugetar ar urma să ajungă la 3,4% din PIB, pentru ca în 2019 să se adâncească la 3,8% din PIB.

SURSA: Agerpres

Importurile României au crescut în primele cinci luni cu 4,45 miliarde euro

Exporturile de mărfuri românești au avansat în primele cinci luni cu 8,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, până la 28,09 miliarde euro, ritm sub cel al importurilor, iar deficitul comercial a continuat să crească, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

De asemenea, în primele cinci luni din 2017, deficitul comercial a fost de 4,45 miliarde euro. În primele cinci luni din 2018, importurile au fost 33,09 miliarde euro, cu 9,3% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Adevărul.

În luna mai 2018, exporturile au însumat 5,87 miliarde euro, iar importurile au fost 7,14 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,27 miliarde euro. Față de luna mai 2017, exporturile din luna mai 2018 au crescut cu 5,2%, iar importurile au avansat cu 6,8%.

Totodată, valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri în perioada ianuarie-mai 2018 a fost de 6,54 miliarde euro la exporturi și de 8,19 miliarde euro la importuri, reprezentând 23,3% din total exporturi și 24,7% din total importuri. În 2017, exporturile României au urcat cu 9,1%, iar importurile au avansat cu 12,3%. Deficitul comercial a crescut cu 30% față de 2016, la 12,96 miliarde euro.

SURSA: Adevarul

Producția industrială continuă să crească în România

Producția industrială a crescut în mai cu 2,4% în zona euro și în Uniunea Europeană, comparativ cu perioada similară din 2017, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În mai, statele membre UE care au înregistrat cele mai mari creșteri anuale ale producției industriale au fost: Polonia (7,8%), Irlanda (7,3%), Slovenia (5,9%), Lituania (5,3%), Ungaria și Suedia (ambele cu 3,8%) și România (3,6%). Cele mai mari scăderi au fost raportate în Malta (minus 6,3%), Danemarca (minus 3,3%) și Portugalia (minus 2,6%). În mai, comparativ cu luna precedentă, producția industrială a crescut cu 1,3% în zona euro și cu 1,2% in Uniunea Europeană.

România a înregistrat în mai un declin lunar de 0,4% al producției industriale, după un avans de 2,3% în aprilie.

SURSA: Agerpres

UTILITĂȚI, ENERGIE

CEZ România va avea un nou director executiv

Grupul CEZ în România va avea, de la 1 august, un nou director executiv, Ondrej Safar, care s-a ocupat în trecut de construcția parcului eolian Fântânele-Cogealac, acesta urmând a-l înlocui pe actualul CEO, Martin Zmelik Inginer electrotehnist, doctor al Universității Tehnice din Praga, Ondrej Safar (foto, stanga) este un bun cunoscator al piețelor de energie din Balcani, conform Profit.ro.

În ultimii 3 ani și jumătate, Safar a condus Sepas Enerji, companie turcă membră a grupului CEZ, anterior coordonând operațiuni ale grupului în Bulgaria și România. S-a alăturat echipei CEZ în aprilie 2004.

Actualul CEO al Grupului CEZ în România și Președinte al Directoratului CEZ Romania, Martin Zmelik, a fost avansat și se întoarce la Praga, unde va coordona proiecte strategice.

SURSA: Profit.ro

PIAȚA VALUTARĂ ȘI FINANCIAR-MONETARĂ

ROBOR-ul ar putea scădea spre finalul anului la 3,1%

ROBOR-ul la trei luni ar putea scădea spre finalul anului la 3,1%, dar, pe termen lung, trendul este de creștere, putând ajunge la 3,5% – 3,6% anul viitor și spre 4% în 2020, susține Csaba Balint, analist macroeconomic la OTP Bank România. „ROBOR-ul a crescut foarte mult din mai multe motive: lichiditatea a dispărut, condițiile externe s-au înrăutățit, de aceea ne așteptam să vedem pe termen scurt corecții. Putem să vedem scăderi. Pentru decembrie, având în vedere că statul cheltuiește mai mult, s-ar putea ca ROBOR-ul la trei luni să scadă la 3,1%”, a spus Csaba Balint, la o conferință de presă.

Pe anul viitor, analiștii băncii se așteaptă ca dobânda de politică monetară să ajungă la 3,25%, iar ROBOR-ul să se situeze la 3,5% sau 3,6%, potrivit Agerpres. În 2020 ar putea urma o nouă creștere, iar în cazul în care inflația se va stabili în jur de 3% ROBOR-ul ar putea fi asproape 4%.

SURSA: Agerpres

IMOBILIARE, CONSTRUCȚII, INFRASTRUCTURĂ

Prețurile din sectorul imobiliar s-a majorat în România, în primul trimestru din 2018

Prețul locuințelor în zona euro a crescut cu 4,5%, iar în Uniunea Europeană cu 4,7% în primul trimestru din 2018, comparativ cu perioada similară din 2017, un avans mai mare fiind înregistrat în România, unde prețul locuințelor a crescut cu 6,6% în ritm anual, potrivit datelor publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În rândul statelor membre, cele mai mari creșteri anuale ale prețurilor la locuințe în primele trei luni din acest an au fost raportate în Letonia (13,7%), Slovenia (13,4%), Irlanda (12,3%) și Portugalia (12,2%), în timp ce prețurile au scăzut în Suedia și Italia (ambele cu 0,4%) și Finlanda (cu 0,1%). Comparativ cu trimestrul patru din 2017, prețurile locuințelor au crescut cu 0,7% în Uniunea Europeană și cu 0,6% în zona euro, în perioada ianuarie – martie 2018. În rândul statelor membre, cele mai mari creșteri trimestriale ale prețurilor la locuințe au fost raportate în Letonia (7,5%), Ungaria și Slovenia (ambele cu 4,4%) și Portugalia (3,7%), iar cele mai semnificative scăderi au fost raportate în Malta (cu 4,7%), Cipru (cu 1,8%) și Suedia (cu 0,8%). România a fost peste media UE, cu un avans trimestrial de 2,1% în perioada ianuarie – martie 2018.

SURSA: Agerpres

Investiția proiectului Cosmopolis a atins 300 de milioane euro

După aproape 11 ani de la startul proiectului, investițiile în ansamblul Cosmopolis Rezidențial, dezvoltat de Opus Land Residential Development, au ajuns în anul 2018 la peste 300 de milioane de euro, conform datelor Profit.ro.

Până în prezent au fost finalizate și vândute peste 3.000 de apartamente și vile în Cosmopolis, comunitatea din cadrul proiectului ajungând la peste 7.300 de locuitori. Prețurile locuințelor din cadrul Cosmopolis pleacă de la 49.099 de euro + 5%* TVA pentru un studio cu o suprafață de 61 de metri pătrați construiți, de la 52.250 de euro + 5%* TVA pentru un apartament cu două camere, având o suprafață de 68 de metri pătrați construiți, în timp ce apartamentele cu trei camere au suprafațe de la 86 de metri pătrați construiți și prețuri de la 66.000 de euro + 5%* TVA, potrivit sursei citate.

În același timp, Cosmopolis include și vile spațioase dispuse pe două etaje, cu o suprafață de 99 de metri pătrați construiți și un preț de 93.000 de euro + TVA sau cu o suprafață de 115 metri pătrați construiți și un preț de 105.000 de euro + TVA. Planurile viitoare de dezvoltare ale Cosmopolis prevăd construirea a peste 7.000 de locuințe.

SURSA: Profit.rO

PIAȚA VALUTARĂ ȘI FINANCIAR-MONETARĂ

Rezervele valutare ale BNR s-au micșorat la 31,766 miliarde de euro

Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României (BNR) au scăzut cu 4,09%, la 31,766 miliarde de euro, în iunie comparativ cu nivelul de la finalul lunii mai, se arată într-un comunicat al instituției transmis, luni, AGERPRES.

În iunie au avut loc intrări de 2,495 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice (inclusiv suma netă în valoare nominală de 950 milioane dolari americani rezultată din emisiunea și răscumpărarea anticipată parțiala a unor euroobligațiuni ale Ministerului Finanțelor Publice denominate în dolari americani) și altele, potrivit sursei amintite.

De asemenea, au avut loc ieșiri de 3,852 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută (inclusiv rambursarea emisiunii de obligațiuni denominată în euro a Ministerului Finanțelor Publice, în suma de 1,597 miliarde de euro) și altele.

Plățile scadente în luna iulie 2018 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor Publice, însumează circa 115 milioane euro.

SURSA: Agerpres

BNR: Consultare publică asupra Regulamentului privind instituțiile emitente de moneda electronică

Banca Națională a României a pus spre consultare publică Regulamentul privind instituțiile emitente de monedă electronică, termenul limită pentru transmiterea comentariilor fiind 12 iulie 2018, potrivit Agerpres.

Proiectul vizează, în linie cu competențele BNR atribuite potrivit proiectului Ordonanței de urgență a Guvernului privind activitatea de emitere de monedă electronică, reglementarea procedurii de autorizare a instituțiilor emitente de monedă electronică, precum și detalierea elementelor de supraveghere prudențială (privind mecanismele de protejare a fondurilor deținătorilor de monedă electronică, procedura de aprobare/notificare a modificărilor intervenite ulterior autorizării, fondurile proprii, cerințele de raportare).

Conform BNR, proiectul Regulamentului privind instituțiile emitente de monedă electronică propune înlocuirea Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 8/2011 privind instituțiile emitente de monedă electronică, cu completările ulterioare, fiind urmărită, împreună cu proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind activitatea de emitere de monedă electronică, asigurarea transpunerii în legislația națională a mai multe directive și regulamente privind serviciile de plată în cadrul pieței interne.

SURSA: Agerpres

Ministerul Finanțelor s-a împrumutat, joi, cu aproximativ 503 milioane de lei de la bănci

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat, joi, 503,4 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat tip benchmark pe 60 luni, la un randament mediu de 4,90% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Națională a României (BNR).

De asemenea, valoarea nominală a emisiunii a fost de 400 de milioane de lei, însă băncile au suprasubscris oferta, până la 1,048 miliarde de lei. Vineri este programată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 60 milioane de lei la randamentul stabilit joi, potrivit Economica.net.

Totodată, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) intenționează să împrumute 2,7 miliarde de lei de la bănci în luna iulie a acestui an, prin redeschiderea unor emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, suma la care se pot adăuga 405 milioane de lei din alocările sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark, potrivit prospectului de emisiuni publicat de Finanțe.

SURSA: Economica.net

IT&C

RCS&RDS introduce noi tarife asupra taxelor de roaming

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a aprobat cererea RCS&RDS de a aplica propriilor clienți anumite suprataxe, în plus față de tarifele naționale, pentru serviciile de roaming în Uniunea Europeană, ca și în Norvegia, Islanda, respectiv Liechtenstein (SEE), conform datelor Profit.ro.

Autorizația este valabilă pentru 12 luni, de la 1 iulie. Suprataxele maxime de roaming care pot fi aplicate de RCS & RDS sunt următoarele (valori fără TVA): a) 0,0208 euro/minut, pentru apelurile efectuate; b) 0,0091 euro/minut, pentru apelurile primite; c) 2,97 euro/GB (0,00637 euro/MB, fără TVA.

RCS&RDS este unul dintre cei mai importanți operatori de telecomuncații din România.

SURSA: Profit.ro

UTILITĂȚI, ENERGIE

Grupul Enel intenționează să alimenteze laserul de la Măgurele

Enel Energie Muntenia a depus singura ofertă pentru furnizarea de enegie electrică către Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, care, la 18 mai, a anunțat că a testat pe platforma de la Măgurele sistemul ELI-NP, cel mai puternic laser din lume, conform datelor centralizate de Profit.ro.

Cu o durată de 2 ani, contractul a fost estimat la 18,53 milioane de lei, fără TVA, și prevede furnizarea unei cantități maxime de energie electrică de joasă și medie tensiune de 80.560 MWh.

Laserul va ajuta la descoperirea unor izotopi radioactivi care pot trata cancerul, de exemplu, sau va putea ajuta la identificarea completă a conținutului butoaielor cu deșeuri radioactive, fără a fi desfăcute, un lucru extrem de dificil în prezent. În a doua parte a lunii mai a acestui an, directorul proiectului ELI-NP, Nicolae Zamfir, a anunțat că a fost testată pentru prima dată funcționarea întregului sistem. Testarea a fost realizată la o putere intermediară, de 3 PW. Obiectivul de 10 PW va fi atins în februarie 2019.

SURSA: Profit.ro

Factura la curent va fi ma ieftină

Contribuția obligatorie pentru susținerea cogenerării de înaltă eficiență scade cu o treime (36%), de la 1 iulie, potrivit unui ordin al ANRE. Noua valoare a contribuției este de 0,0076 lei/kWh, în timp ce precedenta, fixată la 1 ianuarie 2018, era de 0,0119 lei/kWh, potrivit România Liberă.

De asemenea, fiecare consumator de energie din România susține, plătind factura lunară la electricitate, termocentralele în cogenerare. Contribuția individuală este marcată distinct în factură, la fel ca aceea pentru industria regenerabilelor, certificate verzi. Banii merg pentru susținerea centralelor electrotermice care produc simultan energie electrică și termică, în condiții de eficiență agreate de ANRE, potrivit sursei amintite.

Cele mai noi directive de mediu ale Comisiei Europene impun condiții drastice pentru termocentrale, de îndeplinit până în 2021. Obligarea termocentralelor din România la respectarea noilor norme ar însemna închiderea tuturor în doar un an, pentru că fie ar trebui ca mare parte din grupuri să stea oprite, fie ar trebui disponibilizate sute de milioane de euro în câteva luni pentru efectuarea investițiilor. Chiar dacă ar dispune de bani suficienți, ceea ce nu este cazul, termenul este prea scurt pentru a putea realiza lucrările. SURSA: România Liberă

Macroeconomie

Prețurile producției industriale s-au majorat în mai

Prețurile producției industriale au crescut în mai cu 0,8% în zona euro și cu 1% în Uniunea Europeană, comparativ cu luna precedentă, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Majoritatea statelor au raportat creșteri ale prețurilor producției industriale în mai, cel mai semnificativ avans fiind înregistrat în Grecia (2,4%), Portugalia (1,9%), Cipru și Ungaria (ambele cu 1,8%), Marea Britanie (1,6%), Danemarca (1,4%), Belgia (1,3%), Spania, Polonia și Olanda (toate cu 1,2%), Lituania (1,1%), Cehia și Italia (ambele cu 1%) și România (0,9%), potrivit Agerpres.

De asemenea, conform datelor Eurostat, prețurile producției industriale au crescut cu 3% în zona euro și cu 3,6% în UE, în mai comparativ cu perioada similară din 2017. Majoritatea statelor au raportat creșteri ale prețurilor producției industriale în mai, cel mai semnificativ avans fiind înregistrat în Marea Britanie (6,7%), Belgia (6,5%), Estonia, Grecia și Ungaria (toate cu 5,5%), România (5,3%) scăderi fiind înregistrate în Irlanda (minus 2,7%) și Luxemburg (minus 0,5%).

SURSA: Agerpres

Comerțul cu amănuntul a evoluat în primele cinci luni (INS)

Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul s-a majorat, în primele cinci luni, cu 6,4%, față de aceeași perioadă din 2017, ca urmare a activităților înregistrate în special în vânzarea de produse nealimentare și alimentare, băuturi și tutun, relevă datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS), potrivit Agerpres. Conform statisticii oficiale, în intervalul 1 ianuarie – 31 mai 2018, creșterea afacerilor în acest sector, pe serie brută, a fost generată de vânzările de produse nealimentare, care s-au majorat cu 7,2%, vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun, care au înregistrat un avans de 7%, și comerțul cu amănuntul al cărburanților pentru autovehicule în magazine specializate, care a urcat cu 4,3%.

De asemenea, în perioada de referință, cifra de afaceri pentru comerțul cu amănuntul, ca serie ajustată, a crescut cu 2,1%, în mai față de luna anterioară, datorită majorării vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (+1,5%), vânzărilor de produse nealimentare (+0,9%) și comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (+0,8%).

SURSA: Agerpres

INS: Prețurile producției industriale au crescut cu 5,2% în mai

Prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut în mai cu 0,8% față de luna precedentă și cu 5,2% comparativ cu aceeași perioadă din 2017, informează Institutul Național de Statistică (INS).

Pe marile grupe industriale, comparativ cu aprilie, creșteri s-au înregistrat în industria bunurilor de capital (0,36%), în cea a bunurilor de folosință îndelungată (0,12%) și în industria energetică (3,63%), conform datelor Agerpres.

În industria bunurilor intermediare, prețurile producției au scăzut cu 0,14%, iar în cea a bunurilor de uz curent cu 0,21%. Raportat la mai 2017, prețurile producției industriale au urcat cu 5,19% în industria bunurilor intermediare, cu 2,45% în industria bunurilor de capital, cu 2,74% în cea a bunurilor de folosința îndelungată, cu 1,84% în industria bunurilor de uz curent și cu 12,06% în cea energetică.

SURSA: Agerpres

IMOBILIARE, CONSTRUCȚII, INFRASTRUCTURĂ

Profi se extinde în Ploiești

Profi Rom Food SRL, compania care administrează rețeaua de supermarketuri Profi, extinde depozitul de distribuție din Ploiești cu aproximativ 20.000 de metri pătrați în centrul logistic Logicor Ploiești, lucrările urmând a fi finalizate în luna septembrie, conform datelor centralizate de Profit.ro.

În același timp, noile spații vor găzdui zona de încărcare a bateriilor, birourile angajaților, precum și spații exterioare pentru depozitarea paleților, parcări pentru personal și mașinile care vor transporta mărfurile. Extinderea depozitului din Ploiești va crea un important centru de distribuție regională pentru companie în sudul României, care deservește capitala și regiunile vecine precum Ploiești și Brașov. Profi deține în centrul logistic Logicor din Ploiești depozite de aproximativ 30.000 de metri pătrați. Rețeaua Profi a ajuns la aproximativ 800 de magazine în România.

SURSA: Profit.ro

MACROECONOMIE

România s-a împrumutat cu 400 de milioane de euro de la Banca Mondială

Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a aprobat, ieri, suma de 400 milioane de euro (aproximativ 493,06 milioane USD), care va fi acordată României în contul unui împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre și va include o Opțiune de Tragere Amânată în cazul producerii unei catastrofe (Catastrophe Deferred Drawdown Option – CATDDO), potrivit unui comunicat de presă trimis redacției.

Acest împrumut va sprijini eforturile țării noastre de a se pregăti în mod eficient și de a putea reacționa în fața dezastrelor naturale și a schimbărilor climatice, prin consolidarea instituțiilor și a legislației din domeniu, potrivit Bursa.

De asemenea, efectele schimbărilor climatice s-au intensificat și ele în mod semnificativ în ultimele decenii, producând alunecări de teren, incendii de vegetație, secete și fenomene meteorologice extreme.

Totodată, Banca Mondiala și-a deschis biroul din România în anul 1991. Începând de atunci, Banca a furnizat finanțare în valoare totală de peste 13,6 miliarde dolari, reprezentând împrumuturi, garanții și granturi în toate sectoarele de activitate ale economiei românești. în anul 2016, Grupul Băncii Mondiale și România au sărbătorit 25 de ani de parteneriat continuu având drept obiectiv sprijinirea măsurilor de reducere a sărăciei și creștere incluzivă.

SURSA: Bursa

UTILITĂȚI, ENERGIE

Romania este al patrulea producător de gaze la nivel european

România este cel mai mare producător de gaze din zona central și est-europeană, are cel mai mic nivel de dependență de resursele din Rusia, dar în zilele geroase de iarnă ajunge să importe gaz înmagazinat în Ungaria, țara cu o producție nesemnificativă. „Avem o capacitate de stocare de 3,4 miliarde de metri cubi, și aveam un program de până la 9 miliarde. Din 2005 până astăzi însă capacitatea noastră de înmagazinare nu a mai crescut, totul a fost blocat. Ungaria a început în 2007, acum are o capacitate de peste 7 miliarde de metri cubi. Când a fost frig, a trebuit să importăm gaze din Ungaria, la 120 de lei MWh, dublu față de începutul perioadei (de înmagazinare – n.red.)”

Nu trebuie uitat că Ungaria consumă circa 10 miliarde de metri cubi de gaze, consumați aproape 100% din import, și în majoritate gaz rusesc, iar România consumă 11 miliarde, din care importă doar un milliard, potrivit Economica.net.

În România, activitatea de înmagazinare de gaze naturale, derulată de producătorul de stat Romgaz, a fost separată și se desfășoara în cadrul unei filiale în care Romgaz este acționar unic, Filiala de Înmagazinare Gaze Naturale Depogaz Ploiești SRL.

România este al patrulea producător de gaze din Europa, după Norvegia, Marea Britanie și Olanda.

SURSA: Economica.net

PIAȚA VALUTARĂ ȘI FINANCIAR-MONETARA

Depozitele firmelor și ale populației s-au majorat cu 0,5%

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut, în luna mai 2018, cu 0,5% față de luna aprilie 2018, până la nivelul de 308,682 miliarde de lei, în timp ce față de mai 2017 s-au majorat cu 10,6%, respectiv 5% în termeni reali, potrivit datelor Băncii Naționale a României publicate luni.

De asemenea, în luna aprilie 2018, depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut cu 1,1% față de luna martie 2018, conform datelor Agerpres. Potrivit datelor BNR, depozitele în lei ale gospodăriilor populației s-au diminuat cu 0,3%, până la 113,287 miliarde de lei, și au înregistrat o creștere cu 6,7% (1,3% în termeni reali) față de 31 mai 2017. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au crescut cu 1%, până la 94,45 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârșitul lunii mai 2018 un sold de 356,303 miliarde de lei, in creștere cu 0,4% (-0,02 la sută în termeni reali) față de luna aprilie 2018, iar în raport cu mai 2017 masa monetară s-a majorat cu 10,9% (5,2% în termeni reali).

SURSA: Agerpres

Finanțele s-au împrumutat cu 500 milioane de lei de la bănci

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat, luni, 500 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de titluri de stat pe 40 de luni, la un randament mediu de 4,58% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Națională a României (BNR).

Valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, însă băncile au suprasubscris oferta, până la 512 de milioane de lei, potrivit Economica.net. Marți este programată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei la randamentul stabilit luni.

Sumele vor fi destinate refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat. Față de luna mai, împrumuturile programate de MFP sunt mai mici cu 200 de milioane de lei.

SURSA: Economica.net

BT: BNR va majora rata dobânzii de politică monetară de la 2,5%, la 3%

Banca Națională a României va decide majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 3% până la sfârșitul acestui an, a declarat, joi, Andrei Rădulescu, director de cercetare al Băncii Transilvania. „Dinamica cheltuielilor publice depășește dinamica veniturilor și deja Comisia Europeană avertizează că trebuie măsuri pentru menținerea deficitului sub 3% din PIB. Foarte probabil, rata dobânzii de politică monetară va depăși 3% până la finalul anului, vedem că și ROBOR a depășit nivelul de 3%”, a spus Rădulescu, în cadrul conferinței ”Economia digitală – ce poate să câștige România?”.

De asemenea, rata dobânzii de politică monetară este în acest moment 2,5%, potrivit deciziei BNR din 8 mai, conform Adevărul.

ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a continuat să crească joi pe piața interbancară, ajungând la 3,16% pe an, de la 3,15% cât era miercuri.

SURSA: Adevărul

Restanțele la creditele în lei au scăzut cu 1,36%, în mai

Valoarea totală a creditelor restanțe în lei ale populației și firmelor, înregistrată în luna mai 2018, se cifrează la 5,15 miliarde de lei, în scădere cu 1,36% față de suma raportată în aprilie 2018, iar restanțele la creditele în valută au coborât cu 13,8%, la 3,63 miliarde de lei (echivalent), conform unui raport al Băncii Naționale a României (BNR).

De asemenea, totalul creditelor în lei atingea, în mai, 155,139 miliarde de lei (cu 1,43% peste valoarea din luna precedentă), din care 63,94 miliarde de lei erau sume contractate de agenții economici și 87,34 miliarde de lei împrumuturi luate de populație, potrivit Agerpres.

Bucureștenii aveau, la finele lunii mai, credite în lei restante în suma de 1,82 miliarde de lei și în valută de 1,57 miliarde de lei (echivalent). Totalul creditelor în lei contractate în Capitală ajungea la 56,19 miliarde de lei, iar al celor în valută la 42,27 miliarde de lei.

SURSA: Agerpres

Băncile nu au participat la licitația de titluri de stat

Băncile nu au participat, ieri, la sesiunea de oferte necompetitive aferentă licitației de titluri de stat de luni, când Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat 500 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de titluri de stat pe 40 de luni, la un randament mediu de 4,58% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Națională a României (BNR).

În aceeași măsură, valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 75 de milioane de lei. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a planificat, în iunie 2018, împrumuturi de la băncile comerciale de 3,635 miliarde de lei, din care 3,2 miliarde de lei prin licitații de obligațiuni de stat și certificate de trezorerie, la care se poate adăuga suma de 435 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni, conform Agerpres. Sumele vor fi destinate refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat. Față de luna mai, împrumuturile programate de MFP sunt mai mici cu 200 de milioane de lei.

SURSA: Bursa

IMOBILIARE, CONSTRUCȚII, INFRASTRUCTURĂ

AFI a cumpărat un teren lângă complexul din Cotroceni

Grupul israelian AFI Europe România a cumpărat cu 23 de milioane de euro un teren lângă complexul comercial și de birouri din Cotroceni, cu intenția de a extinde mall-ul, conform datelor companiei.

Fondul de investiții Broadhurst, condus de la București de omul de afaceri Andrei Siminel, a scos pe piață încă din 2013 un teren de 4,5 hectare lângă AFI Cotroceni, pentru care a redus în etape prețul, de la 36 de milioane de euro la 22,5 milioane de euro, conform datelor centralizate de Profit.ro.

Terenul face parte din fosta platformă industrială UMEB, pe care a fost ridicat mallul AFI Palace Cotroceni. Terenul preluat de AFI este în suprafață de 43 hectare.

Pe lângă centrul comercial AFI Cotroceni, compania mai deține parcul de birouri AFI Park din București și centrul comercial AFI Ploiești, potrivit sursei amintite. în plus, AFI Europe dezvoltă un centru comercial la Brașov și un alt parc de birouri în București.

Venitul operațional net (NOI) din activele generatoare de venit din România ale AFI Europe a ajuns la 13,6 milioane de euro în primul trimestru al anului 2018, rezultate cu 12% mai mari față de primul trimestru al anului 2017.

SURSA: Profit.ro

COMPANII, AFACERI

Producătorul de biciclete Pegas a deschis un magazin în Suceava

Producătorul român de biciclete Pegas a deschis un magazin cu o suprafață de peste 260 metri pătrați în Iulius Mall Suceava, confom Profit.ro.

Pe lângă bicicletele Pegas, magazinul va vinde și modele din colecțiile Urban, Fatbike, Mountain Bike, Cruiser, Cargo, Halfbike, Electrice și altele. în portofoliul Pegas se regăsesc acum și role, skateboarduri, longboarduri și trotinete, clasice sau electrice, pentru toate vârstele. Pegas este prezent cu opt magazine în cinci orașe din țară. Magazinul din Iulius Mall Suceava este cel mai recent inaugurat, după cele din București, Timișoara, Râmnicu Vâlcea și Constanța.

Bicicletele Pegas au apărut pe piață la începutul anilor ‘70, fiind produse la fabrica de armament din Zărnești – “6 Martie”, redenumită Tohan Zărnești. În anii de glorie, fabrica producea lunar 30.000 de biciclete.

SURSA: Profit.ro

Profitul Albalact, după ce a fost preluat de Lactalis

Albalact, cel mai mare producător de lactate din România, a avut anul trecut, primul după ce a fost preluat de grupul francez Lactalis, cele mai mari afaceri din ultimii 10 ani, de aproape 590 milioane lei, profitul net scăzând însă la jumătate comparativ cu anul precedent, pe fondul majorării cheltuielilor, conform datelor Profit.ro.

Compania a înregistrat o cifră de afaceri de 589,8 milioane lei, de la 527,9 milioane lei în 2016, și un profit net de 8,7 milioane lei, de la 16,9 milioane lei în 2016.

Albalact a recunoscut săvârșirea faptei anticoncurențiale și, ca urmare, amenda a fost redusă cu 20% din nivelul de bază.

În 2015, compania Danone și-a reluat poziția de lider în sector, cu o cifră de afaceri de 484 milioane lei, peste cea obținută de Albalact, de 450 milioane lei. În 2016, pozițiile în clasament s-au schimbat din nou, iar Danone a coborât din nou pe poziția a doua, cu o cifra de afaceri de 479 milioane lei (106 milioane euro), în scădere cu 1%. În schimb, profitul Danone a urcat anul trecut cu 20% față de 2015, la 16,1 milioane de lei (3,5 milioane euro).

SURSA: Profit.ro