1. REFORME FISCALE ANUNȚATE PENTRU LUNA MARTIE

Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a anunţat că va veni în luna martie cu un nou pachet de măsuri în zona fiscală: „Mediul privat, sectorul privat este cel asupra căruia trebuie să acordăm o atenţie deosebită. Sper că în luna martie să putem prezenta în mod public un pachet de măsuri, de prevederi pe diverse zone, că vorbim de amnistie fiscală, de curăţarea capitalului negativ din economie, de concurenţa încă neloială din România între diverse companii, că vorbim de modul în care băncile vor finanţa mediul privat”. „Mediul privat le va primi cu mare deschidere. Simplificarea va fi radicală, vor fi măsuri de reducere radicală a termenelor în care se dau avize, autorizaţii”. S-a anunțat și că Guvernul ar putea renunţa la taxarea unor active financiare ale băncilor, precum titluri de stat sau finanţările pentru economie, că se doreşte ca băncile să fie parteneri reali în economie şi să-şi ţină profiturile în România. Printre finanţările pentru economie au fost enumerate creditele acordate prin finanţare BEI sau BERD către banca finanţatoare şi împrumuturile derulate prin programe guvernamentale, gen Prima Casă.

1. POLITICILE FISCALE DIN Programul de guvernare

Noul pachet de măsuri fiscale anunțate pentru luna martie (amnistie fiscală, curăţarea capitalului negativ din economie, netaxarea unor active financiare) nu sunt cuprinse în Programul de guvernare 2018-2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1 din 29 ianuarie 2018 pentru acordarea încrederii Guvernului, care prevede însă alte măsuri, nerealizate încă:

• Simplificare: Includerea tuturor legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziţia tuturor agenţilor economici şi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente. Eliminarea din acest pachet legislativ a tuturor prevederilor contrare (care se bat cap în cap), precum şi reducerea numărului de articole şi capitole cu peste jumătate din numărul actual sunt condiţii obligatorii. Codul legislativ va purta numele „Codul Economic al României” şi va cuprinde Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înfiinţare a Societăţilor Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic.
• Deschidere: Codul Economic al României va fi dezbătut cu patronatele, cu Asociaţiile Oamenilor de Afaceri şi cu cei care desfăşoară activităţi independente în toate ramurile economiei, cu sindicatele, dar şi cu ONG-uri, Autorităţi Publice Locale, alte autorităţi publice interesate, asociaţii ale cetăţenilor, firme de consultanţă interne şi internaţionale, toată clasa politică.
• Transparenţă: Codul Economic al României, odată dezbătut şi asumat de către toţi cei care vor participa la îmbunătăţirea lui, prezentaţi mai sus, va intra în dezbatere parlamentară în 2018.
• Stabilitate: Odată aprobat de Parlamentul României, Guvernul va cere un moratoriu celorlalte forţe politice din Parlament, prin care nicio formaţiune politică să nu mai iniţieze propuneri legislative privind modificarea noului Cod Economic al României pentru cel puţin o perioadă de 5 ani de zile.
• Predictibilitate: Adoptarea Codului Economic al României se va face cu cel puţin 6 luni înainte de a intra în vigoare.
• Respect: vom simplifica birocraţia prin reducerea masivă a numărului de taxe.

Începând cu 1 ianuarie 2019, numărul taxelor, tarifelor şi comisioanelor (cu aplicare generală) în România nu va fi mai mare de 50. Pentru agenţii economici numărul taxelor fiscale şi nefiscale (cu aplicare generală) va fi de maximum 40.

Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 19% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2019. Astfel, vom avea a doua cea mai redusă cotă din UE, după Luxemburg cu 17%. Vom extinde cota 5% de TVA pentru vânzarea de locuinţe (cele cu o suprafaţă mai mică de 120 mp) şi pentru inputuri în agricultură, cel târziu începând cu 1 ianuarie 2019.

Informatizarea sistemului public al instituţiilor din România şi interoperabilitatea sa vor fi prioritare în următorul an, pentru a atinge dezideratul de mai sus, care include şi interdicţia instituţiilor publice de a cere cetăţeanului sau persoanei juridice un act sau un document pe care o altă instituţie publică îl are deja. Pentru ca acest lucru să se realizeze, Guvernul va prezenta, până la 1 iulie 2018, calendarul şi modul de implementare a sistemului informatic integrat pentru toată administraţia publică din România.

Introducerea obligativităţii pentru autorităţile statului de a oferi posibilitatea plăţii online a taxelor va fi însoţită şi de obligativitatea acceptării tuturor documentelor care sunt transmise online de către contribuabili, dar şi de reducerea numărului de formulare solicitate de ANAF. Un formular pe an pentru cei care au venituri independente şi 5 formulare pe an pentru IMM-uri.

De asemenea, toate procedurile din interiorul unei instituţii publice se vor simplifica şi se vor face electronic în proporţie de cel puţin 90% (folosire semnătură electronică).

• Profesionalism: ţinta acestei profesionalizări a actului administrativ este aceea ca un agent economic sau un contribuabil care dispune de o consultanţă financiară de orice fel să nu mai trebuiască să interacţioneze deloc cu instituţiile statului, rămânându-i tot timpul pentru derularea afacerii sau alături de cei dragi. Interacţiunea cu instituţiile statului (control economic) va trebui făcută exclusiv de către cei care răspund de partea economico-financiară.
• Susţinere: Vom continua susţinerea antreprenorilor tineri prin intermediul programului Start-up Nation – şi nu numai – prin finanţarea nerambursabilă cu 200.000 lei pentru fiecare start-up, fără a fi nevoie de cofinanţare. Costurile anuale ale acestui program vor fi de aproximativ 2 mld lei.

III. instabilitATEA legislativă fiscală accentuată în ULTIMII ANI

În 2017, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 1.388 acte normative (cu excepția ordinelor ministerelor), din care prin 11 acte normative, au fost modificate/completate 290 de articole din Codul fiscal, România situându-se pe nedoritul prim loc în topul regional al modificărilor legislative (din Europa Centrală și de Est), în timp ce în ţările vecine tendinţa este de simplificare şi asigurare a unui cadrul legislativ stabil şi preictibil, condiție esențială pentru investitori (raportat la datele furnizate de GRAYLIN în raportul lunii decembrie 2017 “Grayling’ s report on legislative changes across Central & Eastern Europe”).

În 2018, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 1.506 acte normative (cu excepția ordinelor ministerelor), 354 Legi, 18 Ordonanțe ale Guvernului, 114 Ordonanțe de Urgență, 1029 Hotărâri de Guvern). Cu acest volum imens de acte normative adoptate în 2018, este previzibil că România va continua să se situeze pe nedoritul prim loc în topul regional al modificărilor legislative (din Europa Centrală și de Est.

Bilanțul modificărilor legislative fiscale din 2018 numără 169 modificări/completări ale Codului fiscal publicate şi 266 de noi prevederi fiscale necesare a fi aplicate de întreprinzători, la data de 1 ianuarie 2018 intrând în vigoare Ordonanţa de Urgenţă nr. 79 din 8 noiembrie 2017, prin care 97 articole din Codul fiscal au fost modificate/completate, obligatoriu să fie aplicate de întreprinzători.

CNIPMMR atrage atenția asupra instabilității legislative fiscale accentuată înregistrată și asupra volumului imens de acte normative adoptate, care au generat efecte multiple negative asupra IMM-urilor:

• Creșterea fiscalității;
• Creșterea birocrației pentru toți contribuabilii și toți angajatorii;
• Efort semnificativ de implementare a reformelor legislative;
• Creșterea cheltuielilor de personal;
• Dificultăți importante de implementare datorate timpului foarte scurt stabilit pentru aplicare;
• Creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice;
• Necesitatea unor restructurări (concedieri individuale sau colective);
• Probleme de asigurare a competitivității și derulării contractelor la export.

Încrederea în sistemul fiscal este o condiție esențială pentru investitori, predictibilitatea fiind unul dintre cei mai importanți factori care influențează deciziile de investiții.

Efectele instabilității legislative fiscale accentuate în 2018:

• Numărul total de înmatriculări în perioada 01.01.2018 – 31.12.2018a scăzut cu 0,85% comparativ cu numărul similar din perioada 01.01.2017 – 31.12.2017 (135532 vs. 136699)¹;

• În perioada 01.01.2018 – 31.12.2018 numarul suspendărilor societăţilor a crescut cu 10,12% decât cele din perioada 01.01.2017 – 31.12.2017¹;
• În perioada 01.01.2018 – 31.12.2018 numarul dizolvărilor societăţilor a crescut cu 10,13%, comparativ cu perioada 01.01.2017 – 31.10.2017) ¹.
• ¹ Sursa: https://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici

III. POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND NOILE REFORME FISCALE

1. CNIPMMR solicită trecerea la un comportament de reglementare normal, pe care celelate țări europene reușesc să-l respecte,asigurarea unui cadru legal stabil, predictibil și rezonabil ca șicondiție esențială pentru investitori, respectarea principiilor reglementării inteligente: un proces decizional deschis și transparent, un dialog social calitativ, evaluarea în mod sistematic a impactul legislaţiei asupra IMM-urilor, realizarea „testului IMM” şi aplicarea principiul „Gândiţi întâi la scară mică”, respectarea principiilor fiscalității (modificarea Codului fiscal “prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I” și predictibilității impunerii fiscale, cu asigurarea “stabilității impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii”, “pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii”).
2. CNIPMMR solicită iniţierea unui Program REFITde simplificare a cadrului legislativ, in special a legislatiei fiscale din România, similar cu Programul REFIT inițiat de către Comisia Europeană în anul 2002,care să asigure codificarea, reformarea legislaţiei, abrogarea şi eliminarea actelor normative inutile și irelevante, revizuirea şi retragerea unor acte în curs de elaborare, înlocuirea actelor obligatorii din punct de vedere juridic cu alternative mai puțin stricte, cum ar fi acordurile voluntare (autoreglementare, coreglementare), 1.506 de acte normative fiind foarte dificil de cunoscut şi implementat in cursul unui an.
3. Trebuie realizate în regim de urgenţă măsurile fiscale cuprinse în Programul de guvernare 2018-2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1 din 29 ianuarie 2018 pentru acordarea încrederii Guvernului, fiind deja depasite termenele asumate, fiind imperios necesare măsuri de simplificare a cadrului legislativ, de reducere a numărului de articole şi capitole cu peste jumătate din numărul actual, de sistematizare a tuturor actelor normative cu caracter economic, de deschidere si dialog cu patronatele, de transparenţă, stabilitate, predictibilitate, respect, profesionalism si susţinere a mediului de afaceri.

4. Ultimile reforme fiscale ample si rapide au obligat IMM-urile sa aplice un volum imens de modificari legislative, ceea ce a impus un efort semnificativ de implementare, creșterea cheltuielilor de personal, dificultăți importante din cauza timpului foarte scurt stabilit pentru aplicare, creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice, creșterea birocrației, inclusive probleme de asigurare a competitivității și derulării contractelor la export, care nu mai trebuie repetate.

5. Pentru reformele fiscale, CNIPMMR solicită respectarea următoarelor principii:

– Principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică”, instituit ca normă de tehnică legislativă conform art. 9¹ din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cu care:

„(1)Pentru asigurarea unui mediu favorabil iniţierii şi dezvoltării afacerilor, în procesul de elaborare a actelor normative care au impact asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, iniţiatorii vor respecta principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică”, precum şi principiul numărului constant.

(2)Principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică” presupune ca iniţiatorii actelor normative să evalueze efectele introducerii noii reglementări, mai întâi şi cu precădere, asupra activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

(3)Principiul numărului constant stabileşte că introducerea unor noi sarcini administrative – obligaţii de raportare/ conformare – pentru întreprinderi mici şi mijlocii trebuie să aibă loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente.

(4)Evaluarea sistematică a impactului proiectelor de acte normative prevăzute la alin. (1) se face prin aplicarea Testului IMM. Testul IMM se efectuează de către iniţiatorul actului normativ, înainte de demararea procesului de avizare a acestuia, şi constă în efectuarea unui sondaj cu privire la potenţialele efecte generate în activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii de introducerea noilor reglementări. Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie să conducă la identificarea corecţiilor care se impun în definitivarea proiectului de act normativ.

(5)Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare”;

– Principiile fiscalității, respectiv asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/ completarea codurilor “prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”, precum și predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure “stabilitatea impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii”, “pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii”;

– Principiul constituțional al aşezării juste a sarcinilor fiscale (fiscalitate proporțională, rezonabilă, echitabilă și nediscriminatorie, astfel cum s-a pronunțat și Curtea Constituțională: Decizia Curţii Constituţionale nr.3/06.01.1994, publicată în M. Of.nr. 145/08.06.1994, Decizia Curţii Constituţionale nr. 1304/13.10.2009, publicată în M. Of.nr. 36/18.01.2010, Decizia Curţii Constituţionale nr. 223/13.03.2012, Decizia Curţii Constituţionale nr. 448/2013, publicată în M. Of.nr. 5 din 7 ianuarie 2014, Decizia Curţii Constituţionale nr. 1394/26.10.2010, publicată în M. Of.nr. 863/23.12.2010);

– Principiile dialogului social: pentru modificarea Codului fiscal este strict necesară implicarea confederațiilor patronale reprezentative la nivel național, potrivit dispozițiilor art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicatăcare prevede “consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social”;

     – Principiile reglementării inteligente:

• un proces decizional deschis și transparent;
• un dialog social calitativ;
• o sarcină administrativă mai redusă, costuri mai mici și norme mai simple și mai ușor de înțeles;
• cadru legal stabil, predictibil și rezonabil;
• asigurarea separației puterilor în stat, cu rolul prioritar al Parlamentului ca putere legislativă;
• restabilirea încrederii în sistemul fiscal, condiție esențială pentru investitori;
• termene adecvate pentru informarea IMM-urilor şi asigurarea adaptării la noile măsuri;
• prezentarea anual, la o dată prestabilită, a planificării anticipate a legislației referitoare la întreprinderi care va intra în vigoare în cursul următoarei perioade bugetare;
• consultarea organizațiilor reprezentative pentru IMM-uri, care să beneficieze de un „drept la replică” înainte de publicarea definitivă a proiectelor normative;
• luarea măsurilor necesare şi asigurarea trecerii la etapa „Acționați mai întâi la scară mică”;
• măsuri de prevenție corespunzătoare.

6. Necesitatea unor măsuri de stimulare a conformării benevole și de bonificare a întreprinzătorilor

În ultima formă a Programului de guvernare 2018-2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1 din 29 ianuarie 2018 pentru acordarea încrederii Guvernului nu este mentionată măsura amnistiei fiscale, care necesită ample analize de impact si un dialog social calitativ cu reprezentantii mediului de afaceri.

Din analiza răspunsurilor primite la sondajele realizate de CNIPMMR (în perioada 23.07-29.07.2018), rezultă în mod evident realismul și responsabilitatea cu care întreprinzătorii privesc fiscalitatea, respectarea dispozițiilor legale și necesitatea unui buget de stat echilibrat: deși 44,4% din respondenți declară că ar putea fi interesați personal de amnistia fiscală (să li se reducă măcar penalitățile datorate), 76,2% din respondenți nu susțin adoptarea acestei măsuri, tot 76,2% considerând că măsură este una controversată, cu efecte multiple, sau cu efecte negative.

A doua concluzie este evidențierea efectelor controversate și negative ale măsurii amnistiei fiscale, marea majoritate a respondenților atrăgând atenția asupra acestora. În ceea ce privește efectele negative considerate că ar fi generate de adoptarea măsurii amnistiei fiscale, marea majoritate a respondenților au evidențiat încurajarea neachitării debitelor bugetare, alimentarea unei înclinații și mai pronunțată spre evaziune fiscală, încălcarea principiilor de bază ale fiscalității, efectele negative asupra bugetului de stat și creșterea riscului infracțional

În locul unei măsuri controversate de amnistie fiscală, cu efecte negative evidente, cu dezavantaje și inechități față de contribuabilii onești, ar trebui avute în vedere măsuri de stimulare a conformării benevole și de bonificare a întreprinzătorilor care şi-au plătit la timp și în bune condiții taxele şi impozitele, precum și măsuri de îmbunătățire a cadrului legal fiscal, vizând în principal aşezarea justă a sarcinilor fiscale potrivit principiului constituţional care reprezintă o garanție a principiului egalității în materie fiscală (exp. eliminarea obligațiilor de a plăti contribuţii mai mari decât înseşi veniturile realizate pentru contractele cu timp parțial care afectează cca 1 milion de salariați), precum și reducerea penalităților foarte ridicate din prezent și combaterea plăților întârziate ale autorităților publice față de întreprinzători.  

Liviu Rogojinaru, secretar general al CNIPMMR, susține că, raportat la perioada similară din 2016, între 1 ianuarie – 30 iunie 2017 numărul firmelor nou înființate a crescut cu 31,23%, ajungând la 79.251. Domnia sa a declarat: „Zonele care au înregistrat cel mai ridicat număr de noi firme înființate au fost Municipiul București și județele Cluj și Timiș, atât anul trecut, cât și anul acesta”. Numărul firmelor a scăzut ca urmare a instabilității accentuate a legislației fiscale și pe fondul volumului imens de acte normative adoptate (în prima jumătate din 2018, au fost adoptate 120 de acte normative, peste 45% din legile și ordonanțele adoptate afectând direct și semnificativ întreprinderile, inclusiv IMM-urile), a mai menționat secretarul general al CNIPMMR.

Totodată, secretarul general al CNIPMMR a afirmat, într-o conferință de presă, că, în primele 90 de zile ale acestui an, mediul de afaceri a fost obligat să implementeze 217 noi reglementări care modifică/completează Legea 227/ 2015 privind Codul Fiscal, 97 chiar din prima zi a anului și alte 120 adoptate la distanțe foarte mici de timp, potrivit Bursa.

Comunicat_prioritati_Ro2019final

Bugetul pentru anul 2018 este lipsit de viziune, nu este construit pe proiecte pentru dezvoltarea economică a țării în următorii doi ani și nu încurajează mediul de afaceri, a declarat Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), într-o conferință de specialitate. „2018 și 2019 sunt doi ani foarte importanți pentru țară din punct de vedere simbolic, dar și din punct de vedere al perspectivei de dezvoltare economică. Din punct de vedere al mediului de afaceri nu vedem măsuri de debirocratizare. Ba din contră. Veniturile din amenzi, penalități și alte fapte similare au prevăzute creșteri. Nu vedem elemente privind apărarea, educația sau investiții. Vorbind despre programul de internaționalizare al firmelor românești, inițiat de mine, bugetul se înjumâtățește. Bugetul la ceea ce privește participarea României la târguri internaționale și expoziții, misiuni economice, scade și el aproape la jumătate”, a declarat Florin Jianu.

De asemenea, Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, susține la rândul său că bugetul pe anul 2018 „este unul optimist care se bazează pe o creștere economică de 5,5%, dar este și fragil pentru că prevede un deficit de 2,97%”. Ovidiu Nicolescu a mai spus că deși prin Programul de Guvernare 2017-2020 se recunoaște importanța prevenției care să oblige autoritățile cu atribuții de control să procedeze în primul rând la educarea și perfecționarea antreprenorilor, în Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2018 sunt prevăzute creșteri semnificative a veniturilor din amenzi, penalități și confiscări raportat la 2017, potrivit Agerpres.

Reprezentanții CNIPMMR cer revizuirea bugetului național raportat la cele trei domenii considerate prioritare pentru bugetul Uniunii Europene din 2018 — creștere economică, creștere a locurilor de muncă și siguranță, inclusiv valorificarea creșterii alocărilor UE (pentru investiții în locuri de munca pentru tineri, cercetare, inovare, siguranță, pentru statele din Vecinătatea estică), pentru asigurarea creșterii absorbției fondurilor Europene. Pentru România, bugetul aduce o șansă în plus privind absorbția fondurilor europene, spun reprezentanții CNIPMMR.

Consiliul Național pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) contestă introducerea unei noi taxe, denumite contribuție asiguratoare pentru muncă de 2,25%, întrucât acesta va crește fiscalitatea, a declarat secretarul general al organizației, Liviu Rogojinaru

„CNIPMMR nu este de acord cu creșterea fiscalității asupra IMM-urilor generate de noua contribuție asiguratoare pentru muncă de 2,25%, plătită de angajator, deoarece valoare totală a contribuției asiguratoare pentru muncă de 2,25% crește fiscalitatea cu 0,5% pentru majoritatea IMM-urilor, contribuția asiguratoare pentru muncă nu are o destinație clară, vor fi generate costuri privind achiziționarea/modificarea noilor softuri contabile, se produce o bulversare a mediului de afaceri și, în special, a IMM-urilor privind predictibilitatea sarcinilor fiscale”, a afirmat Liviu Rogojinaru.

Acesta a spus că, în prezent, contribuțiile plătite exclusiv de angajator, sunt următoarele: fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale — 0,25%; concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate — 0,85%; asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale — între 0,15% și 0,85% în funcție de clasa de risc.

Modificarea Codului Fiscal va elimina contribuția angajatului pentru șomaj de 0,5%. La acestea se adaugă contribuția pentru somaj, plătită de angajator în valoare de 0,5%, valoarea însumată a tuturor acestor contribuții fiind între 1,75% și 2,45%.

Potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență pentru modificarea Codului Fiscal, publicat recent, contribuțiile sociale vor trece de la angajatori la angajați începând cu 1 ianuarie 2018, iar nivelul acestora scade cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%. Din totalul de 22,75% contribuții datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat.

Astfel, din salariul brut, 35% vor fi contribuții reținute de angajator în numele salariatului, iar contribuțiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% și vor acoperi riscurile de șomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanțe salariale. Ministerul Finanțelor a arătat că acestea din urma vor fi cuprinse într-o singură contribuție, care se va numi contribuție asiguratorie pentru muncă.

De asemenea, Finanțele explică faptul că se va realiza o simplificare în acest sector în condițiile în care, din cele nouă contribuții plătite în prezent de salariat și angajator, vor rămâne doar trei, respectiv contribuția pentru pensie (CAS) — plătită pentru salariat, contribuția pentru sănătate (CASS) — plătită pentru salariat și contribuția asiguratoare pentru muncă — suportată de angajator.

Pentru ca România să se încadreze într-un deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2017, trebuie tăiate semnificativ investițiile iar țara noastră are nevoie să se împrumute într-un mod accelerat, a declarat Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR).

Președintele CNIPMMR a avertizat că dacă aceste măsuri nu vor fi luate de autorități, România riscă să depășească țina de deficit bugetar la sfârșitul acestui an, scrie News.ro.

”Există două variante: fie depăşesc deficitul de 3% la sfârşitul anului şi nu le pasă de acest lucru, fie adoptă o variantă de încadrare în deficit de 3%, însă cu ce costuri? Pentru că încadrarea în deficit de 3% înseamnă că tai cu totul de la investiţii şi te împrumuţi într-un mod accelerat, susţinut. Marele pericol este această sferă a cheltuielilor crescute care sunt fixe. Adică salariile şi pensile crescute se plătesc şi anii următori, însă pe fondurile europene sau pe veniturile din privatizări nu te mai poţi baza în anii următori”, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

CNIPMMR cere autorităților să ia măsuri pentru creşterea investiţiilor publice în vederea susţinerii relansării economice, dar şi punerea în aplicare a recomandărilor Fondului Monetar International (FMI) care a solicitat creşterea investiţiilor publice, precum şi deblocarea fondurilor europene.

”În timp ce în primele şapte luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2016, unele venituri bugetare scad, cheltuielile bugetare cresc. Cheltuielile bugetare, în special cele de personal, dar şi cele privind asistenţa socială au crescut şi vor continua să crească, cu efecte asupra cheltuielilor din lunile şi anii ce vin”, spune Florin Jianu.

Totodată, președintele CNIPMMR a precizat că absorbţia fondurilor europene este extrem de redusă și ridică semne importante de întrebare privind încadrarea în deficitul bugetar de 3%.

Fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și singurul ministru din guvernul Grindeanu care a demisionat în urma aprobării OUG 13, a fost reales vineri în funcția de președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Florin Jianu a fost reales cu unanimitate de voturi vineri în urma întrunirii președinților consiliului la nivel național, transmite News.ro.

„Voi continua să muncesc cu onestitate şi profesionalism pentru mediul de afaceri românesc. România are acum mai mult ca oricând nevoie de profesionalism, stabilitate şi predictibilitate”, a declarat Florin Jianu.

Florin Jianu a făcut parte şi din Guvernul Ponta, ca ministru delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism în perioada martie-decembrie 2014, iar din aprilie anul trecut şi până în ianuarie anul acesta a fost preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

De asemenea, el a fost şi preşedintele Asociaţiei Europene a Tinerilor Antreprenori (JEUNE).

Jianu este cel care a gândit conceptele programului Start-Up Nation, Legea Prevenţiei, proiectul privind înfiinţarea liceelor de antreprenoriat, precum şi programul România Profesională.

Instabilitatea politică ar putea genera costuri suplimentare de două miliarde de euro până la sfârștul acestui an, din cauza majorării dobânzilor și a costurilor la care se împrumută statul, precum și de scumpirea importurilor, a declarat Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR) și fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

„Calculul pe care noi l-am făcut având în vedere creșterea dobânzilor și a costurilor de împrumut ale statului, creșterea costurilor pe produsele importate duc la un cost total până la sfârșitul anului de aproximativ 2 miliarde de euro. Vă fac numai o radiografie numai a ceea ce înseamnă diferența de curs valutar și implicațiile pe importuri. Importurile trimestriale sunt în jur de 20,8 miliarde de euro, atât au fost pe primul trimestru, iar dacă ne uităm la o diferență a cursului valutar de la 4,55 lei/ euro la 4,59 avem 20 de milioane de euro strict”, a spus Florin Jianu, în cadrul unui conferințe de presă, relatează Agerpres.

Acesta a subliniat că la această sumă nu au fost luate în calcul fondurile europene, iar în programul de guvernare era prevăzut ca până la finalul anului să fie atrase 4,6 miliarde de euro.

Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), a precizat că pierderea rezultă nu doar din faptul că banii nu au fost încasați, ci și din acela că bugetul nu va avea partea de impozite și contribuțiile pe care le-ar fi adus la buget fondurile europene.

CNIPMMR consideră că problemele apărute din cauza crizei politice în implementarea măsurilor programului de guvernare pentru mediul de afaceri pot fi depășite prin: stabilirea ca prioritate absolută a domeniului fondurilor europene, acreditarea autorităților de management și creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene; dezvoltarea de parteneriate public-private prin care să aibă loc transferul de autoritate din partea statului către organizațiile de antreprenori, în domeniile turismului, investițiilor, forței de muncă; adoptarea de măsuri pentru creșterea investițiilor publice pentru susținerea relansării economice; aplicarea Codului Fiscal și nemodificarea acestuia pentru 4 ani, asigurându-se stabilitate și predictibilitate legislației fiscale.

Pregătirea și experiența managerială este un factor foarte important de care ar trebui să se țină cont în alegerea candidațiilor pentru funcții de conducere, respectiv și pentru postul de prim-ministru al României, a declarat  Ovidiu Nicolescu, președintele onorific al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Ovidiu Nicolescu a făcut observații referitor la criteriile după care va fi aleasă următoarea persoană pentru funcția de prim-ministru. Acesta a precizat că „se agită” numele anumitor persoane care să devină prim-miniștri, însă care nu dețin experiență managerială, ci cel mult au condus trei copii într-o școală sau nu au condus nimic, iar acest lucru reprezintă o mare problemă pentru țara noastră. Președintele CNIPMMR a adăugat de asemenea că nu este normal ca cei aflați pe posturi de conducere să-și câștige experiența managerială „pe spinarea acestei țări”.

„Noi avem marea problemă în România că la noi ajung să conducă oameni care nu au nicio pregătire managerială. În ale țări nu există să ocupi posturi de manager fără evaluări profesioniste. Uitați-vă și acum. Se vântură, se agită nume de persoane care să devină prim-miniștri și dacă vă uitați în CV-ul unora sunt persoane care au condus trei elevi într-o școală sau nu au condus nimic și îi punem să conducă Guvernul României. Nu se poate așa ceva. Este foarte important cei care conduc să aibă pregătire și pe măsură ce înaintezi în ierarhia managerială să aibă și experiență managerială. Nu putem lăsa să învețe oamenii management pe spinarea acestei țări. Este foarte important”, a declarat Ovidiu Nicolescu.

Totodată, acesta a atras atenția asupra faptului că nivelul guvernanței din România este pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene, fiind de aproape șase ori mai mic decât media europeană. Iar această situație este cauzată, în opinia lui Ovidiu Nicolescu, tocmai de faptul că posturile din administrație sunt ocupate de către persoane fără pregătire managerială, și a subliniat faptul că este necesară o evaluare a managerilor din sistemul public.

„Toți managerii din sistemul public trebuie evaluați, au sau nu au calități. Care au calități să rămână foarte bine. Care nu au, dar au potențial, să îi trimitem la școli. Care nu au și nu au nici potențial, să facă altceva. Să facă altceva pentru că orice manager dacă conduce 10 salariați și nu are calitățile necesare, 10 lucrează prost, dacă conduce un minister toată ramura economică merge proastă, dacă conduce un guvern tot guvernul merge prost”, a afirmat Ovidiu Nicolescu.
În plus, Nicolescu a prezentat o analiză a CNIPMMR referitoare la starea de sănătate a managementului din România la nivel național și de întreprinderi – caracteristici, priorități și modalități de perfecționare. Analiza a fost realizată pe baza chestionării a 1.224 de manageri.

Nicolescu a precizat și faptul că față de managementul practicat în Uniunea Europeană, cel practicat în țara noastră, în opinia a circa 40% din responndenți, este de calitate inferioară, iar aproximativ o treime dintre cei chestionați consideră că situația este aproximativ la fel și circa o zecime dintre aceștia, consideră nivelul chiar superior mediei europene.

De asemenea, peste 37% dintre respondenți apreciază că managementul din România este la fel sau chiar superior managementului practicat în economia țărilor din Europa Centrală, procent ușor superior aprecierilor din 2015 (34,5%).

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România – CNIPMMR – atrage atenția că viitoarea lege a salarizării unice trebuie să fie corelată cu evoluția economiei naționale și să conțină criterii de performanță pentru angajați, se arată într-un comunicat transmis redacției revistei Economistul.

Viitoarea lege a salarizării bugetarilor trebuie să țină cont de anumite criterii importante pentru ca aplicarea acesteia să nu conducă la o scădere a competitivității economiei românești, ceea ce ar afecta negativ sectorul privat și macrostabilitatea la nivelul întregii țări:

În acest sens, în viziunea CNIPMMR se impune fundamentarea amplă a noii legi, analizarea impactului socio-economic, al impactului financiar asupra bugetului de stat consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani), a modificărilor cheltuielilor și veniturilor bugetare, plus/minus, cu propuneri pentru acoperirea creşterilor de cheltuieli (fără creșterea fiscalităţii asupra mediului de afaceri și fără instituirea de noi poveri fiscale pentru întreprinzători), inclusiv calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor cheltuielilor bugetare;

Asigurarea transparenței și a dialogului social calitativ, inclusiv cu confederațiile patronale reprezentative, care nu au fost informate cu privire la conținutul proiectului noii legi și nici consultate până în prezent;

Respectarea principiilor responsabilităţii, precauţiei și a ţintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB;

Stabilirea măsurilor de creştere a salariilor bugetarilor corelat cu evoluţia economiei României și cu adoptarea unui mixt de politici pentru evitarea posibilelor dezechilibre macro-economice;

Corelarea salariilor bugetarilor cu salariile din industrie, astfel încât salariile din sectorul public să nu fie mai mari decât salariile din sectorul privat,  pentru a preveni apariţia unor discrepanţe nejustificate, generatoare de multiple efecte negative (inflaţie, falimente sau necompetitivitate la export, etc.);

Stabilirea salariilor bugetarilor în cadrul unor limite minime şi maxime, pentru fiecare post, cu obligaţia plăţii salariului minim corespunzător postului şi cu criterii obiective de acordare în fiecare lună/trimestru a sumelor peste nivelul minim, în funcţie de responsabilităţile postului, munca efectiv depusă, cantitatea şi calitatea acesteia, rezultatele înregistrate şi contribuţia la realizarea scopului şi obiectivelor instituţiei publice, astfel încât să se plătească salarii în funcție de activitatea desfăşurată şi performanţele înregistrate de fiecare bugetar în parte;

Deblocarea fondurilor europene și a investițiilor publice, pentru a se asigura bază necesară creșterii veniturilor bugetare care să susțină creșterile salariale.

Nu în ultimul rând, noua lege a salarizării unitare trebuie să fie introdusă în paralel cu reforma profundă a sistemului bugetar care implică îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea administrației publice, cu restructurarea posturilor din administrația publică locală și centrală care întrețin nejustificat birocrația, raportat la numărul foarte mare de bugetari (numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice în luna februarie 2017 a fost de 1.189.8731).

La nivel local, CNIMMPR solicită scăderea cheltuielilor publice și valorificarea bunelor practici la nivel european în structurarea administrației publice.

Prin comparație, Primăria Municipiului București, pentru 1,88 milioane de locuitori și o suprafață de 228 km², are 860 de funcționari publici, 10 consilieri personali ai primarului, în timp ce la nivelul Primăriei Berlinului sunt doar 207 angajați (69 funcționari și 138 personal contractual), este digitalizată complet și deservește 3,46 milioane de locuitori și o suprafață de 892 km² împărțită în 17 sectoare.

Cu 55 de consilieri locali, Primăria Bucureștiului este la egalitate cu Madrid, care are o populație de 3,2 milioane de persoane, ce se dublează dacă luând în considerare zona metropolitană în întregul ei și care administrează un buget de cinci ori mai mare.

Capitala Marii Britanii, care este adiministrată de Autoritatea Londrei Mari reprezentată de primarul general și de Adunarea Londrei are cu 30 mai puțini consilieri locali decât Bucureștiul, la o populație de 7,4 milioane de locuitori și un buget de cheltuieli estimat pentru 2017-2018 la 11 miliarde lire.

La consilieri locali depășim și Budapesta: deciziile sunt luate de cei 33 de membri ai Adunării Generale (cu 22 mai puțini decât în București).

Pentru cetățeni, introducerea în practică a noii legi a salarizării unitare trebuie să se traducă prin creșterea calității serviciilor publice. În acest scop este necesară testarea periodică/perfecționarea periodică a bugetarilor; asigurarea cadrului necesar angajării răspunderii directe a bugetarilor pentru greșelile/abuzurile/neregularitățile acestora; evaluarea și monitorizarea permanentă a activității bugetarilor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor.

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) afirmă că eliminarea din legislație a prevederii prin care IMM-urile beneficiau de reduceri cu 50% la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice va avea „un impact devastator în economie” și solicită repararea imediată a acestei injustiții făcută companiilor mici și mijlocii și capitalului autohton.

Prin intermediul unei Ordonaţe de Urgenţă , Guvernul României a abrogat dispoziţiile alin. (2) al articolului 16 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii,  cu modificările și completările ulterioare, care dispuneau că “Întreprinderile mici şi mijlocii beneficiază de reduceri cu 50 % pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanţia pentru participare şi de garanţia de bună execuţie, cerute în achiziţiile publice de produse, lucrări şi servicii.”

Deşi Comisia Europeană a sesizat ca fiind neconforme cu prevederile incidente ale legislaţiei europene în domeniul achiziţiilor publice, dispoziţiile art. 16 alin. 2 din Legea nr. 346/2004, deoarece discriminează operatorii economici care nu se încadrează în categoria IMM-urilor, acestia neavând posibilitatea de a beneficia de reducerea cu 50% a criteriilor privind cifra de afaceri, de garanţia pentru participare şi de garanţia de bună execuţie, cerute în achiziţiile publice de produse, lucrări şi servicii, soluţia adoptată, respectiv abrogarea dispoziţiilor din Legea nr. 346/2004 nu este cea mai bună modalitate de rezolvare a problemei, având în vedere numărul mare de IMM-uri care vor fi afectate de această măsură.

POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND SUSȚINEREA IMM-URILOR ÎN CADRUL PROCEDURILOR DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ

Raportat la faptul că din numărul total de proceduri de achiziţie derulate, majoritatea covârsitoare, peste 95% din total, au avut valoare estimată sub 10 milioane euro,  iar  distribuţia IMM-urilor la nivel naţional, în funcţie de cifra de afaceri, se prezintă astfel:

1. sub 2 mil. Euro –microîntreprinderi – 98,10% din total întreprinderi
2. între 2-10 mil. Euro – întreprinderi mici – 1,59% din total întreprinderi
3. între 10-50 mil. Euro – întreprinderi mijlocii – 0,28% din total întreprinderi
4. peste 50 mil. Euro – întreprinderi mari- 0,03%

soluţia propusă de CNIPMMR, având în vedere că IMM-urile nu participă în general la procedurile de achiziţie publică cu o valoare estimată mai mare de 10 milioane euro, este modificarea alineatului (2) al articolului 16 din Legea nr. 346/2004, astfel:

„(2) Toţi operatorii economici beneficiază de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanţia pentru participare şi de garanţia de bună execuţie, cerute în achiziţiile publice de produse, lucrări şi servicii, în cadrul contractelor a căror valoare estimată este de până la 10 milioane de euro.”

Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR a precizat: “Cunosc foarte bine acest dosar, ca ministru opunându-mă vehement eliminării acestei prevederi care sprijinea în mod direct IMM-urile la achiziţii publice prin reducerea cu 50% a nivelului impus privind cifra de afaceri, garanţiilor solicitate sau a garanţiilor de bună execuţie.

Comisia Europeană a ridicat problema unei discriminari pozitive a IMM-urilor, în sensul ca pentru acelaşi contract, se solicitau 2 tipuri de garanţii, un nivel de garanţie pentru o companie mare şi un nivel de garanţie redus la jumătate pentru un IMM. Soluţia pe care am identificat-o şi pe care Comisia Europeană o acceptase a fost aceea a reducerii nivelului garanţiei la 50% pentru TOŢI operatorii, atât pentru IMM-uri, cât şi pentru companiile mari. În acest fel eliminam discriminarea pozitivă dar în acelaşi timp mentinem un nivel scăzut şi accesibil IMM-urilor pentru care licitaţiile publice reprezintă un balon de oxygen pentru desfaşurarea activitătii, ştiut fiind faptul că la nivel global, statul este cel mai mare contractor.

Nu suntem de accord în niciun fel cu soluţia adoptată astazi de govern şi solicităm public repararea imediata a acestei injustitii făcută companiilor mici si mijlocii şi capitalului autohton. Ordonanţa adoptată astazi, fără masuri de siguranţa şi protecţie a IMM-urilor, va avea un impact devastator în economie, IMM-urile fiind excluse cu totul de la achiziţiile publice, ori un stat responsabil, tocmai acest aspect îl are învedere în principal: cum îşi protejează afacerile mici şi cum sprijină accesul lor la contractile publice.”

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat Programul de Guvernare 2016-2020 al Mediului de Afaceri”. Acesta este structurat pe 7 capitole:

1. Măsuri administrative/ institutionale,
2. Accesul la finanţare,
3. Sprijinirea şi promovarea antreprenoriatului,
4. Stimularea creării de locuri de muncă în sectorul privat,
5. IMM-urile inovative şi internaţionalizarea,
6. Sprijinirea turismului,
7. Măsuri legislative,

și cuprinde următoarele obiective:

1. O structură administrativă modernă, aliniată nevoilor antreprenorilor: Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului,
2. Plasarea României ca ţara cu mediul antreprenorial cel mai atractiv din regiunea de sud-est a Europei,
3. Plasarea României în primele 20 de tari la nivel global (indicator măsurabil in rapoartele Doing Business, locul 37 înanul 2016, şi în Global Entrepreneurship Index rankings, locul 42 în 2016),
4. Protejarea investitorilor romani prin sustinerea eforturilor acestora de investitii si promovarea intereselor de export ale acestora,
5. Transferul de autoritate din partea statului spre entitati de tip parteneriat public-privat,
6. Debirocratizarea masivă a sistemului (niciun document pe care statul îl detine nu poate fi solicitat unui contribuabil, nicio sancţiune administrativă fără o actiune de prevenţie),
7. Un sistem fiscal atractiv,
8. Programe de finanţare adecvate antreprenoriatului implementate în parteneriat public-privat,
9. Reducerea şomajului in rândul populaţiei tinere, cu vârsta până în 25 de ani, de la 24% în prezent, la sub 3%.

Pe lângă măsuri administrative, programul cuprinde și altele care privesc transferul de autoritate din partea statului spre entități de tipul parteneriatului public-privat, implementarea programelor de finanțare din fonduri europene, stimularea creării de locuri de muncă în sectorul privat, sprijinirea turismului dar și o serie de alte măsuri legislative.

În cadrul conferinței de presă, dl. Președinte Florin Jianu a precizat: “Fac apel, pe de-o parte, către mediul politic în vederea aderării de către aceștia la principiile cuprinse în document și înțelegerea necesității unei abordări unitare, care să țină seama de nevoile micilor antreprenori iar, pe de altă parte, fac un apel și către mediul de afaceri, patronate și alte organizații, de a se alinia la programul nostru și de a ne transmite propuneri de îmbunătățire a acestuia.” De asemenea, Jianu a invitat reprezentanții mediului politic la o serie de discuții pe baza materialului realizat de CNIPMMR.