Guvernul a greșit când a supraestimat încasările la bugetul de stat și a subestimat necesarul pentru plățile pe care le are de făcut, consideră președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. Potrivit declarației sale făcută duminică la postul de televiziune Digi24, se ține cont doar de actele normative aprobate deja, fără să se ia în calcul promisiunile din programul anunțat de PSD.

După prima lună din an, veniturile bugetului general consolidat s-au situat la 19,2 miliarde lei (2,4% din PIB), în scădere cu 5,7% în termeni nominali față de aceeași lună din 2016, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Execuția bugetară a înregistrat un excedent de trei miliarde (0,37% din PIB), mai mic însă decât cel din aceeași perioadă a anului trecut când a fost de 4,7 miliarde lei (0,62% din PIB). Cea mai mare scădere s-a consemnat la încasările din TVA, care au fost cu aproape 25% mai mici decât în ianuarie 2016.

„E prematur să tragem o concluzie tranşantă, ar trebui să vedem cel puţin 2-3 luni, dar datele sunt mai mult decât îngrijorătoare”, a subliniat Dumitru. Dificultatea respectării programului constă în faptul că s-a luat în calcul o creștere a veniturilor cu 14 – 15%, iar după prima lună este un minus de 5% la acest capitol, ceea ce crește foarte mult riscul pentru ca la sfârșitul anului, deficitul bugetar să fie mai mare de 3%.

Pentru a se încadra în limitele impuse, Guvernul va fi nevoit să ia măsuri, dacă nu va alege să recurgă la „noi împrumuturi pe care le vor achita copiii și nepoții noștri”, doar pentru acoperirea cheltuielilor curente ale statului, nu investiții, a atras atenția președintele Consiliului Fiscal. „Cheltuielile cresc, în special cele sociale, ar trebui să ne dea de gândit, avem creşteri de deficit cauzate de creşteri de cheltuieli sociale”, a mai adăugat Dumitru.

Spaţiul fiscal relativ la deficitul indus de majorările salariale „nu este decât unul temporar şi existenţa acestuia nu poate fi extrapolată în 2017”, arată Consiliul Fiscal într-un document de opinie referitor la amendamentele adoptate recent pentru creşterea salariilor personalului bugetar.

Consiliul Fiscal apreciază că amendamentele adoptate „ar majora deficitul bugetar, în lipsa unor măsuri compensatorii de natura veniturilor ori cheltuielilor, cu cel puţin 0,25% din PIB în anul 2017”.

Execuţia bugetară pentru anul curent indică faptul că un deficit mai mic conform metodologiei naţionale este probabil „mai ales ca urmare a unei subexecuţii la nivelul cheltuielilor de investiţii pentru proiectele finanţate din fonduri europene aferente exerciţiului financiar 2014-2020 care apare drept inevitabilă”. Cu toate acestea, ”spaţiul fiscal relativ la ţinta de deficit având această sursă nu este decât unul temporar şi existenţa acestuia nu poate fi extrapolată în 2017”. Iar un spaţiu fiscal temporar în 2016 „nu poate constitui o sursă de acoperire în 2017 a impactului permanent generat de majorările salariale”.

Totodată, notează Consiliul Fiscal, „cea mai recentă proiecţie a Comisiei Europene indică o majorare a deficitului bugetar de la 2,8% în 2016 la 3,2% în 2017, fără să includă impactul amendamentelor generatoare de majorări salariale ori al altor reduceri de taxe adoptate recent de Parlament şi aflate la promulgare”. Aşadar, „există deja un risc substanţial ca nivelul de referinţă de 3% din PIB pentru deficitul bugetar să fie depăşit”.

Amendamentele propuse, în lipsa unor măsuri compensatorii, „cresc considerabil acest risc, antrenând o vulnerabilizare suplimentară a unei poziţii fiscale deja neconforme cu principiul responsabilităţii fiscale, într-un context internaţional mai complicat şi mai volatil decât anul trecut”, avertizează Consiliul Fiscal.

Amendamentele introduse de parlamentari vizează acordarea de majorări salariale personalului din sistemul de sănătate şi învăţământ, după cum urmează:

a) majorarea salariilor de bază, începând cu 1 ianuarie 2017, pentru personalul din învăţământ, în medie cu 15%;

b) majorarea salariilor de bază, începând cu 1 decembrie 2016, pentru personalul din sănătate (inclusiv personalul administrativ), în medie cu 15%;

c) calcularea sporurilor ca procent aplicat la salariile majorate pentru personalul din sănătate şi asistenţă socială; d) majorarea salariilor de bază, începând cu 1 decembrie 2016, pentru personalul din asistenţa socială;

e) majorarea salariilor de bază, începând cu 1 decembrie 2016, pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;

f) stabilirea salariilor pentru personalul din cadrul Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate şi din cadrul Direcţiilor judeţene de Sănătate Publică la 85% din nivelul salariilor majorate pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate;

g) stabilirea salariilor pentru personalul din cadrul Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare similar drepturilor salariale ale personalului Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Toate acestea presupun – potrivit Ministerului Finanţelor – o majorare cu 4,85 miliarde de lei a cheltuielilor de personal în anul 2017, respectiv un impact net de runda întâi asupra deficitului bugetar de 2,9 miliarde de lei, ulterior considerării veniturilor bugetare suplimentare generate de majorările salariale în cauză la nivelul contribuţiilor sociale şi impozitului pe venit.

Consiliul Fiscal apreciază că, din perspectiva plafonului cheltuielilor de personal în vigoare aferent anului 2017, stabilit la un nivel de 7,4% din PIB, „ar fi imposibilă încadrarea în interiorul acestuia”, daţi fiind parametrii actuali cu privire la numărul de angajaţi din sectorul public şi majorările salariale propuse. „Estimăm că nivelul cheltuielilor de personal în urma implementării amendamentelor ar reprezenta echivalentul a cel puţin 7,8% din PIB în anul 2017”, mai arată Consiliul Fiscal.

În documentul de opinie, Consiliul Fiscal mai arată că aceste amendamente i-au parvenit „după adoptare” şi reaminteşte faptul că legislaţia privid responsabilitatea bugetară este „slabă”, regula fiind mai degrabă derogarea de la prevederile acesteia decât respectarea ei.

Consiliul Fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, abilitată să evalueze proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat. Consiliul estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale şi emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.