Analiştii financiari au mai multă încredere în evoluţia economiei anul viitor şi se aşteaptă la mişcări pozitive. O arată indicatorul de încredere macroeconomică al CFA (Certified Financial Analysts) România,  care a înregistrat în august 64,8 puncte, în creştere cu 14 puncte faţă de iulie. Majorarea s-a datorat ambelor sale componente, respectiv evalurării condiţiilor curente şi anticipaţiilor.

Potrivit unui comunicat al CFA Romania, „Indicatorul condiţiilor curente a fost de 70,8, valoare în creştere cu 7 puncte, iar indicatorul anticipaţiilor a crescut cu 17,3 puncte la valoarea de 61,7 puncte”.

În ceea ce priveşte cursul de schimb leu/euro, valorile mediane ale anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni au consemnat un curs de 4,4900 lei/euro, iar pentru orizontul de 12 luni – 4,5000 lei/euro.

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (septembrie 2017/septembrie 2016) a înregistrat o valoare mediană de 1,5% (valoare în creştere cu 0,53% faţă de exerciţiul anterior).

Indicatorul CFA România de încredere macroeconomică a fost lansat în luna mai 2011 cu scopul de a cuantifica anticipaţiile analiştilor finaniari cu privire la activitatea economică în România. Potrivit CFA România, indicatorul de încredere macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească). Profesioniştii care sunt membri CFA România lucrează pentru instituţii bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanţă etc.

VLAD MĂDĂRAS Indirect Tax Manager, BDO Tax SRL, speaker în cadrul evenimentului Soluții de consultanță pentru IMM: DE LA SOLUȚII DE FINANȚAREA AFACERII LA CONSULTANȚĂ FISCALĂ

Agendă

1. Situații des întâlnite în care pot apărea dispute cu organele fiscale
2. Formularul 088 în cazul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA
3. Modificări cu privire la Declaraţia 394
4. Servicii prestate către societăţi nestabilite în România

1. Situații des întâlnite în practică în care pot apărea dispute cu organele fiscale

• Document de transport (CMR) în care expeditorul este menționat eronat

Recomandăm o atenție sporită în cazul efectuării de livrări intracomunitare, pentru care transportul bunurilor începe dintr-un depozit al unui furnizor. În practică, în această situație se întâmplă foarte des ca la completarea CMR-ului la secțiunea expeditor să fie menționat furnizorul respectiv și nu societatea care efectuează efectiv livrarea intracomunitară.

• Verificarea validității codului de TVA în VIES al clientului

Recomandăm salvarea lunară a căutărilor în VIES. Verificarea validității codului nu poate fi efectuată pentru trecut.

2. Formularul 088

Modelul și conținutul formularului este reglementat de OPANAF nr. 3841/2015.

În cazul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, formularul se depune la solicitarea organului fiscal competent în situații cum ar fi:

• schimbarea sediului social;
• schimbarea administratorilor și/sau a asociaților.

După depunerea formularului, în general, organul fiscal solicită o discuție pentru clarificarea intenției și capacității. Din practică știm că poate fi solicitată descrierea activității, un plan de afaceri, prezentarea furnizorilor/clienților etc.

3. Declaraţia 394

ANAF a emis pe 3 iunie 2016 un comunicat de presă, prin care informează contribuabilii că pot testa noul formular al Declarației 394. Fiecare contribuabil poate descărca versiunile de test publicate pe site-ul ANAF la adresa https://chat.anaf.ro/d394.nsf

După testarea Declarației 394, contribuabilii pot obține clarificări și feedback de la adresa de e-mail admin.portal@mfinante.ro.

Principalele modificări aduse de forma finală a declarației sunt:

• stabilirea caracterului opțional al furnizării CNP-ului, se introduce doar dacă este colectat;
• Introducerea excepției prin care, pentru livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate către persoane fizice, până la 31 decembrie, se declară facturile cu o valoare individuală mai mare de 10.000 lei;
• Introducerea precizărilor referitoare la faptul că nu vor mai fi declarate informațiile, referitoare la livrările/prestările și achizițiile intracomunitare, declarate în 390, precum și importurile/exporturile;
• Intrarea în vigoare a fost amânată până la 1 iulie 2016;
• Depunerea retroactivă a declarației a fost eliminată.

Operațiunile care se raportează sunt evidențiate în liste distincte în funcție de categorie:

– operațiunile desfășurate cu persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA (Lista de la litera C)

– operațiuni desfășurate cu persoane neînregistrate în scopuri de TVA (Lista de la litera D)

– operațiuni desfășurate cu persoane nestabilite în România, stabilite în alt stat membru neînregistrate și care nu sunt obligate să se înregistreze în scopuri de TVA în România (Lista de la litera E)

– operaţiuni desfăşurate cu persoane impozabile neînregistrate şi care nu sunt obligate să se înregistreze în scopuri de TVA în România, nestabilite pe teritoriul Uniunii Europene (Lista de la litera F)

– încasările din perioada de raportare realizate din operaţiuni efectuate prin intermediul aparatelor de marcat electronice fiscale, precum şi din activităţi exceptate, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 (Lista de la litera G)

4. Servicii prestate către societăţi nestabilite în România

Regula generală (art. 278 alin. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal):

• Serviciile prestate către o persoană impozabilă au locul prestării la locul în care aceasta din urmă își are stabilit sediul activității sale economice, locul unde persoana impozabilă care primește aceste servicii își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită. (regula B2B)
• Există unele excepții de la regula B2B, dar pentru serviciile care nu se încadrează pe o excepție, locul prestării va fi stabilit conform regulii generale, chiar dacă Societatea nestabilită în România este înregistrată în scopuri de TVA în România.

Exemplu: Care este locul de prestare a serviciilor?

• Societatea A cu sediul în Germania, nestabilită în România, efectuează livrări la distanţă şi ca urmare a depăşirii plafonului pentru vânzările efectuate în România s-a înregistrat direct în scopuri de TVA în România;
• În vederea livrării produselor către clienţii din România, Societatea A achiziţionează servicii de transport de bunuri de la Societatea B, stabilită în România;
• Întrucât nu se încadrează pe o excepţie, locul de prestare a acestor servicii va fi stabilit conform regulii B2B;
• Societatea A trebuie să comunice Societăţii B adresa sediului activităţii economice şi codul de înregistrare în scopuri de TVA din Germania, factura aferentă serviciilor fiind emisă fără TVA.