Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a aprobat miercuri, 17 octombrie, modificarea Programului Operațional Regional (POR) pentru România. Modificările vizează adaptarea la contextul socio-economic actual și răspund necesității de simplificare a programului.

„Schimbările pe care le-am aprobat vin tocmai ca răspuns la nevoia de a ne adapta la realitățile curente și vor ajuta România să utilizeze într-o mai mare măsură fondurile pe care le are alocate. Acestea vor avea un efect benefic în special pentru mediul de afaceri, dar vor sprijini și proiecte ce vizează îmbunătățirea infrastructurii medicale din întreaga țară”, a declarat comisarul pentru politică regională Corina Crețu.

De asemenea, conform deciziei, vechiul Program Operațional „Inițiativa pentru IMM-uri” devine parte a Programului Operațional Regional, beneficiind de o realocare de peste 150 milioane de euro. Noua axă prioritară 15 din cadrul POR, „Inițiativa pentru IMM-uri”, va răspunde cererii tot mai crescute de instrumente financiare garantate de pe piață și va contribui la creșterea competitivității IMM-urilor din România.

Totodată, 72,5 milioane de euro sunt realocate acum către axa prioritară 8 „Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale„, pentru a finanța achiziția de ambulanțe și echipamente medicale. Aceste investiții vor asigura pe viitor o mai bună gestionare a urgențelor medicale, permițând în același timp accesul egal al populației la servicii de asistență medicală și prim-ajutor.

Fondurile europene trebuie să respecte strategia de dezvoltare și să fie în concordanță cu prioritățile de investiții ale României, a declarat comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu.

În cadrul întâlnirii de la Bruxelles dintre Corina Crețu, comisar european pentru politică regională, și Viorel Șteafan, ministrul Finanțelor Publice, s-a analizat stadiul implementării politicii de coeziune pentru România și rolul capital al acesteia pentru dezvoltarea țării.

„Mai mult de jumătate din totalul bugetului de investiții publice este reprezentat de fonduri europene și, în aceste condiții, este esențial ca aceste fonduri să fie investite într-o manieră strategică și în concordanță cu prioritățile de investiții ale României. Domnul ministru de Finanțe, Viorel Ștefan, m-a asigurat de existența resurselor necesare cofinanțării naționale pentru a facilita implementarea proiectelor”, a spus comisarul European, se arată în comunicatul de presă transmis de Reprezentanța Comisiei Europene la București.

Pentru ca finanțarea din fonduri europene să fie eficientă este necesar să fie întărită capacitatea administrativă a beneficiarilor și susținerea lor pentru dezvoltarea de proiecte mature.

„România are nevoie de proiecte de bună calitate și pentru aceasta sunt necesare proceduri simplificate și o capacitate administrativă consolidată. Serviciile din subordinea mea sunt întotdeauna pregătite să ofere asistență administrației naționale”, a mai afirmat Corina Crețu.

În perioada 2014 — 2020, România beneficiază de o alocare de peste 30 miliarde de euro din Fondurile structurale și de investiții europene. Investițiile au în vedere, printre altele, atingerea țintei de 2% din PIB alocați cercetării, creșterea procentului de energie din surse regenerabile până la 24% din total, reducerea numărului persoanelor în pericol de sărăcie sau excluziune cu 580.000, față de anul 2008, și îmbunătățirea eficienței administrative prin reforme.

După ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană bugetul comuniat va scădea cu 12-15%, echivalentul contribuției acestei țări, iar pentru România aceasta înseamnă că trebuie să utilizeze la maximum fondurile de care dispune până în 2020, a declarat, marți, comisarul european pentru Politica Regională, Corina Crețu.

„Vreau să fiu foarte sinceră și să vă spun că niciodată în istoria Uniunii Europene politica noastră nu a fost atât de atacată. Statele membre au devenit mult mai egoiste, sunt diviziuni între statele net contribuitoare și statele beneficiare. Am dialoguri cu statele net contribuitoare, cu Franța, cu Germania, pe de altă parte cu grupul de la Vișegrad, și este foarte important să avem o înțelegere comună, să avem șansa de a folosi fondurile europene”, a spus oficialul european.

Ea a susținut că bugetul UE va scădea cu 12% — 15% după ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar.

„Îmi este foarte clar însă că nimic nu va mai fi la fel, sunt foarte multe provocări. În primul rând, bugetul pe ansamblu va fi automat scăzut cu, după părerea mea, între 12% și 15%, aceasta este contribuția anuală a Marii Britanii. Avem apoi aceste provocări legate de migrație, de securitate internă și externă, această idee a unei armate a Uniunii Europene”, a continuat Crețu.

În opinia sa, în acest context, România ar trebui să folosească la maximum fondurile pe care le are la dispoziție până în 2020.

„Singura noastră șansă este să maximizăm acești bani pe care îi avem până în 2020 și, pe baza a ceea ce facem în prezent, ne putem bate pentru ceea ce va fi după 2020. Această finanțare de 23 de miliarde de euro până în 2020 este o sumă care reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea României, întrucât reprezintă peste 70% din investițiile publice realizate în România”, a arătat Crețu.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat luni într-o conferinţă de presă că acest an este unul crucial având în vedere că până în prezent România, la jumătatea exerciţiului 2014-2020, se află la o rată de absorbţie de zero la sută a fondurilor europene în ceea ce priveşte fondul de gestionare regională şi fondul de coeziune.

„Timpul nu are răbdare în privinţa fondurile europene. Ne aflăm la jumătatea exerciţiului financiar în anul 2017.(…) Pentru toate guvernele a fost o povară pentru a încheia exerciţiul financiar 2007-2014, dar totuşti ne aflăm, în ceea ce priveşte fondul de gestionare regională şi fondul de coeziune, la zero la sută. Acest lucru mă îngrijorează”, a afirmat Creţu.

Problema o reprezintă acreditarea instituțiilor de gestionare și control, în absența cărora instituțiile autohtone nu pot emite facturi care să fie recunoscute și decontate de Comisia Europeană. Comisarul european a spus că în prezent au fost trimise toate documentaţiile către Curtea de Audit și se așteaptă răspunsul.

„Anul 2017 este un an crucial. Ştiţi foarte bine că la sfârşitul acestui an Comisia Europeană trebuie să depună noul proiect de buget. Nu putem să justificăm decât dacă arătăm că statele membre cheltuie eficient banii în beneficilor cetăţenilor”, a completat comisarul european. Comisarul european a mai spus că România a avut la dispoziţie, în total, fonduri europene de 19 miliarde de euro pentru perioada 2007- 2014, din care va pierde 2 miliarde de euro.

In perioada urmatoare, Uniunea Europana isi pregateste urmatorul cadru financiar, de dupa 2020 iar Romania risca sa primeasca mai putini bani daca nu incepe implementarea proiectelor europene 2014-2020.

„Dacă nu vom lansa plățile pentru perioada de programare 2014-2020, ne va fi foarte greu să ne luptăm pentru o sumă cel puțin egală cu ceea ce avem acum pentru perioada 2014-2020. Eu cred că este foarte important să ne batem pe această politică regională”, a avertizat Corina Crețu.

Comisarul european pentru politica regionala, Corina Cretu, se află în vizită oficială în România, pentru a participa la un eveniment organizat de Reprezenanta Comisiei Europene la Bucuresti.

Regiunea Moldovei din România este cea mai săracă din întreaga Uniune Europeană. Afirmația îi aparține comisarului european pentru politică regională, Corina Crețu. Ea va sosi joi în Romania și va discuta cu miniștrii de la Bucuresti, dar și cu primari, mai ales din localitățile moldovenești.

Hotnews scrie despre anunțul comisarului european pentru politică regională, Corina Crețu: „Poimaine voi fi in Parlamentul national, nu numai pentru a prezenta Starea Uniunii, dar si alte aspecte din portofoliul meu in fata Comisiilor de afaceri europene si voi mai vizita si zona Moldovei, care nu este doar cea mai saraca regiune din Romania, dar si din intreaga Uniune Europeana. Voi avea ocazia sa discut cu autoritatile, cu ministrii, mai ales cu ministrul Sanatatii, pentru ca este un subiect important, dar si cu primarii„ – a spus Corina Cretu. Declarația a fost făcută intr-o conferinta de presa sustinuta la Bruxelles pentru prezentarea recomandarilor unui grup de experti la nivel inalt in vederea imbunatatirii folosirii fondurilor europene.

„Cred ca aceste schimbari pe care le-am propus vor ajuta si beneficiarii romai si autoritatile romane. Lucram mana-in-mana cu autoriatile romane pentru accelerarea procesului de implementare a programelor pentru 2014-2020. Imi pare rau daca acest subiect este politizat, dar este o realitate, multe tari sunt in intarziere si cred ca trebuie sa lucram cu aceste tari pentru a demara procesele de impplementare cat mai rapid posibil”, a mai afirmat comisarul european. In context, Corina Cretu a evidentiat slaba capacitate administrativa a anumitor state UE., mai scrie Hotnews.

„Pentru prima data, in UE avem posibilitatea sa directionam banii europeni pentru a fi gestionati in mod direct de catre orase si cred ca este foarte important sa ne implicam in dialogul cu toti primarii, nu numai in Romania, ci si in multe alte state membre in care nu sunt sigura ca exista o capacitate administrativa. Este un fapt ca anumite tari au multa experienta in gestionarea fondurilor europene, iar altele nu au” – a completat comisarul european.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a primit-o astăzi, 24 mai, la sediul Comisiei Europene din Bruxelles, pe Anca Dragu, ministrul român de Finanţe.

Cei doi oficiali au discutat, în principal, despre întărirea capacității administrative în România și modul în care Comisia Europeană poate să sprijine autoritățile române în acest demers. Comisarul european a încurajat partea română să utilizeze instrumentul „Peer to Peer”, prin care funcționari publici din diferite state membre ale UE pot să ofere consiliere și pot să împărtășească din experiența lor, în ceea ce privește implementarea proiectelor cu fonduri europene, colegilor din alte țări.

În urma întâlnirii de astăzi, cei doi oficiali au convenit că este nevoie de eforturi susținute din partea autorităților române pentru a îmbunătăți situația în privința utilizării fondurilor europene. Corina Crețu a reamintit că, dincolo de asigurarea co-finanţării naţionale pentru programele operaționale în cadrul exercițiului bugetar 2014-2020, România trebuie să pregătească proiecte noi și mature, care să aibă impact real asupra vieții oamenilor.

„Fondurile structurale și de investiții europene reprezintă o mare parte din bugetul total disponibil pentru investiţii publice, iar întărirea capacităţii administrative în ceea ce privește gestionarea acestor fonduri va genera investiţii mai eficiente şi cu impact mai mare. În 2014-2020, aproape 800 de milioane de euro din fonduri UE au fost alocate României pentru reforma şi modernizarea administraţiei publice”, a declarat în cadrul întâlnirii comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu.

Totodată, înaltul oficial european a încurajat partea română să folosească și alte instrumente financiare, tocmai pentru ca investițiile publice să aibă efect de multiplicare în economie. În acest sens, comisarul european pentru politică regională a precizat că și România poate să apeleze cu încredere la expertiza DG REGIO pentru folosirea complementară a finanțărilor prin Fondurile structurale și de investiții europene și Fondul european de investiții strategice, ca parte a Planului de investiții pentru Europa.

SURSA: Reprezentanța Comisiei Europene în România

Comisia Europeană a început derularea programului „Inițiativă pentru IMM-uri 2014-2020 în valoare de 100 de milioane de euro, investiție care va fi oferită întreprinderilor prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională.

Acest instrument financiar de tip garanție neplafonată,care combină „alocările naționale ale statelor membre cu resursele bugetare ale Uniunii Europene și cu resursele proprii ale Fondului European de Investiții și Băncii Europene de Investiții” conform spuselor ministrului Fondurilor Europene,  a fost adoptat încă din 2015, printr-un memorandum al Guvernului.

Participarea în cadrul acestui program operațional este salută atât de Corina Crețu, comisarul european pentru Politici Regionale, cât și de Vasile Dâncu, viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației publice.

„Astăzi, România s-a alăturat grupului de state membre care doresc să îmbunătățească mediul de afaceri pentru IMM-uri, prin alocarea a 100 de milioane de euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, pentru a contribui la finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii. Într-o țară în care IMM-urile reprezintă 99% din numărul total de întreprinderi și care se confruntă cu nevoi serioase de finanțare externă, acest program sprijină întreprinzătorii tocmai pentru a avea acces la produsele de creditare în condiții mai bune. De asemenea, această inițiativă le va permite IMM-urilor să fie mai inovatoare și competitive și să se extindă pe piețele regionale, naționale și internaționale”, declară Corina Crețu.

Printre avantajele întreprinzătorilor, afectați la începutul activității de lipsa de finanțare, se numără auditarea sistemului realizat la nivelul Comisiei Europene, și nu la nivelul statului membru. Mai mult decât atât, nu este obligatorie o cofinanțare din partea statului, Comisia Europeană asigurând plata în avans a sumelor care constituie angajamente de plată către BEI (Banca Europeană de Investiții), tot BEI selecționând intermediarii financiari și achitând costurile de funcționare.

Cabinetul Comisarului Corina Crețu  –  Comunicat de presă

Îmbunătățirea accesului la finanțare pentru IMM-urile din România: UE adoptă un pachet de investiții în valoare de 100 de milioane de euro

Comisia Europeană a adoptat astăzi, 29 martie, Programul Operațional ”Inițiativa pentru IMM-uri” 2014-2020, în valoare de 100 de milioane de euro, pentru întreprinderile mici și mijlocii din România. Valoarea investiției oferite prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), sub formă de garanții, este de așteptat să crească de patru ori  – până la 400 de milioane de euro sau mai mult – datorită efectului de pârghie al investițiilor private în credite pentru IMM-uri.

Programul României este al patrulea de acest gen pentru perioada 2014-2020, iar scopul “Iniţiativei pentru IMM-uri” este de a încuraja statele membre să utilizeze inițiativa comună elaborată de Comisie și Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru a stimula accesul la finanțare al întreprinderilor mici europene care se confruntă cu constrângeri financiare.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a declarat:

„Astăzi România s-a alăturat grupului de state membre care doresc să îmbunătățească mediul de afaceri pentru IMM-uri, prin alocarea a 100 de milioane de euro din Fondul UE pentru Dezvoltare Regională, pentru a contribui la finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii. Într-o țară în care IMMurile reprezintă mai mult de 99% din numărul total de întreprinderi și care se confruntă cu nevoi serioase de finanțare externă, acest program sprijină întreprinzătorii tocmai pentru a avea acces la produsele de creditare în condiții mai bune. De asemenea, această inițiativă le va permite IMMurilor să fie mai inovatoare și competitive și să se extindă pe piețele regionale, naționale și internaționale.”

Viceprim-ministrul și ministrul român al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Vasile Dîncu, a adăugat:

„Ţintind unul dintre cele mai critice aspecte legate de funcţionarea IMM-urilor din România – şi anume: accesul la finanțare – şi folosind efectul multiplicator de cel puţin 4 ori, Inițiativa pentru IMM-uri reprezintă un instrument inovator, destinat să stimuleze competitivitatea. Acest sprijin le va permite IMM-urilor să reziste pe piață, să depășească cu succes primele etape ale activităţii lor şi le va ajuta apoi să se dezvolte, pentru a putea concura pe piaţa globală. Totodată, prin partajarea riscurilor, Iniţiativa pentru IMM-uri creează un cadru din care au de câştigat atât întreprinzătorii  – prin cereri de împrumuturi financiare -,  cât și intermediarii financiari – prin oferte de credite -, fiind creat astfel un mediu sigur pentru derularea afacerilor. ”

Context

O evaluare din 2013 a “Inițiativei pentru IMM-uri” a UE scoate în evidenţă rezultatele unui studiu care menționează dificultățile în obținerea de finanțare externă și estimarea valorii creditelor de care firmele ar avea nevoie, dar care nu pot fi obținute de la sistemul bancar. Acesta arată că, pentru o mare parte a IMM-urilor din România, accesul la finanțare reprezintă cea mai mare preocupare a antreprenorilor.

O altă evaluare recentă realizată pentru România estimează deficitul de finanțare externă pentru IMM-uri la aproximativ 3,4 miliarde de euro până în 2020, acoperind nevoia de diferite tipuri de instrumente financiare (garanții, împrumuturi cu risc împărțit, micro-creditare, investiții de capital).

Cele 100 de milioane de euro prevăzute pentru programul “Inițiativa pentru IMM-uri” au fost realocate din Programul Operațional Regional 2014-2020, unde au fost inițial planificate pentru garanții. Păstrând acest obiectiv inițial, programul “Inițiativa pentru IMM-uri” va pune în aplicare schema într-un mod mai eficient, datorită implicării grupului BEI și a fondurilor programului „Orizont 2020”.

În data de 6 august 2014, a fost încheiat Acordul de parteneriat între Comisia Europeană şi România, care stabilește strategia pentru utilizarea optimă a Fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioada 2014-2020 (IP-14-907). România va primi 23 de miliarde de euro din totalul fondurilor politicii de coeziune din perioada 2014-2020.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) are ca scop consolidarea coeziunii economice și sociale în Uniunea Europeană, prin reducerea dezechilibrelor dintre regiunile sale. FEDR va investi mai mult de 197 de miliarde de euro în regiunile din Europa pe parcursul perioadei 2014-2020.