Cei care au dorit să acceseze un credit de la o bancă în primul trimestru din 2017, atât pentru credite de consum cât și cele pentru cumpărarea de locuințe sau terenuri (credite ipotecare) au fost nevoiți să respecte standarde mai stricte impuse de către bănci, reiese dintr-un sondaj realizat de BNR privind creditarea companiilor și polpulației.

Pentru companiile nefinanciare, condițiile impuse de bănci nu au diferit față de perioada anterioară, cu excepția împrumuturilor acordate pe termen scurt IMM-urilor. „Pentru următoarele 3 luni, instituțiile de credit anticipează o înăsprire semnificativă a standardelor de creditare pentru creditele de consum și, respectiv, marginală pentru împrumuturile ipotecare. În ceea ce privește companiile nefinanciare, standardele de creditare sunt așteptate să se mențină și în T2/2017 la un nivel similar celui curent”, se spune în raport.

BNR mai specifică faptul că în perioada analizată, cea mai mare creștere a avut loc pe segmentul  împrumuturilor de consum acordate populației, cât și pentru creditele destinate achiziției de locuințe și terenuri. Cererea pentru credite destinate companiilor nefinanciare a înregistrat un avans marginal.

În următorul trimestru, băncile preconizează creșterea cererii atât în cazul împrumuturilor de consum destinate populației, cât și pentru creditele ipotecare. Estimările pentru T2/2017 ale instituțiilor de credit cu privire la cererea venită din partea companiilor nefinanciare sunt în sensul majorării marginale a acesteia față de valoarea înregistrată în trimestrul curent.

„Potrivit raportărilor instituțiilor de credit, prețurile imobilelor rezidențiale s-au majorat în T1/2017. Băncile estimează că această tendință va continua în trimestrul II. Cererea pentru creditele de achiziție de locuințe și terenuri a crescut semnificativ în T1/2017, iar instituțiile de credit prognozează că aceasta va cunoaște un avans important și în următoarele 3 luni. În T1/2017, rata solicitărilor respinse de către bănci a rămas relativ neschimbată în cazul creditelor ipotecare”, se mai spune în raport.

BNR precizează că sondajul este efectuat trimestrial și are la baza un chestionar (publicat în cadrul analizei din mai 2008) care este transmis primelor 10 bănci alese după cota de piață aferentă creditării companiilor și populației. Aceste instituții dețin aproximativ 80% din creditarea acestor sectoare.

Decizia Curţii Constituţionale a României (CCR), de a declara neconstituțională legea conversiei creditelor în franci elveţieni este corectă, consideră Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu. În opinia sa, soluţia pentru cei cu astfel de împrumuturi o reprezintă negocierile bilaterale, a declarat marţi guvernatorul BNR, într-o conferinţă de presă.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a anunţat marţi că judecătorii CCR au admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Guvern în toamna anului 2016, informează News.ro. Decizia CCR trebuie pusă în aplicare, iar soluţiile există în legislaţia actuală, consideră guvernatorul BNR.

”Legat de cei cu credite în franci, soluţia este în Codul Civil, la capitolul legat de impreviziune. Se pot găsi soluţii prin negocieri bilaterale”, a afirmat Isărescu.

Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a stabilit că legea este neconstituţională din cel puţin două mari motive. Primul este încălcarea principiului bicameralismului, în sensul că de la propunerea legislativă care a început la Senat şi până la actul adoptat de Camera decizională există o diferenţă substanţială.

De asemenea, Curtea a respins şi pe fond actul normativ, considerând că soluţia pe care a adoptat-o Camera Deputaţilor, de reconversie a creditelor din franci elveţieni în lei la data încheierii contractului, ”este greşită şi nu corespunde niciunor directive europene”.

Preţurile apartamentelor din marile oraşe ale ţării s-au redus în noiembrie comparativ cu luna precedentă, cu excepţia metropolelor vestice Timişoara şi Cluj, însă au urcat cu 8,3%, în medie, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele publicate miercuri de portalul imobiliare.ro, preluate de agenția de presă News.ro.

Astfel, în luna noiembrie, apartamentele s-au scumpit la nivel naţional, în medie, cu 0,3%, de la 1.042 de euro pe metru pătrat util, la finalul lui octombrie, până la 1.044 de euro pe metru pătrat. Evoluţia a fost generată, însă, doar de creşterile din Cluj şi Timişoara, celelalte mari oraşe consemnând ieftiniri.

Faţă de noiembrie 2015, când un apartament costa, în medie, 964 de euro pe metru pătrat, nivelul actual este cu 8,3% mai ridicat, reiese din datele imobiliare.ro.

În Capitală s-a înregistrat cel mai mare declin al preţurilor dintre oraşele mari. Apartamentele s-au ieftinit în ultima lună cu 1,1%, de la 1.141 la 1.129 de euro pe metru pătrat util, dar preţul mediu a crescut cu 3,1% în ultimul an. Preţurile apartamentelor vechi din Bucureşti au urcat cu 1,1% în noiembrie, la 1.074 de euro pe metru pătrat, în vreme ce locuinţele noi s-au ieftinit cu 2,5%, la 1.168 de euro pe metru pătrat.

În Braşov, preţurile au înregistrat o scădere de 0,8% în noiembrie, până la 901 euro pe metru pătrat util, dar preţurile rămân cu 3,4% mai mari faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

În Cluj-Napoca, preţurile au urcat cel mai mult la nivel naţional, cu 1,7% în ultima lună, la 1.243 de euro pe metru pătrat util, consolidând poziţia celui mai mare oraş al Transilvaniei de cea mai scumpă piaţă imobiliară din ţară. Faţă de noiembrie 2015, preţurile apartamentelor din Cluj sunt cu 10,4% mai mari.

În Timişoara a avut a doua creştere a preţurilor în ultima lună, pretenţiile vânzătorilor majorându-se cu 0,7%, la 1.036 de euro pe metru pătrat util. Oraşul consemnează cel mai mare avans la 12 luni, de 10,6%.

În Iaşi, un alt oraş universitar important, preţurile apartamentelor au scăzut cu 0,6%, până la 895 de euro/mp. Comparativ cu noiembrie 2015, preţurile sunt mai mari cu 3,8% în cel mai mare oraş al Moldovei, potrivit imobiliare.ro.

În Constanţa, suma medie solicitată în prezent pentru un apartament, de 955 de euro pe metru pătrat util, este cu 0,2% mai mică decât la finele lui octombrie, dar cu 4,7% mai mare decât în urmă cu 12 luni.

Guvernul intenţionează să reducă garanţia pentru programul ”Prima casă” la 40% pentru creditele contractate pentru imobile cu destinaţia de locuinţă mai vechi de 5 ani, dar şi menţinerea programului cel puţin încă cinci ani, reiese dintr-o notă prezentată miercuri în şedinţa Executivului.

”Incertitudinea cu privire la continuarea programului Prima casă şi a existenţei plafoanelor de garanţii aferente programului afectează deopotrivă, atât dezvoltatorii imobiliari având în vedere că procesul de realizare a unui proiect rezidenţial presupune o perioadă de timp de aproximativ 18 luni, cât şi persoanele fizice care doresc contractarea unui credit în cadrul Programului şi care, în planificarea accesării programului «Prima casă» au nevoie de predictibilitate cu privire la existenţa plafoanelor de garantare. În ultimii ani, au existat blocaje cauzate de lipsa de predictibilitate privind programul «Prima casă» atât pentru implementarea unor proiecte imobiliare care se bazau pe precontracte semnate cu beneficiari persoane fizice care intenţionau accesarea programului «Prima casă», cât şi la nivelul beneficiarilor persoane fizice care achitaseră avansuri în procesul de achiziţie a unor imobile fără a avea apoi certitudinea unor plafoane suficiente de garanţii care să le asigure contractarea creditelor, în condiţiile în care nu dispuneau de avansul necesar contractării unor credite standard de la instituţiile de credit”, se arată în nota prezentată de Ministerul Finanţelor Publice, citată de Mediafax.

Potrivit notei, intitulată Strategia proiectului Prima casă, printre concluziile conturate se regăsesc nevoia menţinerii programului pe un orizont mediu de timp, de cinci ani, pe fondul creşterii solicitărilor de credite în cadrul programului, a popularităţii de care se bucură acesta, precum şi din necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de locuire şi a asigurării disponibilităţii spaţiului locativ şi asigurarea predictibilităţii şi a transparenţei în privinţa plafoanelor de garantare.

Printre obiective strategice cu privire la programul Prima casă în perioada 2017-2021, MFP propune un plafon anual de garanţii în cadrul programului de aproximativ două miliarde lei pentru primii doi ani acoperiţi de strategie (2017-2018) şi 1,5 miliarde lei pentru ultimii 3 ani (2019-2021), astfel încât să crească predictibilitatea creditelor ce pot fi acordate şi contractate în cadrul programului. Potrivit notei, reducerea plafonului de garanţii după primii doi ani ai strategiei cu 500 mii lei anual are în vedere o reducere graduală a intervenţiei statului prin garantare asumând că piaţa creditului ipotecar se va dezvolta concomitent cu creşterea accesibilităţii populaţiei la produsele standard ale băncilor.

„Pentru creditele contractate pentru imobile cu destinaţia de locuinţă mai noi de 5 ani sau consolidate în ultimii 5 ani faţă de data acordării creditului, procentul de garantare de către stat se păstrează la nivelul de 50% în timp ce pentru celelalte credite procentul de garantare de către stat va fi la nivelul de 40%. Astfel, prin această diferenţiere, pe de o parte se are în vedere sprijinirea îmbunătăţirii calităţii locuirii prin acordarea unor condiţii mai bune de locuit oferite de locuinţele noi sau consolidate, iar pe de altă parte se are în vedere şi diminuarea riscului de credit al statului în Program, ţinându-se cont că, colateralul reprezentat de o locuinţă nouă sau consolidată (toate celelalte aspecte fiind similare) este mai valoros fiind diminuator de risc pentru statul român (de fapt acelaşi principiu este urmat şi de finanţatori în cazul creditelor ipotecare acordate de către aceştia fără garanţii de stat). Totodată, se propune menţinerea condiţiei conform căreia, toate locuinţele care se achiziţionează în cadrul Programului trebuie să se încadreze în una dintre clasele A, B sau C de eficienţă energetică”, se mai arată în nota discutată în şedinţa Executivului.

Preţurile apartamentelor au crescut cu peste 6% în ultimul an, însă scumpirile au depăşit chiar şi zece procente în unele oraşe, în special în cazul locuinţelor vechi, care sunt la mare căutare datorită poziţionării mai bune. 

Preţul apartamentelor a crescut simţitor în acest an, atât în cazul imobilelor vechi, cât şi al celor noi, luna octombrie fiind prima de stabilizare a cotaţilor, după mai multe luni de creştere, arată o analiză a ziarului Adevărul Financiar.

Astfel, preţul mediu, la nivel naţional, solicitat pentru un apartament a ajuns în octombrie la 1.042 de euro pe metru pătrat, mai mare cu 6,3% faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi mai mic cu 0,3% faţă de cotaţia din luna precedentă, potrivit datelor portalului Imobiliare.ro. Însă evoluţiile sunt diferite de la oraş la oraş şi, de asemenea, de la un imobil nou la unul vechi.

Uşoare scumpiri în Capitală

Preţurile cerute de proprietarii din Bucureşti nu au variat semnificativ în ultimul an. În octombrie, un apartament din Capitală se vindea la un preţ mediu de 1.141 de euro pe metru pătrat, mai scump cu 3,1% (34 de euro) faţă de octombrie 2015 şi mai ieftin cu 0,3% (3 euro) faţă de luna septembrie a acestui an.

Iar variaţiile de preţ au fost mai mari în cazul apartamentelor noi, care s-au scumpit cu 3,7% în intervalul octombrie 2015 – octombrie 2016, până la 1.198 de euro pe metru pătrat, însă au consemnat o uşoară ieftinire (-0,2%) faţă de luna septembrie. Apartamentele vechi s-au scumpit cu 1,8% în ultimele 12 luni, până la 1.062 de euro pe metru pătrat, în stagnare în luna octombrie faţă de septembrie.

Apartamentele noi se ieftinesc în Braşov

În Braşov, locuinţele noi se vindeau în octombrie cu 926 de euro pe metru pătrat, consemnând o scumpire de 3,1% în ultimele 12 luni, dar asta după o ieftinire semnificativă de 5% (49 de euro) numai în luna septembrie. În cazul apartamentelor vechi, proprietarii de la poalele Tâmpei solicitau în luna octombrie 904 euro/metru pătrat, cu 39 de euro (4,5%) mai mult decât în urmă cu un an. Faţă de luna septembrie, s-a consemnat o uşoară scădere a preţurilor solicitate.

În Constanţa, scumpirile au fost constante în ultimul an. Un apartament nou se vindea în octombrie cu 988 de euro pe metru pătrat, cu 54 de euro (5,8%) mai mult decât în aceeaşi lună din 2015. De altfel, o scumpire cu 22 de euro/metru pătrat s-a consemnat numai în octombrie faţă de luna precedentă. Scumpirile au fost uşor mai mici în cazul locuinţelor vechi de la malul Mării Negre, respectiv de 5,3% în ultimul an, până la 949 de euro/metru pătrat.

Cluj-Napoca, fruntaş la scumpiri

Apartamentele din Cluj-Napoca s-au scumpit cu 8% în ultimele 12 luni, creşterea de preţ fiind mai mare în cazul imobilelor vechi, care au devenit chiar mai scumpe decât cele noi. În cazul locuinţelor noi din Cluj-Napoca, preţul cerut de dezvoltatori era de 1.170 de euro pe metru pătrat în octombrie, cu 4,5% (50 de euro) mai mult decât în aceeaşi lună a anului trecut. Apartamentele vechi, însă, s-au scumpit cu 10,3% (117 euro) în ultimul an, până la 1.257 de euro pe metru pătrat, preţul fiind mai mare decât cel solicitat în Bucureşti pentru aceeaşi categorie de locuinţe.

Una dintre explicaţii ar fi că, dat fiind faptul că au fost primele construite, blocurile vechi beneficiază, de regulă, de un amplasament mai bun, chiar în interiorul aceluiaşi cartier, şi au acces mai uşor la mijloacele de transport în comun, obiective culturale, magazine şi şcoli. „Construcţia de blocuri noi, pe de altă parte, este foarte limitată de disponibilitatea loturilor pentru construcţii, astfel că terenurile achiziţionate de investitori sunt, de fapt, ceea ce a rămas în urma dezvoltărilor rezidenţiale tradiţionale şi a putut fi achiziţionat la un preţ acceptabil“, se arată într-un studiu recent publicat de Imobiliare.ro.

O scumpire însemnată a apartamentelor vechi s-a consemnat şi în Timişoara. Aici, preţul unui imobil vechi era în octombrie de 1.026 de euro pe metru pătrat, mai mare cu 10,3% (96 de euro) faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Apartamentele vechi s-au scumpit în Timişoara cu 7,2% în ultimul an, la 1.042 de euro pe metru pătrat.

Grădiniță, piscină, sală de fitness, terasă, magazin. Toate, la un pas de ansamblul rezidențial nou în care te poți muta. Nu e reclamă la un nou cartier de vile ori apartamente, este trendul urmat de dezvoltatorii imobiliari în ultimii cinci ani. Potrivit unui studiu realizat de DezvoltatorImobiliar.ro, numărul ansamblurilor rezidențiale cu numeroase facilități a crescut cu 40 % în acest an, față de 2011.

Nu sunt deloc puțini nici cei care sunt convinși de această grijă a dezvoltatorilor și migrează dinspre cartierele aglomerate înspre cele de la marginea sau chiar din afara orașului, care au în proximitate acces la infrastructura de educație, comerț și timp liber de calitate. Asta deși locuințele care au aceste avantaje sunt, în medie, cu 20% mai scumpe, dezvoltatorii ocupându-se, tot mai des, și de asfaltarea drumurilor din zonă, pentru a respecta standardele clienților.

Este de remarcat faptul că, în jurul acestor ansambluri rezidențiale, se creează comunități omogene. Oamenii care locuiesc acolo au aproape aceleași caracteristici, același stil de viață și, uneori, chiar aceleași preocupări. Pe de altă parte, la cele din oraș, cumpărătorii se mulează pe cartierul sau zona în care se află ansamblul, susține Adriana Gheorghe, marketing manager DezvoltatorImobiliar.ro.

Studiul mai arată și că 60% dintre ansamblurile rezidențiale cu toate facilitățile incluse sunt formate din case. Prețurile încep de la 75.000 de euro și ajung până la 180.000 de euro. Acolo locuiesc, în principal, familii tinere cu copii.

O locuință într-un ansamblu rezidențial din afara orașului, care dispune de facilități, este cu 30-40% mai ieftină decât o locuință similară din oraș. De exemplu, în zone centrale precum Unirii sau Tineretului, un apartament cu 2 camere și cu toate facilitățile incluse are prețuri începând de la 80.000 de euro. Pentru aceeași sumă, la marginea orașului primiți o casă cu suficient teren cât să aveți și grădină sau terasă, adaugă Adriana Gheorghe, marketing manager DezvoltatorImobiliar.ro.

S-au bătut cu pumnu-n piept că nu vor introducerea legii dării în plată, au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a scoate de sub incidența legii programul Prima Casă, pe motiv că riscă să intre în colaps, dar iată că situația din acest moment arată că nimic nu s-a schimbat în piață, iar băncile nu au de suferit câtuși de puțin. După trei luni de la intrarea în vigoare a legii, doar 4.000 de români şi-au exprimat intenţia de a-şi da locuința în plată, adică mai puţin de 2% dintre cei care au credite ipotecare. 

Imediat după aplicarea legii dării în plată, băncile au ieșit la contraatac. Astfel, în scopul de a-și reduce riscurile, acestea și-au înăsprit condițiile de creditare. Dacă unele bănci au majorat substanţial atât avansul cât şi dobânzile, altele au preferat să nu modifice dobânzile şi să ajusteze avansul la un nivel care poate fi foarte uşor de absobit de piaţă, scrie Capital. Ofertele băncilor nu mai erau accesibile tuturor încă din luna mai, iar avansul cerut clienţilor a ajuns, la unele bănci, chiar şi la 40%. Și clienții s-au schindat, în același timp, în două tabere: cei speriaţi că le va fi blocat accesul la creditare au hotărât să cumpere cât mai repede o locuinţă, în timp ce alţii s-au decis să aştepte, mizând pe faptul că vor scădea preţurile locuinţelor, tocmai ca efect al legii dării în plată.

Așadar, numărul celor care şi-au dat casa în plată a fost cu mult sub nivelul temerilor iniţiale. Astfel, în luna iulie au fost peste 3.907 notificări de dare în plată a imobilelor, iar aceste solicitări au fost adresate către 24 de bănci, a anunţat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Din cele aproape 4.000 de notificări, 2.634 au fost contestate de către bănci, adică 67,4%. Din cauză că 404 debitori au notificat mai mult de două credite, numărul total de debitori este de doar 3.398. Mugur Isărescu a mai susţinut că suma totală a creditelor notificate este de 1,13 miliarde de lei, iar asta înseamnă 1% din totalul creditelor acordate persoanelor fizice şi 2% din creditele ipotecare. Iar unele bănci stau chiar mai bine decât arată cifrele BNR. Spre exemplu „Numărul clienţilor Piraeus Bank România care au dorit să beneficieze de prevederile noii legi a fost mult sub nivelul temerilor iniţiale”, au declarat reprezentanţii acesti instituții. Astfel, banca a revizuit în scădere riscul de neplată şi al pierderii asociate aferent noilor credite, considerând că în acest moment avansul de 20% la lei şi de 30% la euro acoperă pierderile potenţiale asumate.

De celalată parte, însă, reprezentanţii Băncii Centrale Române susţin că ritmul de creştere a creditării pentru locuinţe va încetini semnificativ, în contradicţie cu nevoile generate de calitatea scăzută a fondului locativ din România.  Dar în acelaşi timp, ei spun că efectele secundare negative ale Legii se produc deja şi se vor accentua pe termen lung: condiţiile creditelor pentru locuinţe au devenit semnificativ mai restrictive faţă de perioada de dinaintea implementării legii: legea accelerează evacuările, creează riscuri pentru piaţa financiară, afectează premisele unei pieţe financiare corecte şi echilibrate, mai scrie Capital. „Rezultatul este o dublă pierdere şi pentru bancă şi pentru client. La nivel sistemic, legea dării în plată a afectat semnificativ procesul de refacere a încrederii dintre bănci şi clienţi, bazat pe scăderea costurilor cu serviciile bancare şi soluţii de reducere a îndatorării, în condiţii de stabilitate legislativă. Dar mai mult decât atât, Legea are efecte secundare negative pe termen lung: legiferează în mod nesustenabil evacuarea, creează riscuri pentru piaţa financiară, reduce accesibilitatea creditării pentru locuinţe”, explică BCR.