București, 7 ianuarie, 2019 – JTI România lansează Logic Compact, țigaretă electronică disponibilă începând de astăzi într-o serie de magazine din București și online. JTI este prima companie multinațională de tutun care intră pe piața locală a produselor cu risc redus în segmentul țigaretelor electronice, diferențiindu-se astfel de competitori, care au optat pentru produse cu tutun încălzit.

„Logic Compact, lansat recent în Marea Britanie, a fost foarte bine primit de consumatori, iar România este acum a doua țară în care produsul este prezent. Ne bazăm pe moștenirea japoneză și expertiza globală, ca urmare calitatea este pe primul loc în tot ceea ce facem. Vom aplica aceleași standarde înalte și acum, la intrarea în categoria produselor pentru vapat, în România”, a declarat Mark Rock, General Manager JTI România, Moldova și Bulgaria.

Logic Compact este un dispozitiv de tip „închis”, cu capsule care se înlocuiesc. Produsul este disponibil în trei culori metalizate (gri, albastru, roz auriu). Capsula se atașează magnetic la dispozitiv, la fel ca un încărcător de baterie. Lichidul cu nicotină din capsulele Logic Compact, produs în Uniunea Europeană, va avea patru arome: tutun, mentol, fructe de pădure și cireșe (tobacco, menthol, berry mint, cherry).

Recent, un raport al Ministerului Sănătății din Marea Britanie a confirmat, pe baza dovezilor științifice disponibile, că țigaretele electronice au un potențial de risc redus. https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/684963/Evidence_review_of_e-cigarettes_and_heated_tobacco_products_2018.pdf

„Creșterea segmentului produselor pentru vapat reflectă o schimbare profundă în stilul de viață al oamenilor. Pentru noi, la JTI, viitorul categoriei produselor cu risc redus înseamnă inovație, care răspunde cerințelor consumatorilor adulți. Întreaga noastră activitate se concentrează pe consumatorul adult, despre care suntem ferm convinși că trebuie să aibă libertatea de a alege din toată gama de produse convenționale din tutun sau de nouă generație”, a explicat Mark Rock.

În ultimii trei ani, Japan Tobacco Group a investit la nivel global circa un miliard de dolari în produsele cu potențial de risc redus. Până în 2020, pentru dezvoltarea viitoare a acestei categorii, compania va investi încă un miliard.

JTI este lider global în segmentul țigaretelor electronice, cu o prezență puternică în piețe mature pentru produse de vapat, inclusiv Marea Britanie, Franța, Italia și SUA. La nivel global, țigaretele electronice din familia Logic sunt prezente în 12 țări, reprezentând 75% din valoarea pieței globale.

JTI este membră a Grupului Japan Tobacco (JT), unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun. Compania are operațiuni în peste 130 țări și deține Winston, marca numărul doi la nivel global, precum și Camel, în afara SUA. Prin Logic, JTI este, de asemenea, un jucător major pe piața țigaretelor electronice. Cu sediul la Geneva, Elveția, JTI are aproape 40.000 de angajați. În România, compania a aniversat în 2018, 25 de ani de când este prezentă pe piață. Pentru mai multe informații, vizitați www.jti.com.

Letonia, Polonia, Ungaria, Cehia și România au înregistrat în primul trimestru din 2018 cel mai semnificativ avans al economiei din Uniunea Europeană, comparativ cu perioada similară din 2017, arată estimarea preliminară publicată marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Economia zonei euro a urcat cu 2,5% în primele trei luni din acest an comparativ cu perioada similară din 2017, iar Uniunea Europeană a înregistrat un avans de 2,4%, potrivit Agerpres. În trimestrul patru din 2017, expansiunea a fost de 2,8% în zona euro și de 2,7% în UE. Cele mai mari creșteri anuale din UE în perioada ianuarie – martie 2018 s-au înregistrat în Letonia (5,2%), Polonia (4,9%), Ungaria (4,7%), Cehia (4,5%) și România (4,2%).

De asemenea, în estimarea Eurostat nu sunt disponibile datele din opt state (Estonia, Irlanda, Grecia, Croația, Luxemburg, Malta, Slovenia și Suedia) privind evoluția PIB-ului în primul trimestru din 2018. Conform datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică, economia României a crescut în primul trimestru al acestui an cu 4%, pe serie brută, și cu 4,2% pe serie ajustată sezonier, comparativ cu aceeași perioadă din 2017 Produsul intern brut în trimestrul I 2018 s-a menținut, în termeni reali, la același nivel cu cel înregistrat în trimestrul IV 2017.

ING Bank a revizuit de la 4,7% la 3,5% prognoza de creștere economică în 2018, după datele aferente primului trimestru, care arată o încetinire considerabilă a creșterii PIB, conform Profit.ro.

ING se așteaptă ca BNR să nu mai majoreze dobânda cheie în acest an și vede dificultăți mult mai ridicate pentru Guvern să atingă ținta de deficit, în contextul unei evoluții mai slabe a economiei. BCR a revizuit, de asemenea, prognoza de creștere de la 4,7% la 4,1% pentru acest an. Statistica a anunțat azi o creștere de 4% în primul trimestru din 2018 comparativ cu perioada similară din 2017 și o stagnare față de ultimul trimestru din 2017.

De asemenea, economiștii BCR au fost mai rezervați în prognozele anterioare și anticipau o stagnare a PIB față de ultimul trimestru din 2017 și un avans anual de 4,7%. Atât BCR, cât și ING se așteaptă ca economia să arate un avans mai mare în al doilea trimestru.

Potrivit ING, BNR va fi grevată de politica fiscală suboptimă în continuare, în condițiile în care alegerile din 2018 și 2019 e puțin probabil să aducă ajustări fiscale. Astfel, BNR va relua întărirea politicii monetare mai ales pentru a preveni deprecierea leului și să evite, astfel, ciclul de depreciere-inflație-depreciere, notează ING.

Creșterea economică peste potențial ascunde un deficit structural mai mare decât deficitul cash, însă deficitul structural de astăzi este deficitul cash de mâine care va trebui finanțat în condiții ce pot deveni adverse pentru economiile emergente, a declarat, luni, viceguvernatorul BNR Liviu Voinea. „Când se înregistrează creștere economică peste potențial, așa cum se înregistrează astăzi în România, este recomandat să se realizeze economii, în sensul consolidării fiscale. Veniturile suplimentare obținute din creșterea economică peste potențial permit doar pe termen scurt finanțarea unor cheltuieli suplimentare, dar aceste cheltuieli sunt permanente în timp ce veniturile sunt temporare întrucât ele vor scădea ceteris paribus, când economia va reveni la ritmul de creștere normal sau potențial”, a subliniat Liviu Voinea. Viceguvernatorul BNR a mai spus că în anul 2009, când economia României a intrat în recesiune, deficitul structural din anii precedenți s-a transformat în deficit cash și a fost apoi nevoie de șase ani de consolidare fiscală, potrivit Agerpres.

Guvernul estimează o creștere economică de 5,5%, până la 907,85 miliarde lei (195,5 miliarde euro), conform sintezei proiectului de buget pentru 2018 realizate de către Ministerul Finanțelor Publice.

Totodată, deficitul bugetar (cash) pentru 2018 este estimat la 2,97% din PIB, iar deficitul ESA la 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

În ceea ce privește datoria publică a României, conform estimărilor Executivului, aceasta se va situa, pe termen mediu (2018-2021), sub 40% din PIB. În 30 septembrie 2017, datoria publică a României era de 32,951 miliarde lei, în creştere cu 2% faţă de nivelul înregistrat în 31 decembrie 2016.

Guvernul estimează că veniturile bugetare proiectate pentru 2018 vor ajunge la 287,5 mld. lei, respectiv 31,7% din PIB. „Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în anul 2018 le înregistrează contribuțiile cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8 %, accize 3,3%, impozit pe salarii și venit cu 2,3 % din PIB”.

Inflația medie estimată de Guvern pentru anul viitor se situează la 3,1%. Autoritățile se așteaptă la un curs mediu de 4,55 lei pentru un euro pentru aceeași perioadă.

Pe de altă parte, analiștii de la Banca Națională a României se așteaptă la o inflație medie de 3,2% pentru 2018.

De asemenea, Executivul estimează că numărul șomerilor va atinge 351.000 de persoane, iar câștigul salarial mediu lunar va fi 2.614 lei.

La capitolul cheltuielilor destinate investițiilor, pentru 2018, acestea sunt estimate la 38,5 miliarde lei, respectiv 4,2% din PIB, iar pentru 2020 autoritățile estimează cheltuieli în valoare de 53,3 miliarde lei.

Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde lei, respectiv 31,7% din PIB.

„Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în anul 2018 le înregistrează contribuţiile cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8 %, accize 3,3%, impozit pe salarii şi venit cu 2,3 % din PIB”, conform proiectului.

Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei miliarde lei, respectiv 34,6% din PIB.

„Cea mai mare creştere pe orizontul de referinţă o înregistrează cheltuielile cu asistenţa socială datorită măsurilor adoptate în domeniul pensiilor, a majorării indemnizaţiei sociale pentru pensionari şi a altor drepturi de asistenta sociala, care ajung în anul 2018 la 98,6 miliarde lei, respectiv 10,9 % din PIB”, se mai arată în proiect.

De asemenea, se estimează o creștere a cheltuielilor de personal de 11,6 miliarde de lei comparativ cu 2017, la 81,2 miliarde de lei, majorarea apărând ca rezultat la aplicarea Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

La capitolul cheltuielilor cu bunurile și serviciile, Guvernul estimează că pentru 2018 acestea vo ajunge la 39,9 miliarde lei, sau 4,4% din PIB, în timp ce cheltuielile cu datoria publică sunt estimate la 12,1 miliarde lei ( 1,3 % din PIB).

Fondul Monetar Internațional consideră că stimulentele guvernamentale acordate pentru a forța creșterea economică prin consumul bazat pe împrumuturi pot crea condițiile pentru izbucnirea unei crize financiare, transmite AFP.

Fondul susține că analizele sale cu privire la cheltuielile de consum și gradul de îndatorare al gospodăriilor arată că economiile beneficiază în primii doi-trei ani după ce gospodăriile și-au majorat gradul de îndatorare, după care riscurile încep să se acumuleze, se arată într-un raport privind stabilitatea financiară globală, publicat marți.al FMI publicat înaintea reuniunii anuale. După ce dezvoltarea economică devine dependentă ce acumularea datoriilor gospodăriilor, mai durează doi-trei ani până când se declanșează o criză financiară, se arată în raportul FMI

Potrivit analizelor efectuate de economiștii FMI, gradul de îndatorare a gospodăriilor a crescut constant în deceniul care a urmat crizei financiare globale din 2008, iar nivelul mediu de îndatorare a gospodăriilor din economiile avansate a urcat de la 52% din PIB în 2008 la 63% din PIB anul trecut. În cazul economiilor în curs de dezvoltare nivelul de îndatorare al gospodăriilor este mai mic, dar a crescut de la 15% din PIB în 2008 la 21% din PIB anul trecut.

Prin împrumuturi, gospodăriile pot cumpăra bunuri și servicii, stimulând consumul și gradul de ocupare, precum și creșterea prețului caselor și acțiunilor băncilor, ceea ce duce la o expansiune a economiei. Însă raportul FMI subliniază că, după un an sau doi, această relație devine una negativă, pe măsură ce gospodăriile sunt puternic îndatorate, ele devin vulnerabile la șocurile negative.

Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat estimările publicate în luna august referitoare la rata de creştere a Produsului Intern Brut (PIB) din al doilea trimestru din 2017, industria fiind ramura economică ce a avut cel mai mare aport.

Pe data de 16 august, datele INS estimau o creștere a PIB cu 5,9% în al doilea trimestru din 2017 comparativ cu aceeași perioadă din 2016, pe serie brută, și cu 1,6% față de trimestrul anterior.

În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 5,7% în al doilea trimestru faţă de perioada similară din 2016, după un avans de 5,7% în primul trimestru din 2017, de 5% în al patrulea trimestru din 2016 şi de 4,4% în al treilea trimestru al anului trecut, transmite News.ro.

Datele publicate recent indică o valoare a PIB din trimestrul al doilea de 196,64 miliarde lei pe serie brută, şi de 207,63 miliarde lei pe seria ajustată.

În prima jumătate a anului, valoarea PIB a ajuns la 360,85 miliarde lei pe serie brută şi 411,30 miliarde de lei pe seria ajustată.

Dintre sectoarele economice, industria a avut cea mai bună evoluție de 1,7%. Aceasta a a avut o pondere de 23,3% la formarea PIB, în timp ce volumul activităţilor s-a majorat cu 7,3%.

Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transporturile şi depozitarea şi hotelurile şi restaurantele au avut un aport de 1,5% la creşterea economică, iar ca pondere s-au situat la 19,5% la formarea PIB, în timp ce volumul de activitate s-a majorat cu 8,1%.

Sectorul Informaţiilor şi comunicaţiilor a crescut cu 0,8%, cu o pondere mai redusă la formarea PIB (6,0%), dar care a înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (12,7%).

Sectorul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport au contribuit cu 0,7% la creşterea PIB, cu o pondere de 6,7% la formarea PIB şi o majorare a volumului de activitate s-a majorat cu 10,6%.

Contrucţiile au avut în schimb un impact negativ de 0,3% în PIB în trimestrul al doilea, iar la nivelul primului semestru de -0,2%.

Dezvoltarea economică a României prognozată de Erste Group a fost majorată la 5,1 pentru acest an, apropriindu-se de estimarea oficială, iar pentru anul viitor va fi de 3,9%, în scădere față de prognoza anterioară care indica 4,3%.

Majorarea efectuată de Erste în prognoză se datorează datelor peste așteptări furnizate de Institutul de Statistică pentru primul trimestru: 5,7%.

Principalul motor de creștere rămâne consumul, însă vor exista și impulsuri din alte sectoare, precum industria, arată analiștii Erste.

„Politica fiscală relaxată a guvernului, alături de cererea din zona euro alimentează creșterea ciclică a economiei românești. Indicatorii sentimentului economic sunt la valori record, în timp ce dovezile anecdotice din mediul de afaceri local arată că multe sectoare beneficiază de cea mai bună situație de după 2007-2008.  Totuși, riscurile nu ar trebui trecute cu vederea și vedem o scădere a ritmului de creștere anul viitor ca urmare să scăderii tracțiunii politicii fiscale”, se arată în raportul Erste.

Politica fiscală relaxată va contribui la creșterea produsului intern brut prin cifra de afaceri din sectorul vânzărilor cu amănuntul precum și serviciile prestate populație.

Leul se va deprecia ușor în trimestrele următoare, ca urmare a riscurilor legate de deficitul bugetar și creșterea deficitului de cont curent, potrivit analiștilor, care văd euro la 4,62 lei la finele lui 2017.

“Prognoza noastră presupune că BNR va fi cumva mai puțin doritoare să lupte împotriva unei deprecieri de 2-3%, contrar mantrei curente a leului stabil, de aceea vedem riscuri în partea de jos a prognozei”, scriu analiștii Erste. Guvernul și-a bazat bugetul pe o creștere economică de 5,2% și un deficit bugetar de 3%, la limita de deficit excesiv.

Motorul creșterii economice din primele teri luni ale anului l-a constituit avansul producției industriale de 7,3%, susține Ministerul Economiei.

Din ramura industriei, industria prelucrătoare a contribuit majoritar la plusul de producției industriale (7,3%), deoarece este majoritar privată și orientată spre export. În plus, a primit cele mai multe comenzi noi și a creat și cele mai multe locuri de muncă dintre cele peste 29.000 din primul trimestru al anului. „Numărul angajaților a sporit în mai multe ramuri industriale, în pofida temerilor că majorarea salariului minim, de la 1 februarie 2017, ar descuraja angajatorii”, se arată în comunicatul ministerului.

Creșterea de 7,3% înregistrată de producția industrială, raportată la perioada similară a anului trecut este cea mai mare pentru această perioadă din ultimii trei ani. De asemenea, este aproape trei ori mai mare decât media de 2% înregistrată la nivelul UE. Cu acest avans, România ocupă locul al patrulea în UE, după Estonia, Grecia și Letonia.

„Meritul creșterii îl are, în principal, industria prelucrătoare. Aceasta a progresat cu 7,9%, fiind o industrie predominant privată, competitivă și orientată către export. Majoritatea ramurilor industriei prelucrătoare înregistrează plusuri: fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice (+9,7%), industria metalurgică (+7,3%), industria produselor textile (+6,6%), industria altor mijloace de transport (+6,4%)”, mai spun reprezentanții ministerului.

Numărul comenzilor noi a fost mai mare cu 12,7% pentru perioada analizată. Cereri mai mari s-au înregistrat la bunuri de folosință îndelungată (+20,4%) și la bunuri intermediare (+18%). Pe sectoare, cele mai mari creșteri sunt în metalurgie (+45,1%), fabricarea altor mijloace de transport (+30,4%) și a autovehiculelor de transport rutier (+19,4%).

Comenzile noi pentru export au avansat cu 12,9%. Creșteri semnificative sunt în: metalurgie (+39,7%), fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice (+29,3%), a echipamentelor electrice (+18,3%), a autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor (+15,5%), bunuri de folosință îndelungată (+24,2%).
Productivitatea muncii în industrie a avansat cu 5,7 procente. Cele mai mari creșteri:

fabricarea echipamentelor electrice (+15,5%), a autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor (+15,3%), industria altor mijloace de transport (+8,9%), fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice (+8%).

În primul trimestru din 2017, Produsul intern brut (PIB) al României a înregistrat o creștere cu 5,7%, comparativ cu aceeași perioadă din 2016, conform estimărilor realizate de Institutul Național de Statistică (INS).

Seria ajustată sezonier a PIB-ului pe trimestrul începutului de an a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2017, revizuirea fiind nesemnificativă față de varianta publicată în 7 aprilie 2017.

„Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2017 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2016, publicată în comunicatul de presă nr. 83 din 7 aprilie 2017. Astfel: rezultatele trimestrului I 2016, comparativ cu trimestrul IV 2015, au fost revizuite de la 101,3% la 101,1%; rezultatele trimestrului II 2016, comparativ cu trimestrul precedent, nu s-au modificat; rezultatele trimestrului III 2016, comparativ cu trimestrul II 2016, au fost revizuite de la 100,5% la 100,7%; rezultatele trimestrului IV 2016, comparativ cu trimestrul III 2016, au fost revizuite de la 101,4% la 101,5%”, menționează INS.

În cadrul ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, s-a adus în vedere faptul că datele statistice disponibile prefigurează o ușoară decelerare a creșterii PIB în trimestrul I 2017.

„Referitor la cele mai recente evoluții, membrii Consiliului au apreciat că datele statistice disponibile prefigurează o ușoară decelerare a creșterii PIB în trimestrul I 2017, implicând, în condițiile plasării ei peste valorile prognozate anterior, o deschidere relativ mai amplă a excedentului de cerere agregată. Totodată, ele indică consumul privat drept principal determinant al creșterii economice, relevantă din această perspectivă fiind menținerea dinamicii înalte a volumului cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, comerțul auto-moto și din servicii, în intervalul ianuarie-februarie. S-a sesizat că aportul formării brute de capital fix ar putea rămâne negativ, deși în diminuare, date fiind prelungirea declinului construcțiilor inginerești și amplificarea considerabilă a dinamicii construcțiilor de clădiri rezidențiale, posibil stimulată de accelerarea tendinței de majorare a prețului locuințelor. Și contribuția exportului net la dinamica PIB ar putea redeveni negativă în trimestrul I 2017”, potrivit comunicatului BNR.

De asemenea, se estimează că anul acesta, statele membre UE din Europa de Sud-Est (România, Bulgaria și Croația) vor înregistra cel mai ridicat ritm de creștere din toate statele din regiune, respectiv 3,7%, conform raportului regional publicat pe 11 mai de FMI.

Totodată, Comisia Națională de Prognoză preconizează ca pentru anul 2017, România va putea înregistra o creștere economică de 5,2%.

Victoria lui Emmanuel Macron în alegerile prezidențiale din Franța reprezintă cel mai sigur indiciu că, după o serie de crize și regrese, Europa începe să-și recâștige o oarecare încredere în sine. Dar încrederea reînnoită nu trebuie să ducă la automulțumire.

Cu Macron, mișcarea franceză de centru a împiedicat atacurile electorale de ambele părți. Dar vigoarea acestor atacuri arată cât de precare sunt circumstanțele Uniunii Europene. Și, deși se cunoaște necesitatea urgentă de a întreprinde acțiuni îndrăznețe, nu există niciun acord cu privire la măsura ce ar trebui luată.

Abordarea care a dominat dezbaterile privind reforma în UE este crearea unei „Europe cu mai multe viteze”. Ideea este că, în locul unui acord privind momentul și modul de atingere al unui nivel optim de integrare, fiecărei țări membre UE ar trebui să i se permită să progreseze spre integrare în ritmul ei, având un set de țări membre avangardiste care să conducă procesul de integrare.

Dar, ceea ce ar putea părea a fi un mod convenabil de a împiedica negocierile complexe are de fapt implicații serioase. Pentru început, abordarea cu mai multe viteze ignoră sentimentele persistente de suspiciune și ostilitate a electoratului față de Uniunea Europeană: referendumul pentru Brexit este doar ultimul – deși cel mai elocvent – dintr-o lungă serie de exemple. La fel de important este și faptul că ignoră nevoile reale ale țărilor membre.

Europa, fără îndoială, are nevoie de o viziune comună – bazată pe valori, libertăți și standarde comune – spre care să conlucreze. Dar orice viziune largă la nivel european trebuie să respecte viziunile, să nu mai vorbim de identitățile statelor membre ale UE și ale guvernelor alese să urmărească prioritățile alegătorilor.

Valorile comune reprezintă o chestiune; detaliile privind reformele sociale și ale pieței forței de muncă, sistemele fiscale sau regimurile de reglementare (dincolo de reglementările esențiale pentru o piață unică) reprezintă cu totul altceva. În aceste zone, statele membre UE, potențiale candidate la UE și chiar țările care ies din UE au nevoi foarte diferite, în funcție de bazele lor industriale, de dinamica demografică, moșteniri istorice și, în cazul statelor balcanice, poverile post-conflict. Aceste diferențe vor afecta nu doar ritmul integrării, ci și calea de urmat.

Conform Raportului privind competitivitatea globală a Forumului Economic Mondial, opt din 10 cele mai competitive economii din Europa se află în Europa de Nord-Vest; statele non-UE, Elveția și Norvegia, finalizând clasamentul. Dar o soluție pentru reducerea decalajului nord-sud în materie de competitivitate nu poate fi impusă nici de sus și nici nu va fi singurul obiectiv care să conducă la îmbunătățirea climatului de afaceri în UE. Cu siguranță nu poate fi găsită o rezolvare peste noapte.

Ceea ce nu înseamnă că abordarea diferenței de competitivitate nu este de o importanță critică. Dimpotrivă, crearea unui peisaj economic mai echitabil va aduce beneficii cetățenilor prin intermediul UE, va reaprinde atracția față de Uniune din partea lumii exterioare și o va identifica precum o insulă de stabilitate într-o mare globală de conflict și lipsă de securitate.

Însă liderii europeni trebuie să găsească o abordare care să ia în considerare nevoile diverse ale țărilor și chiar perspectivele acestora. Asta înseamnă să se concentreze mai puțin pe a avea dreptate – și mai mult pe a face ceea ce trebuie făcut.

Noi, germanii, ne putem bucura de faptul că țara noastră a trecut atât de abil de criza economică din 2008, menținând șomajul la niveluri rezonabile și devenind, într-o oarecare măsură, mai puternică. Cu toate acestea, în calitate de europeni, trebuie să recunoaștem că majorarea excedentului de cont curent al Germaniei generează un dezechilibru nesustenabil în UE.

Adăugați la aceasta și piața forței de muncă foarte atractivă din Germania – ca să nu mai vorbim de atracția aproape magnetică pe care o reprezintă Berlinul pentru milenialii europeni – și dezechilibrul crește și mai mult. La urma urmelor, în zilele noastre, economia Europei este impulsionată mai puțin de investiții de capital, decât de talente și idei.

Sunt destul de realist ca să realizez că niciun guvern – din Germania, dar probabil că nicăieri în Europa – nu poate să fie de acord cu o inițiativă europeană majoră de scutire a unei părți a datoriilor statelor aflate în pericol, doar cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare. Dar sunt de asemenea optimist că liderii din cele mai competitive țări din UE vor vedea înțelepciunea de a lucra pentru a susține progresul economic în toate statele membre.

Aceasta nu ar fi prima oară când Germania s-a ridicat peste egocentrismul național dăunător și a avut un stil de a conduce receptiv și responsabil. În 2015, guvernul de coaliție al Germaniei a decis, în pofida reacțiilor interne puternice, să primească un milion de refugiați care fugeau de ororile războiului din Siria și Irak. Politica a costat partidele guvernamentale un capital politic considerabil, dar în cele din urmă își va dovedi valoarea sa pentru o țară care se confruntă cu provocări demografice.

Liderii politici și omologii lor din sectorul privat trebuie să emuleze acum exemplul pe care Germania l-a stabilit cu politica sa privind refugiații. Aceasta înseamnă a rezista ideii conform căreia compromisul este un semn al slăbiciunii și o rețetă pentru ineficiență și, în schimb, să o susțină ca pe unul dintre cele mai puternice instrumente de luare de decizii democratice – și o piatră de temelie a proiectului european. Mai presus de toate, înseamnă să recunoaștem că despre ce ar trebui să vorbim nu este o Europă cu viteze diferite, ci de nevoi diferite.

Copyright: Project Syndicate 2017 – Macron and a Multi-Need Europe

Cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul, principalul indicator al evoluției consumului, a crescut față de luna precedentă cu 2,8%, după ce în ianuarie scăzuse cu 25% față de decembrie 2016, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Factorii care impulsionează consumul populației sunt creșterile semnificative ale salariilor, precum și a numărului de angajați, din sectorul bugetar, renunțarea la taxa specială de 0,07 euro pe litru de carburanți, dobânzile mici pentru creditele bancare și scăderea la 19% a TVA.

Toți factorii enumerați conduc la concluzia că, la fel ca anul trecut, consumul va continua să impulsioneze creșterea economică și în acest an, deși dinamica anuală s-a mai temperat. În februarie a.c., comparativ cu februarie 2016, cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul a crescut cu 4,8% în serie brută, după un avans de 6,4% în ianuarie.

Luna februarie reprezintă totuși cel mai redus ritm de creștere de la reducerea TVA la alimente, de la 24% la 9% (mai 2015). Dar chiar și în aceste condiții, România ocupă locul patru în UE după dinamica comerțului cu amănuntul, conform datelor anunțate de Oficiul european de Statistică (Eurostat).

Datele publicate de INS arată că produsele nealimentare au luat locul produselor alimentare în topul creşterii. Dacă în primele două luni din an vânzările de alimente au crescut cu 1%, vânzările de produse nealimentare au avansat cu 6,5%.

O creştere semnificativă se înregistrează în primele două luni din an la vânzările de carburanţi susţinută de eliminarea accizei speciale de 7 eurocenţi pe litrul de carburat: majorare de 12,4%. În termeni anuali, creşterea din februarie faţă de februarie 2016 este de 9,4%, mai redusă decât cea din prima lună a anului 2017 față de ianuarie 2016, când a fost de 15%.

Tot datele INS arătau că salariul mediu net pe economie a crescut în ianuarie cu 18,4% față de ianuarie 2016, consemnându-se cea mai înaltă creștere anuală din ultimii opt ani. Salariile au crescut în ianuarie, în medie la nivel național, cu 24% în sectorul public şi cu 17% în sectorul privat.

Potrivit estimărilor oficiale ale guvernului, consumul final al populaţei ar urma să se majoreze anul acesta cu 7,2%, ceea ce ar contribui cu 4,7% la creșterea economică de 5,2% luată în calcul la stabilirea bugetului din acest an.