Beneficiile traiului în economia cu cel mai puternic ritm de creștere din Uniunea Europeană ar putea să nu dureze pentru români, comentează Bloomberg într-un articol al cărui supratitlu este: ‘Atunci când a avea cea mai rapidă creștere din UE nu te face mai bogat’.

Potrivit agenției, în pofida unei creșteri explozive a produsului intern brut, pe fondul majorării salariilor în sectorul public și al reducerii taxelor, avuția statului din Balcani, calculată raportând activele oamenilor la venitul disponibil, rămâne la aproximativ același nivel de acum cinci ani.

Pentru anumite persoane, câștigurile finanțează lucruri esențiale de zi cu zi, inclusiv alimente și haine, de înțeles pentru o țară în care condițiile de trai sunt printre cele mai proaste din UE, precizează Economica.net.

UE estimează că economia României va crește cu 4,4% în 2018 după un avans care a eclipsat întregul bloc comunitar în 2017. Pentru finalul anului 2018, BNR estimează o rată a inflației de 3,2%, similar prognozei anterioare, iar pentru finalul celui de-al treilea semestru din 2019 se așteaptă la o rată a inflației de 3,1%.

La începutul acestei săptămâni, Consiliul de Administrație al băncii centrale a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 9 ianuarie 2018. De asemenea, BNR a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare la 3% pe an, de la 2,75% pe an.

Pe de alta parte, produsul intern brut al României a înregistrat, în trimestrul al treilea din 2017, o creștere cu 8,8% pe seria brută și cu 8,6% pe seria ajustată sezonier, raportat la perioada similară din 2016, iar la nouă luni a urcat cu 7%, pe seria brută și cu 6,9% pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii (2) ale Institutului Național de Statistică.

Economia românească a crescut accelerat în acest an, în special pe baza importurilor, în contextul unei producţii care nu poate acoperi o cerere internă tot mai mare, stimulată de avansul salariilor, dar creşterea costurilor de finanţare şi deprecierea monedei naţionale, trend observat în ultimele luni ale acestui an, vor putea pune probleme serioase anul viitor atât consumatorilor, cât şi firmelor, este concluzia unui sondaj făcut de News.ro în rândul specialiștilor în domeniu.

Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat, recent, estimările publicate la jumătatea lunii noiembrie, referitoare la creşterea de 8,8%, pe serie brută, a Produsului Intern Brut (PIB) în al treilea trimestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În primele nouă luni ale acestui an, PIB-ul a crescut cu 7% pe serie brută şi cu 6,9% pe serie ajustată sezonier.

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit  în sus estimările privind creşterea economică din acest an a României, la 6,1%, faţă de 5,6% cât estimase anterior. Totodată, unii economişti văd o creştere de peste 7% în acest an, în contextul unei accelerări în ultimele trei luni ale anului.

O creştere economică bazată pe importuri, care a dus la creşterea deficitului comercial, consideră secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan.

„2017 a fost un an bun, dar asta pentru că firmele au stiut în general să se adapteze şi să obţină profit, desi au fost măsuri care au încurcat antreprenorii. Economia a crescut pe consum, pe importuri, ceea ce s-a văzut clar în avansul deficitului comercial”, a afirmat Pârvan.

Deficitul comercial al României a fost în octombrie de 1,32 miliarde euro, în creştere cu 35,7% faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi lună a anului trecut, când a fost 971 milioane euro, potrivit datelor INS. Anul viitor, ar fi bine dacă statul ar aduce mai multă claritate şi predictibilitate în acţiunile sale, consideră Pârvan.

„În 2018 sperăm ca statul să ne lase să facem afaceri. E nevoie de mai multă predictibilitate, de mai multă claritate. La split TVA şi la modificările Codului Fiscal nu avem nici acum normele de aplicare. Informatizarea ANAF ar fi o măsură foarte eficientă, de asemenea”, a spus Pârvan.

Acest an se va încheia cu o creştere economică estimată la 7,2%, bazată în principal pe consum, dar ritmul va încetini anul viitor din cauza creşterii dobânzilor, deşi cererea externă va rămâne solidă, a declarat, pentru News.ro, economistul şef al ING Bank România, Ciprian Dascălu.

„Estimăm că anul 2017 va încheia cu o creştere economică de 7,2% bazată în principal pe consum. Prognozăm o încetinire la 4,7% anul viitor din cauza creşterii ratelor de dobandă, impulsului fiscal mai redus, avansului semnificativ mai mic al veniturilor reale din cauza temperării creşterilor salariale şi accelerarii inflaţiei, o uşoară depreciere a leului şi influenţa incertitudinilor de natură fiscală asupra comportamentului consumatorilor, care probabil vor deveni mai precauţi. Cererea externa va rămâne solidă, ceea ce limitează riscurile unei încetiniri mai accentuate”, a declarat Dascălu.

Guvernul a construit pentru anul viitor un buget bazat pe premise optimiste, iar creşterea dobânzilor ar putea reprezenta o frână, a avertizat economistul Aurelian Dochia.

„Există riscuri legate de unele dezechilibre, în condiţiile în care bugetul este construit pe premise optimiste în ceea ce priveşte veniturile. Dacă aceste nu se vor realiza, există riscul creşterii deficitului bugetar. (…) Un alt risc este cel legat de creşterea dobânzilor, trend observat deja în ultimele luni ale acestui an. Dobânzile mai mari ar putea reprezenta o frână pentru împrumuturi, cu efect în consum şi investiţii şi, implicit, în creşterea economică”, a declarat Dochia, pentru News.ro.

Parlamentul a adoptat cu 255 de voturi„pentru” şi 95 de voturi „împotrivă” legea bugetului de stat pentru anul 2018. Partidele de opoziţie au criticat bugetul de stat pe 2018, despre care au spus că nu respectă deficitul structural asumat de România prin Tratatul fiscal din 2012 şi că şubrezeşte economia.

Proiectul de buget pentru 2018 a fost construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

Totodată, economiştii avertizează că, cel mai probabil, indicele Robor va continua creşterea şi anul viitor, iar leul nu se va opri din trendul de depreciere în raport cu euro, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe creditare. În acest context, economiştii consideră că vor exista atât persoane fizice, cât şi firme care nu vor mai putea să se împrumute sau să ramburseze împrumuturi deja luate, ceea ce ar putea duce la creşterea numărului de insolvenţe.

Economiştii avertizează şi asupra riscurilor externe, în special cel reprezentat de strategia Rezervei Federale americane (Fed), care a demarat un amplu program de reducere a obligaţiunilor deţinute. În contextul în care Fed vrea să-şi reducă activele de peste 4 trilioane de dolari şi să vândă o mare parte din obligaţiunile cumpărate după 2008 pentru susţinerea economiei, economiştii avertizează că această operaţiune ar putea duce la scăderea preţului obligaţiunilor şi la creşterea dobânzilor.

Un alt risc este cel legat de situaţia Poloniei, care a fost sancţionată recent de Comisia Europeană (CE). CE a anunţat că a declanşat o procedură fără precedent împotriva Poloniei, care poate conduce la privarea ţării de drepturile de vot în cadrul Uniunii Europene, din cauza refuzului Varşoviei de a modifica reforme judiciare controversate.

Preşedintele Klaus Iohannis a spus într-o discuţie informală cu jurnaliştii, că există riscul ca România să fie sancţionată de UE, pe modelul Poloniei, iar ”urmările vor fi pe măsura gravităţii modificărilor”. El a spus că efectele OUG 13 încă persistă şi că în afară nu se înţelege ce doreşte România, pare că mai degrabă vrea să o ia înapoi.

Institutul National de Statistică (INS) a reconfirmat ieri creșterea solidă a economiei în trimestrul al treilea și pe primele nouă luni, de 8,8 puncte procentuale, respectiv 7 puncte procentuale, ceea ce întărește ipoteza unui avans al PIB de peste 6% pe intreg 2017.

Consumul rămâne, pe partea de ultilizare a PIB, principalul motor al economiei, cu o creștere pe volum de 11,4% în T3 și 8,4% pe primele nouă luni, contribuția lui la creșterea economică fiind de 8,3 puncte procentuale în trimestrul al treilea și de 6,5 puncte procentuale pe primele nouă luni. „Consumul rămâne motorul economiei, iar acest fapt ne retrimite la discuțiile vechi pe marginea sustenabilității lui pe termen mediu. Este clar că în viitor stimulentele care au condus la majorarea consumului in Romania – care are cea mai mare creștere din UE – nu vor mai fi acordate și atunci creșterea economică bazată pe consum va avea de suferit”, a subliniat economistul Aurelian Dochia.

Pe partea de formare a PIB, industria și comerțul a dus greul. Industria, care pe volum a crescut cu 7,6% la nouă luni și cu 7,8% în trimestrul al treilea, a contribuit la creșterea economică la nouă luni cu 1,8 puncte procentuale, iar in T3 cu 2,6 puncte procentuale, potrivit Ziarului Financiar. O surpriză o reprezintă agricultura care a avut o creștere spectaculoasă în T3, plus 33,4% pe volum, avansul la nouă luni fiind de 24,3%. Astfel ramura a contribuit cu 2,6 puncte procentuale la creșterea de 8,8 puncte procentuale din T3. La nouă luni, contribuția agriculturii la creșterea economică de 7 puncte procentuale a fost de 1,1 puncte procentuale.