Trei sferturi dintre români consideră că în țară lucrurile merg într-o direcție greșită, aproape jumătate (45%) spun că 2017 a fost mai prost decât precedentul, iar 46% cred că 2018 va fi și mai prost, arată un sondaj IRES, intitulat „Bilanțul politic al anului 2017”, sau „De ce detestă românii politica?”

Anul 2017, care a urmat alegerilor parlamentare, trebuia să fie unul fără probleme pentru partidul sau coaliția câștigătoare. „Este anul în care funcţionează aşa-numita lună de miere pentru cei care iau puterea”, subliniază Vasile Dâncu, directorul IRES.

Optimismul prevala la sfârșitul anului trecut, 54% dintre români credeau că 2017 va fi un an mai bun decât 2016 și doar 18% erau pesimişti. Peste 40% dintre români credeau că vor trăi mai bine și doar 28% că vor trăi mai prost.

Evoluțiile de pe scena politică internă, care au dezamăgit o bună parte din populație au determinat creșterea încrederii în UE cu 7% și în Președinte cu 10%, pe fondul prăbușirii încrederii în Parlament, Guvern și în partidele politice.

După doar un an de guvernare, PSD-ALDE a reușit stabilirea unui record istoric: procentajul celor care consideră că țara merge într-o direcție bună s-a prăbușit la 17%, un minim istoric. Anul începuse cu o apreciere pozitivă a direcţiei de peste 35%.

„Aproape 60% dintre români sunt, la final de an, nemulţumiţi de felul în care trăiesc. E adevărat, media este ridicată de cei cu studii superioare din eşantion, precum şi de către cei tineri”, se mai arată în concluziile studiului.

http://[scribd id=368019804 key=key-KIXJ9eqGCo2eYxkzy43r mode=scroll]

Mai mult de jumătate dintre români, 59%, se declară deloc mulțumiți sau nu prea mulțumiți de felul în care trăiesc, procentul celor foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți fiind de 40%.

Cei mai mulți nemuțumiți se regăsesc în rândurile celor cu studii elementare și medii. În ceea ce privește evaluarea lui 2017 comparativ cu precedentul, 45% dintre cei chestionați spun că anul a fost mai prost, pentru 30% a fost la fel, iar 24% spun că a fost mai bun.

Întrebați cum cred că for trăi peste un an, 46% dintre intervievați au răspuns că vor trăi mai prost, 24% cred că vor trăi la fel, iar 25% consideră că vor trăi mai bine.

La întrebarea „Cum credeți că va fi anul 2018 pentru România, în comparație cu acest an?”, 46% au răspuns că anul va fi mai prost, 24% că va fi la fel și 28 % că va fi mai bun.

Cei mai mulți români, 27%, au fost îngrijorați în 2017 de criza politică, 24% de creșterea prețurilor, 15% de boală, 13% de lipsa locurilor de muncă, 6% de lipsa veniturilor, 5% de nesiguranța locului de muncă, 4% de lipsa de perspectivă, 2% de singurătate, 3% de altceva, iar 1% spun că nu au fost îngrijorați de nimic.

Pentru 8% dintre cei intervievați, cel mai important eveniment al lui 2017 a fost moartea Regelui Mihai, tot 8% fiind și procentul celor pentru care cel mai important eveniment al anului a fost reprezentat de protestele din ianuarie – februarie. Pentru 5% cel mai important eveniment a fost Ziua Națională, iar pentru 4% creșterea salariior sau a pensiilor, urmate de Ordonanța 13/Legile justiției – 3%, schimbarea Guvernului Grindeanu și criza politică – 2%, preluarea puterii de către PSD – 1%. Mai mult de jumătate, însă, 53%, nu știu sau nu răspund, iar 7% nu consideră că au existat eveniment importante în 2017.

Un procentaj de 56% dintre cei chestionați spun că nu sunt deloc mulțumiți de politica românească în 2017, iar 34% spun că nu sunt prea mulțumiți, 8% fiind destul de mulțumiți și 1% foarte mulțumiți. Aproape o treime dintre români, 30%, consideră că evenimentul politic major al lui 2017 a fost schimbarea legilor Justiției, 28% – manifestațiile împotriva Ordonanței 13, 17% – majorarea salariilor din mediul bugetar, 12% – schimbarea Guvernului Grindeanu, 8% – reforma fiscală inițiată de Guvern, 1% – altul, iar 4% nu știu sau nu răspund.

În topul încrederii în instituții, pe primul loc se află Uniunea Europeană cu 51% declarând că au multă și foarte multă încredere, urmată în ordine de primar – 49%, mass media – 43%, președintele țării – 39%, BNR – 30%, organizații neguvernamentale – 26%, FMI – 21%, prim-ministru – 20%, Parlament – 15%, partidele politice – 10%. Responsabil pentru felul în care au mers lucrurile în 2017 în România este considerat de 47% dintre repondenți Guvernul, în timp ce 23% consideră că este Parlamentul, 22% președintele și 4% BNR.

În ceea ce privește țările cu care românii consideră că trebuie să avem o relație mai bună, ordinea este Germania (64%), SUA  (57%), Franța (45%), Marea Britanie (38%), Italia (34%), Moldova (29%), Spania (29 %), Rusia (24%), Ungaria (22%), Ucraina (21 %).

Pentru 20% dintre cei chestionați, cea mai mare realizarea a ultimilor 100 de ani este ieșirea de sub comunism, urmată de Marea Unire – 15%, aderarea la UE – 8%, regimul comunist – 7%, alte opțiuni situându-se la 1%, în timp ce 32 % nu știu sau nu răspund.

Cel mai mare eșec al ultimilor 100 de ani este considerat de 10% Revoluția din 1989, urmată de liderii de după 1990 – 8%, era comunistă – 7%, conducerea actuală – 5%, perioada post-comunistă, distrugerea industriei – 4%. 19% dintre cei chestionați consideră că prioritatea guvernanților în umrătorii 10 ani ar trebui să fie crearea locurilor de muncă, 14% – creșterea nivelului de trai și respectarea promisiunilor, dezvoltarea economică – 9%, creșterea veniturilor populației – 5%, îmbunătățirea stării sistemului de învățământ – 4%, combaterea corupției – 4%, îmbunătățirea stării sistemului snaitar și dezvoltarea infrastructurii rutiere câte 3 %, legi coerente și stabilitate politică câte 2%. Alte opțiuni au fiecare câte 1%.

Studiul a fost realizat în perioada 6 – 8 decembrie, pe un eșantion multistratificat, probabilist, de 1627 de subiecți cu vârsta peste 18 ani, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing). Eroarea maximă tolerată este de +/- 2,5%

Instabilitatea politică ar putea genera costuri suplimentare de două miliarde de euro până la sfârștul acestui an, din cauza majorării dobânzilor și a costurilor la care se împrumută statul, precum și de scumpirea importurilor, a declarat Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR) și fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

„Calculul pe care noi l-am făcut având în vedere creșterea dobânzilor și a costurilor de împrumut ale statului, creșterea costurilor pe produsele importate duc la un cost total până la sfârșitul anului de aproximativ 2 miliarde de euro. Vă fac numai o radiografie numai a ceea ce înseamnă diferența de curs valutar și implicațiile pe importuri. Importurile trimestriale sunt în jur de 20,8 miliarde de euro, atât au fost pe primul trimestru, iar dacă ne uităm la o diferență a cursului valutar de la 4,55 lei/ euro la 4,59 avem 20 de milioane de euro strict”, a spus Florin Jianu, în cadrul unui conferințe de presă, relatează Agerpres.

Acesta a subliniat că la această sumă nu au fost luate în calcul fondurile europene, iar în programul de guvernare era prevăzut ca până la finalul anului să fie atrase 4,6 miliarde de euro.

Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), a precizat că pierderea rezultă nu doar din faptul că banii nu au fost încasați, ci și din acela că bugetul nu va avea partea de impozite și contribuțiile pe care le-ar fi adus la buget fondurile europene.

CNIPMMR consideră că problemele apărute din cauza crizei politice în implementarea măsurilor programului de guvernare pentru mediul de afaceri pot fi depășite prin: stabilirea ca prioritate absolută a domeniului fondurilor europene, acreditarea autorităților de management și creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene; dezvoltarea de parteneriate public-private prin care să aibă loc transferul de autoritate din partea statului către organizațiile de antreprenori, în domeniile turismului, investițiilor, forței de muncă; adoptarea de măsuri pentru creșterea investițiilor publice pentru susținerea relansării economice; aplicarea Codului Fiscal și nemodificarea acestuia pentru 4 ani, asigurându-se stabilitate și predictibilitate legislației fiscale.