Numărul de vizitatori ai muzeelor și colecțiilor publice s-a situat anul trecut la peste 14 milioane de persoane, s-au filmat 49 de pelicule de producție națională pentru marele ecran, 5,7 milioane de spectatori au urmărit cele peste 22.000 de reprezentații susținute de instituțiile și companiile de spectacole, iar bibliotecile au eliberat fiecărui utilizator activ, în medie, 11 cărți, arată raportul pentru 2016 al activității unităților cultural-artistice realizat de către Institutul Național de Statistică (INS).

Anul trecut, activitatea principalelor unităţi cultural-artistice a inclus activităţi ale bibliotecilor, muzeelor şi colecţiilor publice, instituţiilor şi companiilor de spectacole sau concerte, editurilor, cinematografelor, activitatea de radiodifuziune şi cea de televiziune.

Bibliotecile au înregistrat o creștere a numărului de utilizatori activi, de peste 3,4 milioane de persoane în 2016, aceștia împrumutând în medie 11 volume. Totodată, au fost eliberate 38,2 milioane de volume.

Rețeaua bibliotecilor formată din aproximativ 10.000 de unități administrative și 103 filiale a pus la dispoziția publicului anul trecut peste 164 de milioane de volume.

„În mediul urban, au funcţionat 3.581 biblioteci şi 97 de filiale ale acestora, cu un fond de carte de 125,3 milioane volume (76,2% din fondul naţional de carte disponibil în biblioteci), iar în mediul rural, deşi numărul bibliotecilor a fost considerabil mai mare decât cel de la oraşe (6.251 biblioteci şi numai 6 filiale) fondul de carte a fost mult mai mic, sub 40 milioane volume”, conform comunicatului INS.

La capitolul muzee și colecții publice, s-au înregistrat 14,2 milioane de vizitatori în 2016, dintre care mai mult de jumătate de milion au ajuns să efectueze vizite în cadrul evenimentului „Noaptea Muzeelor”.

Rețeaua de muzee și colecții care a funcționat în 2016 a fost formată din 400 de unități de bază. Iar la finalul anului trecut, numărul de bunuri culturale și naturale a fost de peste 15 milioane, dintre acestea 14,6 milioane fiind bunuri culturale şi piese de muzeu, iar 983.000 reprezentând plante şi animale din grădinile botanice, zoologice, acvarii şi rezervaţii naturale.

Reţeaua instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte a cuprins, în anul 2016, un număr de 227 de unităţi, din care 167 unităţi
de bază şi 60 de secţii. Instituţiile şi companiile de spectacole au susţinut 22,4 mii reprezentaţii, urmărite de 5,7 milioane spectatori.

În funcţie de tipul instituţiilor şi companiilor de spectacole, în anul 2016, cei mai mulţi spectatori s-au înregistrat la teatre (41,7%) şi la spectacolele susţinute de ansambluri artistice, trupe de dans şi de divertisment (30,4%).

Avem cel mai mic număr de angajați în domeniile culturale, raportat la Uniunea Europeană, cu o cotă de 1,2%, arată datele celui mai recent raport EUROSTAT. La polul opus se situează micul stat Luxembourg, care a raportat o cotă de 4,4%.

În perioada 2011-2015, numărul angajaţilor din domeniile culturale a crescut constant, cu 410.000 mai multe locuri de muncă în domenii culturale (+7%) în Uniunea Europeană, în 2015, faţă de 2011, notează agenția de presă Mediafax. În 2015, aproape 6,5 milioane de oameni erau angajaţi în sectorul cultural în Uniunea Europeană. Sectorul reprezenta aproape 3% din numărul total de angajaţi.

Aproape două milioane din cei angajaţi erau artişti şi scriitori, din care aproape jumătate (49%) lucrau singuri. În ceea ce priveşte nivelul educaţional al celor angajaţi în zona culturală, mai mult de 60% din oamenii care lucrează în domenii culturale în Uniunea Europeană au educaţie terţiară, aproape dublu faţă de cota celor care lucrează în total (33%).

Cea mai mare cotă a celor angajaţi în domenii culturale a fost înregistrată în Luxembourg (4.4%), Estonia şi Suedia (4,1%), Finlanda (4%). La polul opus se găsesc state precum România (1,2%), Slovacia (2%), Grecia (2,1%), Bulgaria şi Portugalia (2,3%).

E în natura noastră, a românilor, în general, să privim cu scepticism orice noutate, orice inovație. Rămânem stingheri în fața vremurilor schimbătoare, conservatori până la încăpățânare, eterni stăpâni pe aceste meleaguri, paznici de nestrămutat ai datinilor și tradițiilor carpato-danubiano-pontice și patroni ai locurilor invadate, pe rând, de nomazi, turci, americani sau europeni și conduse de ideologii incerte ori de doctrina banului, adicătelea capitalismul.

Căci mai ales când vine vorba de bani, ne dăm îndărăt, măsurăm de șapte ori și tăiem o singură dată. Că doar “Cu buzunarul plin de bani, eşti înţelept, frumos şi mai şi cânţi bine”, vorba proverbului. Potrivit celor mai recente date statistice ale Băncii Naționale a României, preferăm în continuare să ne retragem banii de la bancomate, în locul plăţii cu cardul. În prima jumătate a anului, posesorii de carduri au ales să cumpere cu bani din buzunar produse și servicii în valoare totală de 7,6 miliarde de lei (în euro, 1,7 miliarde). Suma este mai mare cu 22% faţă de ju­mă­ta­tea anu­lui trecut, arată datele BNR.

Tot în primele șase luni ale anului, retragerile de nu­merar au crescut cu șaptesprezece procente, până la aproape 38 de miliarde de lei, adică 8,5 miliarde euro. În același interval analizat a scăzut și valoarea medie a unei tran­zac­ţii cu car­dul la comercianţi, până la 115 lei, cu 2 lei mai pu­ţin faţă de primul semestru al anului trecut. Astfel, românii au făcut în pri­mul semestru al acestui an 66 dee milioane de plăţi la POS.

Este drept, a crescut în schimb, însă nu semnificativ, valoarea medie a retrage­ri­lor de la bancomate. Aceasta a fost în intervalul ianuarie-iu­­nie de 598 de lei, adică aproxi­ma­tiv o treime din salariul mediu net lunar care se situează undeva la 2.000 de lei. Asta în timp ce anul trecut valoarea medie a retrage­rilor cu cardurile locale era de 554 lei.

Reticența românilor când vine vorba de a-și ține economiile la bancă sau de a folosi banii de salariu prin intermediul unui card este cât se poate de justificată. În România nu există încă o cultură economică. Iar pentru ca ea să existe este nevoie să se pornească în primul rând de la  implementarea unei strategii educaționale care să cuprindă cursuri de economie încă din clasele primare. Odată cultivat simțul banului, deschiderea către mecanismele economice, cât și către inovațiile din domeniu va fi din ce în ce mai mare, la fel și disponibilitatea adoptării acestora.

Din nefericire, însă, băncile nu întreprind, la rândul lor, măsuri încurajatoare măcar pentru adulții care le sunt clienți sau care ar putea să le devină. În acest moment, instituțiile bancare percep în medie, co­­misioane de 0,2% pentru su­­mele retrase de la ATM. Și-atunci, la un salariu mediu de 2.000 de lei, un român cu, să zicem doi copii acasă, cum să aleagă această modalitate, când știe foarte bine că  plăţile la comercianţi sunt gratuite…

Cu toate acestea, la finalul lunii iunie, băncile aveau în porto­folii aproximativ 11,4 milioane de car­duri active, utilizate în mod frecvent, în creştere cu 800.000 de unităţi faţă de aceeași lună a anului trecut. De asemenea, în același interval, reţeaua de POS-uri instalate de bănci la comercianţii locali înregistra un maxim istoric de aproape 148.800 de unităţi, cu aproximativ 13.000 mai multe faţă de aceeași lună a anului anterior. În schimb, anul acesta se înregistrează cu 140 mai puține bancomate decât apăreau în iunie anul trecut, doar 11.615.

Dacă state precum Norvegia intenționează să înlocuiască definitiv plățile cu bani cash, eliminându-i fizic din piață, România mai are de lucrat la acest capitol. Poate ne inspirăm din legenda greacă, ce spune că un legislator ce ar fi trăit înainte de Hristos ar fi bătut monede cât roata carului, pentru a-i dezvăţa pe cetăţeni de acumularea excesivă a acestora.